Fritz Riemann Astrologie Si Pie PDF

ASTROLOGIE SI
PSIHOTERAPIE
Marii psihologi nu au ezitat sa se dedice unor domenii

discreditate de stiinta oficiala. Astfel, Jung a revalorizat alchimia
pentru psihologie, iar Freud, onirologia. n prezenta carte,
Fritz Riemann ofera o viziune surprinzatoare asupra astrologiei.
Aceasta nu este o colectie de superstitii si falsuri stiintifice si
poate functiona ca un ajutor important pentru psihoterapeut,
indiferent de formatia sa. Pastratoare a ideii unitatii lumii,
conform careia omul este influentat nu numai de mediul familial si social, ci si de corpurile ceresti, astrologia I poate ajuta
pe psihoterapeut sa aiba acces la natura originara, nedeformata
a clientului, pe care altfel cu greu o poate cunoaste. De asemenea, prin intermediul cunoasterii ritmului dezvoltarii unui
individ, astrologia poate oferi previziuni asupra posibilelor crize
ale pacientului, care pot fi salvatoare n cazul pacientilor suicidari. Consilierea profesionala, matrimoniala, educationala pot
si ele beneficia de aportul astrologiei.
***
Psihanalist si psihoterapeut, cofondator al Academiei pentru Psihanaliza si Psihoterapie din Munchen, Fritz Riemann
este cunoscut cititorului romn prin cartile sale Formele fundamentale ale angoasei si Arta de a te pregati pentru vrsta a
treia, publicate tot de Editura Trei.
~$iROLOGIE S1 ~Sl~C1ER~rlt
~9.90lei
ISBN 978-973-707-179-8
~i\oso~i8, pa!hOl0s18
www.edituratrei.ro
\\\\11 \\ll \11\1\\\ 1\\1\\\\\\1 \ \ \1\
YTRme3Z6
RIEMRNN
recomandat
de:
PSYCHOlOGIES
Fritz Riemann
Astrologie
SI
,
psihoterapie
Astrologia n slujba vietii
Traducere din limba germana de
Ana-Maria Iosup
A
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta colectiei:
FABER STUDIO (Silvia Olteanu si Dinu Dumbravician)
Redactor:
DANIELA STEFANESCU
Director de productie
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
Dtp:
EUGENIA URSU
Corectura:
SNZIANA DOMAN
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
RIEMANN, FRITZ.
Astrologie si psihoterapie / Frtiz Riemann ; trad.:
Ana-Maria Iosup - Bucuresti: Editura Trei, 2008
Bibliogr.
ISBN 978-973-707-179-8
1. Iosup, Ana-Maria (trad.)
133.52
159.9
Aceasta
LEBENSHILFE
de Fritz Riemann,
carte a fost tradusa dupa:

Gedanken und Erfahrungen,
Pfeiffer bei Klett-Cotta, ed. a 4-a, Stuttgart,
ASTROLOGIE.
1976 J.G. Cotta'sche
Buchhandlung
Nachfolger
Copyright Editura Trei, 2008,

pentru editia n limba romna
c.P. 27-0490, Bucuresti
Tel./Fax: +4021 3006090
e-mail: office@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN 978-973-707-179-8
GmbH,
2004.
Stuttgart
Cuprins
Prefata
Prefata la cea de-a patra editie
11
1 Calea mea catre astrologie
13
II Conceptul de baza al astrologiei
20
III Modul de gndire astrologic
.25
IV Obiectii legate de astrologie
33
V Psihanaliza si astrologie
.47
VI Despre practica n consilierea astrologica
60
VII Cele douasprezece semne ale zodiacului
79
85
Berbec
Taur
Gemeni
Rac
93
Fecioara
100
107
115
122
Balanta
Scorpion
Sageta tor
Capricorn
Varsator
129
136
143
150
157
Pesti
166
Leu
Fritz Riemarfu
VIII Planetele
Soarele
Luna
Mercur
Venus
Marte
Jupiter
Saturn
Uranus
Neptun
Pluta
175
177
184
190
196
202
208
213
220
227
233
IX Cmpuri si aspecte
.235
X Astrologia n folosul vietii...
244
Bibliografie
Acum ca seara ne-a nvelit ochii cu zabranicul ei,

Contemplu patima~ constelatiile,
Prin care Dumnezeu ne veste~te prin litere, bine de talmacit,
Ursita ~i destinul creaturilor.
Caci cel care prive~te omul din naltimile cere~ti
i arata deseori din mila calea cea dreapta
Prin scrierea formata de stelele sale pe firmament.
Dar noi care zacem n praf, plini de pacate
Dispretuim asemenea scriere ~in-o vedem.
WILLIAM SHAKESPEARE
Prefata
,
Stiintele fara auto cunoastere umana sunt
daunatoare.
RUDOLF STEINER
Aceasta carte ~i propune sa trezeasca interesul pentru astro1ogie 9-1 celor pregatiti sa se deschida fara prejudecati felului ei de a gndi ~i vorbirii simbolice. Ma intereseaza n special sa atrag atentia asupra importantei ei pentru toate
disciplinele care se dedica ntr-o oarecare forma terapiei, consilierii sau altor ncercari de ntrajutorare a oamenilor. Totodata, vreau sa-mi aduc contributia la "reabilitarea" unui domeniu al cunoa~terii, care mai are si azi, asa cred, nca multe de
spus. Deoarece orientarea unilaterala cauzal-mecanicista a stiintei actuale - ~i a stiintelor despre om -, ca ~i modul ei de
abordare aproape exclusiv rational-conceptuala au nevoie de
o completare printr-o gndire n simboluri si analogii, ca si
printr-o viziune asupra lumii, care sa reimplice pozitia omului n cosmos. O asemenea completare ne-ar putea, eventual,
feri de alunecarea ntr-o stiintificitate doar intelectuala, de cuprinderea abundentei vietii si bogatiei fenomenelor n legi mpietrite si date evaluabile, ndepartndu-ne si mai mult de viata, adesea devenindu-i chiar ostili.
Daca vrem sa aflam mai multe despre om dect cum poate fi manipulat, dect datele sale chimic o-fizice si psihobiologice; daca vom crede ca omul este mai mult dect o acumula-
10
Fritz RiemaJjm
re de molecule, pe care speram, bai chiar trebuie, s-o putem

mbunatati prin chirurgie genetica; ~aca vom considera ca n
lumea fenomenologica se va rasfr~nge n mod imanent un
principiu spiritual - indiferent cumf dorim sa-I numim -, recognoscibil n mare ca ;;i n mic, vojn primi din partea astrologiei raspunsul posibil, cel mai cuprinzator la ntrebarile pe
care ind nu am uitat, din fericire, ~a le punem: ntrebari despre sensul ;;i menirea individului, <flesprelegatura dintre caracter ;;i destin, despre ncadrarea ~ndividului n marile ritmuri ;;ilegi ale sistemului nostru sol~r, despre sarcina fiecaruia
n cadrul unui colectiv - ca sa am~~tim numai esentialul.
n cadrul acestei carti, ce urmare~te n special scopuri practice, nu voi raspunde la unele ntreb~ri despre critica metodelor sau "demonstrare"; a;; dori sa pr~zint insa din experientele mele ca psihoterapeut practiciajn cum se dovede;;te a fi
rodnica implicarea horoscopului n toate rtV-atiileinterumane.
n afara folosirii lui n domenii teraptutice ;;i de consiliere, este
de mare folos n relatia fiecaruia eli sine nsu;;i ;;i cu ceilalti,
pentru a se cunoa;;te pe sine, dar ;;iipentru a-l ntelege pe celalalt. Astrologia poate fi astfel de ~jutor pentru "a nvata sa
traim"; ea ne mijloce;;te accesul catr~ noi n;;ine ;;i altii, pe care
nu-l putem regasi n acest fel nicai$ri n alta parte; ne poate
face mai umani, mai ntelegatori, mf1itoleranti - ;;i care alta
;;tiinta poate spune a;;a ceva despre Isine?
mi mai ramne doar sa exprim tnultumirile mele ntreite
profesorului meu, dl. baron vonKl4ckler, care mi-a transmis
bazele cuno;;tintelor mele astrologi~e, mai apoi operelor lui
Oskar Adler ;;i Thomas Ring, caro~a le datorez o ntelegere
decisiva.
Fie ca aceasta scriere sa-;;i gaseaEcacititorii pe masura.
I
Fritz Riemann
UnterfoJilring, primavara lui 1976
Prefata la
c~a de-a
patra editie
Editia a patra (nemodilicata) a cartii Astrologie ~i psihoterapie

devenita necesara n scurt timp pare sa vorbeasca de la sine
gol: multe scrisori arata ca a ajudespre faptul ca acopera
tat la nlaturarea anumitor Iprejudecati fata de astrologie si, totodata, le-a oferit cititorilor:posibilitatea pe care doream sa le-o
mijlocesc, de a-si adnci aiutocunoasterea, dar si cunoasterea
celorlalti.
Fritz Riemann
Unterfahring, martie 1979
,1
Calea mea catre astrologie

E probabil timpul sa ncepem sa devenim
cont;tienti de ntrebarile metafizice care stau n
spatele legilor naturii, chiar daca nu putem sa
le rezolvam imediat sau (fiind oameni de t;tiinta) nici nu intentionam sa le rezolvam.
WALTER HEITLER
Motivele pentru care cineva s-ar ocupa de astrologie sunt

destul de diferite; dar este deja un lucru caracteristic pentru
pozitia astrologiei n viata spirituala actuala ca n cazul ei se
pune n genere ntrebarea asupra unei motivatii, mai ales pentru ca exista reprezentari neclare ale astrologiei sau prejudecati referitoare la ea si deoarece nu mai prezinta pentru noi o
imagine profesionala familiara. De aceea anticipez aceasta carte prin capitolul avnd titlul de mai sus, mai ales ca n ziua de
azi, daca vrei sa te ocupi serios de astrologie, ai aproape nevoie de o justificare n cazul n care nu doresti sa devii un
ecran de proiectie al afectelor care vor arata, ce-i drept sub o
forma mai blnda dect cea a arderii pe rug a ereticilor, tendinte nrudite cu ea.
n cadrul studiilor mele psihologice, dezamagit de psihologia academica de atunci care se interesa doar de aspectul
psihofiziologic al fiintei umane, am gasit pe ici, pe colo mentionata si astrologia n literatura domeniilor de granita ale psihologiei. M-a uluit ct de contradictorii erau parerile autori-
14
Fritz Riematm
lor pe care i pretuiam ca fiind adev~rati oameni de ~tiinta sau

personalitati: unii o considerau un lpun valoros al cunoa~terii,
apreciind din experienta ca multe qintre cuno~tintele de baza
ale astrologiei sunt valabile din pl~ ~i azi; altii o refuzau ca
pe o superstitie pre~tiintifica sau c4 pe un surogat al religiei,
ce vrea sa satisfaca reprezentarile m~gice de dorinta ale oamenilor; iar altii i recuno~teau cel puttn o valoare istorica, datorita careia ar putea sa ne mai interejseze ~i azi.
Am descoperit totu~i ca aceia ccire o respingeau nu aveau
evident nici un fel de experienta prcpprie, ci o prejudecata motivata cumva, care i oprea de la n~eletnicirea cu acest domeniu; pe de alta parte, cei care o stu4iasera o admiteau. Asta a
nsemnat pentru mine ca trebuia s~ ma ocup de ea ca sa-mi
pot formula o judecata proprie asupra a ceea ce era adevarat
n astrologie.
'
Mi-am facut rost de cteva cartt astrologice de ncredere,
ele nu erau prea multe n anii treizeci, ~i de ustensilele necesare pentru calcularea horoscoapelot. Inti mi-am calculat propriul horoscop ~i cel al persoanelo~ apropiate mie, pe care le
cuno~team bine - ~i am fost miratj~i impresionat.
Orict eram de ncepator, am putut recunoa~te foarte curnd, pe baza precarelor mele cunostinte, ca cele declarate despre un om pe baza horscopului saujl cuprind ntr-adevar, de~i
ntre granite nca neclare pentru mine, ~ii descriu adecvat foarte mult din modul de comportare ~i din nclinatii. Decizia de
a ma ocupa mai temeinic de astrolcjgie fusese astfel luata. Ultima piatra de ncercare a oricarei twataturi poate fi doar experienta care i confirma sau infirm~ teoriile ~i ipotezele.
Simplul fapt ca astrologii priceruti ~i-au putut da seama
n mod just, doar din aparitia ~i cOlflportamentul unui om ~i din scrisul sau -, de anumite cqnstelatii ale horoscopului
acestuia mi s-a parut suficient de motivant ca sa ma puna pe
gnduri: nu era oare ceva extrem dt provocator sa poti citi de
pe fata unui om ce planete sau se*m zodiacal l marcheaza
considerabit fara a-i cunoa~te horo~copul? Cum ai putea trece pur ~i simplu peste un asemene~ fenomen sau sa-I pui pe
seama ntmplarii, doar pentru ca :tlu-l poti explica prin mo-
15
dul nostru actual de a gndi? Si daca acest lucru, asa cum s-a
confirmat tot mereu, a fost posibil, atunci si celelalte cunostinte al~ astrologiei ar rezista unei verificari.
nIntmplatorn, preocuparea mea pentru astrologie a coincis n perioada dezvoltarii mele cu formarea mea ca psihanalist, cu analiza didactica si cu studiul literaturii psihoterapeutice si a psihologiei abisurilor - care si ele erau domenii
stiintifice destul de contestate si combatute pe vremea aceea.
Faptul acesta a avut pentru mine doua avantaje: pe de o parte, mi-a fost clar ca experientele astrologiei si ale psihanalizei,
care se ocupau de aspecte aparent att de diferite ale omului - una cu amprenta sa cosmica, cealalta cu amprenta lasata de istoria sa de viata, de familie si societate -, nu numai ca
nu se contraziceau, dar se si confirmau si completau una pe
cealalta n multe privinte. Pe de alta parte, eram n situatia de
a avea posibilitatea de control asupa horoscop ului prin activitatea mea practica, psihologica si terapeutica. n cadrul unui
tratament analitic ce patrunde adnc ajungi sa cunosti omul
referitor la predispozitiile, nclinatiile, comportamentul, istoria dezvoltarii sale si relatia sa cu lumea nconjuratoare, ntr-un
mod temeinic, ca nicaieri n alta parte. Confirmarea horoscopului respectivului prin experientele psihanalitice obtinute a
avut o forta de convingere pe care doar un refuz tendentios
nu ar recunoaste-o. Si, totodata, datorita horoscopului aveam
posibilitatea unui control al ntelegerii mele psihanalitice a
unui pacient, asadar o completare a acestor impresii care ma
puteau feri mai bine de ntelegerea gresita a esentei unui pacient din cauza conceptelor teoretice sau a propriilor mele pete
oarbe, inconstiente mie.
nsa au aparut cteodata contradictii ntre imaginea obtinuta din analiza unui om si cea aflata din horoscop, pe care
mai nti nu le-am nteles, pna cnd mi-a fost clar ca n asemenea cazuri omul nu si putuse ndeplini n general predispozitiile asa cum as fi presupus conform horoscop ului - mediul, educatia sau situatia sa sociala l-au mpovarat sau l-au
inhibat att de tare, nct a trebuit sa traiasca conform imaginii sale distorsionate, nu a avut voie sa realizeze multe n sine,
16
Fritz Riemann
traind oarecum pe lnga sine -, ceea ce i-a declansat nevroza. Asta confirma nu numai experientele psihanalizei ca nevrozele se bazeaza pe o perturbare a dezvoltarii, n cele din
urma pe incompatibilitatea dintre predispozitiile initiale si
adaptarea impusa de mediul nconjurator, ci a si produs un
punct de plecare important din punct de vedere terapeutic:
horoscopul a putut ajuta astfel la recunoasterea si abordarea
mai clara a celor dispuse n om, dar pe care el nu le-a realizat.
Si asta nu n sensul unui oarecare concept ideologic despre om
n genere, ntrevazut neclar, ci referindu-se n mod specific la
acest om.
Pe drumul unor asemenea duble experiente referitoare la
un pacient s-ar putea sesiza mai patrunzator si limitele de exprimare ale astrologiei, s-ar putea ntelege mai bine ce vrea fiecare din ele, psihanaliza si astrologia, ce trebuie sa ne nsusim
ca fiind datorat destinului si ce anume poate fi creat de noi. A
vedea mai clar granita dintre perceptie si creatie este de mare
importanta pentru orice terapie si consiliere. n cazul n care
horoscopul ar putea furniza un indiciu nsemnat pentru datele esentiale ale unui om sau cel putin un indiciu suplimentar,
care ar completa alte mijloace de cercetare, asta ar fi deja de o
mare importanta. A se simti nteles n daturile sale esentiale are
o valoare inestimabila pentru pacient si terapia sa.
Asa ca am fost foarte impresionat de combinarea celor
doua domenii, n care mi parea ca rezida posibilitatea unei
completari, sansa diminuarii unilateralitatii ca sursa de greseli. M-am convins tot mai mult de acest lucru dupa decenii
ntregi de experiente pe ambele tarmuri, desi mi-au ramas
multe ntrebari fara raspuns. Compararea reprezentarilor detaliate ale unor istorii ale bolilor si ale horoscoapelor ar fi calea pe care s-ar putea gasi colaborarea cea mai fructuoasa dintre terapeuti si astrologi. Binenteles ca nu este vorba ca
"marea psihoterapie" sa poata fi nlocuita de astrologie. Dar
este vorba despre posibilitatea unei ntelegeri focalizate a particularitatilor structurale de un anumit fel, care exista n horoscop, ca acces suplimentar catre un om: iar n timpul consilierii este vorba cel putin despre faptul ca poti sa abordezi
17
facnd economie de timp[nit:;te predispozitii de baza t:;iefectele lor conflictuale.

Posibilitatea de contrql mutual prin horoscop si experientele psihoterapeutice sunt n afara de asta de un deosebit ajutor pentru terapeut n caiurile de autocont:;tientizare diferentiata a fenomenelor dt transfer t:;i contratransfer:
prin
compararea propriului htroscop cu cel al pacientului - exista astfel t:;iun posibil ajutor n alegerea pacientilor - vom fi
atentionati de la bun ncfput asupra unor daturi structurale
ale ambelor personalitatt, a caror necunoat:;tere ngreuneaza
ntelegerea unor transferp.ri t:;icontratransferuri. Comparatia
ne poate ajuta sa recunoa~tem t:;isa corectam factorul dat prin
persoana noastra n infhtenta pe care o are ca posibila sursa
de gret:;eli.Horoscopul nd ofera prin cunoat:;terea zodiacului t:;i
a planetelor etc. o posibi~itate foarte diferentiata de empatie
pentru celalalt - e valab~l pentru toate domeniile relatiilor interumane t:;irelatiilor cu partenerii. Implicarea horoscopului
scade primejdia de a nu t1telege sau de a interpreta gret:;ittrasaturilede caracter t:;im~dul de a trai al altcuiva; unele tratamente sau consilieri ner~ut:;ite tin, de asemenea, de astfel de
interpretari gre~ite.
n perioada mea terapeutic-astrologica de nceput procedam n felul urmator: ex4minarea facuta unei persoane n cadrul unui tratament ter4peutic o comparam cu horoscopul
persoanei pentru a strnge experiente despre corespondentele dintre ambele. Abia m~i trziu am trecut la folosirea horoscopului direct n tratamept, asta dupa ce adunasem deja ceva
experienta t:;it:;tiamsa lucrez cu simbolurile astrologice. Lucrurile se petreceau n felullj.rmator: la un anumit moment, ce mi
se parea adecvat, discut~m cu pacientul despre horoscopul
sau, mai ales aspectele c~re nu se pozitionasera nca ntr-un
fel anumit n cadrul mUI)1-cii
noastre analitice de pna atunci,
dar care erauunrecognosci]bile
horoscop.
avea astfel
aproape
ntotdeauna
efect pro4uctiv;n adesea,
era Asta
stimulata
activitatea visarii sau paciehtul aducea material biografic referitor la tema despre care s~ discuta. Cealalta cale prin care am
introdus horoscopul n ttatament a fost ca am abordat direct,
18
Fritz Riemann
tintit ceea ce am nteles din horoscopul sau - presupunnd

binenteles ntotdeauna ca pacientul va fi de acord sa-mi comunice n acest scop data exacta a na;;terii sale. Ambele cai au
fost resimtite ;;i de catre pacient ca fiind de un real ajutor ;;i
foarte instructive.
Astfel mi s-a consolidat convingerea datorata completarilor bilaterale ale celor doua domenii, al terapiei abisurilor ;;i
al astrologiei, ca vechea teorie a corespondentei dintre constelatiile cosmice ;;i fiinta umana trebuie luata n serios. Cea mai
convingatoare dintre formularile acestei analogii am gasit-o la
Oskar Adler. n opera sa de anvergura Testamentul astrologiei
citeaza o fraza cunoscuta din Kant: "Doua lucruri inunda cugetul cu o admiratie ;;i o veneratie mereu noua ;;i tot mai puternica, cu ct mai des ;;imai perseverent se ocupa de asta meditatia: cerul nstelat deasupra mea;;i legea morala din mine."
Adler folose;;te maxima kantiana n a;;a fel, nct vede legea
morala din noi ca pe oglindirea, ca pe analogia sufleteasca a
cerului nstelat de deasupra noastra, adica legitatilor cosmice
le corespund legitatile intrasuflete;;ti. Adler continua: "Kant
ar fi trebuit sa se opreasca la aceasta dualitate. Dar prapastia
care desparte cele doua lumi, cea exterioara ;;i cea interioara, ajuta doar la depa;;irea cunoa;;terii ezoterice. Doar atunci
cnd s-au deschis izvoarele cunoa;;terii interioare, ...s-a indicat drumul spre astrologie, care nu mai este o arta a interpretarii stelelor, profana;;i plina de superstitii, ci o vedere de ansamblu a lumii n care cerul nstelat ;;i legea eticii se unesc
ntr-un tot."
Sa nu ne formalizam n legatura cu cuvntul "ezoteric",
care din varii motive a capatat conotatii rele pentru noi; Adler
se refera nsa la capacitatea omului, aflat pe drumul sau catre
interiorizare, de a ajunge la ntelegerea acelor legaturi din care
provin desigur cuno;;tintele initiale ale astrologiei.
Gre;;im daca presupunem ca asemenea cunoa;;teri vor fi
posibile abia cnd vom fi pregatiti sa renuntam la hybrisul intelectului nostru, care nu mai recunoa;;te respectarea sacrului
;;i daca, n loc sa tindem spre tot mai multa putere asupra naturii ;;i vietii pe care dorim sa le supunem, renvatam sa le n-
19
telegem? Dorintei de a ntelege prin dragoste i se deschid lucruri care se opun vointei exercitate prin forta - asta se ntmpla n toate domeniile vietii. Walter Heitler formuleaza
aceasta parere n cartea sa Omul ~i cunoa~terea~tiintifica a naturii n mod lapidar dupa cum urmeaza: "Cunoasterea exacta si stabilirea proceselor fizice si a evenimentelor vietii se exclud reciproc."
Marturisesc cu placere ca pentru activitatea mea psihoterapeutica - si nu numai pentru asta - i datorez multe astrologiei; fiecare terapeut sau consilier deschis acestei probleme poate face aceeasi experienta. Recunoasterea mpletirii
fatale dintre caracter si cursul vietii, dintre crizele scadente ale
maturizarii, esenta fiintei si evenimentul exterior; posibilitatea unica sa poti spune ceva despre proiectul vietii unui om
ncepnd cu nasterea sa, sa-i poti banui talentele, dar si pericolele la care va fi supus - toate astea sunt sanse pe care nu
ar trebui, chiar nu am avea voie sa le ratam.
Daca dezamagirea fata de psihologia academica a fost unul
dintre motivele cautarii a ceva esential si ale preocuparii mele
cu astrologia, aceasta nu m-a dezamagit; da, ntr-adevar, cu
ct naintez n vrsta mi se pare tot mai importanta, asa ca tind
sa preschimb vechea zicala "per aspera ad astra" n "per astra ad deum".
II
Conceptul de baza al astrologiei

!
Cel care sp1tne ceva despre a ?asea decimala va fi foart~ laudat, cel care vorbeste despre esenta va PIareasuspect.
i
KARL STElNBUCH
Astrologia concepe ntregul no~tru sistem solar, 'Pna la

urma tot universul, ca pe un organ~sm maret, n care fiecare
particica este influentata de un ntret si la rndul sau influenteaza ntregul printr-o interactiune yesnica. "Fiecare individ
actioneaza asupra ntregului fiinteii cosmice - chiar daca o
stim sau nu, chiar daca vrem sau mf', spune Nietzsche. Astfel, ntre "interior" si "exterior", "su~" si "jos" exista o analogie; ritmurile si legile macrocosmosiului se reflecta n microcosmos, felul acestei reflectari si analqgii va depinde de treapta
de dezvoltare a fiecarui mediu pe care l atinge. Planetele au
pentru astrologie valoarea de forte f~rmatoare si producatoare de efecte ale acestui organism, fiec~re dintre ele avnd functii si sarcini bine definite n cadruli ntregului organism. n
functie de mediul n care se manife$ta prin reactii materiale,
organice, sufletesti si spirituale actiqneaza diferit, dupa principii planetare, pe plan mineral, ve$etal, animalier si uman,
corespunzator posibilitatilor de react~e ale mediului. Omul, fiind probabil singura fiinta vie care ie~e n evidenta pe cele trei
planuri, cel material-fizic, cel orgaric-biologic si cel sufletesc-spiritual, le poate experimenta deci ca pe niste forte fizi-
21
ce \li legi ale materiei, ca pe functii organice \li ca pe impulsuri

sau principii suflete\lti-spirituale.
n cursul istoriei omenirii, "la participation mystique", participarea incon\ltienta la aceste forte planetare \li cosmice, a fost
traita \li numita diferit, eu am propus s-o numim "incon\ltientul cosmic": principiile planetare de configurare se insinuau
n con\ltiinta pe mereu alte cai. Epoca magic-animista le-a proiectat n afara, n natura, ca pe ni\lte demoni; era plasmuitoare de mituri le-a a\lezat ca pe ni\lte figuri divine pe cer sau n
infern; epoca \ltiintelor naturii le-a descoperit \li le-a descris ca
pe energii \lilegitati ale lumii fenomenale; din punct de vedere psihologic-antropologic noi le descriem ca functii suflete\lti
sau ca nazuinte ale pulsiunilor.
Astfel, fortele cosmice au mplinit n con\ltiinta omenirii o
sclUmbare a configuratii1or; toate aceste proiectii, denumiri sau
conceptii diferite se bazeaza nsa pe acelea\li principii cosmice.
Pe noi cei de azi ne nelini\lte\lte cel mai mult faptul ca nu
putem ntelege, ca nu reu\lim sa retraim modul cum a ajuns
omenirea la cuno\ltintele ei astrologice. mpreuna cu Edgar
Dacque putem presupune ca omenirea avea pe atunci un
dar, pe care el l nume\lte "perspectiva asupra naturii", care
pare sa se fi pierdut azi. Marii mistici se pare ca l posedau
nca \li putem presupune, exprimat psihologic, ca era vorba despre o "permeabilitate" pentru metafizic \li transcendent, o capacitate de introspectie careia i se dezvaluiau asemenea relatii.
Istoria dezvoltarii umanitatii nu poate fi nteleasa fara asemenea acte ale revelatiei. Cum altfel am putea sa explicam cauzal- ca oamenii au "inventat" vorbirea, ca au descoperit
muzica \li matematica, pentru a numi doar unele dintre marile minuni pe care le consideram de obicei ca fiind de la sine
ntelese, fara a ne face gnduri despre felul n care au luat na\ltere. Nu putem evita faptul ca pentru acest fenomen trebuie
sa admitem existenta unui principiu spiritual care s-a rasfrnt
n perioade diferite ale umanitatii istorice n acte de revelatie
pe care azi le putem denumi din punct de vedere fiziologic ca
fiind schimbari ale con\ltiintei sau extinderi ale acesteia. Toto-
22
Fritz Riemann
data, actul devenirii constiente, ca si momentul dezvoltarilor

"scadente" se sustrag din nou unei explicatii cauzale - din
punct de vedere cauzal putem face abia ulterior presupuneri
cum s-a putut ajunge la asemenea dezvoltari.
Caci nceputurile acestor modificari ale constiintei se afla
ntr-un ntuneric deplin pentru mintea noastra. Sa ne referim
nca o data la limba - cu siguranta putem spune despre cum
a luat nastere, numai ca nu s-au adunat ctiva oameni care au
decis sa numeasca, de pilda, pomul pom (sau arbore, tree)
s.a.m.d. Tot asa muzica si matematica nu au fost "facute" de
noi, Cartea prefacerilor (1Ching) din China sau acupunctura nu
au fost "inventate". ncercarea de a "deriva" aceste lucruri este
tot att de lipsita de perspective ca si derivarea vorbirii articulate din limbajul gesturilor, a muzicii instrumentale din cntat - chiar daca le consideram ca fiind formele lor preexistente, pentru a da satisfactie gndirii noastre istoric-cauzale si
necesitatii de a avea explicatii. Chiar si imaginarea ca experientele adunate ntr-o lunga perioada de timp si maruntii pasi
partiali facuti au dus ntr-un trziu la acele descoperiri este o
explicatie mult prea precara si care nu se sustine n final; gndind cantitativ-materialist, dam de un oarecare punct n asemenea ncercari explicative, si anume de "missing link" (veriga lipsa - n.t.) a darwinismului, care nu se poate demonstra,
sau ramnem blocati n ipotetic.
De aceea putem doar sa presupunem ca schimbarile constiintei, ca o alta traire spirituala a evenimentelor lumii au dus
cndva la descoperirea astrologiei; ca si la alte fenomene, asemenea schimbari ale constiintei i-au facut pe oameni sa descopere n acte de creatie ceva ce exista deja n ei, acesta li s-a
"revelat". Revelatia devine apoi cu timpul experienta si stiinta - dar stiinta bazata pe experiente si uita de obicei provenienta, la fel ca si copiii care cred ca tot ceea ce au devenit se
datoreaza doar lor nsile. Urmarind acest gnd aflam n noi
posibilitate a ca prin participarea noastra inconstienta la ntregul cosmic sa ni se I;?0ataconstientiza mereu parti ale acestuia, sa ni se reveleze. In masura n care constiinta umana se afla
n schimbari nencetate, corespunzator constelatiilor cosmice
23
aflate ~i ele n continua transformare, au loc n ea mereu noi

acte de revelatie, respectiv schimbari ale con~tiintei. Cunoa~terea corespunzatoare datorata experientelor este tulburata tot
mereu de aceste schimbari ale con~tiintei ~i deseori ntrecuta,
chiar combatuta, pe cnd revelatul este etern valabil, putnd
fi nsa respins de spiritul epocii respective.
Important ar fi sa putem "atrage" revelatiile. A ne ocupa
gndind sau meditnd de anumite problematici poate nsemna munca initiala n vederea actului revelatiei, pe care noi l
desemnam psihologic ca intuitie sau inspiratie. Cazul lui Kekule caruia i s-a "revelat" n vis structura lantului benzenic;
ntmplarea lui Newton caruia i s-a dezvaluit legea gravitatiei prin observarea caderii unui mar; toate acestea nu pot fi
ntelese fara o directionare corespunzatoare a intereselor ~i o
munca initiala a gndirii pe care ambii le-au folosit n cazul
fenomenelor chimice, respectiv fizice. Omul din perioade ndepartate, care era mult mai dependent de fortele naturii, a
fost impresionat de maretia firmamentului ~i a astrelor lui, reu~ind sa faca munca pregatitoare, astfel nct i s-au putut revela legaturile dintre macro- ~i microcosmos. Stiintelor naturii cauzal-mecaniciste de azi le-a fost fatal ca au tins spre
puterea asupra naturii ~i ca au devenit pe scara larga determinate de scopuri ~i foloase. Asta a dus, pe de o parte, la marile
progrese ale tehnicii, pe de alta parte, la imensa dezolare care
domne~te azi n multe domenii ale ~tiintei. ntrebari referitoare la sens sau despre legaturile metafizice sunt considerate ne~tiintifice - ~tiinta ~i ntelepciunea s-au despartit ~i par a se
exclude azi una pe cealalta; asta a dus la saracirea ~tiintei ~i la
suspectarea ntelepciunii.
Depindem de faptul ca toate cuno~tintele astrologice trebuie preluate mai nti a~a cum ne-au fost transmise. De aceea
nici nu vreau sa fac vreo ncercare de a emite ipoteze despre
cum au reu~it oamenii sa le dea planetelor ~i chiar zodiilor importanta lor simbolica. Chiar daca cercetatorii moderni ai cosmosului ~i ai radiatiilor ne fac sa ntelegem ca suntem cople~iti de ritmurile ~i influentele radiatiilor pe care nu le
cuno~team pna acum, ca depindem de legi, dintre care une-
24
Fritz Riemarln
le par a fi confirmate de astrologie ririn analogiile descrise de fapt nu reusim sa ne apropiem d~ adevaratul secret al acestor corelatii, asa cum nu ne putem a~ropia de esenta unui om,
desi stim ca s-a nascut dintr-un sper$:latozoid si un ovul. Doar
o stiinta a spiritului va putea spera ~ventual sa obtina o ntelegere mai adnca despre asta, o stitlta a spiritului care pleaca de la conceptul de baza al unui otganism cosmic ca fundal
al fortelor care ne anima si nu conf9nda spiritul cu intelectul.
Sa nu ne facem iluzii ca suntem thiar la nceputuri n cercetarea sufletului sau spiritului nostru. Cu metode doar cantitative cum sunt statistica, masura~orile si experimentele nu
vom nainta. Trebuie sa ne straduimisa facem din nou o introspectie, asa cum o cunosteau misticti. Atunci s-ar putea sa ne
reamintim ca exista o lume sufletes~-spirituaIa n care putem
sa presimtim ntregul, noi fiind parte a ntregului. Poate ca
Teilhard de Chardin s-a referit la aqelasi lucru atunci cnd a
scris: "Viata mea este cuprinsa acurh n ntregime de aceasta
lipsa a ideilor preconcepute, pe c~re o simt crescnd n legatura cu persoana mea, n timp ce!,concomitent, creste mai
departe sensul mai adnc pentru t~t ce exista ntr-adevar n
spatele realului." Nu ne stam noi n~ine oare prea n drum, nu
avem prea multe "idei preconceput~" referitoare la persoana
noastra pentru a fi deschisi fata de un asemenea sens mai
adnc?
III
Modul de gndire astrologic

