Sunteți pe pagina 1din 4

APE

Perioada dintre Antichitate si Epoca Moderna, in istoria europeana a fost numita drept Evul
Mediu. In Occident ,Evul Mediu dureaza aproximativ 1000 de ani si a fost impartit in mai multe
etape in conformitate cu evolutiile pe plan cultural, social si in plan politic.
Din secolul al V-lea pana in secolul al X-lea, in Europa de Vest civilizatia romana pare sa
dispara din cauza barbarilor.Insa ea supravietuieste si cuprinde Europa de Nord si de Est, cand
aceste regiuni se convertesc la crestinism.Societatea din aceasta epoca este razboinica si violenta,
puterea centrala a disparut treptat, iar oamenii isi asigura securitatea legandu-se prin juraminte de
fidelitate.
Veacul al XIII-lea, vremea cetatilor fortificate si a catedralelor, este un secol de prosperitate,
insa este urmat de o perioada de crize grave si de calamnitati.
In Evul Mediu, razboiul este permanentsi acesta devine o chestiune proprie cavalerilor .Acestia
constituie nobilimea, cea mai inalta categorie sociala, careia ii apartineau numai prin
nastere.Incepand cu secolul al XII-lea, tanarul nobil devenea cavaler in timpul unei ceremonii
religioase.
Sistemul feudal, aparut in Imperiul Carolingian, se raspandeste in toata Europa.Seniorii exercita
puterile suveranului unde fac dreptate, bat moneda si percep biruri. Biserica incearca sa atenueze
violenta cavalerilor, cerand sa se respecte Pacea Domnului, perioada in care razboaiele se mai
atenueaza.
Inn secolul al IX-lea, Europa sufera un val de invazii,ea fiind atacata de avarii si de ungurii,
izgonitide pe teritoriilor lor de catre turci. La nord, veniti din Scandinavia, vikingii pustiesc
coastele franceze si engleze.
In 1843, prin Tratatul de la Verdun, imperiul lui Carol cel Mare este impartit in trei regate : la
vest, regatul Frantei este condus de Capetieni incepand cu anul 1987, la Est, Germania devine, in
1962, Sfantul Imperiu Roman Germanic, guvernat de Otto iar partea centrala, care cuprinde estul
Frantei, o parte din Germania si Italia, dispare foarte rapid, fiind cucerita de celelalte doua
regate.

Ciuma i foametea sunt dou flagele strns legate ntre ele. Oamenii atini de cium
prsesc muncile cmpului, producnd astfel o reducere a recoltelor. Cronologic vorbind,
foametea se manifest prima, poate din cauza modificrilor de clim i a unei umiditi excesive,
care duce n rile de la miaznoapte la o reducere a suprafeelor cultivate cu cereale.
La nceputul secolului al XIV-lea, foametea se manifest n Germania i cuprinde progresiv
restul Europei, grul ajunge la preuri foarte mari mari nct cei mai sraci, nu au reusit sa il
procure, iar ei devin primele victime ale crizei alimentare.
Dup scurte perioade de dispariie, ciuma revine complicndu-se cu epidemii de grip, de tifos
sau de tuse convulsiv. Pn la mijlocul secolului al XV-lea, Europa triete ntr-o continua
amenintare.
Rspndirea bolii se explic i prin lipsa de igien (orae n care gunoaiele se adun pe
strzi, atrgnd obolanii, ageni de propagare a epidemiei).
Secolele XIV i XV rmn n memoria europenilor drept perioada rzboiului de o sut de ani.
Aceast expresie sugestiv ascunde o lung serie de lupte intermitente. Fr ndoial, rzboiul nu
este o noutate n Evul Mediu european.
Rzboiul de o sut de ani dintre Frana i Anglia este cel mai celebru dintre marile conflicte
care au fcut s se nfrunte suverani mndri de noua lor putere.
n Occident, n primul rnd n Anglia, Frana, Olanda modernizarea se distinge prin caracterul ei
endogen.
Ea se ridic din dezvoltarea consecutiv a proceselor de ordin cultural, social, religios,politic,
care stteau la baza societii europene. ns procesul respectiv nu decurge peste tot in acelasi
timp i cu aceeai intensitateramanand n urm n mod evident popoare cum sunt germanii,
spaniolii i italienii unde modernizarea se deruleaz ntr-un ritm mai ncetinit dect al vecinilor
din Europa Occidental.
Modernizarea rilor i a popoarelor Occidentului are loc n baza unor legiti interne.
Desfurndu-se ca urmare a unor premise obiective i corespunznd voinei i dispoziiei
majoritii populaiei europene, avand cauze interne. Lucrurile se prezint cu totul diferit n cazul
acelor ri i popoare care sunt atrase n procesul modernizrii fr voia lor, ele devenind
victimele colonizrii sau fiind constrnse s se opun expansiunii europene.

Acest tip de modernizare exogen pune pe prim-plan chestiunea echilibrului ntre propriile valori
i cele mprumutate, adic problema proporiilor i a calitii elementelor, ce in de dou forme
cultural-istorice i civilizaionale.
In concluzie, consider ca Evul Mediu s-a incheiat o data cu Renasterea. Anul 1492, anul
descoperirii Americii, momentul cand Europa, Asia si Africa inceteaza sa mai fie singurele
continente ale planetei. 1492 isi manifesta vocatia de limita istorica si daca stam sa ne gandim ca
marcheaza sfarsitul invaziilor arabe in Europa (caderea Granadei) si ca da semnalul integrarii
masive a culturii arabe (astronomie, matematica, medicina, arta culinara) . Este momentul in care
se constituie premisele aparitiei umanismului, ale dezvoltarii individualismului politic, ale
notiunii de progres. Insa si toate aceste razboaie,calamitati au dus incet,dar sigur spre
Modernitate.

BIBLIOGRAFIE :
1. J. le Goff, Pentru un alt ev mediu. I. Valori umaniste n cultura i civilizaia evului mediu,
Bucureti, 1986.
2. E. Lung, Gh. Zbuchea, Istorie medie universal. I. Europa Medieval (sec.V-XV) ,
Bucureti, 2003.
3. Evul Mediu. America precolumbian i hispanic, Istorie universal - vol II, Jose
Manuel Cuenca Toribio.
4. Crearea identitilor naionale n Europa. Secolele XVIII-XX, Anne-marie Thiesse,
Editura Polirom, Colectia Historia, Iai, 2000, 220 p .
5. Instituto Geografico De Agostini - Enciclopedie de istorie universal (El. All, 2007).