INTEA ALINA MIHAELA

AN II PIPP ID

TEMA NR. 1
1.Argumentai de ce este important s cunoatem personalitatea pentru activitatea noastr
profesional i pentru viaa privat.
Imaginea de sine sau "cum ne vedem", se refer, aa cum se subntelege deja, la modul in
care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emoionale, cognitive, sociale i
spirituale.
Modul in care ne percepem depinde de gradul de autostim (autoapreciere, autorespect,
autoacceptare) pe care il avem. Astfel, dac ne acceptam pe noi nine, daca ne apreciem pentru
ceea ce facem bine - aceasta contribuie la autorespectul si increderea in sine - dac acceptm c
avem si slabiciuni far s ne criticm in permanen pentru ele - aceasta constituie baza toleranei
fat de sine si, implicit, fata de alii - putem tri confortabil din punct de vedere emoional.
Trebuie nteles c este bine s existe mereu un echilibru intre autoapreciere si autocritica, nici
una din cele dou extreme nefiind eficient. Cel care se laud prea mult este, in cele din urm,
persiflat sau chiar abandonat de catre ceilalti iar cel care se autocritic exagerat provoac
celorlali fie sentimente de mil, de vin, fie un sentiment de superioritate, atrgnd de la sine
alte critici. Pstrnd pe ct posibil echilibrul intre o laud de sine exagerat si o autocritic
exagerat putem contribui la igiena noastra sufleteasc.
Personalitatea ne influenteaz comportamentele. Cand ai o imagine de sine buna iti poti
indeplini obiectivele pentru ca, o imagine de sine buna iti da entuziasm, energie si determinarea
necesare pentru acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca provocari ce trebuiesc depasite
pentru atingerea obiectivelor. Activitatea profesionala, un aspect major al vietii fiecarei persoane,
solicita si necesitamecanisme complexe de adaptare si pregatire care sunt initiate de la varste
mici in mediul familial si celscolar si se continua pana la varsta adulta. Rezultatele procesului
educational vor depinde atat de mediulfamilial/scolar cat si de trasaturile native ale copilului
(temperament, aptitudini, inteligenta).

2. Exemplificati modul de manifestare al unei trsturi de personalitate la

aceeasi persoan, lavrste diferite sau n situatii diferite si analizati natura asemnrilor si
deosebirilor la nivel comportamental.
Trsturile de personalitate sunt comune tuturor oamenilor, dar intensitatea cu care se
manifest sipoziia fiecrei trsturi in configuraia personal variaz de la un individ la altul.
Trsturile de personalitate sunt temperamentale, aptitudinale si caracteriale. Personalitatea se
formeaz prin interaciuneain copilrie dintre factorii ereditari (temperament, aptitudini) si
factorii de mediu (educatie): factorii situaionali produc modificri comportamentale care vor
duce la

INTEA ALINA MIHAELA

AN II PIPP ID

modificri ale atitudinilor si comportamentelor modelarea trsturilor de personalitate.

Trsturile de personalitate se manifest de la cele mai mici vrste, avnd in copilrie caracter
innascut, apoi pe msura creterii, sub influena mediului si educaiei, trsturile se modific si
se cizeleaz, avnd i o latur dobndit. Se poate spune c personalitatea adultului este
reprezentat de trsturile native structurate si mbogite, pe care se grefeaz si se stabilizeaz
elemente educaionale, structuri cognitive,valori morale si culturale, genernd structura de
personalitate complet adultului. Trsturile de personalitate se manifest relativ constant in
situaii diferite.Trsturile temperamentale sunt manifestri de natur emoional si reactiv care
se manifest de la vrste mici si, desi sunt cizelate, rmn constante de-a lungurl vie ii. n
copilrie trsturile de temperament se manifest prin emoii si reacii primare si
comportamentele adecvate vrstei, apoi se dezvolt o dat cu structurile cognitive si
afectivitatea/ataamentul. Ele pot fi modelate si adaptate vieii adulte prin educaie pentru a fi
utilizate eficient si a nu produce dezechilibre. Natura trsturilor de personalitate este dual; in
funcie de modul in care sunt folosite, pot fi benefice sau nocive la nivel emoional si
comportamental.
Trsturile de caracter se formeaz in copilarie si adolescen, pe suportul temperamental
aferent, sub influena educaiei familiale si colare si a experien elor de via a in diverse situa ii.
Se manifest la nivel decizional, uneori prin cutri , conflicte interioare, zbucium, pn la
atingerea echilibrului emoional si cognitiv.
Trasaturile de caracter sunt caracteristici dobndite ale personalitaii, care implic
achiziionarea de reguli si valori morale cu rol de integrare si mentinere a integrit ii psihice si a
relaiilor sociale. Comportamentele pot varia la persoane diferite in acelasi tip de situa ie sau la
aceeasi persoan in situatii diferite. De asemenea, comportamentele pot varia cu etapa de vrst
la care apare situaia/provocarea/stimulul. n general variaia comportamentelor este dat de
variabile interne (trsturi de personalitate, structuri afective, motiva ionale, procese psihice,
stri) sau externe (situaii). Comportamente similare apar atunci cnd sunt activate trsturi,
procese sau structuri psihice similare, chiur daca tipul de situatie difer sau este acelasi.