Stiinta noastra poate fi introdusa fara probleme si fara a i se micsora rangul n sistemul
astrologic, dar nu si invers.
ERNST JONGER
Gndirea astrologica pleaca prin urmare de la conceptul

de baza ca aceste corpuri ceresti ale sistemului nostru solar,
miscarile, pozitiile, ritmurile lor de revolutie si aspectele lor
reciproce - unghiurile pe care le formeaza unele fata de celelalte - reprezinta o constructie de forte mereu n schimbare, care are efecte asupra a tot ceea ce este viu pe pamnt. Miscarile planetelor au loc pe fundalul firmamentului de stele fixe
n planul eclipticii, care este mpartit n douasprezece segmente numite dupa semnele zodiacale. Horoscopul ne transmite
prin simbolurile sale grafice constelatiile planetelor unui anumit moment universal (data nasterii), raportate la un anumit
loc de pe pamnt (locul nasterii). Omul traieste conform astrologiei nu numai ntr-un mediu geografic si social, care si
are desigur importanta sa, ci relatia pamntului cu corpurile
ceresti apartine, de asemenea, mediului sau nconjurator celui cosmic -, caruia i se acorda o putere marcanta.
n cazul n care cunoastem importanta transmisa prin simboluri ca si efectul zodiacului si al planetelor, al aspectelor si
al diferitelor pozitii ale planetelor n cadrul zodiacului, ca si
n asa-numitele case sau cmpuri ale horoscopului, am adu-
26
Fritz Riemann
nat elementele cu ajutorul carora lucreaza horoscopia. Interpretarea unui horoscop, care contine toate aceste elemente,
doar n mereu alte constelatii 9i accentuari individuale, este,
a9adar, o problema de experienta, de 9tiinta 9i pricepere, a harului de a combina, a intuitiei ~i a "permeabilitatii" interpretului. Este inevitabil ca fiecare talmacire va depinde de mediul
talmacitorului, n interpretare ne vom lovi ntotdeauna de limitele personalitatii noastre.
Gndirea astrologica se desf~oara n analogii 9in corespondente simbolice. Celui obi9nuit cu gndirea cauzal-mecanicista
~i abstracta i vine greu, n general, sa-~i schimbe gndirea n
acest mod diferit de a gndi; el crede ca afla aici un mod de gndire pur asociativ, care leaga n mod arbitrar ceea ce nu corespunde, pe baza unor asemanari "ntmpIatoare" sau a unor corespondente temporale, tragnd apoi concluziile. Deoarece nu
poate recunoa9te n asemenea realizari mentale nici un fel de
principiu logic sau cauzal, refuza acest mod de gndire ca fiind
pre~tiintific sau ne9tiintific, fara a fi con9tient ca modul sau de
gndire este doar unul dintre multe altele posibile, cu care atinge limite pe care o alta forma de gndire poate ca le-a depa~it.
Sa ncercam sa nfati9am gndire a astrologica printr-un
exemplu. Pentru asta voi apela din multitudinea elementelor
horoscopului la o planeta. A~a cum am mai mentionat, fiecare planeta simbolizeaza un anumit "principiu", o forta plasmuitoare, avnd n cadrul ntregului organism al sistemului
nostru solar o functie anumita, cum are, de exemplu, comparativ, un organ n ntregul organism al corpului nostru. Efectul unei asemenea forte formatoare depinde de mediul n care
se manifesta; dupa el, principiul planetar se va rasfrnge, ce-i
drept, mereu n conformitate cu esenta sa, avnd de fiecare
data o alta nuantare 9i alta intensitate. Sa cautam o imagine
pentru comparatie: energia caldurii ramne ntotdeauna caldura; dar n functie de mediul asupra caruia actioneaza 9i de
intensitate a ei, va avea efecte diferite: apa se evapora, lemnul
arde, metalele se topesc, viata organica se dezvolta datorita ei
sau este distrusa de ea, n cazul n care devine prea intensa
sau daca lipse~te cu desavr9ire.
27
Si acum despre exemp.u1 citat: astrologia cunoaste una dintre acele forte plasmuitoate careia i atribuie functia contragerii ce condenseaza si delijmiteaza si pe care o confera lui Saturn. Ca toate aceste forte plasmuitoare are si Saturn un aspect
dublu n masura n care ~re un efect armonios sau dizarmonios, prea puternic sau p~ea slab, n functie de constelatia sa
cosmica. Plecnd de la principiul de baza saturnian al contragerii, putem simti ca el produce stabilitate si rezistenta, simboliznd astfel un elemen~ al duratei. Si este de nteles n continuare - gndind analogic - ca ace~sta forta U; exces duce
la nenduplecare, rigidit~te, ncetinire, din punct de vedere
psihologic la aspiratia caijre lipsa schimbarii; n schimb, prea
putinul acestei forte deterfllina o lipsa de fermitate si rezistenta si astfel creeaza o predispozitie pentru patrunderea unor influente straine. Principiul este recunoscut mai departe n tot
ce tinde la durata si mentlffierea celor existente, in extremis la
persistenta n liniste sau la straduinta atingerii ostile vietii a
linistii anorganice.
Vrem, asadar, sa ne im~ginam acest principiu ca avnd eficienta n diferitele planuti ale lumii fenomenale, eu restrngndu-ma n acest cadru ~aom.
n domeniul fizic, ace$tei forte i corespunde tot ceea ce i
confera trupului stabilitate, rezistenta si delimitare ce protejeaza: continutul de calci~\.,osatura, tesutul de sustinere si cel
conjunctiv; nvelisul deli~itativ-protector
al pielii si al parului. Dar si tot ceea ce a qevenit prin stabilizare condensata
lege si structura si astfel Ptru ctva viata ncremenita, un dat
imuabil: este vorba despr~ reflexe si moduri de reactie unidirectionate. Excesul de inf~uente consolidante conduce n domeniul organicului la scltrozare, fenomene de calcifiere t>ila
ncetinirea proceselor bi~logice t>iorganice, prea putinul la
slabirea tesutului de susttnere t>ia celui conjunctiv, ca si a nvelisului protector.
n domeniul sufletesc,iacestui principiu i corespund, gndind n continuare analogic, tot partile, respectiv atitudinile
ce se delimiteaza si se asitura pe sine: precautia, nchiderea n
sine, taria, fermitate a, loi4litatea; toate astea se oglindesc si n
!
28
Fritz Riemahn
I
relatia cu proprietatea, cu spiritul ecpnom si cu atitudinile mai

degraba ascetic-nepretentioase. "Pre~ mult" satumianism duce
prin urmare la duritate, severitate, mcremenire si lipsa de concesii, impermeabilitate; retinerea d~vine atunci ndaratnicie,
spiritul econom se transforma n zgrcenie. "Prea putin" saturnianism se manifesta prin slabiciime si lipsa puterii de a rezista, a tenacitatii si a perseverentei;1 mai ales exista astfel o insuficienta forta de aparare mpot*va altor forte planetare,
respectiv fata de corespondentele lot sufletesti care se rasfrng
atunci supravaloric ca adversari ai I~uiSaturn, punnd n pericol rezistenta si existenta ntregult1i organism.
n domeniul spiritual, principiuli se rasfrnge, corespunzator acestui mediu, ca avnd capacit~te de concentrare, temeinicie, claritate si simplitate, precu~ si n preferarea gndirii
cauzal-genetice si sistematice. n cajZuln care predomina Saturn fata de alte principii, acest luqru va duce la o forma de
vscozitate lipicioasa, la perseverehta si la lipsa elasticitatii.
Acestea se pot intensifica pna la c<pmpulsia la repetitie legata de trecut, la trasaturi dogmatic-P-cremenite, la imposibilitatea de a fi ndreptat si la doctrine inerealiste, si astfel Saturn
poate deveni un principiu contest~tar al vietii. Efectul prea
slab aduce cu sine o slabire a concethtrarii, o lipsa a punerii n
fapt a gndirii structural-sistematic~ s.a.
Atunci nu e prea greu sa diferelltiezi mai mult efectele nsiruite aici; daca gndesti mai dep*rte analogic, vei ntelege
probabil si ca o pozitie puternica
lui Saturn "confera" un
temperament predominant melancqlic, cu trasaturi pesimiste,
care se pot intensifica pna la atitu~ini de negare a vietii si de
ostilitate fata de ea. Bogatia tuturorl posibilitatilor imaginabile aici depinde n continuare de pozitia si iluminarea lui Saturn
n horoscopul general.
Sa facem un pas mai departe si s~ ne punem ntrebarea referitoare la efectul saturnicului n colectiv. n evul animist se
oglindea n tabuuri, n riturile si olPiceiurile restrictive, care
puneau bariere si ordonau, care rep*zinta de fapt legile structurale sufletesti ale unui colectiv Si'ia caror neluare n seama
sau ncalcare era legata de teama si Ilieasteptarea pedepsei. n
cj.
29
epoca n care s-au produs mituri ntlnim proiectarea principiului asupra personalitatii zeilor, cum ar fi Cronos-Saturn-Loki, carora li se conferea pe de o parte ncremenire, duritate ~iraceala, dar erau totodata ~ipazitorii traditiei, pastratorii
a tot ceea ce a devenit ~ia tot ceea ce dainuie - aici se exprima
din nou partea PArincipiului care vrea sa mentina lucrurile, sa
tinteasca durata. In cre~tinism, care i-a devalorizat pe vechii zei,
Saturn devine tot mai mult ntruchiparea Satanei, spiritul raului - ceea ce se exprima n astrologie prin desemnarea sa ca
"raufacator". Ca aceste posibilitati sunt reprezentate prin aptitudinile saturniene descrise pna acum este de nteles ~ieste logic: dorinta saturniana de a se tine strns devine prin intensificarea ei o teama restrictiva ~i o nazuinta de putere ~i avere
egocentrica ~i autoasiguratorie, avnd astfel fara ndoiala o le" fata de viata.
I
gatura cu "raul", n sensul ostilitatii
ntr-un alt aspect Saturn-Loki devine simbolul mortii, ~i anume "femeia cu
coasa" - mitologia greaca l prezinta pe Cronos devorndu-~i
copiii dupa na~terea lor. Toate astea sunt imagini impresionante referitoare la negarea vietii, la partea acestui principiu care
vrea sa distruga tot ce este tnar, nou ~i n devenire.
Era ~tiintifica descopera ~i nume~te aceasta forta plasmuitoare prin concepte cum sunt: gravitatie, inertia materiei, legea conservarii energiei din fizica; principiul ereditatii din biologie; compulsia la repetitie ~i schemele comportamentale
nnascute din psihologie. n filosofie, n sfr~it, sunt saturniene conceptele determinismului ~i fatalismului, al absolutului
~i al predestinarii; n cre~tinism, respectiv n teologie, notiunea de pacat originar.
Toate aceste efecte au n comun ceva fatalist, determinant,
definitiv ~iinexorabil; "firul ro~u" care le leaga dnd sens acestei "enumerari" este ideea prezervarii datului ~i devenitului,
care permite durata ~i contine delimitarile ~i inevitabilul. A~a
devine Saturn pentru noi un reprezentant al unei parti a realitatii; el simbolizeaza mai ales dependenta noastra de datul
inexorabil ~i de legile realitatii, de ceea ce trebuie luat ca atare ~i eventual s-ar putea deriva de aici ~i relatia sa cu batrnetea ~i moartea ca fiind realitati ultime, implacabile.
30
Fritz Riemann
Cu totii cunoastem aplecarea spre trainicie, pastrare si siguranta si stim ca angoasa fata de perisabil si schimbare poate deveni supraevaluata. Ne sustragem n acest caz cursului
vietii si suntem n pericol sa mpietrim, sa ne "saturam". Daca
gndim acest fir pna la capat, ar trebui sa nazuim, doar sub
influenta acestui principiu, sa tinem strns tot ceea ce este
imuabil, ceea ce ar fi egal cu ntoarcerea la anorganic, la un repaus ncremenit, neschimbat, care ar putea fi echivalent cu
moartea. Pe de alta parte, lipsa acestui principiu ar avea urmari catastrofale: o destindere fara limite duce la haos. n dezvoltarea sa cea mai nalta ne poate duce spre ntelepciune, la
recunoasterea si preluarea dependentelor noastre si a indispensabilului inevitabil.
Sa nu ne formalizam n legatura cu raportul dintre conexiunile fizice, sufletesti si intelectuale si numele planetelor; ele
sunt simboluri, n care ceea ce apartine aceluiasi tot "coincide", se examineaza mpreuna - pentru ca tin unele de altele.
Apartenenta n sensul spiritual al unei idei, care patrunde prin
toate formele diferite de manifestare. Atta vreme ct noi vedem n gndirea noastra materia, energia, psihicul si spiritul
ca fenomene cu totul separate, care nu au nimic n comun, nu
putem ntelege gndirea astrologic-simbolica, nu ne putem explica legaturile sustinute de ea. Iata doar una dintre atitudinile pe care le avem fata de gndire; oare n-am putea presupune ca astrologia se trage dintr-o gndire care nu a trasat nca
aceste granite delimitatoare? Acest lucru ar parea aproape egal
cu o revolutie a modului nostru actual de gndire; pentru un
asemenea tip de gndire nu ar fi o problema sa recunoasca
drept eficient un anumit principiu n toate planurile existentei, iar ceea ce pare gndirii noastre ca o nepermisa estompare a limitelor ar putea fi o cunoastere care ar corespunde mai
bine realitatii. Daca ne asteptam sa gasim n viitor o posibilitate de ntelegere pentru teoriile astrologice, ar nsemna sa ne
distantam fata de modul nostru obisnuit de gndire, lucru care
ar necesita timp ndelungat pentru a se impune.
Putem constata nca o diferenta ntre gndirea astrologica
si cea actuala, stiintifica; gndirea astrologica curge mpreuna
31
cu timpul; gndirea abstractizanta ncearca sa elimine timpul,

ca pe un factor perturbator, deoarece cauta valabilul permanent si obiectiv, absolutul. De exemplu, Saturn ramne n viziunea acestei gndiri ntotdeauna acelasi Saturn, cu calitatile
care i se recunosc, care pot fi verificate oricnd (dimensiunea,
greutatea, densitatea, elementele orbitei s.a.m.d.). Pentru gndirea astrologica, "principiul lui Saturn", ideea sa, ramne ce-i
drept constant, dar n realitatea vie Saturn exista pentru aceasta gndire doar n cadrul constelatiilor care se schimba, care
modifica mereu "saturnianul" si variaza prin efectele sale.
Astfel, calitatilor fizico-chimice-astronomice ale lui Saturn stabilite n stiintele naturii li se opun modificari mereu noi ale
principiului lui Saturn n cadrul gndirii astrologice. Daca
unul dintre modurile de gndire cauta n schimbarea vesnica a existentei ceea ce este atemporal valabil- dar care exista doar n gndirea abstracta -, atunci celalalt mod de gndire cauta sa cuprinda ceea ce se schimba n timp si sa
nteleaga sensul, scopul sau.
Pentru gndirea simbolic-analogica sunt pline de sens si
de importanta fenomenele acelea pe care gndirea pur cauzala le omite, de care nu se intereseaza deloc. Gndirea simbolica ia ntru ctva literal, ca pe niste afirmatii importante, multe lucruri care gndirii stiintifice i se par ntmplatoare sau
nensemnate - de aceea acest tip de gndire nu are nimic comun, de pilda, cu visele si simbolistica lor. Daca un copil mprastie figurile jocului de copii Szenotest n asa fel prin camera, nct figura mamei este departe, iar cea a tatalui aproape
de el, acest lucru este un mod de exprimare psihic despre relatia dintre parinti, si nu o "ntmplare", nu este un lucru lipsit de importanta. Daca un om care viseaza este asezat n vis
la o masa fata n fata cu o persoana, nu este o constelatie oarecare, ci simbolizeaza o "controversa" a celui care viseaza cu
acea persoana, care n plus mai poate fi si o parte din el nsusi,
parte pe care o reprezinta aceasta persoana pentru el. Daca unghiul dintre axa inimii si cea a corpului este acelasi, de 23 de
grade si 27 de minute, cu cel care exista si ntre ecliptica si
ecuator, atunci gndirea simbolica este expresia oglindirii ma-
32
Fritz Riemm[m
croscopice n microcosmos, nu o nt4mplare 9i nu un lucru lipsit de importanta.

I
Astfel, gndirea astrologic-simb~lica ne deschide o imagine a universului n care cifrele, timpurile, spatiile, ritmurile 9i
aspectele sistemului nostru solar de}iin deodata vii 9i pline de
sens, lasa sa apara n fata ochilor nq9tri un ansamblu organic,
care este plin de referinte reciproce ~le partilor ntre ele si fata
de ntreg. n cazul n care gndirea simbolica devine unilaterala, ne-am putea rataci n delirul ~egaturilor; daca gndirea
cauzal-mecanicista devine unilater~la, ne paste pericolul simplificarilor si orbirii fata de sensuri;lambele moduri de gndire trebuie sa se completeze, nu au voie sa se excluda.
I
IV
Obiectii legate de astrologie

Degenerarea mitului a nsemnat prefacerea sa ntr-o doctrina, adica ntr-o formatiune care avea nevoie de o dovada ~i cauta o
dovada.
LESZEK KOLAKOWSKI
Obiectiile aduse de cele mai multe ori astrologiei pot fi mpartite n obiectii ;;tiintifice ;;i obiectii legate de conceptia despre lume. Cele ;;tiintifice sufera n general pentru ca i aplica
astrologiei criterii exclusiv cantitative, plecnd de la o gndire cauzal-mecanicista. Ceea ce contine simboluri calitative nu
se lasa nsa masurat cantitativ, iar o critica devine lipsita de
sens daca abordeaza cu premise false ceea ce critica. A;;a ca l
putem aproba pe Ernst Jiinger atunci cnd spune: "Lupta savantului mpotriva astrologiei are ceva din asaltul asupra morilor de vnt. El crede ca astrologia este o cladire, al carei plan
de constructie l cunoa;;te. El o masoara dupa criteriile logice
;;i stilul cunoa;;terilor sale ;;i o considera prost construita. Dar
scapa din vedere deosebirea dintre notiune ;;iviziune ... ;;i mai
ales pe cea dintre ;;tiinta ;;i ntelepciune."
Astrologia este altceva dect o ;;tiinta exacta a naturii,
aceasta din urma poate cuprinde doar aspectul neanimal al
naturii exprimat n formule ;;i legi. n sfera a ceea ce este viu,
;;i mai ales la o fiinta att de complexa ;;i complicata cum este
omul, stradania pentru afirmatiile fara echivoc se love;;te -
34
Fritz Riemann
ca peste tot unde este vorba despre probleme sufletesti-spirituale - curnd de limite, a caror neluare n seama ar putea
duce la simplificarea a tot ceea ce este viu.
Astrologia se bazeaza n primul rnd pe principii astronomice - horoscopul arata constelatiile planete lor sistemului
nostru solar ntr-un anumit moment universal si pentru un
anumit loc de pe pamnt. n interpretare astrologia procedeaza ca orice stiinta a naturii sau a spiritului: cauta ca din experientele adunate sa traga concluzii, care se cumuleaza treptat
ntr-o cunoastere obtinuta empiric, fiind utilizabila acum n
anumite limite ale afirmatiilor.
N-ar fi nimic de obiectat mpotriva acestui lucru. Dar problema astrologiei consta n pasul facut de la calculabilitatea
astronomica a constelatiilor planetelor la interpretarea unei
imagini individuale a personalitatii si prin aceasta n transpunerea miscarilor mecanice a unor corpuri fizice n corespondente constitutionale, de caracter si psihice s.a. Cu alte cuvinte: problema consta n "transpunerea" sau "transformarea"
unor fenomene fizico-mecanice n fenomene ale vietii.
Obiectia cea mai importanta legata de astrologie este de
obicei: cum pot avea astrele o influenta asupra vietii omenesti?
Cum trebuie sa ne nchipuim acest lucru si cum a ajuns omenirea la aceste cunostinte? Caci astrologia ne pretinde sa luam
un bagaj de cunostinte n serios care nu sunt de nteles cu ajutorul gndirii noastre, carora nici nu le putem ntelege aparitia. Daca privim aceasta "obiectie" din punct de vedere psihologic, atunci ea nseamna probabil ca acest mod de a pretinde
ne frustreaza deprinderile gndirii, ne doboara atunci cnd ncercam sa explicam. Iata probabil un motiv ascuns pentru refuzul afectiv al astrologiei. Ceea ce ar nsemna n fond: ce nu
putem explica prin metodele noastre de gndire nu poate fi
dect o superstitie sau o ineptie, prin urmare nu merita sa te
ocupi de ea.
Ramne ntrebarea care ar trebui pusa si care suna simplu
astfel: este stiinta noastra ultima instanta care decide daca ceva
exista sau nu, respectiv este doar inexplicabilitatea unor anumite fenomene prin gndirea noastra o dovada ca ele sunt ab-
Obiectii ~egate de astrologie
35
surde? A;;adar, n loc sa c~utam "dovezi" pentru astrologie ;;i

sa cream teorii, care nu sfltisfac ;;i care sunt cel putin contestabile, ar trebui sa avem qurajul sa admitem ca prin cuno;;tintele noastre de azi nu putym gasi nca explicatii pentru ele, dar
nu exista nici un motiv val*bil datorita caruia sa le respingem fara
a le verifica, deoarece con~ideram ca este vorba despre o atitu-
dine nejustificata, care si~plifica realitatea. Si ar trebui sa ne

punem ntrebarea daca uIn asemenea mod de a refuza nu are
de-a face cu angoasa noastra de a trebui sa renuntam la obi;;nuintele sigure de gndi~e; orict am ntelege aceasta angoasa, ea nu poate fi un arg~ment solid.
Respingerea astrolog*i de catre oamenii de ;;tiinta aduce
aminte de respingerea patapsihologiei; iata un citat care se refera la parapsihologie, d4r care poate fi aplicat fara nici o rezerva la astrologie; matematicianul Warren Weaver spunea:
"Gasesc aceasta chestiunel att de neplacuta din punctul de vedere al ratiunii, nct ap*oape ca devine deja penibila. Si a;;
dori ... sa explic ca, ntr-adE1\rar,nu pot contrazice rezultatele profesorului Rhine, dar ca ni~i nu pot accepta explicatiile sale."*
Daca ne expunem tottj1;;iacestei senzatii neplacute, nu nseamna ca ar trebui sa "fredem" n astrologie - nseamna
doar ca vrem sa facem o mcercare de a lua "totu;;i" mai nti
I
n serios cele transmise ;;~de a le verifica apoi prin propriile

noastre experiente. Celui faruia deja respectiva ncercare i depa;;e;;te
disponibilttatii
nu-iexperiente
putem fi de
ajutor;nudar
putem sa-igranita
cerem sa
accept~ ca fara
proprii
poate
avea dect o "parere" pe~sonala, adica nu poate sustine dect
o prejudecata referitoare ta astrologie; o parere care nu este n
daca, poate, este un lucr regretabil.
masura de a fi o jUdecata~L acest lucru trebuie respectat, chiar
Astrologia nu poate fi nteleasa doar printr-o gndire cauzala; iar cauzalitatea fizi~a nu poate explica totul, asta ne-a
spus-o deja foarte clar, prtntre altii, Schopenhauer (Despre aparenta intentionalitate din d~stinul individului): "Toate evenimentele din viata unui om s-at putea gasi prin urmare n doua mo-
* Din: Arthur Koestler, Diel Wurzeln des Zufalls, Scherz-Verlag 1972.

Koestler nsusi nu se iden~fica nicidecum cu acest citat.
36
Fritz Riemarln
duri de relationare complet diferite; ise afla mai nti ntr-o legatura obiectiv-cauzala a cursului Iilaturii; n al doilea rnd,
ntr-o legatura subiectiva, care exist~ doar n relatie cu individul ce o traie~te ~i este tot att de $ubiectiva ca ~i propriile
vise ..." Legatura obiectiva, cauzala ari.rezida la astrologie n datele astronomice, cea subiectiva n retatia ei cu un individ, care
o traie~te n mod subiectiv, corespurizator horoscopului sau.
O alta obiectie din partea oamenilor de ~tiinta este, de obicei, ca astrologia nu permite afirma~ii exacte, ca este prea plina de sensuri n interpretarile ei. Estt o constatare ntr-adevar
justa,
dar ~tiinte
ea arata
ca sea crede
se poate
sa i se
aplicenaturii
criteriul unei
exacte
naturii.ca Cui
metodele
~tiintei
putem cuprinde doar sectoare, aspe~te partiale ale unui organism viu. Sa ne gndim de pilda la rttedicina - ~in cadrul ei
e~ueaza toate ncercarile de a o facel o ~tiinta exacta a naturii
din cauza multistratificarii ~i pluri~imensiunii vietii, ca ~i a
marii variabilitati individuale a diferttilor oameni. A~adar, medicina este mai mult dect o ~tiinta ~xacta a naturii; pentru a
pune diagnostice ~i a face terapie niedicul face apel la intuitie, empatie ~i talent de a combina, tare depa~esc cadrul pur
~tiintific. E valabil ~i pentru metode~e de psihodiagnosticare,
iar aici nu ne vor ajuta nici un fel de talculatoare, care au doar
o functie economica, de economisireia timpului, orict ar fi ea
de importanta. Si n afara de asta: prin aceea ca ~tiinta, preocupata de exactitate, extrage aspect~ partiale din conexiunile
globale ale unui organism viu ~i le ~erceteaza n mod izolat,
ea expune observatiile facute unor ~onditii artificiale, motiv
pentru care afirmatiile formulate d~spre ele pot avea doar o
valabilitate limitata. Nici de la meteorologie, care este tot o ~tiinta a naturii, nu ne a~teptam la proposticuri 100% juste, ci i
acordam latitudinea unei corectitud~i aproximative a prognozelor, deoarece cunoa~tem multitupinea factorilor n schimbare rapida ~i a devierilor locale, pei care nu le poate cuprind e ~ tota l'ltate.
In mod ciudat, gradul de oscilatie ialafirmatiilor corecte posibile ale astrologiei este perceput eia o lipsa, care pune sub
semnul ntrebarii caracterul ei ~tiinttfic, n principiu chiar pe
I
I
I
37
ea nsasi. Dar oare cupriniderea unui individ viu ca pe un ntreg nu este cu mult mai qomplicata si mai exigenta dect starea vremii? Daca am resptnge toate domeniile despre care nu
se pot face afirmatii clarej exacte, am putea ngropa cel putin
toate stiintele spiritului. lDaca privim acea obiectie ca fiind o
ntelegere gresita a astrolci>giei,astrologii si au si ei partea lor
de vina aici. Ostenindu-st sa faca astrologia prezentabila "n
fata curtii", adica n fata ~orumului stiintei dominante, astrologii au promis deseori m~i mult dect au putut face, creznd
ca sunt obligati sa faca a#rmatii exacte pentru a obtine recunoasterea. Sau poate nu atI respectat destul de clar limitele de
afirmatie ale talmacirii hqroscopului - sau nu au vrut sa recunoasca acest lucru - si!au pretins ca pot face afirmatii lipsite de echivoc, care mai ~poi nu s-au potrivit si au trezit pe
drept suspiciunea criticilor.
Dinspre latura psiholc~gica se face deseori auzita obiectia
ca astrologia nu tine sealtla de mediul social si de ereditate.
Si totusi asta nu e adevar~t: deoarece astrologia largeste mediul nconjurator, trecnp. peste nivelul sociointeruman si
ajungnd la nivel cosmic. lE drept ca nu vede omul doar ca pe
o fiinta care nvata, care civenit pe lume ca "tabula rasa", fiind marcata apoi de med!iul sau social, asa cum o fac unele
scoli psihologice. Ci ea e~te de parere ca abia interactiunea
dintre predispozitie si mEtdiul nconjurator explica omul. Iar
pentru astrologie predisppzitia nu este doar ereditate a genotipica, ci marcarea cosmiqa suplimentara datorata clipei nasterii, fapt retinut de horo$cop. Mediul corespunzator n sensul cel mai larg - social, 40munitar si politic - poate sprijini
realitate a cosmica sau p04te aparea ca un adversar care o mpovareaza cu influente straine. Astfel, realizarea horoscopului va depinde de mediu~ nostru social nconjurator - asa
cum fiecare idee este sub~rdonata realitatii n care vrea sa se
mplineasca -, tinnd to~odata si de fort~ vitala de realizare
a fiecarui individ n part$, caruia i este impusa mplinirea.
Orice punere sub interdictie, de orice tip ar fi, i rapeste omului posibilitatea individua!tiei si prin aceasta si a realizarii horoscopului sau.
38
Fritz Rieman!n
alta obiectie arata ca astrolog~l si-ar proiecta cunoasterea asupra clientului si ar gasi astfel qonfirrnat ceea ce stia deja,
respectiv i-ar sugera acestuia cunosttTItele sale. Despre asta se
poate tot
doarn spune
ca o n
asemenea
"p~oiectie"
este inevitabila;
peste
domeniile
care se pu~
diagnostice,
omul este
privit prin filtrul unei metode si al personalitatii care o foloseste, iar ntotdeauna diagnosticiamj1.l este un om cu anumite
atitudini,
experiente,
asteptari,
cu dmostinte
si interese
speciale.
Atunci
cnd un medic
i pune
tin diagnostic
unui pacient
pe baza unor simptome observate, Jernne, date somatice sau
psihice, acesta este rezultatul experitntei, stiintei, cunoasterii,
empatiei si examinarii intuitive a olPservatiilor singulare. Iar
daca un astrolog poate face, pe baza ~urnitor constelatii si raporturi structurale ale unui horosc~p, unele afirmatii despre
detinatorul acelui horoscop, acestea! sunt tot rezultatul experientei, stiintei, empatiei si exarninar~i intuitive. Ca toate diagnosticele din zona umanului, diagndstica astrologica este si ea
raportata la intuitie si la darul comb~atiilor; chiar si cele mai
obiective metode de diagnosticare trebuie interpretate n final- iar n interpretare depasim g~anita gndirii pur cauzale. Faptul ca exista medici, respectiv astrologi buni sau incapabili nu are de-a face nici cu medi~ina, nici cu astrologia.
Ca n toate afirmatiile interpretat~ve se strecoara inevitabil
factorul X al talmacitorului prin "ec~atia sa personala" si astfel se poate formula o judecata difer~ta a obiectului sau se pot
da diagnostice gresite e valabil chia~ si pentru cercetarile stiintifice. Fapte dare, "cu adevarat jU$te" exista doar n mod limitat n domeniul a tot ceea ce est~ nsufletit, n caz ca este
vorba despre fenomene multicauzal~. La ace~tea nu numai ca
ecuatia personala
inevitabila,
devine
chiar unacelasi
lucru
pozitiv:
"Cu ct voreste
privi
mai multiidar
ochi,
ochi diferiti,
lucru, cu att mai complete vor fi htele&erea acestui lucru,
obiectivitatea noastra", spune Nietz~che. In acest sens, horoscopul este nca un "ochi" cu care ptitem observa suplimentar
oamenii. n Talmud se spune (dupa ~rich Fromrn) ca visele netalmacite sunt ca scrisorile nedeschisb. Asemanator cu asta putem spune ca horoscoapele neinter~retate sunt ca o veste pe
Obiectii Ilegate de astrologie
39
care nu o primim. Pe ct qieputin avem nevoie sa "credem" n

