Sunteți pe pagina 1din 44

Capitolul 1

Cladirea inteligent
1.1 Cum definim o Cladire Inteligent ?
ntr-o cladire traditionala, sistemele individuale sunt controlate independent, iar
parametrii lor nu se afecteaza reciproc.
Cea mai mare parte a oamenilor petrec majoritatea timpului n interior si deci viitorul
impune ca o necesitate, nicidecum ca un lux, cladirea inteligenta. Abordarea unei cladiri
inteligente a ajuns la nivelul de abordare sistemica, integrare si interoperabilitate si integreaza
conceptul de optimizare a consumurilor energetice cu siguranta, securitatea, confortul si
comunicatiile.
Cum ar fi daca luminile s-ar aprinde in momentul in care masina intra in curte, usa
garajului s-ar deschide automat, in casa sunt 21 de grade Celsius, lumina de pe hol se aprinde
odata cu deschiderea usii de la intrare si pe fundal se aude muzica ta preferata, casa fiind
educata de la distanta prin telefon sau de la birou prin intermediul calculatorului, cu cteva
clipe inainte de a pleca de la birou.

Figura 1.1. Structura completa a unei cldiri inteligente.


Datorita nivelului tehnologic ridicat, acum este posibil sa visam la o casa, cu adevarat,
asa cum ne-am dorit-o, o locuinta capabila sa ne ridice la un alt standard viata.
CASA INTELIGENTA nu mai este demult un concept futurist, pe care il poti vedea
doar in filme. Este o solutie pragmatica, prezenta deja in mii de case in toata lumea, iar
industria echipamentelor de automatizari este mai mult decat pregatita sa realizeze orice
dorinta legata de controlul asupra casei tale. Daca functionalitatea instalatiilor dintr-o casa
este controlata prin scenarii predefinite sau daca toate subsistemele (control iluminat, control
temperaturi, sonorizare ambientala, alarmare la incendiu si efractie, irigatii si degivrare etc.)
sunt integrate intr-un singur sistem si pot fi controlate printr-o interfata grafica facila si

comoda proprietarului sau daca, sunt anticipate anumite nevoi ale ocupantilor casei si sunt
rezolvate automat, putem spune ca avem o CASA INTELIGENTA.
Notiunea de casa cu inteligenta (brain) care sa se adapteze cerintelor persoanelor
care locuiesc intr-un asemenea spatiu a aparut inca din 1920, concept introdus de Le
Corbusier, arhitect modernist. Odata cu evolutia tehnologica, termenul de SMART
BUILDING a capatat noi definitii si utilizari.
Daca in perioada anilor 1970, aceasta notiune era folosita pentru spatiile care
incorporau tehnologii de eficientizare a energiei utilizate, mai trziu, odata cu dezvoltarea
rapida a PC-ului si a tehnologiilor moderne (perioada 1980), pentru locatiile care detineau
obiecte controlabile prin intermediul calculatorului, in zilele noastre acest concept intruneste
caracteristicile unui sistem de management al cladirii si asimileaza toate definitiile utilizate
anterior.
O cladire inteligenta are componente active (inteligente) care actioneaza in cadrul
subsistemelor din alcatuirea spatiului, mai multe astfel de subsisteme fiind capabile de
interactiuni in interiorul unui sistem central.
Termenii de SMART HOME, INTELLIGENT HOME si HOME NETWORKING sunt
folositi de mai bine de un deceniu, odata cu introducerea conceptului de interconectare a
aparatelor si echipamentelor dintr-o casa.
Una dintre cele mai simple definitii pentru SMART HOME este: Integrarea
tehnologiei si a serviciilor prin intermediul automatizarii pentru o calitate mai buna a vietii.
Conceptul de cladire inteligenta inglobeaza nevoia oamenilor de a avea control, cu o
mai mare usurinta si cu o configurabilitate ridicata, asupra spatiului in care isi desfasoara
activitatile zilnice. In viitor acest curent va ingloba tehnologii noi care vor fi aliniate la
standarde comune globale.
Cladirea Inteligenta face posibila comanda sau vizualizarea starii echipamentelor din
orice zona a imobilului, inclusiv de la distanta atunci cand suntem in concediu. O instalatie
intr-adevar inteligenta va trebui sa fie intuitiva si usor utilizabila, in viata de zi cu zi, tuturor
generatiilor, locatari ai imobilului.

Cladirea Inteligenta trebuie sa fie adaptabila in timp, pentru a satisface noile cerinte
ale incaperilor cu destinatie schimbata. Nu de putine ori, la o anumita varsta camera copilului
devine neincapatoare si va primi o noua destinatie.
Cladirea inteligenta este spatiul fie el locuinta, birou, casa de vacanta care
utilizeaza tehnologii moderne pentru automatizarea sistemelor si a aparatelor aflate in acesta.
O casa inteligenta va asigura confort, securitate, siguranta si economie.
Despre instalatiile inteligente putem spune ca reprezinta o tehnologie in plina
ascensiune ce imbina intr-o perfecta armonie controlul tuturor luminilor si prizelor, al
incalzirii, elementelor de securitate, echipamentelor audio-video, echipamentelor de urmarire
monitorizare, sistemului de irigatii, instalatiilor de climatizare si multe altele.

1.2 O clasificare a cladirilor inteligente


A. Aldrich, in 2003, clasifica casele inteligente in cinci categorii dupa functionalitate:
Case care contin obiecte inteligente case cu obiecte si aplicatii inteligente care sunt
capabile sa actioneze intr-un mod inteligent;
Case care incorporeaza obiecte inteligente capabile sa comunice case care
inglobeaza dispozitive si obiecte care actioneaza inteligent si au proprietatea de a
intercomunica;
Case conectate casele care au in alcatuire retele interne si externe prin care sunt
permise accesarea si comunicarea (interactive and remote control of systems);
Case capabile sa invete (Learning homes) structura de activitate din spatiul locuintei
este inregistrata si odata cu acumularea de informatii, casa o sa fie capabila sa
anticipeze si sa raspunda prompt cerintelor utilizatorului;
Case atente casele capabile sa inregistreze pozitia utilizatorului si a obiectelor
manipulate de acesta, informatia fiind utilizata pentru a controla tehnologia
implementata in scopul anticiparii nevoilor
B. Domotica defineste o gama larga de instalatii, folosite in mai multe domenii, in case,
apartamente sau chiar in afara lor. Cele mai importante dintre acestea ar fi:
1-HVAC (din engleza Heating, Ventilation and Air Conditioning), se ocupa cu
climatizarea locuintelor,si este cel mai important aspect intr-o locuinta.Cu ajutorul
acestor sisteme,putem controla temperatura din casa,chiar si de la distanta prin
internet. Astfel,aflati la munca,nu vom mai fi surprinsi de eventualele modificari ale
vremii si schimbarile de temperatura.
2-Iluminatul domestic. Sistemele de control a iluminarii pot controla orice sursa de
lumina din casele noastre,si au mai multe intrebuintari cum ar fi :
Deconectarea totala a tuturor luminilor.
Aprinderea/stingerea luminilor separat in fiecare camera.
Reglarea luminii ambiante in casa in functie de necesitate.
3-Iluminat natural. Aici putem mentiona sistemele de control a draperiilor in functie
de ora sau de lumina de afara.
4-Audio. Sistemele audio au ramas simple ca structura acestea continand 3 elemente de
baza :
Cablu CAT6 ,Gygabyte Ethernet compatibil
Set de boxe
Panou,tastatura pentru controloul sunetului.
Categoria vizeaza pornirea/oprirea sunetului si distributia acestuia in casa, si anume
selectarea unei surse audio si locatia in casa unde acesta trebuie sa furnizeze sunetul. Spre
exemplu putem asculta muzica intr-o camera sau in toata casa prin simpla apasara a unor
taste.
5-Video. Putem vizualiza aceeasi imagine la mai multe televizoare in toata casa fara a fi
nevoie sa le comandam individual de la diferite telecomenzi. O alta intrebuintare ar fi
accea a intercomurilor. Sa presupunem ca avem instalate camere de luat vederi la
usile locuintei.Putem sa vedem cine se afla la usa,imaginea fiind transmisa de la
camera direct la televizor,fara a fi nevoie sa ne deplasam la usa.
6-Sisteme de securitate si supraveghere. Cu ajutorul instalatiilor de domotica putem
selecta si verifica camere video direct de pe Internet. Mai mult acestea pot fi nu
numai monitorizate cat si controlate individual de catre proprietar.Ele pot
deasemenea fi dotate cu senzori de miscare care vor detecta patrunderi neautorizate

si anunta proprietarul prin Internet sau chiar apeland numarul acestuia. Categoria
include controlul si distributia camerelor video ce pot:
a. -detecta eventuali intrusi
Senzori de detectie a miscarii
Senzori cu de contact magnetic usa/fereastra ce pot semnala efractia
Senzori de detectie a spargerii unei ferestre
Senzori de modificare a presiunii pe o suprafata
b. detecta inundatii,incendii,scapari de gaze
c. anunta in cazul unor accidente de natura medicala
7-Intercomuri. Sistemele permit comunicatia intre diferite camere ale casei cu ajutorul
microfoanelor si boxelor. Acestea se pot accesa chiar prin Internet. Deasemenea un
alt scop al intercomurilor este transmisia de alarme in diferite cazuri.
8- Alte exemple. Avand componentele hardware si alimentare,practic aproape orice
poate fi comandat monitorizat automat sau manual. Cateva exemple ar fi :
-Aparate de cafea
-Usile unui garaj
-Instalatia de stropire a plantelor
-Pompa de piscina etc.
C. Din punctul de vedere al arhitecturii sistemelor, putem evidenia trei tipuri principale:
1. Arhitectura Centralizata: Un controller central primeste informatia de la mai multi
senzori si ,odata procesata aceasta,genereaza comenzile catre aparatele de riguare.
2. Arhitectura Distribuita: Comenzile si deciziile sunt luate de fiecare senzor si
actuator. De obicei aceasta arhitectura e specifica sistemelor tip magistrala ce
folosesc cabluri.
3. Arhitectura Mixta: Sisteme cu arhitectura decentralizata ce au mici echipamente ce
primesc si proceseaza informatia si apoi o trimit catre restul echipamentelor din
casa.
D. Din punctul de vedre al metodelor de interconectare putem avea trei variante:
1. Cu ajutorul cablurilor(cablat):
Cablu de fibra optica.
Cablu torsadat si coaxial
Linie de tensiune. (INSTEON, X10)
2. Wireless:
Prin radio (INSTEON, Wi-Fi ,Bluetooth, GPRS)
Infrarosu
3. Mixt: cablat si wireless:
INSTEON
1.3 Ce avantaje are ?
O cladire inteligenta are urmatoarele capabilitati:
Asigura confort
Creste economia
Creste siguranta
Aceste capabilitati reprezinta si avantajele utilizatorului fata de cladirile in care se
utilizeaza instalatiile electrice clasice.
Confort - Exista mijloace moderne pentru a controla acest sistem, cum sunt
telecomanda, grupuri de butoane, control prin computer, telefon sau Internet. O solutie
revolutionara o reprezinta controlul prin voce.

