ANALIZA EXPERIMENTAL A COMPORTRII ELASTO-PLASTICE A PLASTILINEI

BALISTICE

Ing. Alexandru IORDACHE1

Conductor tiinific: Prof. Dr. Ing. Traian CICONE

REZUMAT: Lucrarea prezint rezultatele experimentale obinute in urma testelor

experimentale de penetrare si compresiune. Scopul principal al acestor teste este verificarea
proprietatilor mecanice ale plastilinei balistice. Scopul secundar este de a crea o baza de
rezultate experimentale care vor permite dezvoltarea si/sau adaptarea unui model matematic
pentru a prezice comportamentul acestui material. Acesti pasi sunt absolut necesari datorita
domeniului de utilizare a acestui material si anume, testarea produselor de protectie balistica,
la ora actuala, evaluarea facundu-se dupa criterii empirice, neavand o intelegere completa a
acestui material-martor. De aceea, la nivel international a inceput un efort de cercetare pentru
a intelege si a caracteriza acest material.
CUVINTE CHEIE: elasto-plasticitate, plastilina balistica, caracterizare experimentala,
work-hardening

INTRODUCERE

Plastilina balistica este un material cu

comportare puternic plastica untilizata ca materialmartor in testarea echipamentelor personale de
protectie balistica (Fig. 1). Acest material a fost
ales in urma unui studiu care a scop a fost gasirea
unui material martor pentru acest tip de testari.
Acest studiu, publicat de Prather et al. In 1977, a
gasit un material considerat aproape perfect plastic,
fapt ce permite masurarea indentatiei dupa tragere
si a stabilit corelatii empirice intre adancimea
acesteia si efectele fiziologice produse de impact (o
indetie >44[mm] se considera a fi letala).

1.1

Procedura pentru testarea balistica

Pentru intelegerea necesitatii intelegerii

comportarii plastilinei balistice si devoltarea unui
model matematic este esentiala intelegerea
procedurii de testare. Aceasta presupune
pozitionarea materialului de protectie peste o fasie
de material textil (folosit pentru verificarea de
penetrare) iar intregul pechet este pozitionat peste
un pat de plastilina. Dupa efectuarea tragerilor,
pachetul se da la o parte pentru a se masura
indentatia, procedura de masurare a acesteia fiind
deosebit de greoaie, efectuandu-se fie prin scanare
3D fie cu diverse telemetre laser (Fig. 2)

Fig.2
plastilina

Fig.1 Set-up testare placi protectie balistica

1

Specializarea Conceptie Integrata in Inginerie Mecanica

E-mail: alexandru.iordache1992@gmail.com

Verificare

adancime

indentatie

Utilizarea unui model pentru simularea

impactului este utila pentru reducerea costurilor si
timpului de destare precum si verificarea adancimii
reale a indentatiei deoarece se elimina atat erorile
de masurare cat si cele datorate componentei
elastice a plastilinei.

Analiza experimental a comportarii elasto-plastice a plastilinei balistice

2

PROCEDURA EXPERIMENTALA

Experimentale s-au realizat in Laboratorul

de Tribologie din cadrul Catedrei de Organe de
Masini si Tribologie pe standul de testare tribologica
CETR. In total s-au realizat doua tipuri de teste, unul
de penetrare cu penetratir semi-sferic (Fig. 3) si si
unul de compresiune cu platan (Fig. 4).

facilita extragerea mostrei din matrita, aceasi

solutie fiind utilizata si la realizarea matritei pentru
mostra de compresiune).
Mostr

Dm [mm]

h [mm]