vise pentru a gasi un acqes la ele, pe att de putin trebuie sa
credem n astrologie; treBuie doar sa le luam pe amndoua n
serios ~i apoi sa facem experientele noastre cu ele.
Sa mai mentionam n~a o obiectie; de ce ia astrologia clipa
na~terii pentru a calcula Ihoroscopul ~i nu conceperea. Nelund n seama faptul ca njlomentul conceperii nu poate fi stabilit cu precizie, n confor~nitate cu vechile transmiteri momentul conceptiei ~i cel al na$terii sunt ntr-o anumita relatie, mai
ales prin pozitiile Lunii. 1aierea ombilicului datorita. careia copilul trece pe propria cirtulatie sangvina ~i pe propria respiratie, independent de mclma, devine primul pas decisiv spre
individuatia sa; este un rrjloment ce poate fi prins temporal cu
exactitate, experienta aratndu-ne ca horoscopul realizat pentru acel moment se conf~rma practic. Vom afla probabil mai
multe despre aceste relaw atunci cnd vom privi un horoscop
nu numai ca pe un horo$cop unic, ci mpreuna cu horoscoapele unor ntregi structu~i de familie.
nca un cuvnt despr~ "gemenii de horoscop" - despre
oamenii care nu sunt ru4e de snge, dar care sunt nascuti n
acela~i an, n aceea~i zi, l~ aceea~i ora ~i n acela~i loc. Importanta genotip ului, a apartenentei la o familie ~i o rasa fata de
"tipul cosmic", adica a :tlsemnarii prin horoscop, depinde de
feluriti factori, care nu s1l1ntcercetati ndeajuns azi - marile
maternitati pot furniza cJ!atelenecesare pentru asta. Sunt cazuri de "gemeni cosmicW la care tipul cosmic suprapune n
mod larg tipul familial p~in tot felul de asemanari - constitutionale ~i temperament~le. Unii dintre noi s-au ntlnit poate cu un asemenea geam!an cosmic ca "sosie", cu care a fost
confundat. Pe de alta patte, se poate ntmpla - mai ales la
gemenii bivitelini - ca iLtre na~terea gemenilor sa fie o distanta mai mare n timp ~~sa existe deosebiri vizibile n structura horoscopului, putndu-se recunoa~te astfel ~i deosebirile preexistente ale geme:r}ilor.Experientele de pna acum au
oricum nevoie de extindete pentru a da posibilitatea unor afirmatii mai exacte legate 4e valoarea pozitiei "cosmotipului"
(Th. Ring) fata de predis~ozitiile ereditare, respectiv cnd i
40
Fritz Riemann
cre;;te importanta, cnd este suprapus de datele familiei ;;i/ sau

ale rasei. mpreuna cu Thomas Ring suntem de parere ca
treapta de individuatie la care se gase;;te fiecare joaca aici un
rol decisiv, chiar ;;i treapta de individuatie a familiei sale ;;i a
rasei din care provine - colective mari ;;i mici permit membrilor lor diferite grade de individuatie.
Sa trecem la obiectiile legate de conceptia despre lume ;;i
etice mpotriva astrologiei. Pe primul loc se afla fatalismul, despre care se repro;;eaza astrologiei ca l favorizeaza. Credulitatea fatalista in destin, convingerea ca exista determinare absoluta ;;ipremonitie care manipuleaza viata sunt nsa atitudini
individuale sau convingeri legate de conceptia despre lume
pe care desigur ca le poti introduce ;;in astrologie. Reprezentarea extinsa ca astrologia determina omul n mod fatalist prin
afirmatiile sale opre;;te, binenteles, multe persoane sa-;;i faca
un horoscop sau sa se lase sfatuite din punct de vedere astrologic. Pretentia orgolioasa a unor astrologi ;;i supraevaluarea
posibilitatilor afirmatiilor n interpretarea practica ahoroscopului au contribuit mult la faptul ca unii nu vor sa aiba de-a
face deloc cu astrologia: se tem ca vor fi prin;;i n capcana taImacirii horoscopului - "asta spune horoscopul meu, a;;adar
a;;a sunt eu" - ntr-o masura pe care, din lipsa cuno;;tintelor
la obiect, nu o pot vedea n perspectiva. Din pacate, unii astrologi folosesc aceasta nesiguranta ;;i se erijeaza n propovaduitori ai destinului.
nsa astrologia serioasa s-a straduit dintotdeauna sa prezinte legaturi cosmice, care se sustrag altminteri experientei
noastre: prin cercetarea pozitiei omului n cosmos dore;;te sa-i
dea acestuia posibilitatea unei mai mari libertati, spre deosebire de parerea generala, con;;tientizndu-i dependente incon;;tiente, care ne fac dependenti tocmai prin starea lor de a nu
fi con;;tiente, a;;a cum se spune n Pildele lui Solomon: "Cel
de;;tept vede nenorocirea ;;i se ascunde; cei care nu o nteleg
trec prin ea tragnd ponoasele." Daca un om are n horoscopul sau o disponibilitate spre accident - a;;a ceva poate fi recunoscut -, fie din aplecarea sa spre cutezanta, din pripeaIa, din zapaceala sau din tendinte necon;;tiente lui de
41
autodistrugere s.a.m.d. si daca se va putea observa cnd se

va repeta la el aceasta constelatie, orice persoana cu judecata
va fi recunoscatoare pentru indicatia data si va fi mai prudenta n acele zile critice.
Dar, n definitiv, cine e n stare sa exprime lucruri ferme despre determinism si liberul-arbitru? Sa ntrebam filosofii, teologii sau oamenii de stiinta - vom primi cele mai contradictorii raspunsuri, dependente de zona de interes si de
convingerile subiective ale celui ntrebat, depinznd concomitent si de biografia lui, si de experientele sale si, nu n ultimul
rnd, de spiritul vremii. Justitia noastra penala se bazeaza
foarte putin pe supozitia liberului-arbitru si priveste raufacatorul ca fiind pe deplin raspunzator pentru fapta sa, doar daca
nu cumva este considerat iresponsabil. Azi am devenit mai
precauti; introducem ntmplarile petrecute anterior si motivatia unor asemenea oameni n aprecierea pe care le-o facem,
ntelegem comportamentul lor n legatura cu deteriorarile petrecute n dezvoltarea lor ncepnd din copilarie sau cu mediullor social, ca urmare a unor procese de nvatare gresite, a
unei "programari" eronate. Astfel ca la aceste ntrebari se pot
emite numai pareri diferite sau conceptii personale despre
lume, dar nici un fel de raspunsuri sigure. Si tot asa, relatia cu
astrologia va depinde de atitudini si asteptari subiective, de
spiritul epocii, de felul cum este prezentata. - Astrologia preia imaginea celui care o priveste. Asta ne spune ca ea poate fi traita, privita si exercitata n mod foarte diferit.
Astrologia nu poate si nu vrea sa spuna nimic despre dimensiunea cantitativa a liberului-arbitru, dar ne poate ajuta
sa obtinem mai multa libertate n cadrul limitelor noastre posibile. n acest punct ea se atinge cu psihanaliza si psihoterapia, n masura n care si acestea au ca scop, prin constientizarea unor dependente inconstiente din trecut, sa se elibereze de
fortele acestora de atractie, sa corecteze moduri de comportament ncrustate si astfel sa dea posibilitatea unor noi experiente cu sine si cu lumea. Presupunerea unui determinism absolut ne vaduveste de ceva specific omenesc: posibilitatea
alegerii si a deciziei, precum si responsabilitatea pentru noi
42
Fritz Riemann
n~ine. Iar daca vom crede ca viata omeneasca are n esenta ~i

sensul de a ne duce pe o treapta mai nalta a con~tiintei, atunci
astrologia ne poate procura o introspectie mai adnca n recunoa~terea amprentelor necon~tiente noua ~i a compulsiilor la
repetitie date astfel. n recunoa~terea unei dependente consta
primul pas pentru posibila ei nvingere; capacitatea unei asemenea recunoa~teri cre~te n noi cu timpul - oare n-ar trebui
sa fim recunoscatori pentru orice ajutor dat care sustine aceasta capacitate?
Asta ne conduce la raportul dintre caracter ~i destin; legatura dintre fiinta noastra ~i comportamentul nostru fata de ntmplarile externe, tocmai aceasta relatie altminteri foarte greu
de sesizat ne poate deveni mai dara prin horoscop: atunci
cnd caracterul ~i comportamentul nostru vor atrage n urma
lor anumite consecinte, pe care le vom numi mpreuna cu W.
v. Scholz "forta de atractie a referintei", atunci va exista posibilitatea, prin schimbarea fiintei noastre ~i a comportamentului nostru, sa "atragem" altceva ~i astfel sa ne modificam ~i
destinul exterior. Si O. Adler vorbe~te despre asta, ~i anume
ca "n momentul n care omul ncepe sa devina con~tient de
destinul sau, sa ~i nteleaga horoscopul, sa ~i cunoasca punctele nevralgice ~i sa porneasca sa le corecteze, i se va schimba
~i destinul exterior".
Din nou sunt chiar astrologii cei care i-au atras astrologiei
nencrederea oamenilor prin afirmatiile lor decisive ~i fataliste. Daca cineva are un aspect critic ntre Saturn ~i Venus, asta
este ceva fatal n sensul ca fiind copil a avut dezamagiri precoce, tabuuri erotice ~i ntmplari triste n sfera sentimentala,
care l-au facut sa aiba tendinte de resemnare ~i anumite moduri de comportare, prin care el consteleaza din nou astfel de
dezamagiri, "atragndu-Ie" fie printr-o alegere "gre~ita" a partenerului sau prin resemnarea timpurie n fata conflictelor, sau
prin retinerea ~i teama sa de a iubi el nsu~i mai profund; daca
aceste relatii
, i vor deveni dare si, daca va fi n stare sa-si,
schimbe comportamentul, i se va schimba ~i relatia cu partenerul. Acel aspect nu este nsa fatal n sensul - a~a cum din
pacate multi astrologi l interpreteaza nca ~i prin aceasta i
43
leaga pe clienti de un anujmit destin, care i elibereaza totodata de orice stradanie proprie - ca respectiva persoana este
predestinata "sa nu aiba moroc n dragoste".
Asta ne duce imediat ~a o alta ndoiala fata de astrologie:
opusa acelei temeri de a-fiHixat ea provine din necesitatea multora de a primi sfaturi fara echivoc si reguli sigure de comportament; se simt nesiguri <:lincauza libertatii de actiune lasate
de posibilitatile afirmatiil~r horoscopului si de aceea le resping.
Este nsa o ntelegere to~al gresita a sensului horoscopului,
deoarece el ncearca sa in~erpreteze si sa gaseasca sensul; ceea
ce are sens nu poate fi ns4 "masurat" cu claritate, poate fi doar
trait si experimentat. Asa ~a aceasta ndoiala spune mai multe
despre cel care o are, dec4t despre astrologie n sine.
Nu vrem sa subestima~ nici faptul ca un motiv important
pentru refuzul astrologiei este inertia si lipsa curajului civic.
Multora le este prea incotnod sa iasa o data din obisnuintele
deprinse ale gndirii si s~ dedice atta timp si osteneala pentru ceva acuzat de erezie !de catre dictatura academica; multi
nu ndraznesc nca sa recunoasca astrologia, chiar daca au
avut o experienta pozitiv~ cu ea, de teama de a nu fi tratati ca
"neseriosi". Fiind ncre2jatori sau dependenti de autoritati
multi nici nu-si pot perm}te asta, nu exista aproape niciodata
posibilitatea ca n cadrul ~ducatiei sale cineva sa se ocupe de
acest copil vitreg al stiint~i.
Se pare ca ntre timp lt1crurile se schimba totusi treptat; tineretul nu mai este preg~tit sa preia "sentinte" autoritare neverificate. Asta ar putea ~onduce la o renastere a astrologiei,
exista felurite semne n aciest sens. n Germania ea a fost amnata suplimentar din cau~a celui de-al Treilea Reich, care vedea pe drept n astrologi~ un pericol, fiindca pentru potentatii de atunci demnitatea ~mului, reprezentata de astrologie,
era probabil extrem de irjtcomoda - asa cum se ntmpla n
orice dictatura.
!
"Last but not least", tltre timp exista o literatura consolidata, remarcabila despre lastrologie, care nu mai poate fi pur
si simplu trecuta cu vederea si ignorata. n mod nevoit, cercetarea cosmosului si a ractiatiilor va descoperi probabil n vi-
44
Fritz RiemaJ(-m
itor unele analogii ntre macro- si nticrocosmos, pe care nu le

cunosteam pna acum si care ne vot schimba imaginea lumii,
, omul n conditionarba
"
vor recunoaste
sa cosmica.
Trebuie sa se mentioneze n sf~sit si banalizarea astrologiei prin asa-numitele "horoscoapEi" saptamnale, care i ndeparteaza pe multi. "Afacerea cu ~telele" este ce-i drept lucrativa, dar cele aparute n revistei nu au nici o legatura cu
astrologia. Asa-numitele horoscoapel saptamnale se refera numai la pozitia Soarelui, iar afirmati~le se adreseaza mai mult
sau mai putin dibace dorintelor si 4steptarilor cititorului sau
dau avertismente vagi. Ele distorsiot1.eaza astrologia, facnd-o
o marfa ieftina de iarmaroc - dar !cenu se foloseste abuziv
pentru a fi transformat n bani!
I
Dar banalizarea astrologiei merge si mai departe. Vechea
astrologie era o stiinta oculta si caltularea horoscopului presupunea cunostinte astronomice si ~atematice nsemnate. Azi,
calcularea horoscopului este un luc~u simplu de nvatat: efemeridele tiparite care contin poziti~ astrelor, a fiecarei planete n parte, pentru ora Osau 12 la pr\illz Greenwich Time - ca
si tabelele casetate pentru toate latihj.dinile existente si alte mijloace ajutatoare - economisesc priflctic orice calcul propriu;
manualele contin retete pentru inter~retarea aspectelor planetelor, pozitiile lor n zodiac si n Cl~puri. Acest lucru a atras
pe multa lume n obtinerea unui selmidoctism astrologic; oamenii cred ca este suficient pentru ia talmaci un horoscop sa
cunosti semnificatia si caracteristicile zodiacului si planetelor
si unele interpretari-sablon ale aspe~telor. Este ca si cnd ai fi
citit un lexicon al viselor n care scr~e ce "nseamna" cnd visezi un pom, o casa sau un animal e!tc.si crezi ca poti deja talmaci visele. Astfel de astrologi am*ori fara cunostinte preliminare, psihologice sau de alta na~ura au contribuit mult la
respingerea astrologiei; cnd gasesc pcazia si etaleaza "cunostintele", deseori nentrebati - si ga~esc mereu cte o oportunitate. Pe lnga acestia se afla cteo~ata si adevarate "talente
naturale", cu intuitie nativa, dar m~joritatea lor este, fara ndoiala, nembucuratoare. Cu toate flstea - cine se pacaleste
este chiar el de vina; sarlatani exist~ si n alte domenii.
45
Din cele spuse pna acum este clar ca multe dintre obiectiile mpotriva astrologiei provin din necunoastere. Este o experienta de baza a psihologiei ca lacunele cunoasterii sunt acoperite prin presupuneri si proiectii. Deoarece se stiu n general
prea putine despre ce nseamna si ce poate astrologia, caci n
acelasi timp stiinta dominanta are o imagine insuficienta sau
tendentioasa despre ea si considera preocuparea serioasa cu
astrologia ca fiind ea nsasi un "simptom", cei mai multi sunt
nesiguri cu privire la ce poate ea presta cu adevarat. De aceea
se proiecteaza asupra ei asteptari prea mici sau prea mari, temeri nedeterminate, sperante magice si reprezentari de dorinte. Ceea ce ar fi necesar aici este o informare clara a publicului, referitoare la raza de actiune si posibilitatile afirmatiilor
astrologice.
Trebuie de aceea sa detasam astrologia de acei astrologi care
nu procedeaza cu responsabilitatea indispensabila domeniului, cu stiinta despre limitele afirmatiilor si cu respectul necesar fata de destinul fiecaruia. Obiectia ca interpretarea astrologica l manipuleaza pe cel consiliat, care este sedus la
compulsia inconstienta de executie a afirmatiilor obtinute, pe
care apoi consilierul le nregistreaza ca fiind "punct ochit,
punct lovit", este adevarata doar pentru unii astrologi, ca si
pentru unii dintre clienti - nu trebuie sa confundam un lucru bine facut cu cei care l reprezinta prost. Asa ca astrologii
trebuie si ei sa se schimbe, n cazul n care n viitor vor dori sa
corespunda cerintelor. Trebuie sa devina constienti ca interpretarile si prognozele exacte ar fi doar posibile - eventual -,
din punct de vedere astrologic, daca n sistemul nostru solar
s-ar face miscari repetitiv uniforme. Pentru asta orbitele planetelor ar trebui sa fie nsa trasee de cerc n jurul unui centru
fix. Trebuie sa acceptam nsa aparenta contradictie care rezida n constelatia respectiva a planetelor, ce poate fi calculata
cu exactitate dinainte, si n efectul nepredictibil - sau doar
foarte limitat - al mereu schimbatoarei, fiind prin aceasta unica, noi constelatii totale. Datorita faptului ca te poti baza pe
legile traiectoriilor planetelor sistemului nostru solar suntem
n masura sa calculam cu toata precizia nainte sau n urma
46
Fritz Riemajm
pozitia tuturor planetelor n orice njloment, acest lucru ar putea fi contracarat doar printr-o catastrofa neprevazuta sau prin
intrarea n sistemul nostru solar alunor noi corpuri ceresti.
Aceasta precalculabilitate astronorrtica spatiotemporala se refera totusi la o structura generala ~oua, mereu n schimbare,
care nu se repeta niciodata literal, a~tfel ca nici o clipa universala nu-i va semana unei clipe trec1f1tesau viitoare, pentru ca
ntotdeauna "totul curge".
Sa lasam maretia acestei ntmp~ari sa aiba efectele ei asupra noastra; asta nseamna ca stani n fata fenomenelor legitatilor previzibile, care permit tototiata sa apara mereu noul,
care se sustrage, prin repercusiunil~ sale generale, actiunii rationale. Mergem prea departe dacai presupunem ca deja prin
asta imaginea determinismului absolut a devenit efemera?
i
Psihanaliza si astrologie*
Astrologia moderna se apropie tot mai
mult de psihologie ~i este deja auzita batnd
la portile universitatilor.
CARL GUSTAV JUNG
Va rog sa-mi permiteti sa-mi ncep referatul cu o maxima

a lui Gotthold Ephraim Lessing: "Cine nu-si pierde ratiune a
n legatura cu anumite lucruri nu are ce pierde." Ei bine, astrologia este unul dintre acele "anumite lucruri", deoarece exclusiv rational nu o putem explica. De aceea, ea nu se potriveste cu imaginea noastra actuala despre lume: pentru
gndirea stiintifica, preponderent cauzal-mecanicista, ea este
nestiintifica. Spre uimirea noastra - dar si spre neplacerea altora -, observam ca ocupndu-ne temeinic de ea, ni se confirma de fiecare data teoriile ei care ne-au fost transmise.
Respingerea astrologiei de catre stiinta, ce o catalogheaza ca
fiind o superstitie, a dus la practicarea ei n special de catre "persoane din afara". Utilizarea ei n mod serios a avut ca urmare
pierderea credibilitatii ca terapeut - din partea pacientilor, dar
si a confratilor. Referitor la colegi, este valabil n special pentru
psihanalistii din scoala lui Freud; terapeutii de orientare jungiana sunt mai deschisi la legatura dintre astrologie si psihoterapie.
* Prima editie a acestui articol a fost prezentata ca referat cu ocazia ce-
lui de-al IV-lea Forum International de Psihanaliza, New York, 1972.
48
FritzRiem~
Stiinta si cunoasterea umana au ~abaza doua surse: experienta si revelarea cunoasterilor si a conexiunilor prin ntelegere intuitiv-nemijlocita. Baza stiint~i experimentale este gndirea cauzala - studierea relatiei Idintre cauza si efect cu
ajutorul experimentului si al statistitii. Ea ncearca, prin acumularea observatiei asupra unor fenpmene singulare, sa ajunga la legitati general valabile. Cunostnd conditiile initiale ale
producerii unui fenomen devine po~ibila prezicerea sigura a
viitorului sau. Acestui tip de gndirei i datoram enormele succese ale stiintelor naturii.
i
Baza stiintei revelarii este gndillea teleologica sau finala,
care ncearca sa nteleaga fenomenu~ individual n sine si sensul acestuia n cadrul contextului glpbal al ideii si al planului
creatiei sale. Einstein spunea: "Celei mai profunde lucruri pe
care le putem afla sunt revelatiile misticii. Este sentimentul
fundamental, ce se afla la originea fldevaratei arte si stiinte.
Cine nu l cunoaste nu se mai poatei minuna, nu mai are parte de mirarea profunda, e ca si mod, ca o lumnare stinsa."
Din asemenea trairi revelatoare tprovine probabil bagajul
de cunostinte ale astrologiei ce ne-al fost transmis. Ea este teoria despre legatura cosmica dintre tpate lucrurile si ntmplariIe de pe pamnt, despre o coresBondenta continua dintre
cosmos si om. Viziunea astrologica t:miversala cuprinde si un
principiu spiritual, ce se manifesta I'n toate fenomenele si legile naturii si vietii si pe care noi l!putem cunoaste intuitiv
I
prin
noastra
la el.interumane;
Astrologia asaza
omul participarea
n contexte mai
ampleinconstie4ta
dect ce~estrict
omul
este pentru astrologie parte a ntregtIlui universal si se afla ca
atare sub influenta legitatilor acestttia.
Ca psihanalisti gndirea astrolo$ica nici macar nu ne este
straina: conceptul de baza al astroloigiei, ca si cel al psihanalizei, este reprezentarea unor marcari! initiale, inconstiente (sau
care au devenit ca atare) si care se reflecta prin destin. Psihanaliza porneste de la nsemnarea t~purie omeneasca de catre mediu, astrologia de la cea cosIlilica si mai timpurie. Ambele se refera la faptul ca dezvoltar$a personalitatii se edifica
pe fundamentul acestor marcari inittale ale omului. Scopul lor
Psihanaliza ~i astrologie
49
este nrudit, ~i anume cOli~tientizarea unor amprentari initiale, importante pentru de~voltarea sanatoasa a fiintei, incon~tiente (sau devenite incoJj1~tiente):cunoscnd, ~i astfel ntelegnd, predispozitiile ~i d~venirea noastra, avem o ~ansa prin
prelucrarea trecutului sa 40bndim o libertate mai extinsa. n
cazul envalabila
care propozitia
Freud: "Acolo
unde era
Se-ul terava fi
Eul"
~i poate l~i
fi lutilizata
n ncercarile
noastre
peutice, trebuie sa Iargim! "doar" sensul acestui "Se", pentru
a putea folosi propozitia I~in astrologie: ~i n astrologia de
consiliere practica este v~rba despre con~tientizarea incon~tientului, chiar daca la o~u totul alta dimensiune.
A~adar, ar trebui "do~r" sa acceptam ca pe lnga incon~tientul personal ~i cel cqlectiv exista un strat sufletesc mai
adnc, pe care l numim ,Jincon~tientul cosmic". Daca incon~tientul personal cuprind~ precipitatul experientelor umane
timpurii cu mediul, daca iJncon~tientul colectiv aduna predispozitiile ~i instinctele spedei umane, atunci incon~tientul cosmic ar fi reflectarea participarii noastre la ordinea, ritmul ~i legitatile cosmice, care ne Imarcheaza, iar toate acestea ar fi
vizibile n horoscop. Grett este azi pentru noi doar faptul ca
trebuie preluate ~iprincipif extraterestre, pe care le cunoa~tem
altminteri doar ca fenome~1e astronomice ~i fizice ~i carora nu
le-am atribuit o influenta 4tt de mare asupra existentei noastre cum o face astrologia. !
Nu este sarcina mea a~ci sa va arat ct de mult se adeveresc prin cercetarea mode~na teoriile astrologice - va atrag
doar atentia asupra raportului cercetatorilor nucleari din AIbuquerque aparut n ianu~rie 1972, n Time Magazine, n care
se constata, printre altele, ~a exista posibilitatea unor accidente mai frecvente n cazul :t1 care Luna se afla n aceea~i pozitie - sau opusa acesteia
ca la data na~terii noastre. Doresc
sa ndrept atentia prin acest referat numai spre ajutorul pe care
rog
ni-l sa
poate
avetioferi
doarastrologia
pentru o j(umatate
~ muncadenoastra
ora o atitudine
terapeutica
mai ~i
desva
chisa fata de gndire a astrplogica.
Elementele de baza ale!horoscopului, care reprezinta fixarea constelatiilor planetar~ ntr-un anumit moment n timp ~i
50
Fritz Riemanp
ntr-un anumit loc fata de pamnt, ~unt: zodiacul, planetele

cu aspectele lor ~i cmpurile horoscorului. Orice horoscop individual contine toate aceste elen}ente, dar accentuate ~i
"amestecate" de fiecare data n modi diferit. Fiecare om participa astfel la ntregul cosmos ~i la t~t ceea ce e general omenesc, dar este la rndul sau doar o $ectiune individuala, microcosmica.
Sa ncepem cu zodiacul. Cu cele idouasprezece semne ale
sale, este considerat static-neschimpator. El cuprinde douasprezece imagini primordiale sau i~ei; din punct de vedere
psihologic acestea aduna pe plan un:}an douasprezece moduri
diferite de-a-fi-n-univers, avnd un ianumit caracter provocator. n limbaj propriu, putem spune c~ este vorba despre douasprezece imagini arhetipale esentialf, dintre care unele exista
n noi ca reprezentari-scop sau ca o ~magine conducatoare.
Marcarea printr-un asemenea setim zodiacal ne face sa percepem din ntregul realitatii unele tietalii ca fiind conturate
puternic, altele mai putin, iar altele ~eloc - de parca am purta ochelari care lasa sa patrunda seiectiv numai anumite culori ale realitatii. Fiecare semn n p~rte reda anumite nclinatii, predispozitii de trairi ~i directii d~ interese carora le suntem
subordonati incon~tient.
Ce ar putea nsemna asta pentr* activitatea noastra terapeutica? Fiecare dintre noi ~i-a dat ~eama n timpul activitatii sale ca se love~te de un gol, necun!oscnd "natura primara",
cum o numesc eu, a pacientilor sai. facientul intra ntotdeauna n tratament gata mpovarat sa~ deformat de influentele
mediului din care provine. Este de ~ceea deosebit de complicat pentru noi sa ne facem o parere idespre cum este felul sau
primar, "dupa ce lege" s-a format.iUn introvertit tacut este
cumva doar un inhibat agresiv, uni narcisic regresiv sau a~a
este el format? Umilinta altuia estei doar formatiune reactionala sau este autentica, dorinta de fi fi conducator al unui al
treilea este un mod de afirmare isteric, prezentnd idei hipomaniacale despre puterea absolpta sau asta este predestinarea sa? O femeie cu o viata nclrazneata are tendinte falice, este obsedata de animus saui cuprinsa de invidia de
!
Psihanflliza ~i astrologie
51
penis? Sau o vedem doar noi a~a, iar aceasta predispozitie

este poate kairos* -ul ei?
Cine ar ndrazni sa raspunda unor asemenea ntrebari doar
tinnd cont de datele biografice ale unui om ~i cine este att
de eliberat de propriile s~le criterii valorice sau concepte te 0retice,
nct saastrologiei,
fie cu adeV1aratdeschis
fata deprin
destinul
altuia?
n
conceptia
0oroscopul indica
simbolurile
sale "natura primara", ~i ctnume aratnd o diferentiere pe care
nici o metoda sau tipolog~e creata de om nu o poate atinge.
Asta ar nsemna deci ta n horoscopul unui om vom gasi
structura sa de baza sau p~anul initial- ncepnd de la na~tere. Pentru parinti ~i educ~tori este de o valoare inestimabila,
iar pentru activitatea noa~tra terapeutica a cunoa~te structura
unui plan al destinului utnan este de o maxima importanta.
Vom respecta mai bine de~tinul individual ~ivom nvata sa vedem n pacientul nostru np doar un "nevrotic" atunci cnd se
abate n vreun fel fata de oipersoana care este considerata "normala" sau sanatoasa sau !raca nu se poate adapta cerintelor
vremii sau societatii, care i-au putut induce o nevroza.
Cunoa~terea celor doufsprezece "peisaje suflete~ti" pe care
ni
nomenele
le rnijloce~te
de transfer
zodiacul
~i cop.tratransfer.
e~te deosebit deCuimportanta
totii avem pentru
experienfetii, ca de unii oameni ne a ropiem mai mult, de altii mai putin.
De capacitatea noastra d empatie fata de fiecare pacient n
ta ca pe unii dintre paCie~!tii ntelegem mai u~or dect pe alparte va depinde nsa n fral rezultatul terapiei n sine. Chiar
medicii ~tiu ca pun un difgnostic mai corect ~i recomanda o
* Kairos (Ka~) e un CUVn~din greaca veche, ce semnifica "momentul potrivit sau oportun". Lfl ora actuala e folosit n teologie pentru a
descrie forma cantitativa a ltimpului. n retorica termenul kairos reprezinta "un moment scurt n care apare o oportunitate de care trebuie profitat cu toata forta pentru a obtine succesul".
Vechiigreci aveau doua cu~inte semnificnd timpul: ,ponos" si "kaicel
doilea
avea
ntele
ul
"timpului
al unuisau
moment
imros".de-al
n timp
primul
se rI'ferea
la special.
timpulntre"
cronologic
secvential,
ponderabil
nce
care
se ntm,
Ia ceva
Ce nsemna
acel
moment
special depindea de cine folbsea cuvntul. n timp ce "cronos" este de
natura cantitativa, "kairos"leste calitativ. (N. t.)
52
Fritz Riemann
medicatie mai potrivita pacientilor care le sunt mai simpatici

dect celor mai putin simpatici. Cu att mai mult conteaza asta
n domeniul nostru de activitate, mai ales ca desfasuram o colaborare de lunga durata si diferentiata, la care ntelegerea ntregului domeniu al trairilor celuilalt este att de hotartoare.
Mai problematic dect "contratransferul" este atunci cnd
nu-l ntelegem pe pacient, atunci cnd nu reusim deloc sau nu
reusim suficient sa ne transpunem n trairea lui, n "peisajul
sau sufletesc", nu i putem cuprinde existenta-n-univers.
Atunci suntem n pericolul de a-l cataloga conform propriului nostru fel de a percepe ntmplarile sau conform unei scheme teoretice, putnd ntelege gresit chiar esentialul si, eventual, daunndu-i astfel. Nici macar nu observam diferentele
dintre trairi pentru ca n mod naiv presupunem, fara a fi constienti de asta, o aceeasi traire ca a noastra si la pacient. Dar
ct de diferit percepem lumea n lucrurile mari, ca si n cele
mici - proverbul spune: "Pentru unii muma, pentru altii ciuma". Pentru unul dragostea este satisfacerea plina de placere
a dorintelor sale pulsionale, pentru altul este idealul cel mai
nalt al existentei, celui de-al treilea i se pare a fi o traire a
transcendentei, cel de-al patrulea se teme de dependenta. Unul
vede n destin derularea unor conditii initiale predeterminate
cauzal, un altul o ntmplare fara noima, al treilea crede n
existenta unei necesitati pline de sens si ntr-o sarcina impusa de providenta, al patrulea crede ca trebuie sa-I depaseasca
s.a. n general, nici nu prea stim cte dintre valorile si conceptiile proprii, care ni se par de la sine ntelese, le consideram n
mod naiv ca fiind general valabile, indiferent de deosebirile
constientizate de noi, specifice unor clase sau straturi, diferite din punct de vedere ideologic sau rasial. Preocuparea pentru pulsiuni a psihanalizei a dus la simplificarea prea ndelungata a prea multor lucruri. Cine stie ntr-adevar ceva despre
sentimentul vietii celuilalt, acel ceva care da culoare ntregii
sale existente, care l face sa simta si sa prelucreze n mod cu
totul diferit de noi aceeasi "realitate" si aceleasi experiente?
Doar cu ajutorul conceptelor noastre psihanalitice ramnem
ancorati prea tare n stereotip.
Psihanflliza si astrologie
53
ntelegerea propriuluilhoroscop ca si pe cel al pacientului,

