Sunteți pe pagina 1din 11

HEPATITA

Hepatita este o boal infecioas de natur viral, microbian sau toxic a


ficatului care const n distrugerea celulelor hepatice. Exist mai multe
forme ale bolii ca:

Hepatita A

Hepatita B
Hepatita Beste o boal de natur infecioas, agentul patogen fiind virusul
hepatitei B (HBV).Virusul este de tip ADN (adenovirus), iar boala mai este
cunoscut i sub denumirea de hepatit seric. Boala a cauzat epidemii n
pri ale Asiei i Africii i este endemic n China. Aproximativ un sfert din
populaia globului, mai mult de 2 miliarde de persoane, au fost infectate cu
virusul hepatitei B. Boala acut cauzez inflamarea ficatului, voma, icter i
mai rar, decesul. Hepatita B cronic poate eventual cauza ciroz i cancer la
ficat, care are o rat mic de rspuns chimoterapiei. Prevenirea infeciei se
face prin vaccinare. Dei replicarea virusului se face n ficat, virusul se
rspndete n snge, unde proteinele specifice virusului i anticorpii
specifici se detecteaz la persoanele bolnave. Aceste proteine i anticorpi
sunt cutai n testele de snge pentru a diagnostica infecia.

Hepatita C

Hepatita C este o boal infecioas ce afecteaz n principal ficatul.


Infecia cu Virusul hepatitei C (VHC) cauzeaz aceast boal. Adeseori
hepatita C nu se manifest prin simptome, dar o infecie cronic poate afecta
ficatul iar dup o perioad mai ndelungat poate duce la ciroz sau cancer
hepatic. n unele cazuri, persoanele cu ciroz sufer i de insuficien renal,
cancer hepatic. O complicaie frecvent a cirozei este hipertensiunea portal,
care la rndul ei provoac anastomeze care permit sngelui s evite trecerea
prin ficat; acest lucru producnd vene varicoase la nivelul esofagului i
stomacului, ce pot duce la sngerri pn la deces. Hepatita C se transmite la
oameni mai ales prin contact direct cu sngele infectat prin administrarea de
injecii intravenoase, folosirea echipamentului medical nesteril i transfuzii
de snge sau, posibil, relaiile sexuale neprotejate cu persoane infectate.

Hepatita D
Hepatita D sau Hepatita Delta este o boal acut infecioas sau cronic a
ficatului cauzat de un virus de tip RNA. Acest virus hepatic este de fapt un
parazit care nu poate s creasc dect n asociere cu virusul hepatic B.
Virusul delta poate s infecteze ficatul unei persoane concomitent cu
infectarea cu virusul hepatitei B. Mai exact persoana va fi infectat de la
nceput, direct cu virus B plus delta, fiind o form mai agresiv decat
celelalte forme de hepatit. Acest lucru este denumit de ctre medici
coinfecie.

Ce este specific virusului hepatic delta este incapacitatea acestuia de a cauza


o infecie singur, probabil datorit faptului c este o mic i incomplet
particul viral. Pentru a se dezvolta, virusul hepatic D are nevoie de
acoperirea i protecia virusului hepatic B. Se consider hepatit cronic cu
virus D atunci cnd acesta persist mai mult de 6 luni dup infectare n
snge.

Hepatit E
Hepatita E este cauzata de un virus. Focarele de infectie cu acest tip de
hepatita au fost inregistrate in mai multe zone ale lumii, dar mai ales in
sudul Asiei, Africa si America Centrala (zone in care conditiile de salubritate
sunt improprii). Hepatita E a fost rar intalnita in Marea Britanie, in trecut,
dar in prezent este intalnita si in aceasta tara. Perioada medie de incubatie a
hepatitei de tip E este de patru pana la sase saptamani. Boala este in general,

usoara, cu exceptia cazului in care au fost deja diagnosticate si alte afectiuni


ale ficatului. Acest tip de hepatita dureaza doar cateva saptamani, nu exista
infectie cronica provocata de hepatita E.