Penetrare

~65

50

Compresiune

~20

20

Tabelul 1 Dimensiunile matritelor utilizate in

realizarea specimenelor de plastilina balistica

Fig. 3 Test de penetrare cu penetrator semisferic

Inainte de introducerea plastilinei in matrita,

peretii interiori ai acesteia au unsi cu o cantitate
mica de ulei siliconic pentru a facilita extragerea iar
plastilina a fost incalzita la ~40-45 C si framanta
10 minute pentru a elimina bulele de care putea
influenta
rezultatele
experimetelor.
Dupa
introducerea plastilinei in matrita, aceasta a fost
asezata cu o fata pe o suprafata plana iar pe cealalta
fata a fost folosita o placa rigida si plana pentru a
asigura planeitatea ambelor suprafete. Dupa
efectuarea acestui pas, mostra a fost extrasa prin
percutie din matrita. Pentru a considera mostra ca
fiind utilizabila in experiment aceasta treduia sa
aiba ambele extremitati plane (la o verificare
vizuala) iar fata pe care se efectua penetrarea nu
trebuia sa prezinte urme de ulei siliconic pentru a
nu influenta rezultatele (prezenta uleiului scadea
coeficientul de frecare si, astfel, a fortei de
penetrare). Pentru pregatirea mostrei ulizaet in
testul de compresiune a fost folosita aceaiasi
procedura.
2.2

Fig.4 Test de compresiune cu platan

2.1

Pregatirea experimentelor

Pentru desfasurarea experimentelor a fost

necesara pregatirea mostrelor de plastilina. Pentru
ca experimentele sa fie repetabile a fost necesar ca
mostrele sa fie identice din punct de vedere
dimensional. De aceea s-au realizat si utilizat doua
matrite de formare. Matrita utilizata pentru crearea
mostrelor utilizate intestul de penetrare a fost
realizata din teava de otel inoxidabil cu
dimensiunile specificate in Tabelul 1 (este
specificat diametrul mediu interior (Dm) deoarece
interior a fost realizat cu o mica conicitate pentru a
2

Procedura experimental

Primul pas in realizarea experimentelor a fost

pozitionarea mostrelor in masina de testare si
centrarea capului de penetrare/compresiune
deasupra mostrei. Al doilea pas este verificarea
temperaturii din interiorul mostrei. Aceasta
verificare s-a efectuat cu o termocupla eletronica cu
precizie de 0.1 C la o adancime de ~20mm pe fata
de penetrare (Fig. 3). Aceasta verificare este foarte
importanta deoarece caracteristicile mecanice ale
plastilinei sunt foarte sensibile la temperatura.
Acest lucru a fost observat in timpul prgatirii
mostrelor cand, la o temperatura mai mare, o mica
parte din volumul de material incalzit si-a schimbat
vascozitatea foarte mult, asemanandu-se cu uleiul
de motor.
Dupa pozitionarea mostrei si determinarea
temperaturii acesteia, s-a stabilit in memora masinii
punctul de zero (inaltimea fatei de penetrare a fost
considerata inaltimea zero). Acest lucru a fost
realizat prin pozitionarea unei placi rigide cu
grosime cunoscuta pe fata de penetrare si

Sesiunea tiinific Studeneasc, 13-14 mai 2016

executarea unui test de touch (masina apasa cu o
In acest caz de penetrare, materialul se
forta constanta de 0.5 N timp de 5 secunde pe comporta ca un fluid icompresibil iar pe marginea
aceasta placa pentru a-i semnala masinii punctul de cavitatii se formeaza margini ridicate (asemenea unui
zero).
crater format de impactul unui asteriod cu Pamantul
(Fig. 7) (Fig. 2))
Dupa efectuarea acestori pasi, s-au setat
parametri doriti pentru penetrare/comprimare si s-a
efectual testul.
Pentru verificarea elasticitatii materialului s-a
stabilit urmatoarea procedura:

stabilirea unei adancimi

si viteze de penetrare care sa permita
testarea fara ca penetratorul sa se
lipeasca de mostra (experimentul a
fost realizat cu viteza de 5 mm/s si o
adancime de penetrare de 4 mm)
stabilirea numarului de
apasari repetate (experimentul a fost
realizat cu 5 repetari)