dar si compararea lor pot !fiaici de mare folos. Cele douasprezece feluri de-a-exista-n-j.mivers pe care le-am aflat de la astrologie ne dau posibilita~ea prin descrierile lor principiale sa
ne implicam si n moduri de traire care ne sunt mai putin cunoscute si sa le ntelegem! n plus, aceste descrieri prezinta la
fiecare semn n parte punictul culminant, dar si pe cel mai de
jos n care s-ar putea trai, ~ipuri comportamentale specifice fiecarui semn n parte a carpr nsumare n timp alcatuieste un
destin. Avem astfel posib~litatea unei alegeri, a unei interpretari, a unei autoresponsa~ilizari si a unei decizii n afara oricaror ideologii sau teorii +- tocmai aici astrologia este de cele
mai multe ori gresit ntel~asa. Se crede ca ea stabileste lucrurile n mod fatalist -, iar!.n acest sens si este folosita eronat
de catre astrologii vulga*izatori. Horoscopul prezinta doar
sansele si primejdiile datqrate marcarii noastre primare, care
devine, n caz ca a fost co~ect nteleasa, o sarcina pe care doar
omul n cauza va putea s~o rezolve.
Pentru fiecare semn sup,t prezentate si unele temeri si sensibilitati specifice, mpotr~va carora trebuie sa te aperi; aceste
atitudini protectoare pot ~intelese ca mecanisme de aparare
specifice semnelor respective. Cunoasterea unor sensibilitati
nnascute este foarte importanta pentru transfer si contratransfer - se cunosc atunci m~i bine, printre altele, anumite granite ale tolerantei pacienttlor, lucru ce trebuie respectat. Att
despre zodiac.
Sa ne ndreptam, asad~r, catre planete. Ele ntruchipeaza
principiul dinamic al hotoscopului si reprezinta fortele de
transmitere a ideilor aflate ln zodiac spre realitatea pamnteasca. Ele sunt, totodata, forte~e organice de structurare a sistemului nostru solar, la care p~rticipam inconstient. Aceste forte
plasmuitoare au fost proiettate n timpuri stravechi asupra divinitatilor. Deoarece este iorba despre proiectarea unor principii constante, care au o cqrespondenta sufleteasca n noi, poate fi nteleasa concordant~ adesea uimitoare a figurilor zeilor
din diversele mitologii - ~unt chiar proiectate mereu aceleasi
principii, doar numele ze40r se schimba n functie de cultura.
I
54
Fritz Riema1(m
n cadrul unor constelatii mer~u noi, care nu se repeta

niciodata ca totalitate - astfel ca hici o clipa universala sa
nu se ntoarca vreodata identica cu ~a nsasi - planetele sunt
un simbol al vesnicei schimbari a fiintarii. n ajutorul activitatii noastre terapeutice nu avem d~ct conceptul teoretic, n
functie de care putem trage conclv.zii referitoare la mediu,
moment, felul si gravitatea unei dereglari a unui pacient. Nu
avem nsa nici un concept privind Jformula personala", data
de soarta unui om, asa cum este eXFrimat n constelatiile planetelor din horoscopul sau. n cuprtnderea unicitatii destinului sau ca fiind o ntlnire a nsemn~rilor cosmice primordiale, a predispozitiei sale mostenite s!ia mediului nconjurator
uman, pot fi gasite nsa posibilitati lerapeutice extrem de importante.
~
O data cu cele zece planete sunt prezentate din punct de
vedere psihologic Eurile partiale, irrpulsurile partiale, active
n fiecare dintre noi, deosebindu-se perfect si neputnd fi confundate. Fiecare planeta simboliz~aza un anumit principiu
modelator individual avnd functii! specifice; n conformitate
cu pozitia semnului zodiacal si a c~mpului unei planete, precum si cu aspectarea sa, exista o de$chidere nemarginita pentru posibile modulatii. n cazul n qare un horoscop prezinta
un efect prea puternic, prea slab s~u alterat al unui astfel de
principiu al planetei, exista anumitt urmari ce pot fi descrise
si care pot duce si la tulburari nevtotice n conditii specifice
ale mediului nconjurator.
Putem transpune fara greutate UIjleledintre principiile acestor planete n terminologia psihan~litica. Soarelui, adica partii nsorite din noi, i corespunde d?rinta de libertate si autonomie, care se poate misca ntrei polii unei autorealizari
sanatoase, unui delir de grandoareinarcisice sau, poate, unei
absente a capacitatii de autodeterm~are; exista o relatie ntre
Soare si "idealul Eului" sau "Eul id~al". - Luna ne indica patrunderea spre regiunile inconstiehte ale sufletului, ceea ce
poate fi trait ca siguranta presimtit~ a instinctelor, ca o viata
de vis ntr-o lume dorita, departata kie realitate sau ca o poticnire copilareasca n legatura timpiurie cu mama; relatia cu
Psihanl1liza ~i astrologie
55
"oralitatea" este de netagi]Jduit. - Cu Mercur ne orientam prin

lume, gndind, intre polii !recunoa~terii unei intelectualitati relativnd doar sceptic sau lai unei functii a gndirii dezvoltate
insuficient; el are legatur~ cu "intentionalitatea". - Prin Venus suntem atin~i de Ero~, tnjim dupa frumusete ~i armonie
sau traim la modul pasiv fi comod conform "principiului placerii". - Prin Marte aju:rjlgem sa avem vointa, ntr-un mod
constructiv sau distructi~; el este principiul care mpinge lucrurile nainte, care trece i:lela placere la activitate, la fapta ~i
de aici dorind schimbare~ lumii. Marte are o relatie clara cu
"falicul". - Jupiter simbblizeaza ceea ce ne da sens, putnd
fi sub forma religios-ideologica sau sociala. La modul sau deformat ne face sa fim seducatori sau prefacuti, care ncearca
sa para ceea ce ar dori sa ifie cu adevarat. - La Saturn ne ntlnim cu "principiul realttatii" care pune bariere, perceput ca
necesitate n exterior, ca ij'lstanta a con~tiintei morale n interior; efectul se poate ntirde ntre o matura auto limitare, o
marginire constrnsa ~i *n Supraeu prea puternic sau prea
slab; Saturn are o legatur~ cu "analul".
O corespondenta cu plfilletele transsaturnice Uranus, Neptun ~i Pluto nu se gase~t~ n cadrul conceptului psihanalitic.
Din punct de vedere astrotogic-psihologic principiului lui Uranus i corespund intuitia ~i impulsul de a depa~i traditia, ntre polii inovatiei reform~toare ~i ai revolutiei rebelo-radicale. - Principiul lui Nept1m mijloce~te trairea transcendentei
transfrontaliere, cel mai iadesea comparata "sentimentului
oceanic", despre care ROn}ainRolland i-a scris lui Freud ntr-o
scrisoare, dar pe care ace~ta nu-l recuno~tea la sine. Neptun
ne mijloce~te o empatie p~a la identificarea totala, fara limite; el este totodata un me<1liumpentru ntmplari mistice ca ~i
pentru autosugestionari iiluzorii pna la amagire sau poate
duce la desfiintarea haotka, prin betie ~i dependenta, a Eului. - n sfr~it, ntlnim 'prin Pluto forte suflete~ti htonic-arhaice, care asemanator e~ergiilor atomice pot fi folosite pentru mntuire sau dezastnjt.
Ceea ce am putut sa ~a dau a ntelege aici n doar cteva
cuvinte produce o suma ~ria~a de combinatii datorita poziti-
56
Fritz Riemann
ilor diferite ale planetelor n horoscoapele individuale si datorita aspectelor lor reciproce. Asta ne face sa ntelegem care
sunt fortele ce se afla n contradictie la un om, care dintre ele
risca sa devina supra- sau subevaluate si astfel sa duca la posibile dezvoltari eronate. Din combinatiile planetelor reiese
deci un model extrem de diferentiat al fiintei noastre; se pot
recunoaste tensiuni, amenintari, forte ajutatoare si posibilitati
productive, cunoasterea lor devenind foarte importanta din
punct de vedere terapeutic.
n fine, n cadrul celor douasprezece cmpuri sau case ale
horoscopului astrologia vede domeniile de realizare ale impulsurilor si nclinatiilor date de planete si semnele zodiacale. Raspndirea planetelor pe aceste cmpuri arata, asadar, n
ce directie si cu ce scopuri ne implicam imboldurile, catre ce
domenii ale vietii se ndreapta ele. Cmpurile se refera de
exemplu la profesie, parteneriat si comunitate, boala etc., pe
scurt la toate domeniile vietii care apartin existentei noastre.
Elementele descrise ale horoscopului - zodiacut planetele cu aspectele si cmp urile lor - reflecta omul ntr-un sistem
referential complet, care nu este creat de el, ci este reproducerea legitatilor sistemului nostru solar. Omul apare n acest sistem ca un punct de intersectie si central al constelatiilor fortelor cosmice ntr-un anumit moment universal, care devine
tema destinului sau, fiind o sectiune microcosmica dintr-o constelatie macrocosmica.
Si destinul corpului nostru apartine fatalitatii. Conform traditiei astrologice, fiecarui semn zodiacal i este atribuita o anumita regiune a corpului inclusiv functiile acesteia; n predispozitia fata de maladiile corpului exista o punte ntre
astrologie, psihosomatica si alegerea unui organ, adica o legatura corporal-sufleteasca inconstienta ntre problemele sufletesti nerezolvate si exprimarea lor n ceea ce se petrece cu corpul: conflictele tipice semnelor zodiacale si modurile
comportamentale se pot somatiza. De exemplu, semnului Racului i se subordoneaza stomacul; totodata, tipul Racului este
descris astrologic dupa cum urmeaza: este legat foarte puternic de trecut si de mama; are o ambitie vie dublata de o sen-
Psihanializa ~i astrologie
57
sibilitate foarte mare, este isusceptibil ~iu~or de lezat; are o fantezie bogata ~i dorinte int~nse, cu nclinatia de a se retrage resentimentar n sine n urjna unor dezamagiri ~i jigniri; cauta
o evadare n fantezie n ~ata duritatilor realitatii; are o labilitate puternica a starilor siuflete~ti cu nclinatia de a-i tiraniza
sentimental pe cei din jUt, pentru a-~i impune dorintele prin
toane ~i indispozitii; i es~e dor de refugiul la snul mamei. Sa comparam cu cele del mai sus o descriere psihosomatica
moderna a bolnavului d~ ulcer gastric ~i duodenal*: ,Jn trairea semenilor no~tri se vaid nerabdarea, invidia latenta fata de
cei cu o pozitie sociala lll!aibuna, a~teptarile nfrigurate pentru o atmosfera materna, pcrotitoare, nclinatia spre o retragere din situatii din care nuise poate profita n nici un fel, cu nenumarate reactii de d~zamagire ~i suparare", iata cum
coincidentele sunt proba1!>ilsuficient de batatoare la ochi.
Ca ncheiere, nca un ~uvnt referitor la prognoza despre
a~a-numitele tranzituri, trd:erile planetelor aflate n mi~care peste
locurile zodiacului gndit~ ca locuri fixe n cadrul horoscopului
zilei de na~tere. Astfel sur{t date anumite ritmuri de dezvoltare
previzibile n scadenta lor~nu nsa n ceea ce prive~te prelucrarea lor individuala, care d~pinde de fiecare data de vrsta ~i de
treapta de dezvoltare a individului. Importanta este mai ales ntoarcerea la aspectele dej~ schitate n horoscopul na~terii - ne
aminte~te de compulsia la !repetitie din psihanaliza; caci sub asemenea constelatii care se Utorc e~ti dispus n mod inco~tient asa cum descrie psihanaltza compulsia incon~tienta la repetitie -, sa le raspunzi prin modurile de comportament c~tigate
deja prin ele, ~iavnd de ~ecare data acelea~i experiente, nu vei
putea elimina comportarlnentul c~tigat astfel. Dar deoarece
aceste aspecte repetitive s~ desfa~oara mereu n cadrul unei constelatii generale schimbattare, este clar faptul ca nu poate exista o determinare absoluta :- un aspect ce se repeta se savr~e~te mereu sub alte constelatii care l acompaniaza.
i'
ef. Wemer Schwidder, Ps~chosomatik und Psychotherapie bei Starungen

und Erkrankungen des Ver4auungstraktes,
psychosomatica nr. 7, 1965!.
n Documenta
Geigy, Acta
58
Fritz Riemann
Pentru terapeut cunoasterea ritmurilor dezvoltarii unui

destin scadent este foarte importanta, deoarece ar putea prevedea ntr-o anumita masura crizele unui pacient - n specialla pacientii pasibili de suicid sau aflati sub amenintarea
unei psihoze sau a altor probleme care se vestesc. Cunoscnd
tranziturile, terapeutul are la dispozitie cel putin o posibilitate de control n plus a situatiei unui pacient, putnd sa-si modifice ulterior n functie de ea comportamentul terapeutic; el
poate recunoaste ca atare crizele n dezvoltare ale pacientilor,
pe care altminteri le-ar fi crezut poate ca sunt o regresie, o rezistenta sau o actiune. Chiar si delimitarea recunoscuta n timp
poate nsemna un ajutor.
Recapitulez: n cazul n care dorim sa cunoastem mai mult
dect partea biografica si pulsional-structurala a unui pacient,
ar trebui sa implicam horoscopul. Acesta ne va nlesni posibilitatea unei terapii focalizate individuale, o adresare tintita a problematicii specifice unui pacient. Includerea horoscopului poate fi utila mai ales n fazele stagnante ale activitatii analitice sau
la pacientii cu care avem dificultati. Pericolul ideilor preconcepute ale analistului nu-mi pare a fi mai mare dect la oricare alt
concept teoretic; mai degraba primejdia e mai mica, deoarece
conceptele teoretice obisnuiesc sa fie mult mai marginite si mai
decisive dect cele astrologice. Amenintarea care planeaza ca
analistul ar putea deveni n fata pacientului sau, datorita cunostintelor sale astrologice, un atotputernic atoatestiutor nu poate
exista atunci cnd horoscopul este folosit n mod obiectiv asta ar putea fi o problema de interpretare si nu de astrologie,
iar ea apare si fara a fi legata de astrologie, atunci cnd cel care
ofera ajutor si aroga o autoritate atotcunoscatoare.
Cu ajutorul horoscopului vom putea cunoaste prin urmare parti ale pacientului care ne scapa din cauza activitatii noastre orientate doar analitic. n plus, ni se ascute privirea pentru
diversitatea posibilelor trairi si a predispozitiilor fiintei care
pot exista n spatele unor imagini fenomenale aparent asemanatoare. Cunoasterea propriului nostru horoscop ar trebui sa
fie de fapt de la sine nteleasa; ea trece dincolo de ceea ce putem afla despre noi prin analiza proprie. Compararea horos-
Psihanaliza si astrologie
59
copului nostru cu cel al unui pacient ne poate atrage atentia

asupra unor anumite contra transferuri, altminteri eventual de
nerecunoscut, ne poate da indicii privitoare la ntelegerea gresita, mpovararea, suprasolicitarea sau frustrarea inconstienta
a unui pacient. Preocuparea fata de propriul horoscop duce,
conform experientei, la o mai adnca autontelegere, la o continua controversa cu noi nsine, comparabila cu "analiza fara
sfrsit" pusa n miscare prin procesul analitic odata pornit.
Horoscopul ne prilejuieste astfel un acces important mai mult
catre esenta pacientului - nici mai mult, nici mai putin. Cine
crede ca poate renunta la el pierde cel putin o posibilitate de
ntelegere a pacientului sau, pe ct de cuprinzatoare, pe att
de diferentiata.
Sensul expunerilor mele ar fi atins daca am reusit sa-i pun
pe gnduri pe unii dintre dumneavoastra, devenind poate
un imbold pentru a va ocupa chiar dumneavoastra de tema
respectiva, de a va forma propriile experiente pentru a va
putea face o parere. Scepticii mi vor imputa ca am cazut prada riscului de a proiecta cunostinte astrologice asupra pacientilor mei pe care apoi le-am gasit confirmate. Psihanaliza si astrologia se aseamana nsa si din acest punct de vedere:
ambele pot conduce spre faptul ca anumite cunostinte sunt
proiectate ca asteptari asupra pacientilor n vederea interpretarii n sensul acestor cunostinte - gndi ti-va doar la interpretarea visului. Dar asa cum a ajuns psihanaliza dintr-o talmacire fortata a visului, respinsa ca nestiintifica, o stiinta
importanta a visului, un lucru asemanator s-ar putea petrece si cu astrologia. Asta ar deveni posibil printr-un program
de cercetare elaborat de psihoterapeuti interesati, care ar fi
concomitent si astrologi experimentati. S-ar putea verifica legaturile si posibilitatile de exprimare afirmate de astrologie
pe experiente extinse, istorice de boala si procedee de tratament detalia te, ceea ce s-ar dovedi rodnic pentru ambele domenii. Pe de alta parte, pericolul proiectarii cunostintelor mai
sus mentionat exista pretutindeni unde nu avem cunostinte
"sigure" si controlabile - dar n ce zona a vietii putem pretinde ca avem asa ceva!
VI
Despre practica n consilierea astrologica*

Platitudinii amenintatoare astrologul i
opune un ochi sigur pentru demnitatea nnascuta a omului, fara a intra n formule abstracte despre egalitate si libertate ... Parerea lui
este ... ca cu fiecare n parte se naste nu numai
o noua imagine a speciei, ci si o noua lume.
ERNST JONGER
Daca nu ne amagesc toate semnele, atunci astrologia se afla

n fata unei renat>teri. Acest lucru parea de fapt previzibil de
mai multa vreme, dar apoi a parut a se impune din nou prezentul nostru cu necesitatea sa att de pregnanta pentru explicabilitate rationala, pentru realizare t>ievaluabilitate experimentala, pentru conducerea t>iinfluentarea voita inclusiv a
evenimentelor vietii t>ia demitizarii lumii, de care suntem att
de mndri - de parca tocmai acest prezent ar oferi un imaginabil sol infertil n vederea reabilitarii astrologiei. Caci unei
orientari exclusiv t>tiintifice,pentru care sunt valabile stiintific
doar legaturile ntelese cauzat ar trebui sa-i fie extrem de usor
sa "contrazica t>tiintific"astrologia - ceea ce s-a t>ipetrecut de
multe ori. Nici nu s-a pus ntrebarea daca metodele folosite
pentru fenomenul cercetat au fost adecvate, cum se ntmpla
* Prima editie a vazut lumina tiparului n Zeitschrift fUr Parapsychologie
und Grenzgebiete der Psychologie, 1972/XIV, 4.
Despre practica n consilierea astrologica
61
n cazul cnd, de dragul unui concept teoretic sau tinnd de

viziunea asupra lumii, se stabile~te conform sistemului lui
Palmstrom* ceva ce nu poate fi pentru ca nu are voie sa fie.
n mod surprinzator, astrologia se bucura totu~i de un interes crescnd. Poate ca putem ntelege acest lucru ca pe un
semn al maturizarii, n cazul n care azi nu mai suntem dornici sa preluam att de u~or prejudecatile ~i sa respingem ceva
fara a verifica, doar pentru ca nu corespunde conceptului unor
oameni de ~tiinta sau pentru ca se opune tendintelor colective de contopire cu masa. Mai ales cei din tnar a generatie au
o disponibilitate vie n acest sens. Cercetarea motivelor, devenita att de importanta azi, ne nvata totodata sa luam n considerare factorii subiectivi ~i ngustarea cmpului nostru vizual aparuta astfet oriunde cercetam ~i sa recunoa~tem
motivele care depind de individ ~i de atitudinea sa subiectiva. Si n cele din urma, n spatele nou-trezitului interes pentru astrologie ~i domeniile nrudite se gase~te, evident, necesitatea pentru ceva ce alte domenii ale cunoa~terii nu ne
mijlocesc: o extindere a con~tiintei printr-o lume a simbolurilor transmise pe care nu o putem abandona att de simplu ~i
nici n-o putem considera lichidata, mai ales ca e posibil sa mai
aiba sa ne spuna ceva. Dar daca se va ajunge la o rena~tere a
astrologiei, nu ne putem a~tepta, a~a cum este ea practicata
nca ~i azi de multi astrologi, la perspectiva de a fi luata n serios. Situatia noastra de viata este alta, cuno~tintele noastre
sunt mai extinse ~i exigentele noastre au devenit mai nalte.
A~a nct astrologii trebuie sa se reorienteze ~i sa dezvolte un
nou concept despre sarcinile pe care ~i le propun. Dintre multele ntrebari care vor aparea legate de asta, cum sunt: Se va
ajunge la o formare reglementata oficial? Cum vor arata premisele profesiei astrologilor practicanti? Ce fel de pregatire va
fi ceruta pentru asta? Poate sa devina astrologia din nou o materie la universitate? Unde se afla posibilitatile ~i unde limite* Palmstr6m si v. Korf sunt personaje ale fanteziei poetului Christian
Morgenstern pe care le-a folosit pentru a lua peste picior birocratia si

functionarii. (N. t.)
62
Fritz Riemann
le acestui domeniu? etc. -, at>dori sa dezbat aici doar ntrebarea ce functie poate avea astrologul eficace, unde se vor afla
t>ansele t>ipericolele activitatii sale.
Deoarece astrologul practicant nu are nca un rol t>io functie sociale distinct conturate, o "imagine" bine determinata asemenea unui medic, judecator, preot t>.a.,nu ncape nici o ndoiala ca se afla, mai mult dect acet>tia,la cheremul at>teptarilor
t>ivagilor proiectii ale clientilor sai; va fi cu att mai dispus sa-t>i
asume aceste at>teptari, cu ct rolul sau social i este lui nsut>i
mai neclar. n cazul n care un consultant va promite prea multe, nefiind cont>tient de propria-i limitare, precum t>ide granitele domeniului sau, i va ispiti pe cautatorii de sfaturi cu sperante pe care nu le poate mplini. Daca cei care cauta sfaturi
sunt la rndullor prea naivi t>inecritici, prea ncrezatori n minuni sau plini de at>teptari, dorinte t>itemeri copilaret>ti, l vor
tenta la rndullor cu ut>urinta pe consultant sa mearga dincolo de declaratiile de care poate fi raspunzator. Lucruri asemanatoare se petrec t>in alte domenii, dar acolo imaginea celor
presupuse a se ntmpla este n general mai clara, se t>tiedinainte ce se at>teapta de la reprezentantii lor t>ice nu. O consiliere astrologica t>ipsihologia celor care iau parte la ea duc deseori la situatia n care consultantul l reduce pe cel care i cauta
sfatul la rolul unui copil, consultantul fiind gata sa preia prea
multa responsabilitate; at>acum, pe de alta parte, cel consiliat
l poate mpinge pe consilier n rolul unui "atott>tiutor", n ale
carui mini e gata sa-t>ipuna "propriul destin". Se presupune
aceasta situatie desigur numai pe baza unei masive necunoat>teri a posibilitatilor t>ilimitelor astrologiei.
Aici se afla, dupa parerea mea, cea mai importanta dintre
revendicarile care apar n momentul renat>terii astrologiei: ntelegerea clara a limitelor afirmatiilor ei - lucru indicat continuu de astrologii de azi, mai ales de Thomas Ring. Asta nseamna pentru astrologi: imagini rezonabile t>iadecvate despre
functia consilierului; iar pentru cei care doresc sfaturi: o expectativa rezonabila t>iadecvata a unei discutii de consiliere.
Este necesar un proces de educatie lung, reciproc, pentru rezolvarea acestei conditii. Tentatia, indiferent de motive, de a
63
juca rolul marelui magician este puternica pentru multi astrologi; disponibilitatea de a preda altuia responsabilitatea proprie si decizia este cu att mai puternica la cei care cauta sfaturi. Ambele situatii ngreuneaza clasificarea rationala a
talmacirii horoscopului n domeniul discutiilor de consiliere
si i face chiar si pe cei care au o parere buna despre astrologie sa devna sceptici, cel putin fata de reprezentantii ei.
Fara ndoiala ca astrologii se gasesc azi ntr-o situatie dificiala: pe de o parte sunt atacati, respnsi si combatuti, deseori
cu mijloace nedemne, si asta mai ales de oamenii care nu s-au
ocupat niciodata ei nsisi serios de astrologie. Pe de alta parte, se vad pusi fata n fata cu proiectiile si asteptarile de scrise
de clientii lor, care de cele mai multe ori nici nu vor sa afle ceea
ce poate sa le spuna astrologul n mod cu adevarat responsabil, ci asteapta un oracol. n aceasta situatie unii astrologi ncearca sa se comporte cu adevarat stintific, iar altii doar sa-si
consolideze nimbul de magicieni.
Primii vor sa-si ntareasca descoperirile statistic - computerele sunt azi foarte bune pentru asta - si cred, prn marturii ct se poate de univoce, ca pot "demonstra" continutul de
adevar al astrologiei. Vor sa obtna ct mai multe "lovituri din
plin", care sa fie controlate dupa aceea, mergnd att de departe nct sa-i ceara clientului sa depuna declaratiile lor la
notar, n vederea unei verificari ulterioare. Orict de folositoare ar fi uneori cercetarile statistice, ele nu trebuie supraevaluate; se cauta atunci gasirea unor asemanari statistic sesizabile
si a unor analogii n mare, pentru a putea impune prin cifre
mari, sacrificnd-se nsa ceea ce este unic si individual ntr-o
tema a nasterii n favoarea unei afirmatii de o dimensiune nespecifica. Pe buna dreptate se poate aduce atunci reprosul ca
asemenea declaratii li s-ar potrivi celor mai multi dintre oameni.
Nu exista niciodata "acea" constelatie - "acel" Marte n casa a
opta, "acel" Jupiter ca maestru de ceremonii s.a.m.d. -, ci ntotdeauna Marte sau Jupiter n totalitatea horoscopului unui
om, mpreuna cu toate celelalte constelatii ale horoscopului
sau, prin care fiecare planeta este modificata individual n influenta sa, abstractie facnd de datele unui om care nu pot fi
64
Fritz Riemann
ntelese astrologic, dar care contribuie de fiecare data modificnd (rasa, masa ereditara ~.a.).
n asta constau att uria~a diversitate, ct t'i marea dificultate a artei interpretarii astrologice. Dupa parerea mea, atitudinea fata de "loviturile din plin" - asta se refera la diagnosticul orb, mai ales la posibilitatile prognostice de afirmatii, un
lucru foarte problematic n sine, care ar trebui sa suporte tocmai asemenea "dovezi" verificabile - reprezinta o falsa premisa. n consilierea astrologica doar nu este vorba despre "dovedirea" cunot'tintelor astrologice sau proprii, ci despre faptul
ca n cadrul discutiei de consiliere un om trebuie sa fie ajutat
sa se nteleaga mai bine.
Alti astrologi se ostenesc sa se prezinte, att celor care cauta sfaturi, ct t'i lor nt'ile, aureolati cu un nimb de magician sau
profet, subliniind deseori acest fapt prin mbracaminte t'i mediu, dar t'i prin formulari, care i produc (ar trebui sa-i produca) un fior de veneratie cautatorului de sfaturi, fata de attea
cunot'tinte. Acestea sunt n cel mai bun caz boli profesionale t'i
trebuie sa renuntam oricum la ele; se poate spune ca parada
magica de eruditie t'i adevarata pricepere sunt invers proportionale. Nu vrem sa impresionam t'i sa ne satisfacem propria
ambitie de a impune sau pofta de putere, ci sa-I ajutam pe cautatorul de sfaturi sa ajunga la o mai mare ntelegere a Sinelui,
adica sa-i accesam colaborarea. Dar acum sa ne referim direct
la cautatorul de sfaturi. Cine vine la astrolog t'i cu ce ntrebari?
n mare parte depinde de astrologul nsut'i ce fel de clientela
are - cu ct va face mai mult pe magicianul, cu att mai mult
vor veni la el cei care cred n minuni. Conform experientei lui
Thomas Ring, la clientela astrologilor este vorba de cele mai
multe ori de cei "pagubiti, inhibati t'i nchistati", iar unii "nu
au nevoie de nimic altceva dect de o spovedanie t'i de o iertare a pacatelor", deoarece le trebuie "o confirmare dincolo de
frazele obit'nuite ale mediului lor, n ochii caruia apar uneori
ca nit'te subiecte fara rost". Orict at' fi de acord cu Ring ca astrologul trebuie sa-i prezinte celui care ntreaba doar puncte de
vedere t'i propuneri t'i ca "sensul indispensabil al declaratiilor
astrologice este de a-l lasa pe cel care ntreaba sa decida singur",
Despre practica! n consilierea astrologica
65
as pune totusi sub semnu!l ntrebarii functia de duhovnic si a