Automatizare - O mare parte a functiilor si actiunilor pot fi programate sa functioneze


complet automat. Aceasta inseamna ca pornind de la anumite actiuni (modificarea
temperaturii, luminii sau miscare) comanda necesara este executata automat (aprinde o
lumina, porneste incalzirea, trimite mesaje de text). In cazul inserarii, sistemul este capabil sa
coboare jaluzelele, sa aprinda lumina intr-un hol, sa creasca temperatura in camera de zi, sa
porneasca televizorul sau sa inchida yala electrica de la usa.
Informatie - Sistemul este conectat la un computer si datorita acestui fapt utilizatorul
are accesul imediat la informatii despre toata aparatura din cladire. Sistemul nu numai ca vede
unde este aprinsa lumina, care este temperatura in fiecare camera, locul in care senzorii
detecteaza miscare, dar poate si sa controleze toata aparatura - numai printr-un click de
mouse. Toate acestea sunt posibile si pe Internet din orice colt al lumii.
Economie - Principalele economii le reprezinta cele de energie, care pot fi realizate
printr-o reglare adecvata. Sistemul include reglarea caldurii si a aerului conditionat.
Economiile pot fi realizate si prin reglarea luminii.
Siguranta - Alarma este parte integranta a acestui sistem, functiile ei sunt preprogramate in unitatea centrala.
Componentele sunt reprezentate de senzori PIR, contacte magnetice, tastaturi, sirene.
Prin utilizarea modulului GSM este posibil sa transmiteti informatii la o firma de monitorizare
sau direct pe telefonul mobil personal. Legaturile acestui sistem sunt reprezentate de doua fire
care conecteaza toate componentele sistemului (senzorii si unitatile de comutatie).
Inima sistemului este reprezentata de unitatea centrala, care controleaza si
supervizeaza intreg sistemul. Unitatea centrala este plasata intr-un panou de distributie si
poate fi conectata la un computer.
Comunicarea dintre unitatea centrala si componentele individuale ale sistemului este
realizata prin intermediul acestui BUS. Informatiile sunt transmise si receptate prin BUS si
sunt procesate conform unui program prestabilit. Comenzile sunt trimise catre unitatile de
comutatie, care apoi executa functiile necesare.
Senzorii (ei sesizeaza o schimbare) sunt in acest caz reprezentati de orice componente
sau dispozitive care introduc cerinte (comenzi) in sistem. Acestia sunt: butoane si
intrerupatoare de perete, telecomenzi, senzori de lumina ambientala, senzori de temperatura,
senzori de miscare (senzor PIR), detectoare de voce, contacte magnetice, contacte izolate etc.
Actuatorii (dispozitivele care executa actiunea) sunt elemente care executa anumite
comenzi, controlnd astfel diversele aplicatii. Acestea sunt module de comutatie, variatoare de
lumina etc.
Utilizarea echipamentelor individuale pentru a ajuta oamenii sa-si duca la bun sfrsit
activitatile zilnice (tehnologie ajutatoare) este un lucru foarte raspndit. Integrarea acestor
echipamente individuale (stand-alone equipment) in cadrul unui sistem unic creste
posibilitatea de customizare a spatiului, dar totodata si complexitatea proiectului. Odata cu
ritmul ridicat al tehnologiei si cu rapiditatea sa de a patrunde in vietile oamenilor, problema de
design a sistemului nu se mai ocupa cu dezvoltarea de noi produse, ci cu modul in care
echipamentele deja existente se pot incadra functional in cadrul unei SMART BUILDING.
Mare confruntare in acest domeniu produce modul in care o cladire inteligenta este
capabila sa comunice cu toate echipamentele sale. Valoarea unei astfel de locuinte nu este data
numai de valoarea unui subsistem (de exemplu, sistemul de securitate), ci de intregul sistem si
felul in care acesta comunica cu modulele componente.
Exprimarea clara a modului in care a evoluat tehnologia SMART HOME poate sa se
faca pe trei mari straturi (domenii):
1. Retea (medii de transmitere a informatiei [Network layer])
2. Platforma (componentele sistemului [Platform layer])
3. Utilizator ([User layer])

Reteaua inglobeaza totalitatea mediilor de transmitere si comunicare aflate in locuinta:


cabluri TV, telefonice, de alimentare etc., extra infrastructuri, precum cabluri PC si cabluri de
joasa tensiune, IR si RF (comunicarea prin infrarosu si unde radio).
Produsele fiecarui subsistem contin diferite protocoale de comunicatii, dar exista
posibilitatea ca doua subsisteme sa nu poata comunica si interactiona datorita diferentelor de
protocol.
1.4 Standarde de comunicare
Cele mai relevante standarde in cadrul acestui domeniu sunt:
EIB (European Instal-lation Bus); standard des intlnit in Europa. Este disponibil
pentru linii de alimentare, cabluri de semnal si radio. Versiunea cablurilor de semnal cu acest
standard este foarte folosita.
KNX: este un standard nou aparut prin amalgamarea a trei standarde europene, dintre
care si EIB. Se asteapta ca KNX sa inlocuiasca in viitorul apropiat EIB-ul.
LON (Local Operating Network): standard folosit pentru controlul energiei,
automatizarea echipamentelor si in sistemele de acces si control.
X10: se foloseste la automatizarea aparatelor domestice - lampi, dispozitive de
incalzire etc. Protocolul este restrns ca posibilitati de programare, se limiteaza doar la
comenzi de ON/OFF.
BACnet: dezvoltat in SUA pentru automatizarea unor spatii mari. Pentru moment nu
a fost implementat si in Europa.
Internet Protocol (IP): folosit in procesul de comunicare a sistemului inteligent cu
exteriorul, in operatii de control si programare.
1.5 Ce poate controla casa inteligenta?
Muzica: din orice incapere a casei inteligente fara intreruperi, dar si fara sa fie nevoie
sa folositi mai multeechipamente audio. In fiecare camera puteti selecta atat tipul de continut
audio, in concordanta cu preferintele individuale, cat si volumul sonor prin simpla atingere a
unui buton asociat unei comenzi pe serverul audio.
Sistemul video: poate fi conectat la arhitectura de cablare structurata a intregii case si
il puteti controla usor prin utilizarea telecomenzii universale si chiar de pe Internet. Astfel veti
putea alege filmul pe care doriti sa il vizionati cu mult inainte de a ajunge acasa.
Luminile naturale: prin intermediul automatizarii draperiilor si jaluzelelor.
Luminile artificiale: cu ajutorul unui sistem de control specializat.
Climatizarea: prin integrarea echipamentelor de aer conditionat in dispozitivul
centralizat de control. Si orice altceva ce poate fi automatizat, de la fantani pana la acvarii si
echipamente de supraveghere interna.
1.6 Scenariile
In general, posibilitatile pe care ti le ofera o casa inteligenta (comenzile proprietarului
casei si raspunsul sistemului la respectiva cerere) pot fi grupate in ceea ce numim scenarii. Un
asemenea scenariu se poate desfasura dupa cum urmeaza, cu precizarea ca fiecare pas si
efectele lui pot fi scalate si modificate in functie de cerintele personale ale fiecarui proprietar:
ajuns acasa seara, dupa o iesire in oras, rezidentul activeaza de pe telefon o singura comanda
care va deschide portile curtii si usile garajului, va activa sistemul de iluminat si va porni
incalzirea casei la un nivel stabilit anterior. In continuare, sistemul audio va porni la un nivel
de confort, jaluzelele casei coboara si iluminarea se face diferit pe zone, dupa un design