2.3

Parametrii experimentali
Parametrii schimbati pe parcursul
experimentelor au fost viteza comprimare si
adancimea de penetrare/comprimare. Datorita
limitarilor masinii (forta maxima admisa este de 200
N si viteza de deplasare de maxim 10 mm/s).
De aceea este necesar ca parametrii utilizati in
acest experiment sa fie analizati. In literatura [4], s-au
propus patru regimuri de penetrare:
Viteze de impact si adamcimi de penetrare
foarte mici, caz in care se produc numai
deformari elastice
Viteze si adancimi de impact care produc
si deformari plastice (Fig. 5), caz in care
se incadreaza si experimentele prezentate

Fig. 7 Model FEM axismetric a impactului

Cazul hiper-vetezei, caz in care materialul
se comporta ca un solid fragil
3

REZULTATELE EXPERIMENTALE

In urma celor doua serii de experimente s-a

observat o puternica dependenta a caracteristicilor
mecanica ale plastilinei balistice de temperatura
materialului. De asemenea, in timpul primei serii de
teste s-a observat ca, in lipsa unui control atent al
mostrelor, se poate ca uleiul siliconic sa ajunga pe
fata de penetrare si sa cauzeze erori (Fig. 8).
In Fig. 8 se poate observa ca din cauza erorilor
experimentale, graficele fortei de penetrare nu se
suprapun, intre ele existand erori mari. Acest lucru se
datoreaza prezentei uleiului siliconic pe fata de
penetrare modificand astfel coeficientul de frecare
dintre penetrator si mostra de plastilina.
3.1

Rezultatele testelor de penetrare

Testele au fost efectuate la temperatura

cunstanta de 24.3 C. Acest lucru este important
deoarece, asa cum a fost mentionat mai sus,
plastilina este foarte sensibila la temperatura.
In timpul testelor, s-a observat vizual un
comportament elastic al materialului si s-a decis si
verificarea
comportamentului
elastic
al
materialului.

Fig. 6 Zonele cu diverse tipuri de deformatii

[4]

Viteze de penetrare care se incadreaza in

intervalul (
) unde:
efortul de rupere
densitate
modul volumetric

Analiza experimental a comportarii elasto-plastice a plastilinei balistice

Fig.8 Erorile experimentale datorate prezentei lubrifiantului pe fata de expunere

Fig. 9 Forta de penetrare cu penetrator semisferic cu viteza constanta de 1mm/s la diferite adancimi si
temperatura constanta

Sesiunea tiinific Studeneasc, 13-14 mai 2016

In Fig. 9 se poate observa ca erorile

experimentale au scazut, graficele, suprapunandu-se.
Experimentele prezentate in figura 8 sunt efectuate la
27.8 C si dupa cum se poate observa, fortele
dezvoltate sunt mult mai mici, evidentiind astfel
termodependenta caracteristicilor mecanice ale
plastilinei.

asemea rezultelor obtinute in experimentele facute

pentru acest articol, forta creste liniar pana la un
anumit punct dar spre deosebire de experimentele
prezentate aici, dupa un anumit nivel, ea incepe sa
scada (Fig. 10).

In Tabelul 2.a se va prezenta influenta vitezei

la adancime constanta (4 mm)
Viteza [mm/s]

Forta [N]
62.562

1
5
10

Diferenta [%]
-

93.521

33.103

102.28

38.709

Tabel 2.a Influenta vitezei la adancime

constanta (4 mm)
In Tabelul 2.b se va prezenta influenta vitezei
la adancime constanta (8mm)
Viteza [mm/s]

Forta [N]

Diferenta [%]

Fig. 10 Fortele dezvoltate in penetrarea

plastilinei balistice
Aceste diferente sunt greu de explicat deoarece
in acele experimente s-a folosit alta plastilina (Roma
#1) si nu se dau detalii despre configuratia
penetratorului.