celui care absolva de pacate si as respinge-o n ceea ce ma priveste. Dupa parerea mea, asta ar fi din partea noastra nsine o
asteptare gresita, ca si din partea cautatorilor de sfaturi n ceea
ce ne priveste. Ceea ce a ntrezarit probabil Ring este ntmplarea care solutioneaza, elibereaza, fiind cteodata catartica de-a
dreptul, care poate aparea!datorita unei discutii satisfacatoare
referitoare la horoscop si qare poate avea, n anumite conditii,
aceeasi eficienta eliberatoare ca o spovedanie. Ceva asemanator absolvirii de pacate po~te exista cteodata atunci cnd cautatorul de sfaturi afla ca a* un horoscop ce va fi greu de trait,
ca i s-a dat o sarcina foart~ dificil de rezolvat - asta poate nsemna pentru el o descartare imensa a sentimentelor de vinovatie supraevaluate Sala nendreptatite, datorate unei presupuse "ratari", sau a sentimentelor de inferioritate, ca nu se
descurca mai bine n viata.!
E foarte usor sa conda:rimi pe cineva n conformitate cu un
concept teoretic s::m socialI sau sa-i pui eticheta de nevrotic,
daca nu trebuie sa traiesti! chiar tu viata acestuia. Tocmai cunoasterea horoscopului, aliituri de cea a lumii si a Genezei, ne
poate face mai drepti si njlai toleranti n aprecierea altora si
aduce cu claritate n fata qchilor ct de diferite sunt "conditiile de pornire" ale oamen~lor. Exista horoscoape care contin
tensiuni nenchipuit de c0nflictuale, care nu pot fi cuprinse
numai cu ajutorul unei sdteme a nevrozelor, pe care respectivul nu si le-a ales voit, data nu vrei sa iei n calcul legaturile
cu karma. Unii astrologi s~ opun sa dezbata un asemenea horoscop problematic, ceea cb poate fi trait de cautatorul de sfaturi precum diagnosticul tinei boli fatale, daca nu cunoaste limitele de exprimare ale astrologiei. Dupa experientele mele,
tocmai asemenea oameni tu astfel de horoscoape sunt foarte
accesibili unei consilieri astrologice, care poate sa le arate cum
sa-si nteleaga situatia int~rna si sa le ofere un posibil ajutor
n rezolvarea conflictelor lo~.Pentru ntelegerea noastra, a unui
strain, astrologia este de ~n inestimabil ajutor n sensul unei
zicale amerindiene (citata dupa Tobias Brocher n Das Selbstverstandnis des Psychoan~lytikers): "nainte de a-ti judeca se-
66
Fritz Riemann
menul trebuie sa fi mers mai nti o mila pe urmele sale purtndu-i mocasinii." Horoscopul spune multe despre urma si
"mocasini" .
Deoarece sunt psihoterapeut si psihanalist practician, vin
la mine pentru consiliere astrologica oameni aflati n crize de
diferite feluri - crize profesionale, matrimoniale, familiale, n
cazul unor greutati n educarea copiilor sau naintea luarii
unor decizii importante. nainte de a prelua pe cineva n consiliere, doresc sa-i cunosc problemele si de asta va depinde
preluarea lui. La ntrebarile referitoare la pronosticuri si la asteptarile unor predictii Ccnd o sa ma casatoresc", "sa mi
schimb meseria", "casatoria mea va tine" etc.) ma declar necompetent, l preiau ca pacient doar daca cel care cauta sfaturi
este de acord sa renunte la preluarea asteptata a deciziilor n
favoarea unei discutii despre horoscopul sau, care se va referi
la imaginea sa despre sine, respectiv la problematica sa. Din
proprie experienta pot vorbi numai despre aceste forme de
consiliere, care mi se par a fi nsa cele mai importante.
Mai nti despre consilierea n profesie. Aceasta poate fi facuta indirect, chiar foarte de timpuriu, descriindu-Ie de exemplu parintilor nclinatiile, interesele si talentele previzibile ale
copiilor lor, pe care parintii ar trebui sa le sustina de timpuriu, cel putin nu sa le combata, chiar daca, poate, ele nu corespund dorintelor acestora pentru copiii lor. Mai adesea consilierea cu privire la profesie, n sensul ei adevarat, se face n
perioada terminarii scolii, mai ales pentru oamenii tineri care
nu si-au putut dezvolta nclinatii proprii din cauza mediului.
O asemenea consiliere poate deveni importanta si mai trziu,
cnd te ndrepti spre o vrsta naintata si cauti o modelare plina de sens a respectivei faze a vietii. Multi oameni si traiesc
horoscopul unilaterat nu au putut-o face deseori altfet din diferite motive; cteodata le lipseste curajul unei reorientari sau
al unei noi orientari, adesea pentru ca nu au avut posibilitatea sa-si realizeze de timpuriu propriile dorinte.
Acest fel de consiliere prezinta cele mai putine probleme;
din discutie rezulta adesea ca nclinatiile recunoscute n cadrul horoscopului "au fost de fapt dintotdeauna dorinta se-
Despre practicaj n consilierea astrologica
67
creta" a !espectivului, iar <!iiscutiilei-au confirmat propriile nclinatii. In cazul unei defqrmari mai puternice datorate influentelor mediului se poate: ajunge, uneori doar prin horoscop,
la adevaratele interese aleiomului, ceea ce poate avea un efect
extraordinar de eliberatot. n recunoasterea unor posibilitati
de exprimare n afara prqfesiei, care a devenit pentru multa
lume doar un serviciu de isubzistenta, se poate gasi un ajutor
adevarat; o data pentru IT1Iodelareamai fertila a propriei vieti,
dar si datorita faptului c~ prin transpunerea dinamicii unei
constelatii, perceputa ca p:joblematica, ntr-o activitate productiva, se va cstiga un asp~ct cu totul nou. Constelatiile critice
Marte-Saturn pot gasi ast~el o supapa productiva n activitati
mestesugaresti, creatoare,! n constructii, modelaj sau metode
de antrenament propriu, trate acestea avnd totodata un efect
terapeutic incontestabil. :
Consilierea matrimoniata este mai problematica; pornind
chiar de la faptul ca aici co;nteaza valorizarea personala si imaginea pe care si-a facut-o tonsilierul astrologic sau imaginile
sale sablon fata de cine s~ "potriveste" cu cine. Ca o cerinta
de baza n aceasta situatie!ar trebui sa fie valabil aici faptul ca
nu ai voie sa sfatuiesti prq sau contra unei relatii, sau pro sau
contra unei despartiri s.a.1p.d.; consilierul ar trebui sa se limiteze la a face constiente gr~utatile care reies din horoscoapele
personale, ca si din horostoapele comparative, referitoare la
parteneriat. n cazuri crittce poate ajuta prin trimiterea la o
consiliere matrimoniala n!grup, pentru terapia perechilor casatorite sau sa-i sfatuiasca!sa se faca o terapie separata a unuia dintre parteneri sau a atnbilor. Un ajutor decisiv este deseori daca li se zugravestei partenerilor modul de existenta,
precum si lumea trairilor Feluilalt dintre parteneri ("mocasinii" sai), pe care acesta est~ inapt sa le nteleaga din cauza propriei structuri sau pe care l~ rastalmaceste. Aici rezida una dintre marile sanse ale consil~erii astrologice: si anume ca te poti
adresa partenerilor, sa zic~m la prima vedere, pe baza horoscoapelor lor, despre probl~mele proprii, dar si ca le poti arata
locurile unde cei doi au o <tnumita pozitie armonioasa sau critica unul fata de celalalt. trebuie sa fii constient ca tocmai n
68
Fritz Riemculn
cazul constelatiilor critice va depindle de maturitatea partenerilor si de dorinta-Ior-de-a-fi-mpreu(na, cum vor trai tensiunile respective, care contin ntotdeauna si sansa unei dezvoltari
comune. Si trebuie sa te gndesti caIacele constelatii critice le
percepem si raspundem la ele difedt la vrste diferite, ca nvatam sa ne comportam ntr-un amtmit fel fata de ele.
Tocmai n asta consta, asa mi p4re mie, superioritatea astrologiei fata de alte metode de consiliere: n descrierea realitatilor horoscopului care ne lasa sa Ine percepem pe noi nsine, pe altii si lumea nconjuratoare rmtr-un mod special. Aici
avem posibilitatea - chiar si numa} datorita celor douasprezece zodii - de a descrie diversitatea modurilor individuale
de percepere printr-o diferentiere p~ care nu o gasim nicaieri
altundeva. Asta ne da posibilitatea lunei ntelegeri a altora si
a noastra nsine, care altfel ar puteai fi ascunsa pe scara larga
prin compulsii inconstiente la repetitie, prin ngustarea n moduri subiectiv-individuale de traire, !prin proiectii, dezamagiri
si ntelegeri gresite. De obicei exista jtensiuni si contradictii pe
de-o parte, iar posibilitati de nteleg~re, pe de alta parte, n horoscop si ele pot fi abordate. n cele diin urma parteneriatul nu
este o asigurare pe viata, ci o sarciIta, si anume trebuie sa se
ajute unul pe celalalt n rezolvarea problemelor si conflictelor.
Trebuie sa te feresti n special de exprimarile afirmativ-determinante, ca de exemplu: "Cu cvadratura dumneavoastra n
Venus-Saturn nu veti avea niciodalta o relatie norocoasa cu
partenerul" s.a. Asemenea exprimati sunt iresponsabile, sunt
deseori un semn de sadism sau dori!nta de putere a astrologului sau pur si simplu incapacitate slau lipsa de fantezie. Este
un fapt uzual ca azi multi astrologi si exercita nca activitatea
nestingheriti de lipsa oricarei formaxi preliminare; nu au nici
cunostinte psihologice, nici medicale! ori psihoterapeutice, cred
nsa ca pot renunta la orice cunost~te de specialitate si ca pot
spune "totul" cu ajutorul horoscopuilui; au citit cteva carti de
astrologie si reproduc schematic regulile si retetele lor. Asemenea afirmatii vor fi percepute n~a de unii oameni ca fiind
o determinare a propriei soarte; n qazul n care vor avea greutati ntr-o relatie cu un partener, s~ vor stradui prea putin sa
69
le rezolve, se vor resemna prea devreme, fiind de parere ca de

fapt nu are nici un rost, pentru ca oricum nu le este harazit sa
aiba "noroc" n relatii parteneriale. Asemenea afirmatii ale
unor astrologi au contribuit mult la un renume prost al astrologiei. Trebuie doar sa descrii, asta are sens si poate ajuta, ce
nseamna greutatile de comunicare ale unei asemenea cvadratmi, care sunt impedimentele si cum depind ele de dezamagirile avute mai demult si de compulsiile inconstiente la repetiti~ care provin de aici.
In consilierea matrimoniala este vorba (ca si n toate celelalte consilieri parteneriale) de a-i face constienti pe parteneri
de dedesubturile psihologice ale zonelor de frictiune si de conflict dintre ei si de a elabora mpreuna posibilitatile si caile
unei ntelegeri reciproce mai bune. n cazul n care exista o
straduinta comuna - la asta ne referim ntotde~una -, putem spune deseori lucruri care ajuta foarte mult. Intotdeauna
trebuie sa ti se povesteasca cu exactitate despre greutatile reale dintre parteneri pentru a vedea ct mai clar cum se mbina constelatiile n viata de zi cu zi si ce poate face fiecare din
ei pentru ca asemenea atitudini gresite, cu care s-au deprins,
sa fie corectate.
n horoscopul comparativ ni se nfatiseaza o comparare a
celor doi parteneri pe care altfel nu o gasim, din cte stiu eu,
si care este extrem de instructiva - daca stii s-o folosesti. La
ceea ce ar trebui sa aspiram noi n acest caz ar fi o discutie de
consiliere care sa nu aiba caracterul unei sugestii verb ale si
care sa nu stabileasca nimic afirmnd; acest lucru este nca si
mai valabil pentru diagnosticele oarbe, atunci cnd spunem
ceva despre horoscopul partenerului care nu este prezent. Cel
care stie ce tot proiecteaza partenerii unul asupra celuilalt,
cum si cauta nod n papura si, n locul propriei realitati, vad
o imagine iluzorie a adevarului despre sine sau despre partener stie si cu cta precautie se poate spune ceva despre partenerul absent; trebuie sa tii ntotdeauna cont ca ceea ce ai comunicat va fi folosit n mod tendentios acasa. De aceea prefer
o consiliere a ambilor parteneri n acelasi timp, altfel nu vorbesc despre horoscopul partenerului absent dect cu acordul
70
Fritz Riemann
expres al acestuia sau ma limitez n consilierea individuala la

horoscopul persoanei care ma consulta.
Asemanator este si n cazul consilierii educationale. Indicatiile date fac posibile compararea horoscoapelor parintilor si
copiilor, lucru extrem de important, deoarece aici nu este vorba despre un parteneriat, care s-ar putea eventual desface si
n care s-a intrat de bunavoie, ci de relatii date de destin, carora nu li te poti sustrage. Deseori le poti explica parintilor
ca greutatile lor cu un copil provin din faptul ca au o anumita imagine idealizata despre acesta, care nu tine n mare seama de particularitatile copilului: el trebuie sa fie asa cum este
dorit. Poate ca parintii ar vrea ca el sa devina academician,
sunt nefericiti ca are rezultate scolare proaste - care exprima deseori protestul sanatos al copilului mpotriva tratamentului deformant al mediului nconjurator la care este supusa
fiinta sa - si poate ca astfel pierd din vedere ca acest copil
are aptitudini practice sau artistice exceptionale. Cunoasterea
horoscopului copilului le poate economisi parintilor si copiilor multe necazuri si dezamagiri. n fond, parintii ar trebui
sa-i faciliteze, sau macar sa nu-i ngreuneze sa traiasca, n
functie de horoscopul sau; altfel vor determina mai mult ca
sigur dezvoltari nevrotice ale copilului. Dar si dintr-un alt
punct de vedere comparatia dintre horoscoapele parintilor si
al copilului este de ajutor; ea arata de pilda ca Marte sau Saturn al unuia dintre parinti mpovareaza horoscopul copilului n momente importante; daca reactiile copilului la acest
lucru vor fi ntelese gresit si combatute de parinti, n loc ca
acestia sa recunoasca ce anume din comportamentul lor a determinat mai nti reactia, pot aparea situatii tragice, lipsite
de speranta. Despre asemenea legaturi se pot face investigatii si altfel, dar horoscopul are avantajul ca pe baza unor anumite constelatii poti recunoaste la prima vedere problemele
si sa le ataci n mod tintit, iar n cele trei horoscoape, ale parintilor si al copilului, ai "marturii" care reprezinta dinamica
structurii familiale, nedenaturata de povestirile subiective ale
participantilor. Si - asta e tot foarte important - prin horoscoapele familiei poti ajuta nca nainte de nastere n sensul ce
71
anume trebuie sa observE!parintii la un copil, mai ales tinnd

cont de influenta lor asupra sa.
alta functie a astrol<i:>guluieste n cele din urma consilierea pentru viata. Mai ales 1jl crizele actuale si atunci cnd se afla
n fata unor decizii impOlltante oamenii vin la noi (dupa parerea mea mai ales sub inflluentele critice ale lui Saturn si Uranus); ei doresc sa se nteleaga mai bine pe sine, sa recunoasca
legatura conflictuala cu propriul comportament. n cazul n
care l putem ajuta pe acela care cere sfaturi, si anume n legatura cu ce se gaseste n hbroscopul sau care pledeaza pentru
sau mpotriva unor deciz]i planificate, acesta uita de obicei asteptarea sa secreta ca i sfar putea lua decizia, deoarece este
abordat ca o personalitat~ care va fi n stare sa decida singura dupa prelucrarea n colmun a faptelor.
Daca, dupa parerea mlea, astazi nu suntem nca n masura
sa determinam cu precizte raza de actiune a consilierii datorate interpretarii horoscoj:mlui, acest lucru va avea totusi capacitatea sa dea tonul uniti nceput al transformarii ulterioare,
cteodata profunda, a pe~sonalitatii si sa initieze astfel o noua
orientare. Vor exista rareqri cazuri ideale la care sa se fi reusit
o asemenea abordare d~cisiva, nct sa se obtina o noua
"schimbare de macaz". OI interpretare consultativa a horoscopului nu va putea nlocut binenteles, o eventuala psihoterapie necesara, dar o va putea ajuta. Daca viata noastra din cadrul domeniului att de gteu de delimitat al modurilor noastre
de comportament, ce deWind de noi nsine, este formata din
multi pasi marunti, deciz~i, fapte si evitari, care prin repetitie
si nsumare au n timp efElctulformarii unui destin, o interpretare a horoscopului poat~ arata locurile pe care eu le-am numit "situatii embrionare": locuri n care atitudinile noastre gresite - cauzate inconstientelor compulsii la repetitie sau
indolentei - se afirma ~ai puternic sau n care ncercam sa
preluam sansa unui nou ~aspuns creator dat conflictelor noastre si astfel sa ne schimb~m ct mai mult posibil viata. Constientizarea unor asemenfa locuri importante pentru destinul
nostru si prin asta a posilbilei corectari a modurilor de comportare nradacinate pot <jveaun efect terapeutic de durata, n
72
Fritz Riemmtn
sensul renvatarii si dobndirii unof noi tipuri de comportapectivului,

ment, care cuprind
determinnd
apoi deseori
atitudinisiscrumbate
nt~diul nconjurator
- n acest al
punct
resastrologia se apropie de unele metotjle comportamentale terapeutice. Sunt cu totul de parerea lui!Thomas Ring ca "nici un
om, care nu persista asupra ideilor fPcesi a izolarii autiste, nu
se sustrage corelatiei de semnificatti indica te, trairii evidentei", ceea ce poate nsemna o discu]ie astrologica bine calauzita. n special n combinatie cu o pr~cedura psihoterapeutica
pot fi activate potentiale terapeutic~ apreciabile.
Totodata, nu putem sa nu deven~m suficient de constienti
de limitele afirmatiilor horoscopulu,i, respectiv de posibilitatile noastre de interpretare: horoscqpul ne arata un aspect al
personalitatii noastre, ce-i drept extr~m de important si de negasit n alt mod, este vorba de "cosrtlotip", asa cum l-a denumit Thomas Ring, care se adauga g~notipului si fenotip ului.
Din horoscop nu cunoastem nici se*ul, nici ereditatea sau situatia sociala a unui om, nici medhtl sau fa~lial sau biografia sa, dect ntr-un mod foarte lim~tat azi. In cazul interpretarii horoscop ului ne aflam ntr-o sitVatie asemanatoare cu cea
a talmacirii viselor: psihologia abisurilor cunoaste ntr-adevar
limbajul simbolic al visului si va pu~ea sesiza intuitiv problematica inconstienta, exprimata prir1[vis, a celui care viseaza.
Dar - indiferent de conceptiile si ~etodele de ntelegere diferite ale visului, precum si de factqrul individual al talmacirii n sine - psihoterapeutul ar rarrtne ancorat n tipic si general valabil n interpretarea unui viSffara ideile proprii despre
vis ale nsusi celui care viseaza. Abia!aceste idei ajuta oarecum
ca "mpamntarea", concretizarea iIidividuala si relatia cu visul sa refaca situatia actuala a celui dare viseaza, facndu-1 s-o
nteleaga. Fara aceste idei, talmacire~ viselor va ramne ori un
"joc cu margele de sticla" plin de fartnec, estetico-spiritual sau
o metoda de interpretare, care nu ia in seama propriile limite,
devenind astfel periculoasa sau ine~icienta.
Prin urmare, astrologul cunoastt simbolistica horoscopu,
lui,
care horoscopul,
nsa, fara cunoasterea
per~onalitatii
caruia
i
apartine
se va mentine
tn universal celui
si tipic,
n ca-
73
zul n care nu i se cer talmacitorului aptitudini de clarvazator.

Sedus de "retetele tip carte de bucate" ale unor manuale, totodata ~i din cauza conceptului insuficient gndit al activitatii
lor, multi dintre astrologi aplica schematic astfel de retete ~i
uita, cum am mentionat mai sus, ca nu exista "cu adevarat"
nici una dintre constelatiile prezentate ~i interpretate acolo, ci
ca ele sunt ntotdeauna n relatie cu o constelatie completa
anume, respectiv un horoscop complet - aici pasul ce urmeaza a fi executat este privit astrologic - de la tipicul abstract la
individualul concret. Astfel, fiecare aspect - ca la vis, fiecare
detaliu al sau - va fi imediat modificat, aparnd variatiuni
mereu noi, pentru care nu exista, nu pot exista "retete". A~a
cum nu exista "germanul" sau "negrul" ~.a. ca atare, existnd
totu~i caracteristici tipice, la fel de putin exista - de asemenea n cazul generalitatilor tipice - omul "Berbec", "Taur"
sau "Saturn" ~.a. ca atare.
Ca astrologi, ne gasim n plus n situatia dificila de a trebui sa ne traducem declaratiile talmacitoare ntr-un limbaj pe
ntelesul cautatorului de sfaturi, deoarece limbajul simbolic,
astrologic este familiar putinor oameni. De aceea nu-l ajuti pe
cel care nu ntelege nimic din astrologie spunndu-i cam a~a:
"A douasprezecea casa va este nefasta" sau "conjunctia
Luna-Uranus" sau altele asemenea. Va trebui sa exprimam
cele aflate de noi ntr-o forma inteligibila ~i fara expresii de
specialitate sau, daca folosim asemenea expresii, sa le explicam. Binenteles ca exista ntotdeauna ~i ceva just n regulile
~i "retetele" abstracte ale manualelor de astrologie, pentru ca
provin din experiente ndelungate. Dar nu avem voie sa ne
multumim cu asta, a~a cum se ntmpla cteodata ca o "talmacire" a horoscopului sa arate n felul urmator: Avem foi
gata facute pe care sunt scrise interpretarile uzuale pentru
toate constelatiile posibile; apoi i se da cautatorului de sfaturi, n functie de constelatiile care apar n horoscopul sau, de
pilda o pagina cu descrierea generala a opozitiei Marte-Uranus, una cu trigonul Venus-Jupiter, una pentru Saturn aflat n
casa a cincea ~.a.m.d., din care acesta sa-~i poata alcatui acum
singur horoscopul.
74
Fritz Riemann
Talmacirile facute la ntmplare, care sunt ntocmite doar

cu ajutorul horoscopului, fara a cunoaste sexul, mediul social
si respectiva persoana, dau doar posibilitatea unor presupuneri si a unor afirmatii generale, nespecifice. Cel care le primeste nu stie acest lucru si presupune ca fiinta sa a fost oglindita acum de un "observator suprem" si crede "asadar, asa
sunt eu", fara sa i se spuna ca dndu-se un diagnostic orb pot
fi exprimate doar aproximari ale fiintei sale si efecte probabile ale constelatiilor. Si mai departe: e usor sa dovedesti prin
horoscop, sa zicem referitor la Goethe, retrospectiv trasaturi
ale fiintei si ale cursului vietii sale - dar nimeni nu ar fi fost
n stare ca din horoscopul calculat la nastere sa-I descrie pe viitorul Goethe, sau din prezentarea horoscop ului sau, fara sa
stie al cui este horoscopul, sa poata spune: acesta poate fi doar
Goethe. Si totusi interpretarea ar descrie n mod adecvat multe caracteristici privitor la predispozitiile sale - ceea ce a reusit sa faca din ele, si asta este valabil pentru fiecare dintre noi,
depaseste nsa posibilitatile afirmatiilor astrologice. Folosirea
rezonabila a interpretarii astrologice consta de aceea doar n
discutia de consiliere, n indicarea predispozitiilor, posibilitatilor si pericolelor, ca un ajutor pentru autontelegere - si asta
este un lucru foarte important.
La sfrsit, nca unele observatii despre psihologia astrologului. Cine devine astrolog si din ce motive? Deseori plecnd
de la motivatie se gaseste baza justa sau gresita a viitoarei activitati practice. "Dorinta de putere absoluta", constienta sau
inconstienta, este deseori motivul; ideea de a tine "n mna"
destine, influentarea si prezicerea lor, nimbul de profet magic
legat de asta, toate acestea au pentru unii astrologi o imensa
forta de atractie, mai ales daca vor sa compenseze astfel sentimentele lor de neputinta. Asta se regaseste desigur si n alte
meserii, iar respectiva "persona" profesionala, evaluarea sociala joaca un rol important n alegerea oricarei meserii. De
meseriile n care trebuie sa ai cunostinte speciale despre oameni (de exemplu la medici, preoti si psihoterapeuti) se leaga
o anumita putere - dar exista si primejdia de a abuza de ea.
Asta este n cele din urma doar o problema de personalitate,
75
de maturitate si de integritate. Am amintit deja ca la aceste

pretentii de putere publicul participa si el n masura n care
este gata sa delege aceasta putere altora, pentru a se lepada
de propria lor raspundere. Astrologi cu un asemenea complex
al puterii se lauda de obicei cu "loviturile date din plin" si sustin si stabilesc n interpretarea horoscopului lor, ramnnd neabatuti n parerea proprie.
Altii pleaca de la dorinta initial pozitiva de a ajuta. Dar deseori au un concept nedefinit si neclar despre ce nseamna
asta. Primejdia rezida de obicei n faptul ca ei nteleg gresit
dorinta de a ajuta, ca fiind o alinare consolatoare; ei diminueaza tensiunile din horoscopul cautatorului de sfaturi, explica
posibilele pericole care rezida n comportamentul gresit al respectivului, dndu-Ie drept inofensive si trezesc false sperante
prin ghicirea reprezentarilor de dorinta ale acestuia. Promit
prea mult, deviaza asteptarile asupra unor tranzituri viitoare
mai satisfacatoare, pe care trebuie doar sa le astepti s.a.m.d.
Daca uneori l ajuta pe moment consolndu-l, l lasa apoi pe
cautatorul de sfaturi singur cu dezamagirea sa, daca "bunul
Jupiter" tot n-a adus ceea ce trebuia sa aduca. Asta binenteles ca nu este de ajutor; cautatorul de sfaturi devine copilul
caruia i se promite ceva pentru viitor fara propria implicare,
n loc sa fie ajutat sa obtina n viata o ntelegere mai mare de
sine si posibilitati modelatoare. Pentru el destinul este compus doar din tranzituri bune sau rele.
Exista si astrologul care picteaza totul n culori ntunecate si reprezinta un fatalism sumbru, de care nu poti scapa; n
acest mod trasaturile nevrotice ale consilierului - pretentii
de putere si importanta, resentimente sau chiar sadism - se
pot rasfrnge periculos. Acesti astrologi nu stau sa se gndeasca ce influente pot avea talmacirile lor, tocmai daca n
spatele lor pare sa stea persoana magica a unui profet. Prognozele lor l pot conduce pe cautatorul de sfaturi la o compulsie inconstienta la executie, mplinind prognoza, iar astrologul o declara apoi ca fiind un "succes". Thomas Ring
vorbeste pe drept n legatura cu acest lucru despre compulsia la mplinire, pe care "afirmatiile sugestive avnd vesnicia
76
Fritz Riemann
n spate" o pot aduce - si asta tocmai la oamenii labili-sugestibili si tematori-ncrezatori n autoritati. Lucruri asemanatoare au existat si exista si n alte domenii - sa ne gndim
de exemplu la unii reprezentanti ai bisericii care lucreaza cu
iadul si purgatoriul sau cu amenintarea osndei vesnice,
traindu-si astfel necesitatile nevrotice aparent n mod legitim.
Dar, asa cum n acest mod pot aparea nevroze eclesiogene la
credinciosi, trebuie sa ne ferim sa-i nevrozam pe cei consiliati
prin interpretarile horoscopului; trebuie sa tinem seama de
limita lor de toleranta si sa fim constienti ca imaturitatea si
necunoasterea sunt terenul fertil pentru toate tipurile de sugestii. mpotriva acestui lucru pot ajuta doar autocritica si
stradania n vederea unor informatii juste, referitoare la ceea
ce este n stare sau nu astrologia. Asta depinde la rndul sau
de o calificare rezonabila, profesionala a astrologului. Caci, la
astrolog vor merge oamenii atta vreme ct vor exista astrologi, si ei vor exista mereu, daca nu re cunoscuti public, atunci
n ascuns, ceea ce este mult mai periculos. Singurul lucru rational, ce trebuia facut de mult, ar fi o discutie cu astrologi calificati despre o categorie profesionala, avnd conditii determinate de formare si functii clar delimitate. Refuzul sau
reprimarea astrologiei din punct de vedere afectiv, conceptual sau datorita altor motive, n necunostinta de cauza, este nu
numai ceva lipsit de demnitate, dar favorizeaza tocmai abuzurile ei periculoase.
Daca va fi vorba ntr-adevar de o renastere a astrologiei,
astrologii trebuie sa renvete n multe privinte. Trebuie sa coboare de pe podiumul profetiei magice si al propovaduirii destinului la nivelul unei simple activitati de consiliere - ceea ce
este de altfel mult mai greu. Discutia de consiliere pe baza astrologica va deveni probabil un sector al psihoterapiei viitorului. Dar atunci interpretarea horscopului nu va mai avea
voie sa fie o magie medievala sau o mijlocire primitiva a unor
"retete de gatit" nespecifice. Ea va putea umple o lacuna pe
care o cunoaste orice psihoterapeut, care nu este doar puternic ancorat ntr-o anumita doctrina sau metoda, multumindu-se cu limitele ei: si anume, sa ne transmita conceptul lipsa
77
al entelechiei*, al starii d~ a fi marcat a unui om nca nainte

de influentarea sa prin mediu si de mpovararea sa cu influentele acestuia, prin care !toi, terapeutii, doar l cunoastem deja
pe pacient. Horoscopul cbmpleteaza, de exemplu, baza cauzaI-genetica a psihanaliz~i cu elementul final, prin posibilitatile recognoscibile n el a~e autorealizarii si ale tendintelor de
dezvoltare ale omului.
Din proprie experienta am convingerea ca atragerea horoscopului n toate formele activitatii psihoterapeutice, de consiliere si medicale, este exttem de rodnica. n domeniile psihoterapeutice si de consilide, mai ales datorita fenomenelor de
transfer si contratransfer.1 Este o realitate a experientei ca nu
orice terapeut poate trata! orice pacient - unii "nu i se potrivesc". Comparatia horosdopului propriu cu cel al pacientului
ne poate arata n ce mod ll inhibam pe pacient si de ce l putem ntelege foarte greu, de ce nu l putem satisface; de aici
pot decurge noi posibilit~ti de ntelegere a fiintei sale - cteodata poate realizarea ca nu suntem terapeutul indicat pentru
el. Daca dorim sa ne face~ o idee clara despre un om - si nu
e asta oare tinta fiecarei psihoterapii? -, ar trebui sa nu renw;tam la cunoasterea h~roscopului sau.
In practica acest lucru!ar putea arata astfel: terapeutul sa-i
recomande pacientului s~ discute despre horoscopul sau cu
un astrolog experimentat iar talmacirea sa fie prelucrata de
psihoterapeut mpreuna c~ pacientul. Sau ar putea obtine consimtamntul pacientului ta el sa discute horoscopul cu astrologul si apoi sa-I informelze pe pacient despre rezultatul discutiei. n cazul n care nspsi terapeutul este cunoscator n ale
astrologiei poate conduc~ chiar el discutia la momentul care i
I
se pare oportun. De dra!ul "puritatii teoriei", terapeutii de

orientare freudiana sunt rflreori dispusi la asta, conform experientei mele, pe cnd n sc6ala lui Jung exista o deschidere mai
mare n acest sens - a~bele pot fi ntelese din perspectiva
i
* Entelechie - notiune crea~ade Aristotel care descrie nsusirea a ceva
care contine pr~priul tel !(din greceste en a avea). (N. t.)