prestabilit (ca exemplu concret, puterea de iluminare a aplicelor de perete poate fi scazuta la
70 de procente, pe cand luminile terasei si cele din bucatarie pot fi activate la maxim).
Un alt scenariu poate fi cel in care proprietarul poate permite unui instalator sau unui
gradinar accesul la perimetrele prestabilite (terasa, garaj, gradina), prin simpla trimitere a unui
cod catre sistemul de securitate si acces de pe telefonul mobil.
In alt caz un simplu buton din aplicatia de control a sistemului, care poate fi denumit
"Vizionare film", va activa sistemul Home Cinema, va diminua lumina ambientala in camera
unde se vizioneaza filmul si va cobori automat jaluzelele de la fereastra.
Toate acestea sunt exemple simple, in care tehnologia functioneaza aproape invizibil
pentru a asigura confortul maxim al proprietarilor. Limitele unei asemenea solutii sunt doar
imaginatia si bugetul!
1.7 Beneficii
Gradul de automatizare a unei case, respectiv beneficiile pe care le ofera, depind doar
de vointa proprietarilor si de gradul de confort in utilizare dorit. Ceea ce nu difera, in oricare
din aceste cazuri, este usurinta cu care rezidentii unei case automatizate vor controla
permanent sistemul inteligent, fie ca o vor face de pe canapeaua din sufragerie sau de la mii
de kilometrii distanta. In plus, o intreaga suita de operatii de rutina care, vrand-nevrand, fac
parte acum din viata proprietarului unei case si solicita nedorit atentia acestuia (reglaj
incalzire, activare-dezactivare sisteme de securitate, degivrare suprafete alunecoase iarna,
coborare-ridicare jaluzele, etc.) toate acestea pot deveni simple suite de operatiuni preprogramate si personalizate, invizibil si confortabil. Odata instalata o asemenea solutie,
nivelul de confort si personalizare in locuirea unei case va creste la un nivel care anterior
parea de neconceput. Pe langa toate acestea, faptul ca instalarea solutiilor de automatizare
determina luna de luna economii semnificative la costul de intretinere a casei nu vine decat sa
completeze fericit ansamblul de beneficii ale automatizarii.
Fiecare din sistemele principale prezentate au rolul lor bine definit in functionalitatea
casei. Integrarea lor, a fost necesara pentru a usura gestionarea lor si mai mult, atribuirea unor
sarcini de rutina sub forma unor comenzi sau, scenarii in cazul mai multor comenzi, unui
controler de sistem.
Cladirea viitorului, fie ea locuinta sau spatiul n care petrecem timpul pe perioada
programului de lucru, reprezinta obiectul analizelor si cercetarilor minutioase pentru
foarte multe domenii de activitate.
n Romnia, n momentul de fata, nu este o piata pentru astfel de cladiri inteligente, la
nivel rezidential, pentru ca oamenii nu stiu foarte bine despre ce este vorba, acest lucru fiind
privit strict ca pe un moft si nu ca o utilitate. Aceste tipuri de constructii au nceput sa-si faca
aparitia n Romnia doar de ctiva ani si va mai dura pna se va constientiza ce vor
beneficiarii si ce pot oferi furnizorii. Investitiile n "inteligenta" cladirilor de birouri se
justifica, n schimb, n Romnia, datorita avantajelor pe care le prezinta. Proiecte din ce n ce
mai mari apar n diferite zone ale Bucurestiului, dar si n tara.
Cladirea inteligenta trebuie sa fie o cladire care sa se poata adapta nevoilor chiriasilor.
De exemplu, daca afara, la ora 11, sunt 22 de grade Celsius, iar toata lumea a venit dimineata
mbracata foarte gros, deoarece cu o zi nainte a fost foarte frig, n cladire temperatura trebuie
sa se regleze automat, la o temperatura de confort.

Capitolul 2
Notiuni fundamentale privind senzorii utilizati
in cladirile inteligente
2.1 Definitie
Necesitatea culegerii de informaii din mediul nconjurtor n scopul prelucrrii lor
este evident i, mai mult, ea crete odat cu evoluia tehnologic.
Senzorul este un element care convertete mrimea (fenomenul) de msurat ntr-o
caracteristic de natur electric (sarcin, tensiune, curent sau impedan), ce poate fi
prelucrat i transmis electronic.
Senzorii care servesc numai la detectarea prezenei unei mrimi constituie o categorie
aparte i se numesc detectori (detectori de proximitate, detectori de radiaii ionizante etc).
Att senzorii, ct i organele de sim, ca elemente independente, nu spun foarte mult
despre mediul nconjurtor, sistemul inteligent fiind cel care creeaz, de fapt, informaia.
Main
Afiaj
Activitate
muscular
Regulator,
controler
Creier
Etaj condiionare
(conversie, liniarizare, amplificare, etc.)
Senzor

Semnal electric
Organ de sim
Semnal neelectric

Mediu
(temperatur, presiune, deplasare, etc.)

Mediu nconjurtor

Figura 2.1 Comparaie ntre senzori i organele de sim umane.


Ansamblul format dintr-un senzor integrat in acelai circuit (chip) cu elementul de
adaptare poart numele de traductor "integrat". Recent a aprut conceptul de senzor sau
traductor "inteligent" care prezin asocierea unui traductor cu un microprocesor
(microcontroller). Astfel se pot obine semnale de ieire cu mare imunitate la perturbaii,
liniarizarea caracteristicii de conversie a mrimii de intrare x(t) in mrime de ieire y(t),
autocalibrarea, corecii fa de diveri factori de influen, generarea unor mrimi de control.
Traductoarele inteligente s-au dezvoltat rapid ca elemente componente principale ale

sistemelor automate, de msur, monitorizare i control, precum i n domeniul roboticii


industriale.

Parametri chimici

Radiaie
electromagnetic

Senzor
Mrimi magnetice

Mrimi electrice

Figura 2.2 Fenomene convertite n mrimi electrice cu ajutorul senzorilor


2.2 Clasificare
In principiu, elementul de baz n construcia unui senzor este elementul sensibil.
Acesta are rolul de a culege informaii din mediul nconjurtor, deci de a sesiza fenomenul de
msurat. Pe lng elementul sensibil, senzorul cuprinde alte elemente adiancente, cu rol de
fixare, de protecie, de conectare la circuitul de msurare, etc.
Dup schema electric echivalent (sau dup natura mrimii de ieire), senzorii sunt
clasificai n dou categorii:
senzori activi
senzori pasivi
n funcie de tipul semnalului pe care l genereaz sub aciunea mrimii de msurat
(msurandului), senzorul poate fi:
analogic
numeric.

Mr
meca

In cazul senzorilor analogici, la ieire se obine un semnal electric continuu sau o


variaie continu a unui parametru caracteristic, similare cu variaiile mrimii de msurat.
Senzorii numerici furnizeaz un semnal discontinuu, o succesiune de impulsuri sau o
combinaie de tensiuni care, dup un anumit cod, reprezint modul de variaie a mrimii de
msurat.
2.2.1. Senzori activi (de tip generator)
Sub aciunea unei mrimi de msurat, aceti senzori se comport ca surse de semnal
electric, mrimea lor de ieire fiind variaia unei sarcini, a unei tensiuni sau a unui curent
electric. Cele mai importante efecte care stau la baza funcionrii senzorilor activi sunt
prezentate n tabelul 2.1.
Tabel 2.1 Principii de baz pentru senzorii activi
Mrime msurat
Efect utilizat
Mrime de ieire
Temperatur
Termoelectric
Tensiune
Piroelectric
Sarcin
Fotoemisiv
Curent
Flux de radiaii optice
Fotovoltaic
Tensiune
Fotoelectromagnetic
Tensiune
For, presiune, acceleraie
Piezoelectric
Sarcin
Inducie
Vitez
Tensiune
electromagnetic
Inducie magnetic, poziie
Efect Hall
Tensiune
2.2.2. Senzori pasivi (de tip parametric)
Senzorii pasivi se comport ca impedane, ale cror parametri caracteristici (rezisten,
inductan sau capacitate) sunt sensibili la valorile msuranzilor. Variaia impedanei poate fi
datorat aciunii mrimii de msurat fie asupra caracteristicilor geometrice sau dimensionale
ale elementului sensibil, fie asupra proprietilor electrice ale materialului acestuia
(rezistivitate, permeabilitate magnetic, constant dielectric). In tabelul 2.2 se prezint
principiile fizice cele mai importante care stau la baza funcionrii senzorilor pasivi, ct i
principalele materiale utilizate.
Tabel 2.2 Senzori pasivi: principii fizice i materiale
Caracteristic electric
Msurand
Material utilizat
sensibil
Temperatur
Rezistivitate
Metale, semiconductoare
Temperatur foarte joas Constant dielectric
Sticle
Flux de radiaii optice
Rezistivitate
Semiconductoare
Rezistivitate
Aliaje de Ni, Si dopat
Deformaie
Permeabilitate magnetic
Aliaje feromagnetice
Poziie
Rezistivitate
Materiale magnetorezistive
Rezistivitate
LiCl
Umiditate
Constant dielectric
Al2O3, polimeri
Nivel
Constant dielectric
Lichide izolante
2.2.3. Senzori compui
Exist situaii n care, din motive de cost sau uurin n exploatare, se utilizeaz
senzori care nu sunt sensibili la mrimea de msurat, ci la unul din efectele sale. In acest caz,
un aa-numit corp de prob este supus la aciunea msurandului i realizeaz o prim
conversie a acestuia ntr-o mrime neelectric, pe care apoi un senzor adecvat (activ sau

pasiv) o convertete ntr-un semnal de natur electric. Acest ansamblu corp de prob senzor
este cunoscut sub denumirea de senzor compus (figura 2.3).
Msurand
primar

Msurand
Corp de prob secundar

Senzor

Semnal
electric

Senzor compus

Figura 2.3 Structura unui senzor compus


Senzorii compui sunt utilizai n special n cazul msurrii mrimilor mecanice;
acestea determin deformri sau deplasri ale unor corpuri de prob, la care sunt sensibili
senzorii asociai. De exemplu, o presiune poate fi msurat prin intermediul unei membrane
(care joac rolul corpului de prob); deformarea ei este convertit ntr-o mrime de natur
electric de ctre un senzor tensorezistiv. De asemeni, membrana unui microfon
electrodinamic este un corp de prob al crui micare este determinat de presiunea acustic.
2.2.4. Sistem senzorial
Noiunea de sistem senzorial se refer la ansamblul elementelor care permite obinerea
unor informaii clare despre mrimea de msurat, informaii care pot fi ulterior afiate,
analizate sau utilizate n scopul comandrii unor dispozitive. Aadar, un sistem senzorial (mai
cunoscut sub denumirea de sistem sau lan de msurare) include (figura 1.4):
unul sau mai muli senzori (care pot fi sau nu de acelai tip), nsoii, dac este cazul,
de circuite corespunztoare de adaptare (traducere); la ieirea acestora se obin
semnale electrice.
un etaj de condiionare a semnalelor generate de senzori, avnd ca scop pregtirea
acestor semnale n vederea prelucrrii lor ulterioare cu ajutorul unor sisteme numerice.
Principalele funcii realizate n aceast etap sunt: amplificare, atenuare, izolare
galvanic, filtrare, liniarizare, corecii, conversie curent tensiune, multiplexare,
conversie analog-numeric.
un etaj de prelucrare numeric a semnalelor obinute la ieirea blocului de
condiionare. La acest nivel sunt utilizate calculatoare, microprocesoare,
microcontrolere ce ndeplinesc funcii ca: gestiunea achiziiei de date, procesare de
date (filtrare numeric, corecii de zero, de sensibilitate, de neliniaritate, etc.), analiz
de date (analiz spectral, analiz statistic, etc.), prezentarea rezultatelor, comanda
unor elemente de control, etc.
mrime
neelectric
de intrare

semnal
electric
Senzor

Element
sensibil

semnal
electric numeric

mrime
electric
de ieire

Bloc prelucrare numeric


Bloc condiionare

Adaptor

Figura 1.4 Arhitectura general a unui sistem senzorial (de msurare)


2.2.5. Senzori integrai

O etap important n evoluia senzorilor a reprezentat-o apariia senzorilor integrai.