Hepatit F
Hepatita F (hepatita non-A-E) a fost raportata recent ca si aparand in
cazuri izolate din Europa de Vest, S.U.A. si India. HVF a fost izolat din
fecalele subiectilor infectati, unde apare sub forma de particule cu
dimensiuni de 27-37 nm care contin o molecula de ADN dublucatenar de
aproximativ 20 kb. Nu exista teste serologice pentru diagnosticul hepatitei F,
dar el poate fi pus in urma examinarii prin microscopie electronica a
scaunului pacientilor. Sunt suspecte de a prezenta infectia acele cazuri de
hepatita a caror etiologie nu poate fi determinata in urma testarii pentru
celelalte virusuri.

Hepatit G
Virusul hepatic G este o maladie infecioas acut sau cronic din grupul
infeciilor sangvine i antroponoze. irusul hepatic G a fost descoperit n
momentul n care oamenii manifestau o form de hepatit n urma
transfuziilor, iar cauza ei nu putea fi asociat cu niciunul din viruii hepatici
existeni. Acest virus hepatic poate determin o form acut uoar de
hepatit sau o infecie persistent la aproximativ 15-30% din aduli. Este
nc neclar dac virusul hepatic G cauzeaz hepatita, studiile relevnd c
singur, acest virus nu are capacitatea de a cauza afeciuni hepatice.
Indiferent de agentul cauzal, boala se manifest la nceput prin
simptome nespecifice, uneori febr uoar, lipsa apetitului, emez (greuri,
vomitri), scderea randamentului fizic i psihic, ca i dureri abdominale,
urina devine de culoare nchis, fecalele de culoare deschis i apar
forme icterice. Boala produce de regul n final ciroz, sau cancer de ficat.
Dup incindena bolii, Romnia se afl printre primele locuri n Europa, din
cauza costului ridicat al tratamentului, conform programului Casei Naionale
de Sntate, numai 1% din bolnavi sunt tratai cu medicaie antiviral.

Simptome si semne

Acestea sunt inconstante si de o intensitate variabila. Unele sunt comune


tuturor hepatitelor:
- icterul,
-

urina inchisa la culoare,

- scaunele decolorate, greturile,


-

ficatul sensibil la palpare.

Altele sunt functie de cauza: sindromul pseudogripal in caz de hepatita virala


( oboseala , intensa, dureri de cap, curbaturi si dureri articulare); ficatul tare
si marit, cu semne de impregnare alcoolica (piele fragilizata, dureri ale
membrelor inferioare, tremuraturi etc.) in caz de hepatita alcoolica.
Diagnostic

Diagnosticul este confirmat prin prelevarile sangvine care arata o crestere


adesea importanta a transaminazelor (enzime hepatice), dovada a distrugerii
acute si tranzitorii a celulelor ficatului, precum si o deviere a bilirubinei
conjugate (produs al hemoglobinei dupa legarea sa de albumina in ficat) si a
fosfatazelor alcaline, dovada biologica a icterului. De asemenea, se mai
cauta in sange, indeosebi la nivelul factorilor coagularii sangvine, intre care
multi sunt elaborati de catre ficat, semnele insuficientei hepatocelulare cu
scopul de a aprecia rasunetul hepatitei asupra functionarii ficatului. Studiul
prelevatelor sangvine orienteaza, de asemenea, spre cauza hepatitei
(prezenta de anticorpi antivirali, de exemplu).
Evolutie si tratament

Evolutia este legata in mare parte de cauza, de terenul imunitar si de starea


ficatului inainte sa fi survenit hepatita.
- Hepatite virale evolueaza spontan in mod favorabil in majoritatea cazurilor,
fara sechele
- Hepatitele alcoolice pot necesita transferul pacientului la reanimare atunci
cand exista semne asociate de insuficienta hepatica (hemoragii prin tulburari
ale coagularii sangvine, encefalopatie); prognosticul este legat, in principal,
de oprirea intoxicatiei alcoolice.

- Hepatitele medicamentoase

regreseaza la oprirea tratamentului

incriminat, dar, uneori, aceasta se intampla lent.


- Heparitele bacteriene se vindeca in mod obisnuit rapid dupa prescrierea
antibioticului potrivit.

Hepatitele cronice
O hepatita este numita cronica atunci cand ea evolueaza pe o durata mai
mare de 6 luni. Cauzele sunt sensibil aceleasi cu cele ale hepatitelor acute.
Simptomele hepatitei acute se regasesc, mai mult sau mai putin de
importanta (dureri abdominale, icter, astenie), in hepatita cronica.