.
echein -
n; telos ~ tel, scop;
78
Fritz Riem4Im
oamenilor care reprezinta aceste scioli.Sa nu uitam totusi ca e

vorba n primul rnd despre pacie:rtttsi ca trebuie luata n seama orice posibilitate de ajutorare :tl vederea ntelegerii si autocontrolului unei fiinte att de cOmfplexesi de complicate cum
este omul, mai ales n cadrul ntln~rilor att de diferentiate si
profunde cum sunt cele din trataTI1entul psihoterapeutic.
Colaborarea dintre psihoterapetlti si astrologi mi se pare a
fi n multe privinte de dorit pentrp. viitor; ambele parti ar fi
influentate n mod rodnic, ar fi urj. cstig pentru cercetare si
pentru practicile terapeutice. Pe ct ar fi de dorit, pe de o parte, ca psihoterapeutii si consilierii ~a obtina cunostinte n domeniul astrologiei, sa cunoasca prppriul horoscop, dar si pe
cel al pacientului si cautatorului deisfaturi, pe att ar fi de dorit si necesar, pe de alta parte, ca aftrologii sa aiba o formare
psihologica, mai bine chiar o form~re n psihologia abisurilor,
pe ct posibil sa fi facut o analiza i:rj.formatorieproprie; asta ar
micsora pericolul proiectarii propr~ilor probleme inconstiente
asupra unui horoscop pe care ar ulfma sa-I discute.
VII
Cele douasprezelce semne ale zodiacului

,
ildeile nu sunt raspunzatoare pentru ceea

ce f~c oamenii din ele.
I
WERNER HEISENBERG
Pentru ntelegerea si~bolisticii zodiac~lui si a planetelor

exista azi trei moduri diferite de abordare. In primul rnd, putem porni de la mituril~ astrale antice, asa cum a facut-o
ntr-un mod impresionan~ Philipp Metman n cartea sa Mit ~i
destin. Acolo se oglindes~e bogatia sufletului ntruchipata n
personajele zeilor antici. ~i au reprezentat, printr-o descriere
atemporala, pasiunile, aptitudinile, dorintele si temerile omenesti, ntr-o multistratific~re, diferentiere si bogatie n fata carora paleste orice alta psiflOlogie.
Apoi putem afla cheiai simbolurilor astrologice cu ajutorul
nvataturii ezoterice, asa ,cum ni le-au mijlocit teosofia si antroposofia si, mai ales, c~m ne-a lasat mostenire Oskar Adler
n impunatoarea sa oper4 Testamentul astrologiei. Conform teoriilor sale, n spatele s~bolurilor astrologice stau individualitati spirituale, iar n zddiac se regaseste ,jmaginea omului
n totalitatea sa", ncepr{d cu Berbecul, caruia i corespunde
capul, si terminnd cu P1stii, carora le corespund picioarele'.
* n "Cina cea de taina" a l~i Leonardo da Vinei, atribuirea unor sem-
ne zodiacale Apostolilor s,!\ieste u~or de recunoscut datorita micilor

semne simbolice specifice qveziAlfons Rosenberg: Zeichen am Himmel
(Semne pe cer).
80
Fritz Riemarin
Conform atribuirii transmise noua ~ celor douasprezece semne unor anumite regiuni ale corpuh],i sau unor anumite organe, sunt deduse sensul ~i functia fiec~rui semn n parte din ntregul organism, plecnd de la vecli,.eapresupunere ca omul
ca microcosmos ar avea o corespon~enta cu macro cosmosul
sistemului nostru solar. La aceasta tebrie ma voi referi mai des
n cele ce urmeaza, atunci cnd va ti vorba despre gndire a
simbolica n corespondentele sale dJptre psihic ~i fizic.
Si, n sfr~it, putem considera bagajul de cuno~tinte astrologice transmis noua ca fiind preciF1itatul unei cunoa~teri revelate, transformate cu timpul n experienta acumulata, ~i sa
l
cu acest
experientele
noastr~
azi n ale cunoa~terii:
eucomparam
am mers pe
drum lund
spredecomparare
cuno~tintele mele din domeniul psihologiei abi~urilor ~i al psihoterapiei,
n conformitate cu sfera experientei Imele profesionale.
Cnd astrologul se gase~te azi rj.situatia dificila de a depinde n talmacirile sale de o traditk, despre a carei aparitie
sunt posibile tot doar reprezentari ipptetice, atunci lucrul acesta este valabil n special pentru zlodiac. Daca nu suntem
adeptii unei teorii secrete care crede ca poate da cheia acelor
simboluri, atunci gndirea noastra nu este satisfacuta de ncercarea nici uneia dintre explicatii. pe aceea m-am limitat sa
cuprind ~i sa nfati~ez traditia astrolqgica doar prin prisma experientei unui psihoterapeut practidan. Sunt de parere ca nu
putem mpinge pur ~i simplu la o parte, fara a-l verifica, un
bagaj de cuno~tinte, care a jucat cnqva un rol important n istoria spiritualitatii ~i a captivat atte4 mari spirite, numai pentru ca nu stim
nimic despre aparitia
[ui si
I
I
I nici nu l putem explica cu ajutorul mijloacelor ~tiintifi~e actuale.
Din experienta obtinuta n cabin~tul meu de psihoterapie
mi s-a revelat o confirmare surprin~atoare a traditiei. Astfel,
urmatoarele descrieri ale zodiaculut cuprind initial continutul simbolic, transmis noua, pe care lam ncercat sa-I mbogatesc prin experienta mea ~i sa-I forrrtulez ntr-un limbaj accesibil pentru contemporaneitate.
Mi-am straduit sa descriu
zodiacul de fiecare data prin "ideea(' lui sau ca pe un "principiu psihic", astfel putndu-se deduce cu u~urinta diferenI
Cele douasprezece semne ale zodiacului
81
tie riIe, ceea ce va evita tqtodata o enumerare numai a unor

calitati disparate, ce nu a~ permite recunoasterea legaturii lor
de sens.
n cadrul zodiacului ey;:ista,asadar, douasprezece idei sau,
imagini arhetipale primordiale, gndite! ca fiind n repaus, care sunt transmise pe pamnt de catre planete ca "mijlocitoare", n cele
douasprezece case sau cnjlpuri ale horoscopului, ca douasprezece directii de interes aleirealitatii uman-pamntesti.
asa cum mai putem spunle azi, douasprezece
Asadar, omul
are un d~
~spect
ntreitdenrealitatea
astrologie:
apartine
pamntului
prin faptul
a fi legat
pamnteasca a activitatilor si scopuri~or sale - domeniul cmpurilor horoscopului. El se afla, tot~data, sub puterea impulsurilor dinamice si schimbatoare al~ lumii planetelor, participnd astfel
la fortele si ritmurile carei misca sistemul nostru solar - aspectul sau temporal, efemier. Si el ia parte la cele douasprezece imagini primordiale al~ zodiacului, care simbolizeaza aspectul sau arhetipal, ate:tnporal si care sunt douasprezece
raspunsuri posibile despre existenta noastra n lume. Fiecare
horoscop n parte cuprin~e ntotdeauna ntregul zodiac, toate planetele si cmpurile, lfar este ntotdeauna ntr-o distributie si o accentuare irepetapile, ca si ntr-o anumita aspectare:
horoscopul fixeaza prin cltpa individuala a nasterii si prin locul nasterii o constelatie a ~ilei si prin asta, de fiecare data, un
fragment din fluxul miscatilor vesnic schimbatoare care devine tema vietii nou-nascuttIlui. Asa ca individul are ntr-adevar o participare intuita la totalitate, urmnd ca nauntrul acestuia sa ndeplineasca doar! o sarcina limitata.
Prin cele douasprezec~ semne ale zodiacului astrologia
ne-a transmis o lume a im~ginilor referitoare la moduri de traire si forme de existenta u~ana, diferentiate n cel mai nalt
grad. Pozitia Soarelui, a Ltmii si a ascendentului - a gradului zodiacului ce se naltc1la est n momentul nasterii - n
unul dintre aceste semne ~re o forta speciala marcatoare care
se rasfrnge n trei stratur~ diferite ale fiintei: pozitia Soarelui
este perceputa de noi ca o lmagine conducatoare nnascuta, ca
o reprezentare-scop care pluteste n fata ochilor nostri. Pentru
82
Fritz Riemarlm
realizarea acestei imagini conducat~are celelalte planete contribuie prin influente ajutatoare saul inhibante.
Pozitia Lunii ntr-un semn ne fac~ sa-i traim tematica drept
o dorinta nostalgica sau ca pe o nefoie captiva; n ea se rasfrng factori familiali si biografiei alimediului, carora le suntem supusi, fiind mai dependenti qe ei dect de Soare, datorita caruia avem o libertate mai m~re a deciziilor. De aceea
astrologia vorbeste referitor la Lun~ si despre o "a doua natura" a noastra, pe care o dobndim Imai ales n copilarie prin
influentele venite din mediul nconjlurator. Luna ne da voie sa
facem o alegere selectiva a stimuli~or si impresiilor specifice
semnului; este factorul cel mai important pentru contactele
noastre interumane.
i
Iar n cele din urma, pozitia asc~ndentului influenteaza n
cadrul unui semn mai ales constitu~a noastra psihofizica, temperamentul vital si sentimentul de Ibaza al vietii care se sprijina pe el, mpreuna cu modurile d~ comportare si de reactie
instinctive, care la rndullor se ba~eaza pe cele dinainte. n
acest strat al fiintei suntem cel maildependenti de amprentarea semnului, el extinzndu-se; n eline traim impulsurile unui
semn n modul cel mai naiv si cel mai putin reflectat.
n urmatoarele relatari vor fi d~scrise pozitia Soarelui, a
Lunii si a ascendentului semnului, [nefiind posibila o despartire totala de "straturile fiintei" ast~el abordate, asa cum nici
n cadrul realitatii vii parti ale fiinte~ spirituale, sufletesti si vitale adesea nu se diferentiaza cu cl~ritate pentru trairea noastra, ci se influenteaza reciproc si selntrepatrund. Ne cunoastem cu totii pozitia Soarelui prin ~iua noastra de nastere; n
ceea ce priveste pozitia ascendentLjlui, a Lunii, ca si celelalte
pozitii ale planetelor dintr-un anulnit semn, ne de scrise aici,
este necesar calculul horoscopulu~. Abia constelatia totala a
unui horoscop ne poate face sa ctf1prindem si sa ntelegem
esenta unui om din punct de vede~e astrologic. Deoarece doresc sa le arat necunoscatorilor n llrobleme de astrologie mai
nti simbolistica fundamentala a *odiacului si a principiilor
planetelor, m-am limitat la prezeIitarea lor. Aceste descrieri
vor ramne astfel inevitabil ancor~te n tipic, n schimb va fi
83
evitata multistratificarea derutanta a posibilelor afirmatii care

i tulbura pe profanii n astrologie, data de pozitiile planetelor ntr-un anumit semn si cmp, ca si de combinatiile planetelor prin aspectele lor - pentru reprezentarea acestora este
nevoie de un manual. Cititorul ar trebui sa decida ct de mult
i ofera pentru propria sa ntelegere, dar si a altora, deja descrierea acestor baze, daca nu cumva i se propune astfel o
noua dimensiune si o bogatie a existentei umane pe care doar
astrologia i-o poate da astfel.
Fiecare semn al zodiacului poate fi trait nuantat diferit sub
influenta mediului nconjurator si a educatiei, ideea ramnnd aceeasi - asemenea influente transastrologice pot produce un efect favorizant sau inhibant asupra "cosmotipului".
Dar indiferent de asta, depinde si de noi nsine cum ndeplinim ideea unui semn: o putem trai spre binele ntregului sau
doar cu teluri egoiste - n asta consta aspectul moral al astrologiei care, dincolo de ideologii, l foloseste drept criteriu
daca fiecare n parte t>icunoaste si ndeplineste sau nu sarcinile ntr-un colectiv.
n descrierea semnelor zodiacale voi ncerca sa arat si ce
efecte au modurile de comportament si reactiile tipice, specifice semnului zodiacal respectiv, deciziile si atitudinile evitante care, repetate de-a lungul vremii, se aduna si devin destin,
lucru ce ar putea duce chiar la dereglari nevrotice si boli psihosomatice. Doresc sa arat asta n locurile denumite de mine
"situatii germinative", n care decidem cum vom rezolva o
problema, un conflict, cum vom executa sau evita un pas n
dezvoltare; este vorba despre locurile din viata noastra deosebit de importante pentru destin, n care "schimbam macazul", totodata despre locurile care ne dau cele mai importante puncte de plecare pentru propria ntelegere, pentru ajutorul
terapeutic si de consiliere, care ne pot sprijini n momentele
de cotitura si n noua noastra orientare si ne pot ajuta sa "nvatam sa traim".
n descrierile semnelor si planetelor care urmeaza am aratat separat efectul produs asupra femeii; descrierea globala a
unui semn sau a unei planete este valabila ntotdeauna pen-
84
Fritz Riemann
tru ambele sexe, la femeie se gasesc nsa deseori efecte specifice care tin de rolul ei traditional n societate care, ce-i drept,
s-a schimbat ntre timp deja att de mult, nct acea deosebire delimitanta a nceput sa devina neimportanta. Totusi acest
rol duce la faptul ca anumite aspecte ale semnului sau ale planetei sunt traite altfel de catre femeie dect de catre barbat,
ceea ce am ncercat sa zugravesc n mod tangential.
BERBEC
La nceput a fost fapta.

GOETHE
Zodiacul ncepe cu semnul Berbecului n care intra Soarele la nceputul primaverii. De aceea acest semn poarta toate
trasaturile nceputului, ale momentului initial- "Eruptia fortelor" l numeste Philipp Metman pentru a-l caracteriza. Toate impulsurile care pleaca dinspre el poarta pecetea momentului initial, trebuie ntelese aici din constiinta istorica ce nca
lipseste, care caracterizeaza fiecare nceput: este vorba de initiativa nempovarata nca de nici o experienta sau traditie; de
vointa de a pune ceva n miscare; de expansiunea dezinvolta
si vointa de a se impune cu orice pret, fara griji si fara a sta pe
gnduri, putnd impresiona fara menajamente, deoarece omul
nu priveste nca n urma la vreun trecut angajant sau inhibant,
fiind cuprins doar de vointa si aspiratia sa catre nainte.
De la acest principiu de baza de a fixa un nceput, de a
face "primul pas", se pot deduce caracteristicile tipice ale celor nascuti sub acest semn. n domeniul ascendentului din
acest semn care determina mai degraba o constitutie robusta, motoriu-propulsiva
si un temperament schizoid-coleric,
gasim o prospetime naiva si o forta de actiune de neclintit,
un sentiment de baza al vietii ndreptat spre viitor, plin de
elan dinamic si ncredere n fortele vointei sale - viitorul n-
86
Fritz Riemann
seamna pentru acest om ceea ce urmeaza sa mai faca. El se

percepe ca fiind autonom n vointa sa, fara a avea ezitari restrictive ~i ncearca sa-~i atinga scopurile pe drumul cel mai
direct - telul are pentru el o atractie magica ~il satisface astfel nct nu cunoa~te nici un fel de ezitare sau ndoiala. Suporta greu orice ngradire a dorintei sale de libertate ~i a ncapatnarii sale ~i reactioneaza la asta prin agresiuni
puternice. Plin de energie, ndrazneala ~inerabdare este omul
victoriilor-surpriza, al lui "veni-vidi-vici" ~i al riscului, fiind
gata sa mizeze totul pe o carte. Exuberanta juvenila ~i nechibzuinta se formeaza prea ncet n el pentru ca sa le nteleaga
n limitele lor, cel mai des prin e~ecuri; poate accepta cu greu
mbatrnirea, ca toate lucrurile fata de care simte o slabiciune a vointei, sursa angoasei sale.
Luna n acest semn aduce cu sine o dispozitie sufleteasca
iritabil-agresiva ~i o nclinatie hipomaniaca a temperamentului. Omul tinde catre moduri autori tare de comportament, catre o dorinta de libertate nengradita ~i independenta; se lasa
u~or atras spre ceva, spre decizii pripite ~i actiuni nechibzuite pna la nesocotinta ~i cutezanta, spre actiuni negndite pe
care le regreta imediat dupa aceea, cu ocazia urmatoare nsa
le repeta. ntotdeauna concureaza pentru ceva anume, de
aceea semenul i devine prin simpla prezenta un rival pe care
trebuie sa-I nvinga; este cel care faure~te planuri, care are ntotdeauna ceva de planificat, care trebuie sa fie activ, dobndindu-~i astfel sentimentul propriei sale valori.
Cu Soarele n acest semn omul are un fir conducator, pe
care gasim imagini conducatoare precum: pionierul, deschizatorul de drumuri, cuceritorul, conducatorul ~i eroul (n descrierea imaginilor conducatoare utilizez deseori formularile
lui Oskar Adler). El vede lumea, chiar ~i lumea nconjuratoare a semenilor sai, n mod predominant ca pe obiecte ale vointei sale, pe care ar dori sa le formeze ~i sa le schimbe conform
propriei intentii. Pe lnga asta este condus de un elan idealist,
o mare capacitate de a se entuziasma ~i un optimism de viata
greu de zdruncinat, care considera ca totul este posibil ~ipoa-
87
te fi obtinut, att timp ct depinde de vointa sa. Are o credinta de neclintit n sine nsusi, si trage puterea tot din sine nsusi chiar si dupa esecuri sau nfrngeri, se ridica la fel ca un
Hopa Mitica, ndreptndu-se spre ceva nou. Dar este capabil
si de un auto sacrificiu eroic pentru ideile si telurile sale, iar
disponibilitatea pentru suferinta l poate maturiza prin loviturile sortii pe cel care, altminteri, se lasa att de greu sa fie
nvatat; cel putin dupa jumatatea vietii ar trebui ca vointa sa
surprinzatoare de a nfaptui si orgoliul parerilor sale sa cedeze n fata accesibilului.
Situatiile germinative prin care modurile de comportament
specifice semnului devin prin nsumarea lor destin uman pot
fi de scrise dupa cum urmeaza: sunt n special probleme de
agresivitate ne integrata si expansiune propulsiva, precum si
ale unei nevoi de a se impune supraevaluate. Asta l duce deseori la exagerari; nerabdator, face al doilea pas naintea primului; nu poate astepta si de aceea va esua deseori pentru ca
merge prea departe, pentru ca sare peste pregatirea tenace a
planurilor sale si scapa din vedere realitatea inhibanta. Asa
poate aparea aici fauritorul de planuri care ncepe, ca un foc
de paie, tot mereu ceva nou, iar viata sa se descompune nencetat n noi nceputuri si fragmente; n loc sa-si atinga scopurile concrete si consecvente pe care si le-a trasat, se apropie
doar de castelele de nisip ce se darma nencetat.
n contactele sale interumane va avea probleme din cauza
ca nu arata nici aplecarea si nici capacitatea de a fi empatic cu
ceilalti. n comportamentul erotic o-sexual are ceva impetuos,
cuceritor si o victorie reusita i pare adesea mai importanta dect relatia n sine. Din cauza apropierii cu nepricepere de celalalt sex care aminteste deseori de comportamentul unui puber, mai ales pentru ca nu ndrazneste sa fie tandru si sa aduca
un omagiu sau considera aceste lucruri ca fiind doar slabiciuni, se poate ajunge la dereglari de contact, devotament si
potenta - partenerul trebuie sa se gaseasca ,,la ndemna sa",
o rezistenta din partea aceluia i poate declansa tot felul de impulsuri sadice, ajungnd pna la viol.
88
Fritz Riemann
E foarte important de stiut ca agresiunea este pentru el deseori doar un mijloc de contact, pentru ca alte posibilitati de
a intra n contact nu-i stau suficient la dispozitie - pe paleta
comportamentului sau exista prea putine nuante intermediare. Agresiunea sa nu trebuie privita de la bun nceput ca fiind
una ostila - ea devine astfel atunci cnd se loveste de prea
multa opozitie. Dar facnd abstractie de asta, relatia cu impulsivitatea sa spontana si cu afectele si agresiunile sale puternice va fi ntotdeauna o problema pentru acest om, iar daca nu
va gasi supape productive n acest scop sau va avea prea putina pregatire fizica, dinamica sa va putea cadea n polemica
si dorinta de cearta, chiar si n procesomanie, n irascibilitate
si intoleranta, iar n final, n asocial.
Pentru ca omul vrea sa fie aici mereu seful, conducatorul,
"capetenia" si cel dinti, este dificil ca subaltern; si neducerea la bun sfrsit a planurilor sale este legata deseori de faptul ca prefera sa dea indicatii si ndrumari, dect sa execute
singur muncile minore necesare; si pierde usor interesul pentru planurile sale daca realizarea lor i se pare prea laborioasa si plicticoasa.
Si, n sfrsit, nevoia sa de a se impune poate deveni o problema pentru el. Nazuinta sa ncapatnata spre nainte, rivalitatea ambitioasa, dorinta mica de adaptare, precum si lipsa existenta adesea a unei auto aprecieri critice pot determina
o supraevaluare naiva si o ngreunare a adaptarii sale sociale (chiar si cuvntul i repugna). Astfel, el poate deveni persoana care "stnjeneste" n comunitate, iar n cazul unor destine din copilarie corespunzator de dificile, se ajunge la
formele extreme ale principiului Berbecului, care pot fi descrise prin notiuni ca: seducatorul, autocratul, adeptul violentei, despotul si fanaticul si care sunt ntru ctva contraimaginea, "umbra" imaginilor conducatoare
schitate la
nceput. Putem gasi aici trasaturi ale lipsei de chibzuinta si
ale lipsei de scrupule pna la brutalitate, pna la delicte facute cu bestialitate si alte acte distructive n care se exprima
doar placerea de a distruge. O ne diferentiere insensibila si o
agresivitate mereu la pnda l fac sa fie interesat de semenii
Cele douaspre2jece semne ale zodiacului
89
sai doar n masura n ca~e i-ar putea transforma n obiectul

vointei sale, putndu-i fcjlosi.
Este ntotdeauna imp<j)rtant ca predispozitia corespunzatoare semnului sa fie nteleasa deja la copil si sa se reactioneze just fata de ea; astrolog~a ne ofera prin horoscop sansa unica de a recunoaste la un ccppilpredispozitia sa cosmica nca de
la nastere - nu trebuie s~ subliniez ct este asta de important
pentru parinti si educator~. Copiii cu o accentuare puternica a
acestui semn sunt "copii ipcomozi", greu de domolit, sunt deseori "les enfants terribleV n familie si la scoala. Ei "deranjeaza" cu usurinta prin vipiciunea si gaIagia pe care o fac; vor
sa transpuna imediat n f91ptfiecare impuls si ajung mai usor
sa fie n pericol dect altH. Este important sa li se dea o libertate de miscare suficienta lsi sa li se ngaduie sa se dezlantuie;
placerii spiritului lor ntrl2prinzator trebuie sa i se ofere scopuri, care la rndullor Saise adreseze pe de o parte curajului
si vointei lor de interventie, pe de alta parte sa vizeze rezistenta lor, n locul abreacti~i imediate. Prin ngradirile prea timpurii sau prea cuprinzatos.re ale necesitatii libertatii si vointei
lor de miscare pot fi pusie jaloanele unor viitoare structuri
compulsive ale persona!litatii lor; dar si trasaturile schizoid-asociale ar putea aparea pe fondul unui mediu intolerant sau vatamator sau Nin identificarea lor cu figuri asociale importante, cu izbucniti periculoase ale celor ce le-au fost
reprimate sau ale anumitor lucruri traite anterior. Sunt batausi si le joaca altora cu :l,nareplacere un renghi, deseori lipsindu-Ie orice capacitate Ide empatie pentru efectul produs.
Este n mod special important sa i se dea copilului posibilitatea sa nceapa ceva din ~roprie initiativa, s-o faca atta vreme ct are chef si sa termjne prin vointa proprie cele ncepute. Interventiile, facute dj.iar cu bune intentii, i provoaca de
altfel o ndaratnicie evitaljlila: ar trebui evitate remarcile de tipul "fa asta" sau "termint cu asta".
Femeilor aflate sub in~uenta puternica a acestui semn le
este n general mai greu $a preia rolul feminin asteptat de la
ele, parteneriatul devine ~esne o lupta pentru putere, o rivalitate cu barbatul. Ambele ~exe simt ca a face curte, tandretea si
90
Fritz Riemarln
devotamentul sunt aproape semne dt slabiciune sau de nfrngere. n acest sens femeile au mai degraba trasaturi de cuceritor, sunt deseori mai mult camaradf dect partenere feminine. Din nclinatia lor catre voint~ de a conduce si de a
determina care se transforma la un~le femei n dorinta de a
domina, si aleg deseori barbati lip~iti de initiativa proprie,
care si deleaga sotiilor cu draga in~ma hotarrile si deciziile
si sunt inhibati chiar si n cucerire. qereglari ale capacitatii de
a se darui si frigiditatea se nasc des!eori aici pe fondul sufletesc al neputintei de a se lasa n voi~ ntmplarii sau al inserarii prea puternice a vointei n evdlutiile corporal-sufletesti
carora ar trebui sa li se lase mai mult n voie.
Din cele de mai sus reiese ca este!de o importanta decisiva
pentru dezvoltarea omului din sem~ul Berbecului n ce scopuri si utilizeaza fortele. Capabil d~ mari realizari, e gata de
mari angajari si jertfe - le poate folosi cu mult curaj si idealism, ca pe un pionierat n scopuri ~treprinzatoare, politice,
sociale sau sportive, dar el poate ajuhge n comunitatea sociala un om fara discernamnt si neIas~ndu-se instruit, un agitator, chiar un distrugator. Tineretea lltdelungata a simtului sau
de viata l conduce, ncrezator n pr~gres, pna la fanatism.
Omul nclina aici spre gndire a tpotetica; anticipeaza deseori rezultatul acesteia, motivarea erxacta si demonstrarea interesndu-l mai putin. Asa poate ajiunge la constructii si inventii ideatice ndraznete, poate sa se si ncapatneze n
simplificari abstractioniste sau ntr-o gndire dominata prea
tare de vointa (ceva este asa, pentrulca vreau eu sa fie astfel),
n afara oricarei obiectivitati.
n conformitate cu traditia astroaogica, fiecarui semn zodiacal i se atribuie o anumita regiune a corpului sau un anumit organ. Aici rezida un indiciu al functiei care are un semn
n ntregul organism, aratnd si acei "locus minoris resistentiae" unde se somatizeaza cel mai aldesea conflictele nesolutionate sau comportamentele gresi~e. Semnului Berbec i se
atribuie capul; experienta confirmaI ca are deseori dureri de
cap, tulburari ale somnului (nu se p~ate relaxa), sufera de nevralgii faciale, migrene si senzatii qe ameteala, la batrnete
I
'
Cele douaspreziece semne ale zodiacului
91
este dispus catre afectiurU arteriosclerotice ale creierului si

apoplexii. Omul cauta aki sa lupte mpotriva bolilor prin
vointa, deoarece le simte) ca pe orice nfrngere, ca fiind un
semn de slabiciune.
Atunci cnd un barbat cu trasaturi extrem de accentuate
ale acestui semn a facut testul Wartegg pentru povestire, a
scris la propozitia de c0nlpletat: "Ieri ne-am ntlnit la piata.
Amndoi am fost surprinsi. Eu mi-am revenit primul si ... l-am
recunoscut pe dusmanullmeu de moarte, m-am repezit asupra sa si l-am lovit pna ~.cazut." Altul era cuprins de teama
si de accese de ameteala aJtunci cnd se afla ntr-un autovehicut fiind pe scaunul de lhga sofer, sau ntr-un carusel- dependent de o vointa stra!ina, nu se putea lasa ncrezator la
mna altuia si i se facea frica, pentru ca nu putea influenta cele
ce se ntmplau n afara vbintei sale. Lipsa vointei este cel mai
rau lucru care i se poate mtmpla omului n acest caz si i poate declansa angoasa. De ateea, el se apleaca spre toate formele posibile de antrenameI!lt al vointei: un barbat si impunea
anual o interzicere a fum4tului timp de o luna - nu din motive de sanatate sau din etonomie, ci doar spre a-si dovedi ca
ar fi n stare sa renunte la fumat daca ar vrea. - Un altul avea
greutati de comunicare d~ nenteles pentru et pna cnd a recunoscut ca vedea n fiec9re om un potential rival si adversar
fata de care se apropia
fara sa-si dea seama - sfidndu-l
dusmanos.
Aici se poate ajunge l~ autoamagire atunci cnd omul se
arunca mereu n tot soiul de activitati" noi si aventuri necunoscute, pentru ca astfel sa eyite ntlnirea cu sine nsusi, cu realitatea sa interioara, n cel~ din urma cu angoasele sale. Devine atunci un "tip care tace pe importantul",
dezvolta o
srguinta fara temei ce v4 avea, cu trecerea timpului, tot mai
mult un caracter de cauta*e a unui refugiu - chiar si pofta de
aventura si farmecul neo.tnoscutului se pot transforma n asa
ceva cu vrsta. Atunci se fereste de ntlniri mai profunde cu
semenii sai, tot timpul"f~cnd ceva" cu celalalt, nelasndu-1
pe acela sa decida nimic, ~telndu-l si manipulndu-t astfel
ca nu poate ajlmge la nici!un fel de ntlnire, celalalt neputnI
-t
I
92
Fritz Riemann
du-i deveni partener. El considera atunci aceste activitati, care

nu fac dect sa-i umple anumite goluri si sa-I apere de confruntarea cu sine, ca pe o ocupatie plina de sens si crede n
continuare ca este un om care vrea si actioneaza, atunci cnd
comportamentul sau gresit a devenit de fapt deja o compulsie nerecunoscuta, iar el nici nu mai poate sa se comporte altfel. Ne aflam aici n prezenta primeia dintre posibilele autoamagiri ale vietii sale: evadarea n activitate si n viitor, n fata
dependentelor nfricosatoare ale existentei umane si a vietii
simple, pe care o vede doar ca pe o inactivitate.
Rezolvarea sarcinii acestui semn consta n straduinta neobosita de a gasi si de a construi noi posibilitati de dezvoltare,
noi nceputuri pentru propasire, lund n considerare capacitatea de dezvoltare a oamenilor, fiind nsa nevoie de ndemnuri din partea lor pentru a fi realizate; n curajul si angajarea
n actiunea de care este capabil si n care este gata de a aduce
jertfe. Poate ajunge un eliberator daca recunoaste si se ndreapta catre acele posibilitati la care cei care se simt mai putini liberi nici nu ndraznesc sa se gndeasca.
Influenta semnului o putem recunoaste la Bismarck, Ludendorff, A. Briand, Savonarola, H. BHiher, E. Jiinger si H. v.
Karajan.
TAUR
I
,Deoarece orice placere vrea vesnicia, vrea

vesJi1icia adnca, adnca.
,
NIETZSCHE
Dupa un Da spus sie~il~ipropriei vointe, lucru necesar oricarui nceput, aflndu-se n pericolul c~tigarii ne controlate a
independentei fortelor centrifuge ~i al supra evaluarii vointei,
urmeaza acum, n semnull Taurului, un contraimpuls, a~a cum
sistola i urmeaza extrasistolei. Aici este vorba despre o acceptare ce poate fi numita aplroape feminina, o a~teptare ~i o staruinta rabdatoare n vederea concentrarii centripete a fortelor.
Principiul de baza reluat ~ici n mod pasiv este de a vrea sa te
integrezi, ca de altfel ~i p~zirea ~i nmultirea celor preluate ~i
obtinute. Daca modul de!traire cel mai intens al omului din
semnul Berbecului era a ~rea, atunci n acest semn este vorba
despre o suportabilitate r~bdatoare, o autodezvoltare nceata
~iprevazatoare. Ar vrea sa se nradacineze n existenta, sa pastreze neschimbate toate ~rairile fericite ~i totodata sa se deschida vietii prin toate sim~rile ~i fortele sale spirituale; aici se
gase~te baza suferintei fata de sine nsu~i. Omul acestui semn
are nevoie de timp si ragaz ca sa se dezvolte si sa se regaseasca, iar "a~teptarea ~i ngIlijirea" (O. Adler) n sensul, pe de o
parte, de rabdare, pentru! a lasa ca fiinta sa sa se maturizeze
ea nsasi, iar, pe de alta p~rte, de ngrijire atenta a ceea ce este
dat devin aici o necesitat~ de baza pentru el.
94
Fritz Riemgnn
Plecnd de la principiul de ba~a de a vrea sa te integrezi

se pot deriva caracteristicile a ceea ctese afla n acest semn. Ascendentul i mijloce~te mai degraba! o constitutie nclinata spre
tipul picnoform, un temperament ~nelancolic ~i un sentiment
de baza al vietii ce poate fi descri$ ca fiind un dor dionisiac
sau o reprezentare idilica a dorin~elor. Gasim deseori aici o
inertie greoaie, o agatare timorata c!leobi~nuinte ~i o fixare de
proprietate n orice forma. "Forta B!erbecului consta n rapiditate ~i vointa, cea a Taurului n grfutate ~i furie" (Metman).
Tendinta de autoaparare se poate C\lmplifica,devenind o respingere ndaratnica a tuturor influ~ntelor straine, carora li se
opune cu ncapatnare - nu ar vr~a sa se schimbe, reprezinta de aceea o atitudine de baza conservatoare-conservanta. Plecnd de la aceasta atitudine, omul c!linsemnul Taurului se mpotrive~te la nceput, negnd tottitl, delimitndu-se ~i prin
autoconservare fata de tot ceea ce ~pare nou, fiind reglat initial pe aparare, spre deosebire de qmul avnd semnul zodiacal n Berbec, care este reglat initial pe atac. Exista aici ~i o motivatie mai profunda, ~i anume ca qmul din semnul Taurului,
prin modul sau de reactie ncet ~i gireoi, lipsit cteodata chiar
de suplete ~i datorita faptului ca percepe att de emotional tot
ceea ce ntlne~te ~i trebuie sa-I pretucreze temeinic, va trebui
sa se delimiteze, spre apararea lui, '!deinfluenta celor care reactioneaza mai rapid ~i superficial. lpaca supraevalueaza acest
fapt, apararea sa poate merge pn~ la ndaratnicie, delimitarea de sine devine o ngustime, dotinta de a se pastra, o ipohondrie care se teme de viata.
Luna aflata n acest semn duce l!,ablndete, sensibilitate ~i
caldura emotionala; orice actiune es~e facuta cu participare interioara. Faptul ca e pregatit sa se tleschida primind va contrazice tendintele sale de autoconse1jvare. Astfel percepe el sciziunea dintre placerea voluptuoasa ~i desfatarea pamnteana,
dorul dionisiac pentru bel~ug ~i darruirea sa patima~a vietii ~i,
concomitent, angoasa de a se pierde! prin asta; ajunge n situatia pe care o exprima zicala britanita "to eat the cake and to
have it" - nu ndrazne~te sa ia cevrapentru ca astfel acellucru se va termina. Con~tientizarea atestei sciziuni face sa apaI
Cele douasprezece seme
ale zodiacului
95
ra la el adesea umorul n sensul ca "e vorba de un anumit

umor, atunci cnd totut>iti vine sa rzi". Dorinta prea puternica de a tine strns duce la o anumita pozitie fata de angoasa
de pierdere sau va avea drept rezultat final mentinerea obit>nuintelor, traditiilor, principiilor etc., temerea fata de autoresponsabilitate. Orice schimbare devine pentru el o problema
careia i se sustrage adesea printr-o adaptare diplomatica aparenta, putnd ramne acelat>i,neschimbat, n spatele ei; sau
amna luarea unei decizii prin ezitari t>itergiversari.
Cu Soarele n acest sem omul poarta cu sine imagini conducatoare care se afla pe linia omului dionisiac, a contemplativului, a colectionarului sau a "celui care rabda" (O. Adler).
Datorita nclinatiei sale spre colectia ce conserva, devine pazitorul t>iconservatorul traditiilor t>ial valorilor culturale. Spre
deosebire de omul din semnul Berbecului care gndet>te n
mod ndraznet t>iipotetic n viitor, omul din semul Taurului
este un empiric, obiectiv t>irealist, omul de t>tiinta care gndet>teexact-meticulos t>iconsecvent, constructorul t>imaistrul
constructor care planifica prudent - t>ieste fidel siet>i,iar lipsa mobilitatii l poate transforma ntr-un dogmatic n domeniul sau. n modul cel mai profund, omul are aici o pietate fata
de viata, o dragoste apropiata de natura, pentru existenta t>i
univers, care poate atinge umilinta, ceea ce l ajuta sa-t>idepat>eascaangoasele; n aceasta situatie se poate scufunda n adncurile htonice ale fiintei, de unde i devine accesibila mareata
lume de imagini a miturilor, legendelor t>ibasmelor.
Situatiile germinative specifice semului, care se dovedesc
determinante de destin, constau n evitarea tuturor schimbarilor nelinit>titoare pentru el. Se refugiaza atunci ntr-o comoditate pasiva, se tine strns de obit>nuintele att de ndragite,
ceea nu face dect sa-i creasca angoasa de viata; preia prejudecatile, ramnnd astfel ncrezator n autoritate t>idevenind
chiar dependent de ea. Se teme de autoraspundere; n cazul
n care trebuie totut>i sa se decida, cade ntr-o stare de amnare t>ovaielnica, nutrind speranta ascunsa ca i se va lua de pe
umeri greutatea hotarrii. Se poate ajunge n acest caz la imaginile umbra ale imaginilor conducatoare de mai sus, care se
96
Fritz Riemann
afla pe linia epicurianului bucolic-comod, a mic-burghezului