Acetia sunt componente realizate prin tehnici ale microelectronicii, care includ pe acelai
substrat (de obicei din Si) senzorul propriu-zis (simplu sau compus) i circuitele electronice
de adaptare i condiionare a semnalului (figura 2.5).
substrat din Si
mrime
neelectric
de intrare

Senzor
simplu/compus

semnal
electric
de ieire
Bloc adaptare + condiionare

Figura 2.5 Structura de principiu a unui senzor integrat


Aceast integrare aduce o serie de avantaje n comparaie cu senzorii clasici:
miniaturizare;
cost redus, datorit tehnologiei de producie foarte dezvoltate;
creterea fiabilitii, prin eliminarea numeroaselor conexiuni sudate;
protecie mai bun mpotriva semnalelor parazite, datorit condiionrii semnalului chiar
lng surs;
posibilitatea realizrii unor compensri (de exemplu cu variaia temperaturii mediului
ambiant), prin includerea n aceeai structur a unor senzori suplimentari;
consum de putere redus.
Senzorii integrai au o rspndire tot mai mare, gsindu-i aplicaii n numeroase
domenii, de la construcia de automobile la tehnologia medical i industria bunurilor de larg
consum.
2.2.6. Senzori inteligeni
In prezent, se urmrete realizarea unor aa-numii senzori inteligeni. Dei aceast
noiune este exagerat n cazul senzorilor n comparaie cu inteligena uman, ea se refer la
posibilitatea obinerii direct de la senzor a informaiei finale asupra mrimii urmrite.

Senzorul inteligent cuprinde, aadar, pe aceeai structur, urmtoarele elemente (figura 2.8):
interfa de comunicaie
bidirecional

mrimi de influen
Senzori secundari
Circuite

msurand

adaptare + condiionare
+ CAN
Microprocesor

Senzor principal

PROM
programe
RAM

PROM
magistral intern

magistral extern de comunicaie

Figura 2.8 Structura de principiu a unui senzor inteligent


-

senzorul principal, specific mrimii de msurat i care poate fi identificat printr-un cod
stocat ntr-o memorie PROM;
- senzori secundari, cu rolul de a compensa influenele unor mrimi perturbatoare asupra
senzorului principal;
- circuitele de adaptare i condiionare aferente acestor senzori, care permit n final
obinerea sub form numeric a informaiilor furnizate de senzori;
- un microprocesor, care ndeplinete funciile de gestionare a achiziiei datelor i de
prelucrare numeric a informaiei;
- o interfa de comunicaie bidirecional, care asigur conectarea senzorului la alte
dispozitive de prelucrare numeric (de exemplu, un calculator central) sau la ali senzori
inteligeni printr-o magistral extern de comunicaie.
Dezvoltarea n viitor a senzorilor inteligeni este garantat de avantajele pe care le
ofer: miniaturizarea lanului de msurare, configurabilitate la distan, reducerea influenelor
exterioare lanului, repartiia sarcinilor de lucru, etc.
2.3 Senzori parametrici
2.3.1 Senzori rezistivi
Senzorii rezistivi sunt senzori de tip parametric; principiul lor de funcionare are la
baz variaia rezistenei electrice a elementului sensibil sub aciunea mrimii de msurat.
Rezistena electric a unui material este dat de relaia:
l
R
S
[2.1]
unde: rezistivitatea materialului [m]; l lungimea [m]; S aria seciunii
transversale [m2].
Tabel 2.3 Tipuri de senzori rezistivi
Fenomen fizic
Mrimi msurate
Variaia lungimii unui conductor
Deplasri liniare i unghiulare, nivel,
grosime
Variaia rezistivitii cu temperatura
Temperatur, concentraii de amestecuri
gazoase, viteza fluidelor
Variaia rezistivitii sub aciunea Cmp magnetic, inducie magnetic,
cmpului magnetic
deplasri, proximitate, acceleraie

Variaia rezistivitii sub aciunea Intensitate luminoas, flux luminos


radiaiilor
Variaia
lungimii,
seciunii
i For, presiune, deplasri
rezistivitii prin intermediul unui
element elastic deformabil
Variaia rezistivitii prin procese Concentraie, umiditate
chimice

Variaia rezistenei electrice poate fi datorat variaiei unuia din cei trei factori care
intervin n relaia 2.1; ca urmare, senzorii rezistivi permit msurarea unor mrimi neelectrice
care determin modificarea rezistivitii, lungimii sau ariei elementului sensibil. In tabelul 2.3
sunt prezentate tipuri de senzori rezistivi, cu efectele care stau la baza funcionrii lor i
mrimile msurate de acetia.
Senzorii poteniometrici (reostatici) sunt constituii, aa cum arat i numele lor, dintrun poteniometru al crui cursor se deplaseaz sub aciunea mrimii de msurat (deplasare
liniar sau unghiular, for, presiune, nivelul unui fluid, etc.). Sunt realizai de obicei din
conductor electric (constantan, manganin, etc.) nfurat pe o carcas electroizolant.
Dup forma geometric a rezistenei i, deci, dup micarea cursorului, senzorii
poteniometrici se mpart n dou categorii:
senzori de deplasare liniar
senzori de deplasare unghiular
Considerm pentru discuie cazul unui senzor poteniometric de deplasare unghiular,
cu carcas inelar (figura x.1). Pentru senzorul ideal, relaia de funcionare este de forma:
R C
[2.2]
unde unghiul de rotaie a cursorului (mrimea de intrare); R - rezistena electric msurat
ntre cursor i un capt de referin (mrimea de ieire); C constant de proporionalitate.
Din valoarea corespunztoare unghiului maxim max se determin valoarea constantei C:
R
C t
max
,
[2.3]
Rt fiind rezistena total a nfurrii.

Figura 2.9 Senzor poteniometric bobinat pentru deplasare unghiular


Pentru a obine relaii general valabile, independente de valoarea unghiului max, se
introduce deplasarea unghiular relativ: a=/max. Rezistena senzorului n acest caz este:
R aR
t
[2.4]
Senzorii poteniometrici pot fi conectai n circuitele specifice de msurare a
rezistenelor. Cel mai utilizat este montajul poteniometric (figura x.4). Senzorul
poteniometric, avnd rezistena total R i lungimea nfurrii l, este alimentat cu tensiunea

U. Dac l1 este poziia la un moment dat a contactului mobil (R1 i R2 fiind rezistenele de o
parte i de alta a acestuia), tensiunea obinut la ieire va fi:
R
U1 U 1
R
[2.5]
Cum nfurarea senzorului este uniform:
R1 C l1
U
R
l
1 1 1
R2 C l 2
U
R
l
[2.6]

R2

l1

R1

U1

RS

Figura 2.10 Circuit de msurare poteniometric pentru senzori poteniometrici


Se obine o dependen perfect liniar ntre tensiunea de ieire i deplasare. In aplicaii
practice, la ieirea circuitului se conecteaz un instrument sau un amplificator de msurare.
Dac RS este rezistena echivalent a acestuia, apare o divizare a tensiunilor si atunci
dependena tensiune de ieire deplasare n acest caz este neliniar, neliniaritatea fiind cu att
mai accentuat cu ct rezistena RS are o valoare mai mic fa de rezistena total a
poteniometrului.
2.3.2 Senzori capacitivi
Senzorii capacitivi sunt senzori de tip pasiv (parametric) care convertesc mrimea
neelectric de msurat (deplasare liniar, deplasare unghiular, for, presiune, nivel,
umiditate, etc.) ntr-o variaie de capacitate electric.
Constructiv, senzorii capacitivi au la baz condensatoare plane sau cilindrice. Pentru
condensatorul plan (figura 5.1.a), capacitatea electric este de forma:
A
C o r
d
,
[3.1]
unde: 0 permitivitatea vidului (0=8.85410-12F/m); r permitivitatea relativ a mediului
dintre electrozi (armturi); A aria suprafeei active a electrozilor; d distna dintre electrozi.
In cazul condensatorului cilindric (figura 5.1.b), expresia capacitii este:
Cc

2 o r h
r
ln e
ri

,
[3.2]
unde: h nlimea de suprapunere a electrozilor cilindrici; ri, re razele electrozilor interior,
respectiv exterior.

A
d

ri

h
re

a.
b.
Figura 5.1 a. condensator plan; b. condensator cilindric
Din relaiile 3.1 i 3.2 se observ c senzorii capacitivi pot msura practic orice
mrime neelectric ce acioneaz asupra parametrilor d, A i r.
Se realizeaz i senzori capacitivi de tip condensator plan sau cilindric cu mai multe
straturi (figura 3.2), ale cror capaciti sunt date de relaiile:

o A
2 o h
; C
r
a1 a 2 a3
r
r
1
1
1

ln 2
ln 3
ln 4
r1 r2 r3
r1
r1 r2
r2 r3
r3
;

a.

b.