3.2 Rezultatele testelor de compresiune

Testele de compresiune nu au fost efectuate pe
1
102.726
un spectru foarte larg de viteze pentru ca s-a observat
5
174
41
ca plastilina are aproximativ acelasi comportament la
Tabel 2.b Influenta vitezei la adancime compresiune ca si la penetrare.
S-a observat ca la testele efectuate (Fig. 11.a)
constanta (8 mm)
rezultatele au fost foarte diferite fata de cele prezentate
In tabelele 2.a si 2.b este evidentiat faptul ca
in lteratura [4] (Fig. 11.b)
intre fortele dezvoltate in cazult vitezei de 1 mm/s si
cel al vitezei de 5 mm/s exista o diferenta de ~ 30-40
puncte procentuale pe cand, intre forta dezvoltata in
cazul in care viteza este de 5 mm/s si cel in care
viteza este 10 mm/s este doar de cateva puncte
procentuale indicand ca odata cu cresterea vitezei,
capacitatea materialului de a curge, creste.
Adancime
Fort Diferenta
[mm]
a [N]
[mm]
4 [mm]
62.562
8 [mm]
102.726
39.1
Fig. 11.a Diagrama efort-deformare specifica
12 [mm]
145.585
29.43
Tabel 3 Diferenta intre fortele generate la
diferite adancimi de penetrare si viteza constanta
Asemenea modificarii fortei la cresterea viteze,
in cazul prezentat forta a crescut mult, cu ~ 40 %, iar
la cresterea ulterioara a adancimii, a crescut cu o
proportie mai mica.
La comparatia cu testele de penetrare
prezentate in literatura [4], se poate observa ca
5

Analiza experimental a comportarii elasto-plastice a plastilinei balistice

Fig. 11.b Diagrama efort-deformare [4]

Aceste diferente se pot explica prin utlizarea
plastilinelor diferite dar este o problematica ce necesita
o cercetare ulterioara.
3.3 Verificare elasticitatii materialului
Pe timpul realizarii experimentelor s-a constatat
ca dupa penetrarea plastilinei, aceasta a demostrat
caracteristici elastice (cavitatea formata isi micsora
adancimea). Din aceasta cauza s-a hotarat sa se
efectueze un test de elasticitate. Acesta a constat in
alegerea unei viteze de penetrare si o adancime care sa
permita apasari succesive fara ca penetratorul sa se
lipeasca de mostra. In acest scop s-a ales viteza de 5
mm/s si adancimea de 4 mm si s-au efectuat 5 apasari.
Acest tip de test a fost efectuat si pentru testul de
compresiune insa, s-a constat ca in acest caz
comportarea elastica a fost mai putin pronuntata.
Rezultatele testului de elasticitate sunt prezentate
in Fig. 12.a si Fig. 12.b. Comparand rezultatele
obtinute in urma acetor teste cu cele prezentate in
literatura se constata ca revenirea elastica este
aproximativ egala (~50%) [1]. Din aceasta cauza in
literatura s-a propus gasirea unui material alternativ
pentru plastilina balistica.
4

CONCLUZII SI PERSPECTIVE

Dupa efectuarea testelor de penetrare si

compresiune pe plastilina balistica s-a constatat ca
aceasta are un comportament elastic foarte pronuntat
de acea se propune ca perspectiva de viitor dezvoltarea
unui factor de compensare sau dezvoltarea unui mod
de preparare a mostrelor pentru a le reduce
comportamentul elastic. De asemenea, o alta
perspeciva este studierea fenomenului de workhardening observat la testele de elasticitate.

Sesiunea tiinific Studeneasc, 13-14 mai 2016

Fig. 12.a Revenirea elastica pe parcursul a 4 repetari

Fig. 12.b fortele de reactiune dezvoltate in timpul testului de elasticitate cu penetrator

7

Analiza experimental a comportarii elasto-plastice a plastilinei balistice

5

BIBLIOGRAFIE

[1]. Lehowicz et. al, Testing of body armour materials Phase III
[2]. www.youtube.com.
[3]. http://www.oregonbl.com/site/oregon-ballistics-body-armor.html
[4]. M.F. Buchely, A. Maranon, V.V. Silberschmidt, Material model for modeling clay at high strain
rates, International Journal of Impact Engineering (2016)