marginit, care, temator, devine dependent de parerea altora,
avnd trasaturi subalterne care merg pna la vasalitate. Inertia devine deseori un obstacol, el are mereu nevoie de un ndem din afara pentru "a fi pus n functiune".
Folosind terminologia psihanalitica putem vorbi aici despre un "stigmatizat oral". Faptul ca vrea sa aiba l leaga fix
de dorintele sale si deoarece nu renunta usor, asta l duce deseori la nceputul unor depresii. Forta intensa a dorintelor ndreptata ntotdeauna asupra concretului ramne cu usurinta
agatata de reprezentari pasive ale asteptarilor, de reprezentari
ale unei vieti de huzur. Depresia poate lua toate gradele, ncepnd cu atitudini de comoditate si inertie, care o camufleaza, pna la manie si melancolie. Oblomov din romanul cu acelasi nume al lui Goncearov este un exemplu descris stralucit
pentru o asemenea dezvoltare, care ia n considerare si fundalul biografic.
Modul sau lent de reactie, blndetea sa primara si cumpatarea sa duc la stazele afectelor sale care, daca depasesc limita lui de toleranta, se descarca n reactii emotionale violente,
pna la "a vedea rosu" n fata ochilor si la o izbucnire de irascibilitate oarba, n cazul unei biografii corespunzatoare pot
duce pna la crime pasionale. Altminteri, agresiunea sa se evidentiaza prin ndaratnicie, opozitie si caracter dificil.
n cazul cresterii la maximum a nostalgiei pentru durata
adnc ancorate n fiinta sa pot aparea trasaturi compulsive;
n acest caz nu poate da drumul la nimic, ar vrea sa conserve totul si sa mentina lucrurile neschimbate; va trai ca ntr-un
muzeu, iar nevoia de siguranta va fi problema sa centrala, ngustndu-i tot mai mult orizontul. Daca cel nascut sub semnul Berbecului a dezvoltat trasaturi compulsive pentru a pune
capat dinamicii si superagresivitatii sale, omul de aici o va
face pentru a se apara de schimbare si transformare. "Vscozitatea" libidoului sau se mpotmoleste n principii, obisnuinte anchilozate si ntr-o lipsa a plasticitatii. Toate acestea pot
reprezenta fundalul angoasei sale de pierdere si al temerilor
fata de tot ceea ce este trecator, pe care ncearca sa le diminu-
97
eze prin colectii, marirea proprietatii si spirit econom gospodaresc, prin principii sanatoase de viata, avnd adesea tente
ipohondrice.
n cadrul educatiei este deosebit de important sa se respecte modul de prelucrare ncet-meticuloasa a copilului. Daca este
mpins sa reactioneze mai rapid, nainte ca disponibilitate a sa
interioara sa fie gata, daca este obligat sa faca ceva si daca feluI lui de-a fi este deja ca atare considerat ndaratnic, se poate ajunge la situatii tragice, de nesolutionat. Copilul trebuie
sa-si autoapere atunci felul lui de a fi; n cazul n care se considera din nou ca este vorba despre ndaratnicie va rezulta un
cerc vicios, caci pentru a se apara, el va trebui sa se salveze
tocmai prin ndaratnicie, astfel crendu-se o situatie fara iesire.
Copilul se mai poate autopercepe atunci doar prin cuvntul
"nu", opunndu-se cu orice pret - sau poate ca este mblnzit, i se nfrnge rezistenta, ceea ce duce deseori la dezvoltarea comoditatii descrise, la dependenta de autoritate si la lipsa curajului fata de sine. E ntotdeauna important sa abordam
si sa stimulam partile sale artistice, sensibile.
Femeile din acest semn au deseori o senzualitate cumva
natural-pamnteana; n tinerete sunt seducatoare si se lasa seduse, mai trziu nclina mai degraba catre fidelitatea sentimentelor si la legaturi stabile. Sentimentul lor de devotament
devine o problema atunci cnd si transforma partenerul prea
mult ntr-o autoritate si devin prea dependente de el, prin delegarea asupra lui a prea multe sarcini, cnd de fapt puteau si
trebuiau ele sa faca aceste lucruri (sa ia decizii s.a.); astfel ramn copilaroase si dependente. Au n general o relatie buna
cu tineretul si cu copiii, i pot nsa lega prea tare de ele nsele
din cauza angoasei lor fata de viata si a neputintei de a da drumul. Iradiaza caldura si pot oferi atmosfera, tihna si comoditate. Chiar si angoasa de pierdere si comoditatea le pot face
dependente de partener si, tinnd cont de anumite conditii
biografice preliminare, se poate dezvolta un masochism sufletesc sau sexual si se poate ajunge la dependenta si prostitutie.
Cteodata apar aici reactii paradoxale, infidelitati care se bazeaza tocmai pe disponibilitatea prea mare de a deveni depen-
98
Fritz Riemann
dente - cine stie ca poate sa cada total n mrejele cuiva trebuie sa se pazeasca mai mult.
Traditia i confera semnului Taur regiunea gt-ceafa-umeri
si ntregul tub digestiv (gura, faringe, esofag). Conflicte nesolutionate sau comportamente ratate duc deseori n aceste cazuri la ncordarea musculaturii umerilor si cefei ("ncapatnare"); tulburarile de auz si vorbire (blbielile) au deseori
acelasi fond psihosomatic, sunt exprimarea fizica a unor afecte de ncapatnare sau de mpotrivire. Anginele si alte afectiuni ale tubului digestiv reflecta deseori frustrari orale, ntmplari ratate sau neputinta de a renunta. Disfunctiile glandei
tiroide pot fi n legatura psihosomatica cu socuri afective grave care nu pot fi prelucrate si cu ntmplari de groaza. Trasaturile ipohondre se gasesc mai des aici; spre deosebire de omul
sub semnul Berbecului care se mpotriveste bolilor cu ajutorul vointei si le vede ca fiind o slabiciune sau o nfrngere,
omul sub semnul Taurului este mai degraba nfricosat de boala si ia toate masurile profilactice posibile. Este de obicei adeptul modului de viata "natural" si al tratamentelor naturiste preotul Kneipp era sub influenta acestui semn. Impulsurile
suicidale apar aici din neputinta de a da drumul a celui legat
prea puternic cu pamntul, care suporta prea greu pierderile
si frustrarile, sau din stavilirea putintei de a lua si din agresiunea inhibata care decade n deznadejde melancolica.
Aplecarea catre comoditatea pasiva si lipsa curajului pentru autoraspundere, pe de o parte, primejdia nchistarii n obisnuinte sau n dogmatism, pe de alta parte, obisnuiesc sa fie situatiile germinative care devin o problema pentru acesti
oameni.
Doi dintre pacientii mei au avut nevoie de ani ca sa se decida pentru a avea o legatura, pna cnd a fost prea trziu, iar
partenerul s-a razgndit. - Memoria extrem de buna, care
parca ar conserva, poate deveni o frna; omul se desprinde cu
greu n acest caz de trairile trecute; mai ales amintirile i pot
deveni o povara si nu-i permit nici o deschidere pentru impresii noi care le-ar sterge pe cele vechi. - La un pacient acest
lucru a luat o asemenea dimensiune nct, dupa discutii pur-
99
tate cu prietenii, trebuia s~-;;irecapituleze discutiile cu o exactitate minutioasa, suferin~ de o compulsie la amintiri, ceea ce
i lua multe ore pe zi, dar l ;;i oprea totodata sa actioneze ;;i sa
decida. - O mama i spUJ:i1.ea
fiului: "Daca atunci cnd erai copil se apropia ceva nou dEjtine, spuneai ntotdeauna n primul
rnd nu."
Se poate ajunge la autcjamagire daca omul din Taur ncearca sa-;;i anestezieze angoafa fata de viata prin vointa sa strngatoare de a poseda ;;i p*n nclinatia spre placeri trndave,
nefiind gata sa ia asupra sa acel grad de renuntare la dorinte
;;i satisfacerea pulsiunilor) pe care pur ;;i simplu ni-l cere viata. El crede ca se poate su~trage fluxului timpului, ca ;;i cerintei de a ne schimba, tinn~u-se strns, spasmodic de cele obi;;nuite; ncearca sa evite o:hce ;;oc aparndu-;;i parerea odata
luata, ferindu-se de schi:q:tbari. Este fidel atunci datorita angoasei de pierdere; conte~plarea devine o ramnere pasiva n
intangibil; evlavia devinel ndoiala; betia dionisiaca ce ne cuprinde si ne schimba devlljle vointa banala de a se desfata. Asa
ca auto amagirea consta ,,!icin fuga n pasivitatea unei constante mpietrite.
Solutia pentru tematiqa Taurului consta n ncrederea n
posibilitatea de cre;;tere ~ tot ceea ce e viu, n munca rabdatoare la procesele de dezv!oltare ce se afla n miezul a tot ceea
ce e viu. Asta l conduce ~a construirea calculat-perseverenta a planului sau de viat~, la desfasurarea oarecum organica
a fiintei sale. Cunostintel~ sale despre maretia naturii l conduc spre umilinta, i dau iputerea sa ndure, sa spere si sa-;;i
urmeze calea cu o certituctine calma, respectnd orice devenire ;;i crestere.
!
La oameni ca Hebel, Sqhliiter, Schadow, la Brahms si Ceaikovschi, Krishnamurti ;;i 1eilhard de Chardin am putea sa gasim trasaturi ale acestui s~mn zodiacal.
I
GEMENI
Ah, nu traversa marea ca sa dai

de spirit ~intelepciune!
Demnitatea sufletului vine dn iubire.
ANCELUS SILESIUS
Daca n semnul Taurului exista amenintarea ca tot ceea ce

este dinamic sa fie mpotmolit ntr-o liniste neschimbata si o
mentinere adeziva, urmatorul semn zodiacal, cel al Gemenilor, aduce din nou un contraimpuls aici. Aici este vorba de o
vointa de a sti, extrem de treaza, vie si multilateral interesata;
omul tinteste comunicarea si schimbul de idei. Cauta sa ia n
stapnire lumea prin ntelegere rationala, prin recunoasterea
legilor din spatele fenomenelor pe care le descopera si denumeste, meditnd n notiuni si cifre. Este ca si cnd pe baza
unei vointe statice a nradacinarii si a zabavei care a precedat
s-a dat acum posibilitatea unei mobilitati spirituale, unei curiozitati si unei sete de cunoastere deschise spre lume, care i
permit acestui om o distantare fata de afecte si emotii, dar si
o distanta fata de sine nsusi. Placerea de a gndi, de a actiona functia pura a gndirii l domina. Spre deosebire de spiritul celui nascut sub semnul Taurului care ramne ntotdeauna clar si concret, fiind mai greoi, dar n schimb mai temeinic,
omul din semnul Gemenilor nclina spre gndirea abstract-teoretica, ce este mai supla, dar si mai ludic-neangajanta. Caci
acestei cugetari i se relativizeaza totul; omul e stimulat sa vada
101
multitudinea aspectelor posibile, a punctelor de vedere si a diferitelor posibilitati de gndire, fara a se stabili. Limba este
mediul sau privilegiat, si daca cel nascut sub semnul Taurului avea umor, atunci acesta are ironie si spirit; i plac jocurile
de cuvinte spirituale, e guraliv si dotat pentru limbi straine.
Plecnd de la principiul de baza al interesului viu, mobil,
reies urmatoarele caracteristici n domeniul ascendentului: un
temperament nervos-nsufletit, mai degraba sangvini, avnd
ca sentiment de baza al vietii activitatea neobosita t>inecesitatea unui imbold, care ar putea ajunge pna la spiritul ntreprinzator nelinistit-nestatornic si la setea de stimulente. Asa
apare la el o nemasurata multilateralitate a intereselor, care
pare a fi universala, dar duce deseori la o farmitare si acopera incapacitatea de a se concentra mai profund asupra a ceva.
Omul se poate mpotmoli aici ntr-o harnicie mania cala, doritoare de contacte si dorinta unei comunicari ne distanta te, ncercnd prin asta sa-si acopere teama de plictiseala si singuratate, pe care o percepe acela care este ndreptat prea
unilateral spre exterior, spre lumea nconjuratoare tii nu-si
acorda ragazul sa lase lucrurile sa creasca si sa rodeasca n
el - n acest sens se afla chiar la polul opus fata de omul din
semnul Taurului.
Cu pozitia Lunii n acest semn apare nclinatia de a rezolva toate problemele si conflictele numai din perspectiva rationala. Ei cred prin urmare ca nu trebuie luat nimic n serios mintii i sunt deschise att de multe posibilitati de cugetare,
nct va gasi ntotdeauna o cale de iesire. Acest lucru mijloceste sentimentul unei superioritati dibace si al unei usuratati senine care devine superficialitate, daca ei cred ca pot explica
astfel si lucruri mai profunde. Asa se poate ajunge un sceptic
zeflemitor care nu este nteles niciodata din cauza superioritatii sale aparente, caruia judecata, ratiune a i sunt singurele
criterii conform carora se poate explica "totul"; pentru el nu
exista nimic inexplicabil; obscenul, numinosul, credinta si misterele, toate vor fi respinse si minimalizate prin dubiu ironic
sau "lamurire". Va putea astfel sa se banalizezese si sa se saraceasca tot mai mult, ajungnd la o lipsa de caracter n cazul
102
Fritz Riemann
n care va abuza de inteligenta sa, vrnd sa nteleaga totul, fara

a avea nsa un punct de vedere personal.
Cu Soarele n acest semn, omul ar putea spune ca ~iDescartes: "cogito, ergo sum"; el poseda o linie conducatoare nnascuta care poate fi definita de imaginile nvatatului, inventatorului, enciclopedicului ~i spiritului universal. Gndirea devine
aici o cautare subtila a adevarului, interesul multilateral devine o cerinta de a cunoa~te legaturile ~i radacinile comune ale
fenomenelor. Omul experimenteaza aici, n mod special de intens, con~tiinta chinuitoare a separarii n observator ~i observat, n gnditor ~i lucru gndit, n subiect ~i obiect, percepute
de el ca scindate, facndu-1 sa tinda catre o sinteza. Are un dor
profund pentru regasirea salvatoare n totalitatea nempartita,
n care contradictiile sunt totodata cuprinse ~i suprimate.
Situatiile germinative pentru destinul lui sunt urmatoarele: multilateralitatea gnditoare a punctelor de vedere l pune
n primejdia de a relativiza totul; caci se ndoie~te imediat de
fiecare lucru pe care l-a nteles ~i cauta alte explicatii. Asta poate duce la ndoiala de dragul ndoielii, la mania de a critica
pna la nihilism, care este pna la urma expresia disperarii incon~tiente de a nu gasi, nicaieri, ceva ce l leaga ~il sustine fara a-i deveni clar ca intelectul care relativeaza totul i interzice ~i i ruineaza o atare certitudine.
Astfel gasim totu~i ca "umbra" a imaginilor conducatoare
schitate mai sus "intelectualul" ~i rationahstul, iluministul, renegatul ~i rebelul, plagiatorul ~i zeflemistul hibrid. Prin scepticismul sau, el se sustrage oricarei decizii ~ideftnitivari fara echivoc ~i ramne atunci un diletant sau devine un eclectic care ~i
cauta peste tot ceea ce i se potrive~te, fara a avea o realizare creativa proprie ~i o luare de pozitie personala. n locul ~tiintei temeinice ~i al cunoa~terilor esentiale apare atunci la el cunoa~terea lexicala multilaterala, fara a avea o influenta asupra adncirii
personalitatii, "formarea" n acest sens i se pare a fi mai importanta dect gasirea sensului, sa discute despre credinta i se pare
a fi mai important dect sa ndrazneasca el nsu~i sa creada.
Capacitatea, n sine pozitiva, de a observa lucrurile din diferite unghiuri de vedere i poate deveni un relativism lu-
103
dic-neangajant, facndu-l, pentru fiecare adevar si parere n

parte, sa gndeasca imediat sau sa contruiasca un contraadevar si o contraparere. Este n pericolul de a nu se identifica
efectiv cu nimic, iar libertatea si mobilitatea, care au devenit
astfel posibile, le considera a fi o bogatie interioara.
Gasim aici structuri ale personalitatii care se afla pe linia
isterica prin tendinta lor de a nu se stabili si a nu se lasa stabilizate, de a-si lasa ntotdeauna o portita de scapare. Asta poate transforma viata ntr-o pseudorealitate intelectuala, n care
nesinceritatea si minciuna trebuie sa scuteasca de confruntarea cu sine nsusi. Daca cel nascut sub semnul Taurului era nclinat mai degraba spre boli sufletesti, n cazul nostru omul
tinde spre boli mintale duse pna la alienare a n sensul scindarii schizoid-schizofrenice. Exista primejdia fugii n gnduri
si idei, a "pseudologiei fantastica"* si a tulburarilor de concentrare, de toate gradele de gravitate, care acopera angoasa
de a privi lucrurile cu claritate si de a gndi ideile pna la capat, angoasa fata de adncul si de fortele inconstientului.
Dar gasim aici si sceptici compulsivi care se prind n plasa propriului scepticism, pierzndu-se n probleme rafinate si
fara solutie, ca de exemplu cea a ntietatii gainii sau oului,
deci n probleme aparente, care ajung sa se substituie unora
adevarate. n cazurile cele mai grave se poate ajunge la trairi
de autonstrainare sau la reprezentari, tinnd de delirul de
grandoare, ale atotcunoasterii. nclinatiile criminale, mpovarate biografic n mod corespunzator, merg de preferinta n directia furtului, falsului si nselatoriei.
n educatie este foarte important sa se ia n considerare faptul ca fiecare copil trebuie sa nvete sa se concentreze la ceva
pentru care exista placere si dragoste. Datorita darului de a ntelege rapid, acesti copii vor fi mpinsi cu usurinta spre domeniul intelectual, fiindu-le premiate prea mult inteligenta si cunostintele, astfel ca si vor da seama ca n asta consta cea mai
mare valoare a lor. Desi este foarte important sa li se ofere ceva
*
"Pseudologia fantastica" este unul dintre termenii folositi de psihiatri

pentru a desemna minciuna compulsiva sau obisnuita, devenind un
comportament normal al pacientului. (N. t.)
104
Fritz Riemarin
pentru setea lor de cunoastere, tot at~t de important este sa fie

sustinuti sa se fixeze asupra unui ~ucru, sa se ,Jimitezeu la
ceva, n sensul prolific al cuvntului.! Totodata, trebuie pus accentul si pe dezvoltarea laturilor IOt sensibile si emotionale.
Copilul va fi foarte usor mpins aic~ de mediul nconjurator
nspre modalitati precoce de comportament; nvata sa manevreze cunostinte care nu nseamnaI nca nimic pentru et n
schimb pentru altii sunt evident imp~rtante; asta i poate pune
dezvoltarea pe fagasul intelectualisrtmlui, iar abilitatea lui de
a inventa stratageme se transforma lfrea usor n baza nesinceritatii si a minciunii.
!
Femeile din acest semn au n tin~rete adesea ceva copilaros, sunt baietoase
ca statura Y"i ca felI de a fi; sunt doritoare de
,
contacte, usor de interesat si stimulat, relatiile lor se desfasoara mai mult la nivel intelectual sau ~piritual. n relatia cu celalalt sex se pot mpotmoli n flirturt care nu le leaga si n cochetarie, n neseriozitate. Este problematic atunci cnd si
sacrifica feminitatea intelectului, dpvenind, asa cum spune
Jung, femei uobsedate de anmuSU \jor sa rivalizeze cu barbatulla nivel intelectual doar copiind'-1--1si prelundu-i uparerileu, n loc sa gndeasca independent) au senzatii n loc de sentimente. Din cauza dorintei de schi~bare si din curiozitate,
ambele sexe nclina spre relatii nest~tomice, care nu satisfac,
caci se dedica prea putin acestora. Hdelitatea poate fi anihilata de acestia la modul intelectuat ~sa cum ironizeaza tot ce
este sensibil si emotionat exprim~du-se astfel nesiguranta
lor n domeniu. Bucuria contactelor [poate de genera n mania
cautarii de contacte, si este de presupus ca o femeie din semnul
inventat
cndva
btfa; le traind
este greu
sa tot
fie mai
singure,Gemenilor
au nevoie ade
uagitatieu
si uaba~ereu,
astfel
exteriorizat. n sexualitate sunt des~ori ne sigure, se tem mai
degraba de pasiuni profunde, putn~u-se opri astfel la preludiul erotic al dragostei, la amuzanttl joc erotic. Curiozitatea
le face adesea sa aiba multe experi~nte erotice, printre ele si
experiente lesbiene.
,
Problemele si conflictele nesolut~onate se somatizeaza la
cei nascuti sub semnul Gemenilor ~ special la caile respira,
1 05
torii (bronhii, plamni, pleura, astm). Astrologia i atribuie

acestui semn plamnii ca s;iextremitatile superioare. Exista o
predispozitie maladiva nca nespecificata mai ndeaproape
spre tulburarile sistemului nervos, o labilitate nervoasa s;io
greutate la concentrare dusa pna la confuzie - expresia unei
constitutii psihofizice denumite mai demult, la modul paus;al, "neurastenie". Organele respiratorii, cele care fac schimbul dintre interior s;iexterior, sunt cele mai importante organe de comunicare, prin inspiratie s;iexpiratie percepndu-se
simultan forma cea mai timpurie a starii de a fi subiect s;ide
a fi obiect, simboliznd dublul aspect de a se aliena s;ide a fi
impresionat, care devine pentru omul din acest semn att de
us;or o sciziune, atunci cnd a gndi s;ia simti, expresia s;iimpresia se deosebesc radical, n loc sa duca la intuirea unei posibile sinteze ntre a fi subiect s;ia fi obiect, pe care o gasim
doar prin iubire.
Integrarea sufletescului s;ia sentimentului este aici foarte
importanta, daca omul din Gemeni nu vrea sa devina un intelectual plat, care se multumes;te doar cu faptul ca le poate
da lucrurilor un nume sau ca a gasit o notiune, la care va putea reduce, prin simplificare, ceea ce este viu. Intelectualismul
fara interiorizare s;iveneratie l transforma ntr-un experimentator distructiv, mefistofelic, care vrea sa le nimiceasca altora,
prin vorbe s;idin meschinarie sufleteasca, credinta sau convingerile. Polii posibilitatilor de dezvoltare se afla astfel aici ntre
gasirea caii catre o ntelepciune care cunoas;te limitele temporale s;iindividuale ale oricarei cunoas;teri, vazuta ca mijloc s;i
nu ca scop, s;iun relativism superficial, ironiznd totul, prin
care omul ncearca sa se apere de a fi emotionat. La el stau astfel fata n fata reflexivitatea interiorizata s;iprofunzimea cunos;tintelor academice, gasirea unui sens s;iparada de cunos;tinte golite de sens.
Un pacient obis;nuia sa spuna, atunci cnd era ntrebat despre parerea sa asupra a ceva: "n primul rnd sunt de parere ca ... , n al doilea rnd ca ... " - si urma exact opusul parerii exprimate la primul punct. Gndea n contraste rationale,
nu n antinomii care se completeaza; astfel antinomia vie m-
106
Fritz Riematm
potriva autoritatii nu era pentru e~raspunderea de sine, ci,

gndit n mod rationat antiautorit$tea. - O pacienta a spus
odata: "Spatiul si timpul nu exista icu adevarat pentru mine,
de fapt totul este relativ - doar dtirerea este reala si nu poate fi ignorata, nu se poate sa nu te g!ndesti la ea; de aceea mi
este att de frica de dureri." Aseme*ea angoasa de dureri apare des aici din motivul expus de p~cienta.
Autoamagirea care poate apare~ aici este fuga de angoasa
fata de viata n intelectualismul care relativizeaza totut este
angoasa fata de legaturile create dei sentimente si fata de profunzime. Atunci omul se refugiaza JI1 zapaceala si abatere; dragostea devine un flirt amuzant ad~varul devine polemica cu
doua taisuri, ntelegerea un joc al spiritului care poate fi relativizat, etica o parere care nu oblig2fla nimic, credinta devine
auto amagire, veneratia un savantlq hibrid, fortele inconstientului fantome copilaresti nfricosato~re, visele, procese ale creierului pe care nu trebuie sa le iei lin serios. Dar asa omul si
pierde centrul de greutate, el se ~departeaza de orientarea
fata de lume prin ncercarea de a selferi de tot ceea ce este definitiv, de decizii si de necesitate a de a renunta, de suferinta si
durere 9i se salveaza prin ndoiala, cteeace nu-l poate feri nsa
de deznadejde. Cel caruia totul i-a d~venit relativ se poate juca
desigur cu toate, dar nu observa ca~sijoaca viata.
Rezolvarea tematicii Gemenilori ar fi: prezentarea si cumpanirea nenumaratelor posibilitati ide gndire ale tuturor fenomenelor, si astfel evitarea uni1ater~litatii si a rezolvarilor 1npietrite n sintagma ori-ori; recunoa;sterea comparativa a ceea
ce le este comun, unind ceea ce este doar aparent divergent
sau exclus; mbinarea creativa ntr-1lmtot a diferitelor aspecte
9i date; disponibilitatea permanent~ de a crea imediat o legatura cu orice este nou - cunoasteri lsintmplari -, de a fi, n
sensul cel mai bun al expresiei, "up ito date", mereu deschis la
ntreaga gama a actualului, n vede*ea intereselor sale universale sau pentru formele fanteziei salle creatoare.
La Leibniz, Pascal si Dante, R. V\fagner,R. Strauss, Sartre si
Thomas Mann pot fi gasite vaste~e posibilitati ale acestui
semn.
RAC
ferice de cel care se gnde~te la stramo~ii

sai tu placere.
GOETHE
Ca pentru a stavili per~colul scindarii ~i al intelectualizarii

din semnul Gemenilor, ur~atorul semn, cel al Racului, aduce
cu sine un contraimpuls, ~ reamintire, la care accentul cade n
ntregime pe perceptia p~rsonala a sentimentelor, pe amintirea care nseamna o traire foarte subiectiva, individuala. Deoarece trecutul nostru, pove~tea personala a vietii, este proprietatea sufleteasca ce ne apattine doar noua ~i care ne deosebe~te
de toti ceilalti oameni. Qrhul din acest semn este legat de trecutul sau ~i de valorile s~le sentimentale, relatia sa cu trecutul este deosebit de putertuca, mai ales legatura cu elementul
matern, ea fiind prima relatie interumana ce ofera caldura ~i
siguranta. l fascineaza rrttrebarea "de unde?", sursele ~i originile paradisului pierdut al primei copilarii. - "n cautarea
timpului pierdut" nume~te Marcel Proust, influentat puternic
de acest semn, romanul s~u autobiografic.
Dar trecutul nu l apa~a pe acest om ca pe cel nascut sub
semnul Taurului, care l t~agea ca pe o povara n urma sa; el
este cuprins aici ca de un tior de casa nostalgic-melancolic, iar
amintirile i se par cteodaJta mai reale dect prezentul cel concret. Sensibil, simtitor, impresionabil cum este, are nevoie de
mai multa siguranta ~i p~otectie dect altii, de un fel de "ca,
108
Fritz Riemarim
rapace" n care sa se poata retrage at!mci cnd, cel att de u\,or

de necajit \,i de lezat, se love\,te de greutatile vietii. Ea poate fi
o apropiere umana plina de ncredEtre, un parteneriat, un camin, o pasiune, care i devin ca o pa1irie;chiar \,i o activitate de
ajutorare, o sarcina materna, de ocrOtire, prin care le da celorlati ceea ce-\,i dore\,te chiar el att d~ mult, se poate transforma pentru el ntr-o carapace protectoare.
Prin starea sa de baza de o sensi~ilitate ce necesita protectie se explica trasaturile caracteristiCE/ale celui nascut sub acest
semn. n domeniul ascendentului gasim o constitutie mai degraba delicat-sensibila care, dupa 01 predispozitie mai bolnavicioasa n copilarie, a devenit mai trziu tot mai robusta, ca
\,i un temperament sensibil-flegmatic, cu o sensibilitate mare
\,i fiind de o mare impresionabilitat~. Ca pentru a-\,i echilibra
slabiciunea vitala, este de o ambit~e marcanta, ce se poate
transforma ntr-o problema daca en~rgiile vitale de completare \,i fortele dinamice minime de expansiune nu i-ar sta la dispozitie n suficienta masura pentru a se impune \,i a-\,i realiza
scopurile propuse, mai ales ca i lips~\'te duritatea, nu are "coate". De aceea se folose\,te de o precalttie diplomatica \,i o adaptare aparenta foarte elastica pentru a-\,i atinge scopurile, nlocuind lipsa tariei cu tenacitatea. Dit1.cauza u\,urintei cu care
poate fi lezat, se afla n situatia celuilcare \,ade ntr-o sera \,i de
aceea nu are voie sa arunce cu pietrei - agresiunile sale se vor
exterioriza de aceea mai degraba n tnod indirect, prin a fi jignit indispus \,i ofensat \,i a trezi n c~Ialalt sentimente de vina,
pedepsindu-l astfel. Atunci cnd est$ necajit sau dezamagit se
retrage adesea n "coltul mbufnatuilui", n visele de dorinta
foarte animate \,i n lumea fantasm~lor, pe care le ndrage\'te
mai mult dect realitatea, caci ele i $nplinesc ceea ce n realitate i este interzis ..
Luna n acest semn mijloce\'te Iputernice nclinatii matern-ocrotitoare. Necesitatea protect~ei suflete\,ti, ocrotirii prin
relatiile sentimentale este foarte ma~e \,i are ntotdeauna posibilul dublu aspect al refugiului pe i:are l cauta, dar l \,i da.
Ambele pot deveni problematice; PEtde o parte, n sensul dorintei de a vrea sa fie dadacit \,i prirt aceasta de a ramne co-
1 09
pil; pe de alta parte, n dadacirea exagerata a altora, ceea ce i