Figura 3.2 Senzori capacitivi multistrat


a. tip condensator plan; b. tip condensator cilindric
2.3.2.1 Senzori pentru msurarea umiditii aerului
Principiul lor de funcionare se bazeaz pe utilizarea unei substane higroscopice ca
dielectric al unui condensator. Variaia constantei dielectrice cu umiditatea aerului modific
capacitatea condensatorului. In funcie de natura dielectricului utilizat, senzorii capacitivi de
umiditate (higrometre capacitive) sunt de dou tipuri: senzori pe baz de oxid de aluminiu i
senzori pe baz de polimeri.
La higrometrele capacitive cu dielectric din oxid de aluminiu (Al2O3) (inventat n
1950 de ctre J.L. Shaw), dielectricul este constituit din Al 2O3, depus anodic pe un suport din
Al, care reprezint primul electrod (figura 3.14). Al doilea electrod al condensatorului este
realizat prin depunerea unui strat din metal pe cealalt fa a dielectricului. Materialul acestui
electrod este poros, fiind permeabil numai la vaporii de ap. Se utilizeaz, de obicei, aurul,
dar i alte materiale, ca: aluminiu, oel, argint, platin, paladiu, nichel, crom, etc.
carcas de protecie

Au
Al2O3
Al

Figura 3.14 Senzor


capacitiv de umiditate pe baz
de Al2O3

Comportandu-se bine la valori mici ale umiditatii, pentru acest tip de senzori se
urmrete realizarea unor straturi poroase ct mai subiri; grosimea acestora se alege, n
general, ca un compromis ntre stabilitatea elementului (strat gros) i timpul mic de rspuns
(strat subire).
Proprietatea cea mai important a acestui tip de higrometru este msurarea
temperaturii (punctului) de rou n intervalul -80C +70C.
La higrometrele capacitive cu dielectric din polimeri, pe un substrat din sticl este
depus, prin evaporare termic i oxidare anodic, un prim electrod din tantal (figura 3.15). In
continuare este fixat stratul de polimer higroscopic (acetat de celuloz, polistiren, polimide,
etc.), care absoarbe o cantitate de ap proporional cu umiditatea relativ. Al doilea electrod
este un strat de crom (cu o structur poroas) obinut prin evaporare sub vid pe stratul de
polimer. Unele higrometre de acest tip utilizeaz ca electrod poros un strat subire din aur;
ns, folosirea cromului are avantajul c permite msurarea umiditii n medii poluate.
Electrod superior poros (crom)
Dielectric (polimer)
Electrod inferior (tantal)
Substrat (sticl)

Figura 3.15 Senzor capacitiv de umiditate pe baz de polimeri


Domeniul de msurare a umiditii este 0 100%, pentru o gam de temperatur de
-40C +100C. Precizia acestor senzori este de ordinul a 2-3%, iar timpul de rspuns este de
1-2 secunde. Influena temperaturii asupra elementului sensibil este aproape nul, evitndu-se
astfel necesitatea unei compensri termice.
2.3.3 Senzori inductivi
Senzorii inductivi fac parte din clasa senzorilor pasivi (de tip parametric).
Funcionarea lor se bazeaz pe variaia geometriei circuitului sau cuplajului magnetic sub
aciunea unei mrimi neelectrice, care poate fi: deplasare, proximitate, grosime, for,
presiune, cuplu mecanic.
S Fe
N
Fie o nfurare cu spire fixat pe un miez feromagnetic cu seciune constant
i
permeabilitate magnetic Fe (figura 4.1.a). Inductivitatea proprie a nfurrii reprezint
raportul dintre fluxul magnetic pe conturul circuitului bobinei i curentul care l produce:
N2
L
I
Rm
,
[4.1]
Inductivitatea rezult proporional cu ptratul numrului de spire i invers
proporional cu reluctana miezului feromagnetic (Rm), dat de relaia:
l Fe
Rm
Fe S Fe
,

l Fe
unde

lungimea total a unei linii medii de flux.

Figura 4.1 Schema de principiu a unui circuit magnetic


Ca urmare, expresia inductivitii devine:
N 2 Fe S Fe
L
l Fe
[4.2]
Plecnd de la aceast relaie, o mrime neelectric ar putea aciona n principiu asupra
N , , s, l
mrimilor care intervin n relaia 4.2 (
), conducnd n final la variaia inductivitii.
Impedana unui senzor pasiv i variaiile sale se pot msura doar incluznd senzorul
ntr-un circuit electric alimentat de la o surs exterioar.
2.3.4 Senzori fotorezistivi
Principiul fizic ce st la baza funcionrii senzorului fotorezistiv este fotoconducia,
care reprezint un efect fotoelectric intern: sub influena radiaiei luminoase, n materialul
sensibil are loc generarea de sarcini electrice i, deci, creterea corespunztoare a
conductivitii electrice.

material fotoconductor

electrozi

Radiaie luminoas

cmp vizual fereastr

Ip

Pentru a analiza acest fenomen, se consider un


model simplificat al senzorului (fig. 1), constituit dintr-o plcu de material semiconductor
dopat cu atomi donori de densitate Nd, avnd energie inferioar celei caracteristici benzii de
conducie (Wd). La ntuneric i la temperatur ambiant valoarea pragului Wd este destul de
ridicat astfel nct densitatea n0 a donorilor ionizai prin activare termic s fie slab.
Figura 1. a. celula fotoconductoare
b. senzori fotorezistivi
In aceste condiii, densitatea de electroni eliberai n fiecare secund prin activare
termic este proporional cu densitatea celor care nu sunt ionizai, adic a(Nd-n0), unde a
reprezint importana activrii termice. Numrul electronilor care se recombin n fiecare
secund cu atomi ionizai este proporional cu densitatea atomilor ionizai (n0) i cu densitatea
de electroni echivalent (rn02, unde r este coeficientul de recombinare). Ecuaia cineticii de
generare recombinare este de forma:
dn0
2
a ( N d n0 ) r n0
dt

La echilibru:

dn0
a a 2 aN d

0 n0

dt
2 r 4r 2
r

0 q n0

Expresia conductivitii la ntuneric este:


, unde mobilitatea
electronului; q valoarea absolut a sarcinii sale.
La creterea temperaturii, mobilitatea purttorilor se reduce, dar densitatea n0 crete ca
urmare a activrii termice i influena sa este, n general, preponderent asupra conductivitii.
La iluminarea semiconductorului, fotonii de energie hWd ionizeaz donorii,
genernd g electroni pe secund i pe unitatea de volum, care se adaug la cei eliberai prin
excitare termic:
G
1 (1 R )
g

V S L
h
,
unde V=SL (S, L suprafaa, respectiv limea plcuei semiconductoare); G numrul de
sarcini eliberate pe secund.
Senzorii fotorezistivi sunt utilizai nu att la msurarea cu precizie a fluxului luminos,
ci mai ales la detectarea diferitelor nivele de flux. Este posibil, de asemeni, utilizarea lor n
fotometrie, cu condiia ca parametrii caracteristici s fie determinai cu precizie i stabilizai.

Pentru msurarea rezistenei senzorului sau detecia variaiilor sale, se pot utiliza
circuite specifice senzorilor rezistivi: alimentare la curent constant, montaj poteniometric,
punte Wheatstone, amplificator operaional, oscilator RC.
2.3.5 Circuite de adaptare pentru senzori pasivi
Principalele tipuri de circuite de adaptare a informaiei obinute de la senzorii pasivi,
care se utilizeaz n aplicaii sunt:
- montaj poteniometric: conectarea n serie cu senzorul pasiv a unei surse i a unei
impedane care poate fi sau nu de acelai tip cu senzorul;
- punte de impedane: echilibrul acestei puni permite determinarea impedanei senzorului
sau dezechilibrul punii este o msur a variaiei acestei impedane;
- circuit oscilant: senzorul este o component a unui oscilator la care frecvena este fixat
de valoarea impedanei elementului sensibil;
- amplificator operaional: impedana senzorului este unul dintre elementele care stabilesc
ctigul amplificatorului.
Alegerea circuitului de adaptare este o etap foarte important n realizarea unui
traductor, de ea depinznd caracteristici de baz ale acestuia: sensibilitate, liniaritate,
imunitate la anumii parametri de influen, etc.

2.3.5.1 Montajul poteniometric

Rs
es

In cazul senzorilor rezistivi, montajul poteniometric se realizeaz prin conectarea n


serie cu senzorul (R) a unei rezistene R1 i a unei
surse de tensiune continu sau alternativ (es),
R1
Instrument
avnd rezistena intern Rs (figura 2.1). Tensiunea
de msurare
de ieire este msurat la bornele senzorului, cu un
R ue
Ri
instrument cu rezistena de intrare Ri:
Figura 2.1 Montaj poteniometric
pentru senzor rezistiv

u e es

R Ri
R( Rs R1 ) Ri ( Rs R1 R)

[2.1]
Dac Ri>>R, tensiunea la bornele senzorului este independent de prezena instrumentului de
msur utilizat:
R
u e es
R R1 Rs
[2.2]
Dup cum se observ din cele dou relaii, tensiunea obinut la ieire ue nu variaz liniar cu
rezistena senzorului (R). Pentru ca variaia tensiunii msurate s fie proporional cu variaia
rezistenei senzorului, se pot utiliza diverse metode de liniarizare.
2.3.5.2 Puntea de masur Wheatstone

Ri
ie
R2

B
A

R4
D

In principiu, circuitul n punte reprezint un poteniometru dublu, cu msurare


diferenial a tensiunii. Structura unei puni Wheatstone este prezentat n figura 2.5;
alimentarea se face de la o surs de tensiune es, de rezisten intern Rs, iar la ieire se
conecteaz un dispozitiv (cu rezistena de intrare Ri) care are rolul de a detecta echilibrul
punii sau de a msura tensiunea de dezechilibru.
Se spune c puntea este echilibrat atunci cnd potenialele n punctele A i B sunt
egale, adic curentul ie este nul; aceasta corespunde condiiei clasice: R1R4=R2R3. Dup cum
se observ, condiia de echilibru depinde numai de rezistenele punii, fiind independent de
rezistenele sursei i dispozitivului de ieire.
Figura 2.5 Structura general a punii Wheatstone

In general, puntea este alimentat de la o surs cu rezisten intern mic: Rs<<R1, R2,
R3, R4, Ri. Dac dispozitivul de ieire este caracterizat de o impedan de intrare de valoare
ridicat (voltmetru, amplificator), curentul ie are expresia:
R2 R3 R1 R4
ie es
Ri ( R1 R2 )( R3 R4 )
,
iar tensiunea obinut la ieire este de forma:

u e Ri ie es

R2 R3 R1 R4
( R1 R2 )( R3 R4 )

Sensibilitatea punii Wheatstone este maxim atunci cnd R1=R2 i R3=R4.