6. Comparai influenele ambientale mprtite cu influenele ambientale nemprtsite n

privina efectelor pe care le au asupra diferenelor individuale la nivel de dezvoltare
cognitiv i de trsturi de personalitate.
Influenele ambientale comune (mprtaite) sunt caracteristici comune membrilor unei
familii datorate condiiei si experienelor de viaa mprtite: status socio-economic, stil de
via, modelul parental, climatul emoional, dar si de tipul de scoal la care merg copiii.
Un mediu familial armonios si afectuos sau/si cu statut social ridicat favorizeaz
dezvoltarea i armonizarea adecvat a copiilor: cognitiv, afectiv, moral prin exemplul parental,
implicarea si susinerea adecvate din partea parinilor, ndrumarea ctre coli potrivite. n cazul
unui mediu familial dezavantajos (violena, srcie, dezacord parental, lipsa afectivitii si

INTEA ALINA MIHAELA

AN II PIPP ID

ndrumrii parentale), copiii, in marea majoritate, vor avea o dezvoltare deficitar pe plan afectiv,
cognitiv si moral, vor avea rezultate colare mai slabe sau abandon colar, nclinaii spre
comportament deviant, dezvoltare dizarmonic. Exist ns si excepii de ambele cazuri: copiii
foarte dotai provenii din familii defavorizate/dezorganizate sau copii slab dezvoltai/educa i
provenii din familii armonioase. Influenele ambientale sunt influente externe cu efecte majore,
pe termen lung, asupra dezvoltrii copiilor. Influenele ambientale necomune (nemprtite,
specifice individului) reprezint modul in care copilul recepteaz influenele ambientale si difer
de la individ la individ in cadrul aceleiai familii: poziia in familie, ordinea na terii, boli,
alimentaie.
Exist diferene ntre gemenii monozigoti, cel mai greu la natere poate avea un IQ mai
mare. Gemenii pot adopta roluri complementare care le vor influena dezvoltarea personalitii.
Diferena de vrst ntre frai poate fi un factor necomun: pot exista influene ambientale diferite,
parinii pot avea o experien mai bun in creterea celui de-al doilea sau al treilea copil, copiii
crescui la maturitate sunt tratai diferit fa de cei crescu i la tineree, copiii care au fra i sunt
tratai altfel de prini dect copiii unici, cu ct diferena de vrsta ntre frai e mai mare, cu att
diferena ambiental e mai ridicat. Influenele necomune sunt specifice, pot afecta un membru
al familiei, far s i influeneze pe ceilalti. Pot aprea complexe de inferioritate sau de dominare,
pot aprea deficite fizice care s influeneze dezvoltarea ulterioar la nivel cognitiv sau al
personalitii.
9. Construii 2 scenarii de disciplinare a agresivitii difereniate pentru biei i fete.
Studiile in domeniu, bazate pe informaii legate de sistemul endocrin (nivelul
testosteronului) la cele dou sexe, evideniaz un nivel diferit de agresivitate la baie i si la fete:
bieii aleg mai frecvent agresiunea fizic n comparaie cu fetele; baieii si fetele expui la
hormoni androgeni au fost mai agresivi dect cei care nu au fost expui.
Testosteronul creste dup experiene pozitive (un succes in competiie), dup actul sexual,
si scade dup experiene negative (eec). Creterea testosteronului duce la creterea a sertivit ii
si a motivaiei pentru competiie, dar si a activitii sexuale, in timp ce scderea testosteronului
dup un eec duce la scaderea motivaiei si evitarea competiiei. n societatea actual,
agresivitatea nu este un avantaj, deoarece statutul social este legat mai mult de nivelul de
educaie.
Agresivitatea la baieti poate fi controlat prin activiti competiionale, ntreceri pe
subiecte comune cu ali baiei, axate pe rezolvare de probleme, sub ndrumarea unor persoane
competente, cu rol de ghid, nvtor, pe traseul dificil al controlrii agresivitii, impulsivitii si
dominantei si convertirea lor in activiti intelectuale cu mare potenial. Un rol important il are
familia, prin asigurarea unui mediu suportiv, stimulativ, acceptare necondiionat si raionament
moral. In cazul fetelor, acestea au de obicei o abordare participativ, inclusiv, centrat pe relaie
si meninerea ei. Agresivitatea la fete/femei are un efect nociv cu care interfereaz si le
ndeprteaz demisiunea lor principal: ntemeierea familiei si creterea copiilor. Intervenia se

INTEA ALINA MIHAELA

AN II PIPP ID

poate baza pe rezolvarea conflictelor, socializare, integrarea in grup, in relaie si in familie,

susinere afectiv, comunicare.
n societatea modern, in care femeia, in afara de susinerea familiei, are si implicare in
cariera,si-a cultivat un nivel de agresivitate, ambite pentru a face fa provocarilor, care, uneori,
interfera cu structura intern, relaionala. Este necesar o reglare atent a acestor aspecte pentru
pstrarea unui echilibru interior care s conduc femeia spre mplinire personal. Rolul familiei
este deosebit de important prin susinere, nelegere, comunicare, lucruri de care are nevoie si pe
care, la rndul ei, le va drui viitoarei ei familii.