2.3.5.3 Oscilatoare de relaxare
Cel mai utilizat circuit de acest tip este multivibratorul astabil (figura 2.16). El este un
generator de semnale dreptunghiulare a cror frecven depinde de valorile componentelor
circuitului:
a
f
RC
,
unde a constant de circuit.
Capacitatea C, respectiv rezistena R pot fi parametrii caracteristici ai unui senzor
capacitiv sau rezistiv. Variaia acestor mrimi sub aciunea msurandului conduce la
modificarea frecvenei semnalului generat de circuit:
C
C C0 C f f 0 (1
)
C0
sau
R
R R0 R f f 0 (1
)
R0
Ca i n cazul oscilatorului sinusoidal, frecvena circuitului multivibrator este
modulat de informaia de msurare.

R2 C1 R1

T1

R2

v0

T=T1+T20.69(R1C1+RC)

T1

T2

T2 v0

a.

b.

R2
R1

+
AO

v0

Figura 2.16 Circuite tip multivibrator astabil


a. cu dou tranzistoare; b. cu amplificator operaional
O aplicaie tipic a senzorilor fotorezistivi o reprezint comanda unor dispozitive.
Receptarea unui flux luminos superior pragului prestabilit conduce la stabilirea unui curent I
care determin, direct sau prin amplificare, comutaia unui dispozitiv cu dou stri
(deschiderea-nchiderea unui releu figura 5, starea de blocare sau de conducie a unui
tiristor, etc.).
De asemeni, senzorii fotorezistivi sunt utilizai ca receptori de impulsuri optice, care
sunt convertite n semnale electrice cu ajutorul unor circuite de condiionare de semnal. Un
astfel de sistem, n care senzorul fotorezistiv este periodic iluminat, poate fi utilizat n diverse
aplicaii, cum ar fi: numrarea unor obiecte, msurarea vitezei de rotaie, etc. Frecvena
maxim a impulsurilor luminoase trebuie, ns, s fie inferioar frecvenei de tiere a
senzorului.

a.

b.

Figura 5 Utilizarea senzorului fotorezistiv la comanda unui releu


a. comand direct; b. prin intermediul unui tranzistor amplificator

Capitolul 3
Sisteme antiefracie
3.1 Evoluia sistemelor de securitate
Sistemele electronice de securitate descurajeaz tentativa de ptrundere neautorizat n
locuine, birouri, cldiri, hale, sesizeaz condiiile de declanare a alarmei, astfel se limiteaz
riscul producerii pagubelor, se protejeaz viaa persoanelor, a bunurilor i a informaiilor
confideniale, i nu n ultimul rnd se diminueaz valoarea primei de asigurare.
n acest sens, au aprut firmele specializate n conceperea i montarea de echipamente
i sisteme ce utilizeaz tehnici sofisticate de securitate ce au ca obiectiv protejarea oamenilor
i a bunurilor acestora.
Primul sistem de securitate a fost realizat n anul 1853 i const n folosirea energiei
electrice pentru a seta o alarm care ducea direct ctre personalul de lege.
Acest sistem de securitate a fost conceput de catre Edwin T. Holmes, care este aa
numitul : "Tat al Industriei de alarm antiefracie,"
ntr-o lume n care creterea prosperitii duce la sisteme tehnice din ce n ce mai
complexe, nu se mai poate vorbi despre sisteme de securitate care s ndeplineasc mai multe
funcii, fie detecie, fie de monitorizare pentru fiecare sistem de securitate n parte deoarece
acesta necesit un timp mai mare i un numr mai mare de opera iuni, astfel se dorete
introducerea tuturor dispozitivelor intr-unul singur, mai performant i mai uor de folosit. Prin
evoluia sistemelor se dorete perfecionarea acestora i introducerea unei singure reele sau a
unui singur soft personalizat care s raspund asupra tuturor cerinelor de pe pia, n funcie
de fiecare aplicaie n parte, sau de necesitatea fiecrui sistem.
Odat cu perfecionarea sisitemelor se doresc urmtoarele:
- reducerea costurilor, fapt care va duce cu siguran la creterea folosirii sistemelor
inteligente de siguran deoarece nevoile se extind i se micoreaz cheltuielile de
ntreinere i mentenan.
- o mbuntire a eficienei operaionale fcnd astfel ca timpul de rspuns s se
minimizeze.

- ca sistemele de securitate s reprezinte prezentul i viitorul managementului integrat al


cldirilor, a locuinelor, a instituiilor bancare i economice, i se mai dorete ca
service-ul s se fac mai eficient i cu costuri reduse.
Sistemele electronice de securitate pe lng faptul c descurajeaz tentativele de
ptrundere neautorizat n locuine, n birouri, n cliri, n hale, mai au i rolul de a sesiza
condiiile de declanare a alarmei astfel, se limiteaz riscul producerii pagubelor, se protejeaz
viaa persoanelor, a bunurilor acestora dar i a informaiilor confideniale, i nu n ultimul
rnd, diminueaz valoarea primei de asigurare.
Ca n orice industrie, cerinele mereu n cretere ale utilizatorilor sunt progresive n
timp ce tehnologia evolueaz pentru satisfacerea acestora. n industrie, cele 3 decenii de
cerere i ofert au dus la:
O instalare i o intreinere mai simpl,
O mai bun calitate a imaginii,
Un control i o monitorizare de la distan,
Reducerea costurilor,
O tehnologie mai fiabil,
Dispozitive de dimensiuni foarte reduse,
Dispozitive de stocare.
n prezent cele mai sigure i cele mai securizate instituii sunt bncile deoarece,
sistemele lor de securitate sunt dintre cele mai avansate i mai performante datorit faptului c
noi incredinm de bun voie i cu bun stiin acestora banii nostri i de aceea slujba lor este
s i in n siguran oferind soluii complexe i performante integrate bazate pe :
Detecie, semnalizare i acionare n caz de incendiu;
Controlul accesului;
Sisteme de limitare acces cu turnichei, pori, ecluze;
Supraveghere video exterioar i interioar;
supraveghere video IP sau analogic;
Sisteme de interfonie;
Sistem integrat de management al sistemelor de securitate;
Sisteme i servicii rapide, ntreinere periodic preventiv;
Modernizare i dezvoltare tehnologic de siguran i securitate;
Coordonarea informaiilor din mai multe locaii - supraveghere video IP;
Funcionalitate inteligent - camere IP inteligente cu analiz video, senzori de
recunoatere facial, de recunoaterea de comportament;
Stocare i gestionare digital de imagini;
Supraveghere continu 24 de ore pe zi;
Recunoatere de date, voci, imagini, a feelor;
Accesul de la distan.
3.3 Tipuri de sisteme de securitate si caracteristici
Sistemele de securitate pot fi de forma :
sisteme de perimetru de securitate,
sisteme de detecie perimetral,
protecie perimetral,
sisteme de detectare a intruilor
-alarm antiefracie pentru locuine;

-alarme i detectoare de micare pentru perimetrele industriale.


Dup perimetrul protejat sistemele se mai mpart n :
1. Sistem de alarm pentru interior:
Detectoare pasive cu infrarou;
Detectoare cu ultrasunete;
Detectoare cu microunde;
Bariere cu infrarou ;
Detectoare pentru geam spart.
2. Sistem de alarm pentru exterior:
Senzori de vibraie;
Senzor pasiv de detectare a cmpului magnetic;
Senzor pasiv de detectare a cmpului electromagnetic;
Barier cu microunde.
Caracteristicile comune ale sistemelor de alarm pentru locuine sunt:
Pentru o mai bun funcionare a sistemelor i o mai mare performan este necesar ca
zonele de umiditate excesiv sa fie reduse sau chiar s nu existe deoarece, variaiile
mari de temperatur i umiditate pot transforma un sistem performant n unul slab, de
asemenea i undele magnetice ale receptoarelor radio sau antene de nalt frecven
duc la aceast problem.
n general toate sistemele de securitate sunt accesate de la o tastatur care poate fi
att digital ct i cu screen-touch, aceasta fiind o modalitate mai avansat
deoarece poate folosi i serviciul de citire amprent.
Avertizarea se poate face acustic, sonor, optic, sau printr-o siren autoalimentat i
care trebuie protejat de interferene sau sabotaj.
Informaiile sunt transmise ctre proprietar pe baz electronic, telefon, internet etc.
Alimentarea se face de la o surs normal de 220V. n cazul n care alimentarea este
oprit din diferite motive intr n aciune o surs suplimentar de alimentare bazat
pe acumulatori ce asigur funcionarea sistemului nc 24 ore.
Este posibil o armare de tip STAY (peste noapte sau peste zi)
Pe lng dispozitivele i senzorii folosii se mai pot aduga la orice or alte sisteme
de securitate n funcie de cerinele avansate cerute.
3.3 Arhitectura unui sistem antiefractie
Componentele unui sistem antiefractie sunt:
1. detectori de miscare
2. detectori de geam spart
3. contacte magnetice
4. detectori de fum, de gaz, de CO, de inundatie
5. bariere in infrarosu
6. sirene
7. butoane de panica
8. centrala de alarma antiefractie
9. telecomenzi
10. tastaturi
11. acumulatori

Figura 2.1. Structura unui sistem antiefractie


Panoul de control si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului
dumneavoastra de securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorior
si contactelor conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea
declansarii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta (aer
conditionat, etc)
Panoul de control este prevazut cu transformator de alimetare a sistemului de
securitate si cu baterie de rezerva in cazul in care tensiunea de alimentare este intrerupta
(accidental sau intentionat)
Unele panouri sunt prevazute cu asa numitul comunicator circuit care permite
conectarea panoului de alarma la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelor.
Tastatura: Acest echipament constituie interfata intre utilizator is sistemul
antiefractie. De obicei tastaturile, prevazute cu LED-uri sau afisaje cu cristale lichide, arata
starea sistemului, indicand zona aflata in alarma, istoricul alarmelor aparute, diverse
eventuale conditii de defect in sistem. Totodata, tastatura permita controlul sistemul
antiefractie: introducerea codului de activare/dezactivare a sistemului de alarma
(armare/dezarmare) si a programarii sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot
cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai usoare utilizari (ex:
una doua tastaturi instala te la intrarea/intrarile in casa pentru o activare/dezactivare a
sistemului, atunci cand veniti/parsiti cladirea si una in dormitor pentru activarea sistemului
atunci cand va culcati.
Sirene/lampa stroboscopica: Sunt echipamente periferice de iesire care sunt utilizate
in alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma.
Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni.
Ele se instaleaza la ferestre, usi si in orice obiect care poate fi mutat.
Contactele magentice sunt formate din 2 componente: magentul care se instaleaza pe
partea mobila a geamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaza in
rama geamului sau usii.
Din punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj
ingropata in rama sau cu montaj aparent ( la suprafata ramei)

Detectoare de miscare: Echipamente care constau intr-un senzor de infrarosu ( in


general) asupra caruia radiatia infrarosie (caldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile
speciale montate pe detector ( asa precum lupa concentreaza razele soarelui). Detectorul
seiszeaza schimbarea de caldura din incaperea in care este montat. In acel moment el
deschide un contact aflat in supravegherea unei intrari electrice din panoul de alarmare. Se
genreaza alarma.
Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii
unui geam. Totusi, una din cele mai populare sunt cele care aud spargerea geamului,
spargere care are o anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va faceti
griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaza si spargerea geamurilor laminate si cele
prevazute cu folie cu ranforsari sau alte tipuri de geamuri utilizate.
Barierele cu infrarosu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor.
Emitatorul emite un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. Atunci cand
bariera de radiatie este intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal,
sesizeaza panoul de alarmare. Acesta declanseaza sirena de alarmare.
3.4 Zonele si punctele de protectie
Una din principalele caracteristici ale unui panou antiefractie se refera la numarul de
zone acceptate. Punctele de protectie sau echipamentele individuale reprezinta locurile
punctuale pe care dorim sa le protejam ( ex: usa de la intrare, geamul de la parter dinspre
strada, usa de la pivnita, holul de la parter protejat printtr-un detector de deplasare, etc).
Unul sau mai multe puncte de protectie pot constitui o zona de protectie. De
exemplu, putem avea 3 contacte magentice la 3 geamuri ale dormitorului. Aceste puncte
individuale de protectie pot fi grupate pe o singura zona numita dormitor. Fizic, acest
lucru se face prin conectarea contactelor magentice, in paralel, pe acelasi circuit de protectie.
Punctele de intrare/iesire usile de acces se cupleaza, de obicei, singure pe un singur
circuit de protectie. La fel si detectoarele de miscare.
Practic, numarul de zone acceptate de un panou de alarmare este dat de numarul de
circuite de intrare ( sesizare alarme) cu care este prevazut. In schimb, numarul punctelor
individuale de protectie poate fi mai mare decat numarul zonelor.
3.5 Sistem de securitate inteligent
Nimic nu e mai valoros decat sentimentul ca locul in care traiesti cu cei dragi este
protejat de un sistem de securitate inteligent, care integreaza sisteme de alarmare la efractie,
detectie de incendiu, supraveghere video si control acces. In primul rand, poti controla sau
poti fi anuntat de orice eveniment neprevazut oriunde te-ai afla, chiar si la mii de kilometri de
casa. Odata detectat un eveniment sirenele vor da semnalul de alarmare sonor, mijloacele de
comunicatii vor transmite mesajul la dispeceratul de monitorizare, camerele video transmit
imagini iar sistemul automatizat iti transmite informatia, mergand pana la a lua decizii privind
evenimentul (blocare cai de acces, anuntarea firmei de paza, filmare, expediere sms de
alarma, activarea localizata a sistemului de stingere a incendiului la detectarea fumului prin
senzori, etc.). Te poti confrunta cu asemenea evenimente chiar fara a parasi dormitorul,
controland prin consola aflata in modul de noapte ceea ce se intampla in living sau curte.
Detectia efractiei
Cu senzori punctuali sau liniari cu tehnologii in IR si MW controlati de echipamente
performante care gestioneaza scenariile de masuri anti-efractie.
Camere video inteligente

Instalate in exterior sau interior care permit vizualizarea de oriunde in lume pe un


telefon mobil sau pe un laptop si genereaza semnale de alarma daca anumite zone prestabilite
au fost ocupate (s-a
modificat ceva in acel
spatiu).
Decizii inteligente
Sistemul poate lua
decizii
localizate
si
personalizate:
activarea
sistemului de stingere a
incendiului,
anuntarea
proprietarului, blocarea /
deblocarea cai de acces
Solutii integrate de
securitate
Toate
sistemele
(efractie,
incendiu,
supraveghere, acces) sunt
controlate prin aceeasi
interfata
de
pe
un
echipament instalat in casa
sau prin internet.
Figura 3.1 Componentele sistemului antiefractie Spectra SP4000.
3.6 Arhitectura unui sistem antiefractie Spectra SP4000
Sistemul de alarma antiefractie Paradox Spectra SP 400 cu 4 zone extensibile la 32 de
zone care suporta StayD. Pe magistrala de comunicatie pe 4 fire se conecteaza max 15
tastaturi, 3 module ZX8 si max 15 module). Centrala are 4 intrari de zona sau 8 cu ATZ, fiind
extensibila la 32 zone. Pot fi realizate 2 partitii (o singura partitie daca se foloseste tastatura
K636) si are o iesire PGM pe placa. Actualizare firmware se realizeaza utilizand interfata de
conexiune directa 307USB la 9.6k baud rate si software-ul BabyWare. Pot fi adresate 3
numere de telefon de la statia de monitorizare, 5 numere de apelare personala, 1 de raportare
pager. Cele 256 locatii de memorie permit inregistrarea de evenimente.
3.6.1 Centrala antiefractie SP4000
Avnd o tehnologie de comunicaie sigur, posibiliti flexibile de extensie i tastaturi
cu un design atrgtor, produsele din
gama Spectra SP sunt soluia ideal
pentru orice aplicaie rezidenial sau
comercial ce necesit pn la 32 zone
de protecie.
Prin intermediul magistralei de
comunicaie, centrala Spectra poate fi
extins cu module radio sau pe fir
precum i cu o varietate de module
accesorii,
adaptndu-se
perfect
cerinelor de securitate.
Figura 3.2 Centrala antiefractie SP400

Noua serie Spectra SP ofer


mai multe avantaje i faciliti: un
mod inovativ de armare (StayD protecie 24 ore din 24, 7 zile pe
sptmn), mai multe zone (maxim
32) i ieiri PGM ( maxim 16) precum
i suport pentru noul apelator vocal
(VDMP3) sau modulul internet
(IP100). Datorit posibilitii de
actualizare local a firmware-ului,
seria Spectra SP permite instalatorilor
o actualizarea rapid, facil, n locaie.
n scopul nlesnirii instalrii, fiecare
central din gama Spectra SP poate fi
configurat printr-un meniu de
programare pas cu-pas, uor de urmat.
Caracteristici tehnice:

Numar de zone pe placa: 4 (8 cu ATZ)


Numar partitii: 2
Numar iesiri programabile (PGM): 1
Figura 3.3 Schema electrica a extensiilor centralei SP4000
Numar coduri utilizator: 32
Buffer evenimente: 256
Compatibil cu modul IP100 si cu modul VDMP3
Bus extensie cu 4 fire
Extensibila la 32 zone
16PGM extensibile
2 partitii
32 coduri utilizator
Suporta seria PCS
Suporta modul internet IP100
Suporta apelatorul vocal VDMP3
Suporta REM3 (tastatura/telecomanda radio) necesita RTX3 v1.31 sau peste (n/a
pentru SP4000)
Actualizare locala firmware via 307USB si WinLoad (Babyware pentru SP4000)
Programare facila pentru codurile de instalator, master si administrare
Mai multe numere de telefon: 3 pentru monitorizare statie, 5 pentru apelare
personala, 1 raportare pager
Modem telefonic patentat cu 2 opto-cuploare; cel mai de incredere din industrie (US
Patent 5751803, RE39406)
Buton de resetare soft (resetare la valorile implicite si repornire)
Schimbare automata a orei de vara/iarna
Conectare directa la 9.6K cu BabyWare
Memorie (buffer) 256 evenimente

cutie metalica inclusa


3.6.2 Conectarile punctelor de protectie
Pentru zona singulara

Pentru zona dublata

Conectarea la software BabyWare

3.7 Functia Stay D

Conceptul inovativ StayD rezolva toate problemele unui sistem de securitate clasic,
devenind solutia ideala pentru o viata linistita, sigura, alaturi de cei dragi.
Modul de armare StayD ofera un grad sporit de securitate 24 ore din 24, 7 zile pe
saptamana, fara a necesita dezarmarea sistemului nici macar atunci cand se intra intr-o zona
armata. Un sistem StayD este in permanenta armat si doar partial dezarmat la intrarea/iesirea
dintr-o locatie, fapt ce-l deosebeste categoric de orice sistem de securitate obisnuit - care este
in permanenta dezarmat si necesita armare pentru a oferi protectie.
Apasand o tasta de pe telecomanda, se poate instiinta sistemul ca urmeaza sa intrati in
locatie printr-o zona specificata, evitand astfel pornirea temporizatorului de intrare; StayD va
rearma automat zona respectiva dupa inchiderea acesteia.
Puteti de asemenea deschide o zona si apoi introduce codul personal pentru a opri
orice intarziere la intrare si pentru a rearma automat. In oricare dintre situatii, sistemul este
doar partial dezarmat, doar anumite zone specificate fiind deschise, restul zonelor ramanand
armate. StayD integreaza astfel securitatea in spatiul zilnic de viata, pentru a oferi linistea,
relaxarea, protectia de care este nevoie.
Avantajele Stay D sunt:
este disponibil cu: MG5000, MG5050, SP5500, SP6000, SP7000
sistemul este intotdeauna armat intr-unul din modurile de armare, fara perioade
dezarmate
schimbare automata intre diferite nivele de armare
fiecare tastatura are asignata propriul traseu de intrare/iesire (pana la 4 zone)
doar zonele din traseul de intrare/iesire sunt ocolite (bypassed) si rearmate dupa
inchidere
cu Stay D nu veti putea niciodata uita sa armati/rearmati sistemul
iesirea din casa se va realiza intotdeauna in deplina siguranta, pastrand in acelasi timp
protectia pentru persoanele aflate in interior
permite supravegherea copiilor dumneavoastra, astfel incat sa nu paraseasca casa fara
supraveghere
bypass temporar al zonelor
3.4 Detectorul de geam spart PARADOX DG457
Are dou moduri operaionale: convenionalreleu sau adresabil pentru Digiplex EVO). Poate
fi testat de la distant cnd este utilizat cu Test
Trek V2. Fiind un senzor de sunet, analizeaz
semnale din spectrul audio, ultrasonic si
infrasonic.Folosind 7 filtre digitale de frecvent,
face analiza digitala a undei de soc i/sau impact.
Are totusi imunitate ridicat la semnalele RFI i EMI. Are
sensibilitatea reglabil: acoper pana la 9m cnd este setat pe
sensibilitate ridicat i pan la 4.5m cnd este setat pe sensibilitate sczut.

3.5 Detector de fum NB326-S-4AR

Figura 3.5 Imaginea


structura senzorului
fum

si
de

n funcie de
principiul de funcionare exist dou tipuri de detectoare de fum: detectoare cu ionizare i
detectoare cu senzor fotoelectric. Aparatele moderne folosesc chiar i ambele metode de
detecie, uneori combinate cu un senzor de temperatur, pentru a detecta i semnala acustic
pericolul de incendiu. Dispozitivele sunt alimentate de baterii de 9 sau 12 voli sau pot fi
conectate la alimentarea cu 220V.
Detectoarele de fum fotoelectrice folosesc fenomenul de reflexie i difuzie a luminii
pentru a indica prezena fumului vizibil. Principiul de funcionare este similar celui al
senzorilor folosii pentru deschiderea automat a uilor. Dup cum se poate vedea n schema
de mai jos, atunci cnd nu exist fum n interiorul camerei detectorului, lumina generat de
surs (de obicei o diod de tip LED - light-emitting diode), trece printr-o lentil care
focalizeaz fasciculul, iar acesta parcurge nestingherit drumul pn la opritor. Cnd din cauza
unei surse de foc fumul ptrunde n camera detectorului, o celul foto-electric poziionat la
90 de grade de sursa de lumin detecteaz lumina reflectat de particulele de fum i, la un
anumit nivel de iluminare, declaneaz soneria unui mecanism de alarmare acustic.
Detectorul de fum NB326-S-4AR funcioneaz pe baza principiului fotoelectric, si
raspunde n cazul prezenei unui fum periculos. Datorit senzorului fotoelectric numrul
alarmelor false de la fumul gtitului sau aburul duului sunt reduse.
Caracteristicile acestui senzor sunt: lucreaza cu 4 fire si releu; are o functie auto reset
si buzzer certificat EN54; N/C (normal/inchis)-N/O (normal/deschis); iesire selectabila de
releu; Alimentare: 12VDC.
3.6. 307USB Direct Connect Interface

ul

Include un port USB si un port serial (DB-9) si permite


centralei sa comunice cu un calculator pe care ruleaza sotwareBabyWare la 60m (200ft), prin portul serial al panoului de
control de la serial a PC-ului (DB-9) sau port USB.
Include 3 LEDuri indicatori de status (PC, Panel i RX / TX) si
are o viteza de comunicare: 57.6k baud (Magellan), 38.4k baud
(EVO), 9.6k baud (seria MG i SP).
Figura 3.6 307USB

Capitolul 4
Software pentru sistem antiefracie SP4000
4.1 Software-ul BabyWare

Figura 3.7 Imagine software BabyWare

Permite configurarea centralei SP4000 si are urmatoarele caracteristici:


Compatibil cu SP4000, SP65, SP5500, SP6000, SP7000, Imperial, MG6250,
MG5000 i MG5050

incarcare / descarcare prin GPRS (38K/bps), IP (128K/bps), COM sau USB

Conectare a pn la 8 utilizatori de PC-uri (numai Imperial)

La fel de usor pentru utilizatori i instalatori (drepturi de utilizator)


Multi-cont i de capacitatea de multi-user
Controale upgrade de firmware a panoului de control i module de sistem
aspectul prietenos de utilizare i funcionarea
instrumente de gestionare a site-ului de monitorizare uoar
Mod de testare: Teste de conectivitate zon i funcionarea

fel de puternic i rapid, de cutare i capacitatea de imprimare


date de backup i puternic anula i reciclarea caracteristici bin
Configurarea BabyWare si conectarea la SP4000 se realizeaza in cativa pasi descrisi in
imaginile urmatoare:
- Setare utilizator si selectare module de lucru, respectic interfata de
comunicare(in acest caz USB)

Dupa configurarea cu succes

Se observa cateva erori evidentiate de culoarea rosie: lipsa baterie, ceas nesetat si
sirena absenta.

Problema lipsei bateriei se rezolva prin conectarea acesteia iar problema ceasului poate
fi rezolvata prin selectarea ceasului calculatorului

Dupa armare sistem

In cazul unei alarme de geam spart

Aceasta poate fi dezarmata chiar pe zone.

4.2 Aplicatia iParadox


Aplicatia iParadox ofer utilizatorilor acces instantaneu, continuu la distan la
sistemul lor de securitate de proprietate transforma orice dispozitiv Google ntr-un ecran tactil
de la distan. iParadox ofer o mulime de funcionalitate i informa ii de la vrful degetelor.
IParadox multilingv are un utilizator-interfa intuitiv care v permite s se conecteze cu
uurin la sistemul de securitate i edita setrile. iParadox pentru Android prezinta
urmtoarele caracteristici:
- Vibrare sau un sunet la alarma
- Portret i peisaj suport modul
- Conexiune mai rapid a site-ului (e)
- Poate rula n fundal, care permite utilizatorilor s efectueze alte sarcini
- Zone tipuri de vizualizare pentru sistemul / zona de stare i zone izolate sunt amintite
- Poate folosi un limbaj care iParadox accept, chiar dac dispozitivul nu accept
- Navigare mai rapid / mai uor ntre ecrane, utilizatorul poate apsa pe ecran pentru a merge
nainte / napoi n loc de a folosi butonul sau tastele
- Mai interfa web, cum ar fi, cu mai puin de dialog pop-up-uri
iParadox pentru Android este susinut de Android v1.6 i mai mare, i este compatibil
cu Paradox EVO192 (v2.20 sau mai mare) i toate MG5000, MG5050, SP4000, SP5500,
SP6000, SP65, i SP7000 sisteme. Reinei c, pentru iParadox s funcioneze n mod
corespunztor, sistemul de securitate trebuie s includ modul internet IP100 V5.10 sau mai
mare sau IP150 Modulul de Internet V1.0.

Figura 3.8 Imagini iParadox la conectare, stare normala si alarma.


4.2 Aplicatie dezvoltata utilizand LabVIEW
E-mailul
Acest serviciu l vom folosi pentru a primi de la distan i n timp real informa ii n
cazul n care sistemul de securitate depisteaz o neregul, prin intermediului internetului i a
unui dispozitiv legat la acesta (pc, tableta, telefon ).
n general, un mesaj e-mail este un text (corpul mesajului - analog scrisorii) mpreun
cu informaii referitoare la destinatar, expeditor i conine informaii constituite n aa-numitul
header al mesajului. De obicei, header-ul unui mesaj este generat de aplicaia de e-mail
folosit.
Cele mai importante cmpuri care formeaz header-ul unui mesaj:
From conine adresa de e-mail a expeditorului
To conine adresa e-mail a destinatarului
Subject - este o descriere n cteva cuvinte a mesajului - nu este obligatorie
Date - este data la care mesajul a fost trimis - este completat automat de programul
client;
Reply-to - este adresa la care expeditorul dorete s primeasc raspunsul la mesajul
respectiv.
Fiierele semnatur - sunt o cale de adugare a unor informaii suplimentare la
mesajele trimise. Ele sunt adesea folosite pentru a include informaii despre utilizator
i cum poate fi el contactat.
Utilizand comunicatia Seriala fost dezvoltat un program de citire a codului transmis de
unitatea centrala in cazul unei alarme de geam spart, incendiu sau explozie. In figura 4.1.a
este prezentat panoul frontal ce contine configuratorul comunicatiei seriale si e-mail ale
aplicatiei iar in figura 4.1.b ete prezentat monitorul de evenimente.
In diagrama bloc din figura 4.2, este prezentata logica de anuntare a evenimentelor, atat
local, prin intermediul semnalelor luminoase sau acustice ale calculatorului , cat si la distanta
prin transmiterea unui e-mail tip atentionare cu evenimentul petrecut

Figura 4.1.a

figura 4.1.b

Figura 4.2 Diagrama bloc a instrumentului virtual


1. Cazul geam spart se citeste de la portul serial cuvantul geam predefinit prin BabyWare in
momentul programarii unitatii centrale, pentru cazul evenimentului de tip geam spart. Este
semnalizat luminos prin culoarea rosie si se transmite automat un e-mail catre beneficiar cu
titlul si continutul predefinit.

Panoul frontal in cazul geam spart

E-mail-ul primit.

Continutul mesajului
2. Cazul incendiu - se citeste de la portul serial cuvantul fum predefinit prin BabyWare in
momentul programarii unitatii centrale, pentru cazul evenimentului de tip incendiu. Este
semnalizat luminos prin culoarea rosie si se transmite automat un e-mail catre beneficiar cu
titlul si continutul predefinit.

Panoul frontal in cazul incendiu

E-mail-ul primit.

Continutul mesajului.
3. Cazul explozie este dezvoltat in LabVIEW nefiind programat in BabyWare nici un
eveniment pentru acesta. Deci nu a fost alocata vreo zona sau punct de protectie. Programul
LabVIEW citeste de la portul serial cuvantul fum predefinit prin BabyWare in momentul
programarii unitatii centrale, pentru cazul evenimentului de tip incendiu. Este semnalizat
luminos prin culoarea rosie si se transmite automat un e-mail catre beneficiar cu titlul si
continutul predefinit. Daca in mai putin de 5 secunde apare si evenimentul geam spart dupa
citirea de la portul serial al cuvantului geam atunci este semnalizat luminos prin culoare rosie
atat ledul corespunzator geamului cat si exploziei. Se transmit catre beneficiar 3 e-mail-uri
corespunzatoare celor 3 evenimente.

Panoul frontal in cazul exploziei

E-mail-ul primit.

Continutul mesajului