preface pe ceilalti n copii. Ambele ipostaze se pot transforma
n tiranie sentimentala (O. Adler), mai ales daca ncearca sa
obtina prin constrngere sa fie luat n considerare sau sa i se
acorde afectiune, aratnd o sensibilitate demonstrativa sau
toane. La ambele sexe "romanul de familie", devotamentul
sentimental fata de patrie, familie si rude sunt deosebit de durabile si marcante; totodata acest om este mnat de pulsiunea
deambulatorie, asa ca se situeaza mereu ntre dorul de casa si
dorul de duca, avnd ntotdeauna nevoie de un "cuib" ca
baza, la care, dupa ce a fost mpins de dorul de duca, sa se
poata ntoarce ntotdeauna, ca acasa.
Cu Soarele n acest semn, imaginile conducatoare care i
plutesc n fata se gasesc pe linia medicului si a celui care ajuta, a cercetatorului istoriei, a artistului si a romanticului. Permeabilitatea si sensibilitatea diferentiata devin baza unor aptitudini protectoare sau artistic-creatoare. Activitatile sociale,
de ocrotire sufleteasca si de asistare a altora, dar si terapeutice i sunt extrem de apropiate; el nsusi sufera din cauza vietii, este acordat la tonul minor, iar daca nu se naspreste n
mod artificial pentru a se autoapara mpotriva sensibilitatii
sale, va prelua ntr-un colectiv sarcina seismografului referitor la tot ceea ce poate mbolnavi, pagubi, tot ce este asocial
sau necesita ajutor.
Pentru acesti oameni, toate relatiile interumane devin situatii germinative ce modeleaza destinut la fel ca si ambitia
pe care cred ca o pot folosi n vederea compensarii sentimentului lor vital de insuficienta. Ei suporta cu greu dezamagirile si pierderile semenilor, deoarece investesc foarte mult n relatiile lor, avnd astfel ntr-adevar multe de pierdut, totodata
si pentru ca fiind timizi si sensibili nu pot cstiga cu usurinta
oameni noi. O problema centrala pare a deveni pentru ei necesara desprindere de persoanele de referinta din copilarie fiecare desprindere, fiecare despartire lasa n urma ei rani care
se vindeca foarte ncet; ei renunta foarte greu la ideea regasirii ulterioare a intimitatii delicat-duioase att de dorite a copilariei. "A ne desparti nsemna acelasi lucru cu a ne distruge",
110
Fritz Riemann
spune J.J. Rousseau, care apartine acestui semn, despre prietenia din copilarie cu varul sau (Confesiuni).
Scopurile dorite, att de ambitioase, concomitent cu lipsa
duritatii duc la crearea unei falii ntre lumea dorita si cea reala, care ar putea deveni baza complexelor de inferioritate sau
cteodata a angoasei extreme la blamare. Atunci este foarte
evident pericolul de a se retrage n lumea fantasmelor pna la
fuga de realitate. Prin asta omul din semnul Racului se dezvata tot mai mult sa mai aiba de-a face cu lumea, ceea ce devine apoi printr-un circuit funest tot mereu un prilej de a ntoarce spatele lumii si de a se retrage si mai mult n lumea
fantasmelor; asta poate duce ntr-un caz-limita pna la pierderea psihotica a realitatii.
Dorinta de a se simti n siguranta l face pe omul din semnul Racului dependent de altii; este astfel supus angoasei de
pierdere pe care ncearca sa o nvinga printr-o ocrotire exagerata si moduri de comportament aparent altruiste; asta ar trebui sa-i oblige pe ceilalti sa-i fie recunoscatori si sa devina de
acum nainte dependenti de el pentru ca au nevoie de el. Mascarea egoismului aflat n spatele acestui comportament este
extrem de problematica; nu recunoaste ca el este cel care are
nevoie de ceilalti, iar granita dintre grija materna empatica si
ocrotirea insistenta este foarte fina; pare ca le citeste celorlalti
dorintele de pe buze, cnd de fapt este vorba despre propriile dorinte - asta poate duce pna la autoamagire. Asa poate fi nteles de ce omul se nconjoara mai degraba de cei care
i sunt inferiori sau sunt dependenti de el- a fi folosit reprezinta cel putin o oarecare garantie ca nu va fi parasit. Dar poate sa ncerce sa-si atinga dorintele de a fi n siguranta si prin
faptul ca, avnd nevoie de altii, devine dependent de ei, adresndu-se instinctelor lor paterne sau materne de protejare,
ceea ce i-ar permite sa ramna o perioada mai lunga copil n
spatele unor asemenea ocrotitori care l-ar pune la adapost.
Din cele descrise se ntelege ca sub acest semn se pot gasi
mai cu seama nevrozele de angoasa (eritrofobia, angoasa de
blamare, tracul), agorafobia, care arata foarte clar conflictul
dintre fantasmele-dorinta si dorinta concomitenta de siguran-
111
ta. Nu trebuie trecut cu vederea faptul ca acela care fantasmeaza bogat este nclinat mai mult catre angoase dect cel redus
sau marginit. Depresiile depind aici deseori de conflictul dintre fantasmele ambitioase si complexele de inferioritate
cauzate de lipsa fortei de a razbate; ele actioneaza mai degraba astenie, fiind mai apropiate de tristetea melancolica, de
proasta dispozitie si de jignire, de resemnarea descurajata dect depresiile stenie-melancolice ale celor nascuti sub semnul
Taurului, care sunt fixati mai mult n stadiul oral si depind de
frustrari concrete. Depresiile se manifesta n acest caz mai mult
ca niste tnguieli sfsietoare si acuzatii mustratoare, iar omul
din semnul Racului se poate retrage mai usor n lumea plina
de fantasme-dorinta pentru consolare si compensare dect cel
din semnul Taurului, care spera la realizarea concret-reala a
dorintelor sale.
n educatie este important sa dai posibilitate fanteziei bogate a copilului sa se desfasoare, sa-i facilitezi accesul la lumea basmelor si sa-I stimulezi prin activitati creativ-modelatoare, sa-I pui sa nvete un instrument pentru a-i activa
muzicalitate a existenta ndeobste. Datorita delicatetii si sensibilitatii sale, copilul din acest semn te face cu usurinta sa-I
cruti si sa-I alinti, lucru ce poate deveni periculos daca se
transforma ntr-o pretentie, o asteptare si, mai ales, daca sensibilitatea sa este etichetata ca fiind de o "finete" deosebita. O
calire sanatoasa prin sport este de aceea foarte importanta, mai
cu seama ca acest copil are nclinatii spre o anumita indolenta fizica. Minciunile sale sunt deseori expresia fatasmelor-dorinta, a unei prelucrari poetiee a realitatii pe masura dorintelor sale - n acest sens este mai important sa recunosti de ce
a prelucrat ceva anume, adica sa cercetezi motivul, n loc sa
iei principial masuri punitive.
Femeile din acest semn au n tinerete adesea ceva de ondina, au ceva visator-delicat, devenind extrem de propiee pentru proiectii anima ale barbatului, cu toate complicatiile posibile ce reies de aici. Ele pot degaja un sarm si o vraja deosebite
care le fac sa-i para barbatului enigmatice si fascinante, avnd
o delicatete aparent fragila care le predestineaza pentru a fi
112
Fritz Riemann
protejate. Daca acest lucru este folosit n mod con;;tient, femeia poate juca rolul "sufletelului" care are nevoie de menajare
;;i atentie din partea barbatului care se simte, datorita dorintelor sale, grosolan ;;iprimitiv. Pot aparea trasaturi isterice care
nsa iau doar rareori forme deschise, distructive, a;;a cum le
vom cunoa;;te la Scorpion. Mai trziu se transforma adesea n
femei materne, dar ;;i femei-clo;;ca, ce consteleaza copilul n
barbat ;;i, ca o "overprotecting mother", nu le pot da drumul
copiilor pentru propria lor dezvoltare. A;;a ca unele ramn n
cadrul parteneriatului copilul ce cauta protectie sau devin mai
degraba mama dect partenera ;;ifemeie. Tandretea le este mai
importanta dect senzualitatea, dar pot dezvolta o fantezie bogata n domeniul erotic. Au un simt marcant al familiei; familia le ofera protectie n fata "vietii ostile" de afara. Mamele
acestui semn zodiacal pot deveni periculoase pentru copiii lor,
n cazul n care, parca obsedate de arhetipul mamei, vor sa ia
totul sub aripa lor ocrotitoare, transformnd-o n catu;;a apasatoare. Unele femei devin adevarate mame-prototip, care nu
se satura n a avea copii, dorind sa fondeze chiar propria lor
"dinastie" .
Astrologia i atribuie acestui semn stomacul. Cei nascuti
sub acest semn au deseori afectiuni ale stomacului, n special
ulcer, pe baza psihosomatica, iar psihosomatica moderna confirma n mod suprinzator acela;;i text atunci cnd interpreteaza tendinta spre bolile de ulcer conform experientei ca aparnd n special la oamenii care reunesc cu o personalitate
orgolioasa, dar totodata sensibila ;;i incapabila sa razbeasca,
ni;;te dorinte puternice de a fi protejati. Imaginea ncorporata
a mamei este foarte importanta pentru ace;;ti oameni; experiente extrem de mpovaratoare avute cu mamele duc aici cu
mai mare u;;urinta dect altminteri ;;i la ca;;exie sau obezitate.
Ca o posibila fuga de realitate, omul acestui semn s-ar putea
ndrepta spre medicamente sau alcool, putnd deveni dependent de ele.
Omul prezinta n acest caz urmatorii poli n dezvoltarea
sa: se poate manifesta printr-o sensibilitate empatica ;;i o fantezie bogata, att pe plan artistic-modelator, ct;;i social-ocro-
11 3
titor; le poate folosi nsa si ca pe un alibi pentru fuga lui n

lume sau, prin plonjarea n ceea ce a fost si care, pentru ca a
trecut, nu mai poate deveni periculos, si poate construi un
univers propriu - atunci trecutul, istoria, va deveni continutul vietii sale.
Un pacient evreu nu a putut fi convins sa emigreze n timpul celui de-al Treilea Reich; era att de legat sentimental de
caminul sau, de biblioteca sa si de toata lumea care-l nconjura si care-i era att de familiara, nct devotamentul si totodata dependenta i-au fost fatale. - O pacienta nu stia nimic care
s-o faca mai fericita dect sa viseze ore n sir cu ochii deschisi,
ascultnd muzica. - Ca terapeut faci experienta ca acesti oameni obisnuiesc
sa viseze foarte mult si
,
, colorat. - O nevasta
si-a adus sotul ntr-o stare de furie turbata pentru ca - mpotriva vointei lui - i ungea feliile de pine foarte gros, pentru
ca l dadacea prea mult sa nu raceasca etc. si n multe privinte credea ca stie mai bine dect el ce i face bine; toate astea
erau puse sub motoul marii ei iubiri, asa ca el avea senzatia
ca este un nerecunoscator si ncepuse sa aiba sentimente de
vinovatie, atunci cnd se nfuria pentru ca ea l transforma
ntr-un copil. Grija excesiva devine deseori echivalentul agresivitatii. - Rousseau scrie n Confesiunile sale: "Nu aveam nca
o reprezentare despre lucruri, atunci cnd toate sentimentele
mi erau deja cunoscute. Nu ntelesesem nimic, dar simtisem
totul." Si: " ...caci desi nu eram receptiv la laude, eram ntotdeauna foarte sensibil cnd era vorba sa ma rusinez."
Autoamagirea se poate exprima aici n special n regresia
n fantasme si n trecut. Boala este folosita atunci ca o posibilitate de re gresie bine-venita pentru a fi ngrijit si a primi un
refugiu sigur. Angoasa de viata este evitata prin dor si fantasme izolate de lume, care pun n locul realitatii o lume a dorintelor copilaros-romantica sau pubertar-sentimentaIa. Predispozitia pentru fuga de lume poate fi recunoscuta prin
aceea ca fantasmele nu sunt ndreptate spre viata, ci pleaca
dinspre ea. Cramponarea de oameni si lucruri acopera angoasa de a fi parasit, arata totodata mica disponibilitate pentru
renuntarea la realizarea dorintelor, pentru a-si asuma resem-
114
Fritz Riemculn
narile - n tenacitate a cu care se p~oduc aceste cramponari

se poate dezvolta aici o duritate sufleteasca neasteptata. Rastalmacirea grijii care asteapta mult1i1mire si iubire n dragoste aparent altruista devine n speci~lla femei o auto amagire
frecventa; chiar si agatare a de o dr~goste nefericita poate fi
folosita ca o fuga de o dragoste terherara, mai n primejdie.
Granita dintre instinctul matern coJ(1solatorsi ocrotitor si supunerea la dependenta prin acapar~rea celor slabi si nevoiasi
este deseori foarte ngusta ..
Rezolvarea sarcinii celor din semJ(1ulRacului necesita o permeabilitate sufleteasca ce ne face a~ia ea capabili de bucurie
si suferinta, ne da accesul spre profunzimile fiintei, din care
rezulta tot ceea ce este arta autenti<ta si ntreaga retraire empatica a celor traite de alti oameni.!n acest caz omul de aici
poate deveni o persoana care ajuta)prin nvingerea angoaselor sale de viata, fie ca modeleaza prin activitatea sa artistica
ceva inconstient, daruind fericire s!iemotii; fie ca atenueaza
suferinta si chinul prin sprijinul sau [activ,prin aplecarea sa catre medicina, terapeutica, ngrijirea $au ocrotirea semenului, a
aproapelui sau; fie ca ncearca, istoric fiind, sa nteleaga sensul istoriei, alaturndu-ne trecutului) facndu-ne accesibile culturi apuse sau straine.
J.J. Rousseau, Klopstock, Gel1ert,iLafontaine, G. Freytag, H.
Hesse, Kafka, Ricarda Huch, Marce] Proust, Kathe Kol1witz ca
si CL. Schleich si Semmelweis pot fi numiti ca exemple pentru cei influentati de acest semn.
!
LEU
Ma aseman, o credeti sau nu,

Cu sclipirea lui Dumnezeu la chip,
nct stau deseori ndelung n fata luciului oglinzii,
Admirndu-l pe maretul om.
J USTINUS KERNER,
Versurile unui geniu al fortei
Impulsului care pleaca dinspre Rac, seducndu-i pe cei

nascuti sub semnul sau sa se piarda n nostalgia romantic-ratacitoare sau n retrairea visatoare a trecutului, sa se sustraga
realitatii lui aici si acum, i se pune o bariera energica de catre
semnul care i urmeaza: Leul. n acest semn omul se ndreapta spre o directie clara, aproba din plin viata si este constient
de puterea sa; traieste pornind de la sentimentul ca este n centru, de la concordanta cu sine insusi, fapt pe care putem sa-I
desemnam ca fiind principiul acestui semn. Aceasta centrare
asupra sa i mijloceste omului respectiv o constiinta de sine
nealterata de nici un dubiu si l seduce sa devina masura tuturor lucrurilor. Iata radacina acelei independente, a curajului
fata de sine nsusi si a sentimentului puterii sale nesecate perceputa de cel nascut sub semnul Leului, reprezentnd o parte importanta a capacitatii si maiestriei pentru care este invidiat si totodata admirat de multi.
De la principiul de baza al acestui sentiment ca se afla n
centru se trage, n domeniul ascendentului, sentimentul de
116
Fritz Riemann
autoimportanta, puternic ancorat n vital si n constitutia sa

picnomorf-atletica. Omul din acest semn are ceva plin de forta, o stralucire, n constiinta carora se ndreapta energic spre
lume, cu asteptarea de la sine nteleasa a recunoasterii, asa
cum si pe el nsusi se accepta fara probleme, cu toate partile
sale nsorite sau din umbra. Traieste cu senzatia ca se afla n
posesia unui rezervor nesecat de putere, care i confera constiinta de a se baza pe sine nsusi. Astfel are convingerea maretiei fiintei sale, se arata celorlalti ca fiind binevoitor-afabil,
generos si bonom, emitnd caldura si cordialitate - a trai si
a lasa pe altii sa traiasca ar putea fi deviza sa. Autoconvingerea sa i convinge si pe ceilalti si este baza multora dintre succesele sale; dinspre el emana ceva cuceritor, o bucurie clocotinda de viata, un optimism cuceritor si o siguranta fascinanta,
plina de energie.
Cu Luna n acest semn omul este nclinat catre nemasurat, catre "voluptatea fata de viata" (O. Adler); este risipitor
n toate cele. Acceptnd viata neconditionat ar vrea sa nu
omita nimic, sa nu-i scape nimic. Dezvolta o mndrie considerabila, un sentiment marcant pentru ceea ce crede ca si
este siesi dator. Suporta cu greu criticile - nu precum cel
nascut sub semnul Racului din angoasa de blamare sau din
sentimente de inferioritate, ci pentru ca simte tot ceea este
ndreptat mpotriva sa, chiar si loviturile sortii, ca pe un act
de lezmajestate, care nu i se cuvine nimanui. Siguranta sa de
sine izvoraste nu n ultimul rnd din lipsa auto criticii si din
capacitatea de a-si gasi chiar si propriile greseli, ntr-un anumit fel, de admirat. Puterea sa consta n forta uriasa a dorintelor sale, care se poate nsa transforma n slabiciune, daca
nu nvata sa si renunte. El pune stapnire pe alti oameni, i
rechizitioneaza cu de la sine putere si ntelege cu greu ca nu
toti oamenii sunt ca el.
Cu Soarele n acest semn, omul se afla sub imaginea conducatoare a domnitorului si suveranului, a omului priceput
si a maestrului, a artistului epicurian al vietii, a ntreprinzatorului sau organizatorului n stil mare. Are un proiect grandios al vietii, iar planurile sale devin deseori marete, supra-
11 7
dimensionate. Dar pent:t1u ca e un om care nvata trecnd

prin toate gradele, dobrjJ.dind astfel cunostinte reale si de
specialitate si pentru ca ~ste totodata un lucrator de anvergura, poate realiza des~ori lucruri neverosimile - prin
propria-i putere, fiind fOflrte mndru de asta, un adevarat
"selfmademan", care se n(crede n cele din urma doar n sine
nsusi. Conceptiile sale deiputere i pot tulbura obiectivitatea
spirituala, altminteri gndlirea sa este apropiata de realitate si
concreta. Spre deosebire d~ cel nascut sub semnul Berbecului
care si transpune a ntreaga forta vitala n proiectul sau de viitor, n acest caz ea zace n!Eul-realitate; a se simti mplinit de
propria fiinta poate ajungje pna la apoteoza Eului, amplificndu-se pna la sentime:t1tului "Sinelui grandios" (Kohut).
Este omul care nu face cojnpromisuri, ori tot, ori nimic, sustinut de credinta n sine n~usi; zguduirea credintei n sine nsusi, care reprezinta sursa !propriu-zisa a puterii sale, llezeaza de aceea cel mai profurjJ.d.
"Umbra" acestor imagjni stralucitoare se afla pe linia starului si a Iaudarosului, ~ lui "Tartarin din Tarascon" (A.
Daudet), a autoreflectarii !siautosupraevaluarii, a ,,filistinului placerilor vietii" (O. Ael-Ier).Este ciudat cum acest om att
de constient de valoarea sa si care pare ca se bazeaza pe sine
nsusi devine dependent ~e o admiratie si o confirmare netulburate. Situatiile gerffiI1lativecare i devin destin sunt fundamentate mai ales n ma~ele sau narcisism, n infatuarea sa.
Traieste multa vreme cu ~entimentul propriei nemuriri, i
vine greu de aceea sa mb~trneasca, sa fie bolnav si sa moara. Instinctiv se fereste d~ tot ceea ce e slab, bolnav si suferind, se apropie de ele do~r daca le poate subordona vointei
sale de putere. Asta dUCE1atunci la banalizarea searbada a
vietii sale, prin evitarea ct tot ce l-ar putea impresiona sau
zgudui; sau sentimentul c~ tot ceea ce cere este de la sine nteles, avnd drepturi spec!iale, l conduce spre un soi de autovenerare.
Mndria sa devine un <j>bstacol,atunci cnd poate cu greu
sa recunoasca fata de sine! sau altii greselile comise; daca se
simte lezat, va deveni un! adversar nempacat, revine doar
118
Fritz Riemann
daca i se ofera posibilitatea unei iertari generoase. Semenul

sau - si partenerul sau - este deseori perceput de el ca fiind
o prelungire a propriei fiinte; iubeste Tu-ul ca pe un receptor
al fortei sale stralucitoare, se joaca cu semenul ca un dirijor cu
orchestra sa. Nu se lasa angrenat prea profund n relatiile sentimentale, fiind astfel foarte independent fata de mediul sau
nconjurator. Prea multa apropiere l inoportuneaza si-l face
sa se simta strmtorat, pentru prea multa fidelitate are o inima mult prea larga si simte nevoia de a fi admirat de mai multe persoane.
Simtamntul fortei proprii l poate face sa depuna eforturi
fizice excesive - pare ca si cnd si-ar da siesi si ntregii lumi
dovezi ale "potentei" sale, n cel mai larg sens al cuvntului.
Aceasta raportare la Eu i lasa putin spatiu pentru empatie si
ntelegerea celorlalti; i judeca pe ceilalti n conformitate cu
sine nsusi, este de aceea un rau cunoscator al oamenilor, dar
are un instinct sigur pentru relatiile de putere si se pricepe sa
delege functii altora, fara sa piarda conducerea, dupa principiuI lui "divide et impera".
Tulburari n dezvoltarea personalitatii duc aici cel mai
adesea n directia schizoidului si a istericului. Pe linia schizoida pot rezulta oamenii puterii care si traiesc din plin viata pe seama altora, avnd totodata sentimentul ca ar trebui
ca si ceilalti sa se bucure si sa fie onorati ca sunt folositi de
ei. Devin posibile atunci egocentrismul schizoid pna la obsesia Eului si reprezentari ale atotputerniciei, chiar un absolutism autist. Laturile isterice constau n nclinatia spre cultul personalitatii, spre atitudine a de star si laudarosenia cu
privire la forta sa care este un mod de a-si dovedi potenta
ntr-o relatie parteneriala si nu arareori l dispretuieste pe celalalt dupa satisfacerea poftelor, pentru ca s-a lasat folosit n
acest scop. Dar toate acestea au rar ceva distructiv - omului din acest semn i place mult prea mult viata. Lipsa distantarii poate lua formele extreme ale luarii n stapnire ca
fiind o pretentie monomaniaca totalitara, avnd nu rareori si
trasaturi cvasimaniace n directia frivolitatii si risipei. Omul
din acest semn ncearca deseori o angoasa profunda sa nu-i
Cele douaspre~ece semne ale zodiacului
11 9
scape~i-o
ceva,
tocmai cu
datorlita
car~
potole~te
grep.. unei uria~e Iacomii de viata pe
In educatia copilului ~ste foarte important sa-i fie respectata acestuia mndria at~ de sensibila, sa fie considerat drept
motorul urmatorilor pa~i ~i dezvoltarii. Ar trebui tinut cont ~i
sa-i fie sustinuta ntelege~ea pentru ceea ce se afla n afara fiintei sale, sa fie facut mai ~ransparent pentru altii; este important sa fie nvatat sa ~i pi4rda, fara a i se pune astfel sub semnul ntrebarii propria valo!are. Atitudinile de supraevaluare de
sine ar trebui con~tientiz*e de timpuriu prin stimularea spre
autocritica. nclinatia spr$ pretentii excesive iese de obicei la
iveala de timpuriu ~i nu ~r trebui sustinuta, ar trebui tintita o
mai mare toleranta fata df frustrare.
Femeile din acest se:mil au de cele mai multe ori ceva evident maret ~i maiestuos, ~unt nclinate spre opulenta, iubesc
luxul ~i fastul. Pot fi frum~seti pretentioase carora narcisismul
le ngreuneaza adevarata ~elatie parteneriala. Au deseori o pred partenerului
~i se sicasatoresc
bartentiecare
de le
dominare
totalaclumit
bati
sunt ntr-un
fel inferiori
care li se cu
supun
ap~oape total. Partenerul ~ste folosit de ele ~ult prea mult ca
oglinda pentru propriul ~arcisism; de aceea, el poate fi chiar
invizibil, ndeplinind doat aceasta functie. Ele sunt n general
punctul central al familiei ~i societatii, le place un stil de via-
ta generos.
Ca gospodine
sunt foarte
bine organizate
~i vrednice,
au nevoie
de indep~ndenta
n deciziile
~i actiunile
proprii, au de altfel ~i curajul ~ecesar pentru asta; ca mame, i vad
pe copii ca facnd parte 4in propria lor fiinta - ceea ce nu-i
I
prea
prie~te
ntotdeauna
~opilului.
Gelozia
lor nu provineci din
din
angoasa
de pierdere
sau ~in
sentimente
de inferioritate,
mndrie lezata; n acest cc1.zpot avea ceva dintr-o felina salbatica, pe care nu ti-ai dori-~ ca du~man ~i care este gata de orice pentru a-~i reinstaura ,nndria lezata. Din mndrie se vor
I
dect
descotorosi
sa ncerce
mai s-o
degraba
stabiltzeze
~e o relatie
la rndullor.
care pare a se destrama,
Problema centrala a atestor oameni este ca se despart cu
greundesinea
ei n~i~i,
ca mndria
narcisismul
egocentric
lor. Polii
posi~ili ~i
sunt
aici pe deioizoleaza
parte deschideI
i
i
i
Fritz Riemann
120
rea marinimoasa si bogatia fiintei lor, pe de alta parte autosiguranta necomplicata si de nezdruncinat, lipsita de autocritica, iar
n cazul extrem avem de-a face cu despoti care se mbata cu puterea, identificndu-se cu totul cu placerea de-a o detine.
Din punct de vedere somatic, omul din semnul Leului nclina spre afectiuni ale inimii si ale circulatiei. Tulburari de circulatie, insuficienta cardiaca, palpitatii, infarct miocardic si bolile denumite astazi ale managerului
le gasim aici cu
precadere; ele pot fi explicate partial prin nclinatia descrisa
mai sus catre exagerare si lipsa masurii n toate domeniile posibile. Deseori este prea mndru ca sa se crute sau sa admita
ca ceva este deja prea mult pentru el, iar cteodata o lovitura
a sortii, o mbolnavire l pot face sa devina mai uman, ntelegndu-si si el limitele. Coloana vertebrala si maduva sirei spinarii par a fi si ele predispuse mbolnavirii.
n timpul ultimului razboi mondial am fost foarte impresionat de curajul unui camarad care se expunea, evident fara
teama, unor primejdii, ascunznd de inamic diversi raniti.
ntr-o zi a fost mpuscat usor n brat, lucru care l-a zguduit n
mod ciudat - pna cnd am nteles ca aceasta ranire i-a distrus propriul mit al invulnerabilitatii - daca era posibil asta,
adica putea fi ranit, atunci se puteau ntmpla si lucruri mult
mai grave. - Un nalt functionar a fost cuprins de stari de angoasa n momentul unei promovari, stari pe care nu le ntelegea, pna cnd i-a devenit clar ca tineau de mndria sa care
nu-i ngaduia sa se intereseze cum a condus predecesorul
sau - astepta din partea lui, chiar si cerea n mod inconstient,
sa poata rezolva totul imediat, socotind ca si datora acest lucru. - ,,0 figura din umbra" a acestui semn a spus cndva:
"Nici o familie din lume nu merita sa-mi murdaresc minile
muncind pentru ea". pacienta a spus: "De fapt simt ca boala este o rusine", o alta: "Sunt ca un animal cu mai multe
guri." Spusele "Regelui Soare", Ludovic al XVI-lea: "L'etat
c'est moi", care se afla sub semnul Leului, arata automaretia
sa hibrida.
Autoamagirea acestor oameni se reflecta cel mai adesea n
evitarea zguduirilor, suferintelor, nfrngerilor si umilirilor; ei
1 21
interpreteaza acest lucru ca pe un semn al acceptarii lor intense a vietii ~i al capacitatii de a se bucura, fara a recunoa~te angoasa fata de viata ascunsa n spatele lor, care i-ar putea maturiza daca s-ar expune ~i partilor ei ntunecate. Putem vorbi
aici despre o "fuga n bucurie", ntr-un pozitivism care i da
respectivului posibilitatea sa-~i mentina conduita impunatoare ~i autodivinizarea. Nevrnd sa ~i accepte limitele proprii,
se da deoparte din fata a tot ce ar putea sa i le dezvaluie, dar
~i pierde astfel sinceritatea interioara ~i nu accepta sa ajunga
la trairi ale neputintei sale, ceea ce l-ar face totu~i sa devina
mai uman.
Rezolvarea tematicii Leului consta n patrunderea pna la
exemplaritate prin autoritatea sa egocentrica, de unde va porni
atunci ceva subjugant. Cerinta de a se darui fara conditii vietii ~i de a avea curajul sa-~i spuna sie~i da i da atunci posibilitatea unei autorealizari care, tocmai ~i prin cunoa~terea limitelor, duce la o autonomie, o independenta suverana ~i la o
zabovire n sine nsu~i care nu mai are nevoie de dovezile fortei ~i putintei sale, caci atunci omul ~i-a gasit propria identitate, traie~te din strafundurile fiintei sale, din "mijlocul" sau.
Poate ca simtim ceea ce "apartine Leului" la oameni ca
Henry Ford, Lorenzo Medici ("il Magnifico"), "le roi soleil",
Ludovic al XN-lea, Napoleon I, Balzac, Hamsun ~i la doamna du Barry.
FECIOARA
Sa masori tot ceea ce se poate masura si sa

faci sa fie masurabil tot ceea ce nca nu e.
GALILEI
Ca pentru a pune stavila narcisismului ngmfat si nclinnd spre o lipsa de masura a celor nascuti sub semnul Leului, cu cultul lor naiv al personalitatii, aflam un nou contraimpuls prin semnul Fecioarei. Omul din acest semn are constiinta
dependentei si a supunerii sale fata de fortele naturii si ale vietii. Din acest sentiment fara de viata ia nastere n el o modestie care l poate conduce att catre o resemnare voluntara inteligenta, ct si catre o lipsa de ncredere n sine nsusi. n locul
unei risipe nechibzuite ca la semnul Leului, este vorba aici de
folosirea gospodareasca a lucrurilor. Omul din semnul Fecioarei cunoaste pericolul la care este expus si de aceea si cauta o
orientare sigura n univers; vrea sa aiba informatii despre el
nsusi, sa-si cunoasca posibilitatile si limitele. Atitudinea sa de
baza este observarea de la distanta si strngere a experientei;
ntrebarea referitoare la relatia dintre cheltuirea fortei si randamentul ce poate fi obtinut se pune aici ntr-un mod lucid-realist, economia fortelor devine importanta, necesitatile sale de
baza sunt mpartirea rationala, privirea de ansamblu si prevederea inteligenta. Complexitatea si bogatia vietii au asupra lui
un efect mai degraba opresiv, l dezorienteaza si l nelinistesc;
de aceea ncearca sa le ordoneze, sa le catalogheze si sa le faca
Cele douasprez!ece semne ale zodiacului
1 23
sa devina "masurabile", ~pernd ca asa le va putea transforma n "lucruri realizabile"!. Este omul metodelor solide si constiincioase, al cercetarii p4s cu pas si al mbinarii celor descoperite, pe care apoi ncear4a sa le introduca ntr-un sistem clar,
avnd o privire remarcablila pentru detaliu, pentru distingerea celei mai fine nuante ~i o preferinta pentru statistica.
Din principiul de baz~ al evaluarii rationale si al utilizarii
pot fi derivate modurile sjale caracteristice de comportament.
In
loc de
autoreferinta
celp.i
nascutlucrurilor.
sub semnul
Leului, sa
ascendentul
aduce
aici referinta!
asupra
Constitutia
este
mai degraba astenica, terrl-peramentul usor melancolic. Omul
nu vrea sa se lase surprin$ de nimic neprevazut; daca s-ar putea, ar dori ca totul sa fie ~alculabil si sa se petreaca, sa "functioneze" n felul n care i ~e pare lui potrivit. Astfel ca dezvolta
tipicefara
aiciverva,
care, fiind
l fac
sa tendintele
devina un asiguratorii
cicalitor pe4ant
care exagerate,
ramne mpotmolit n pregatiri din priciha prea multor premeditari prin care
cauta sa se asigure, care ~u ndrazneste nimic pna cnd nu
s-a si nu i-a fixat pe ceilalti ntr-o forma de viata monoton-schematizata pe un f~gas care nu mai permite nici un fel
de libertate
de miscare.
Ate n
fiinta saasupra
ceva simplu,
cteodata;
detine
ntotdea~a
controlul
proprieiaspru
persoane, nu se lasa atras catre ~imic, este ntotdeauna adunat, nu-si
iese din fire; are o aversite
fata de tot ceea ce ar putea ame-
ninta
precautia
sa pricep1flta
si cumpatarea
critica, iar toate
astea l
fac sa para
cam fara vioiciune
si farasaculoare.
Cu Luna n acest serrk omul, din nou spre deosebire de
straduieste sa ajunga la ~ telegerea de sine, constiinta dependentelor omenesti naste n el necesitatea de a se autoobserva
omul
cu Luna
Leu, cal! e-sicttraia
spontan
existenta
se
cu o mai
mare nacuitate,
posibil
pentru
a nu seEului,
pierde.
Daca
va afladaca
multevadespr~
prinsaautoobservatie
si
autocritica,
nvata elcum
se "comporte" nteleapta
cu sine nsusi, va putea pierde n$a elanul spontan, capacitatea de a
improviza, din cauza exce~ului de autoreflectie. Omul sub semnul Fecioarei poate fi usor tulburat prin fleacuri; neregularitatile si neglijentele l irita, ~ dor aproape fizic, pentru ca are re-
124
Fritz Riemahn
i
prezentari foarte exacte despre cum trebuie facute lucrurile; asa

ca
devine
un Palmstrom
-Rentrucare nu depinde
poate fi ceea
ce nu
are voie
sa fie, iar intolerant
acest nu-e=yoie-sa-existe
numai de parerea sa personala. n con[tactele sale interpersonale
este
gator,mai
atta
degraba
vreme discret
ct nu isiserezervat
pretin1e dar
nimic
de ce
nadejde
depaseste
si ntelelimita sa si asa nu prea extinsa a tolerantei - atunci se baricadeaza n spatele unei obiectivitati, care ~ protejeaza emotional sau
argumenteaza cu "dovezi", care seileaga de un anumit detaliu, trecnd cu ncapatnare cu ved~rea problema n sine.
Cu Soarele n acest semn, omul 4re ca dorinta cea mai profundastrnsa-n
sa observe
si sa
legile
si regulile,
"ce tinefiinlumea
sinea
ei"',cerceteze
sa sondeze
si natura
sa proprie,
ta sa ..Imag~nea conducato~re nnr.sc~ta s~ ~fla n ~irectia
"magIstrulm", a pedagogulm, a speflalistulm SIgur, avand cunostinte de specialitate nentrecute. forta sa consta n credinta
n
si n
straduintaexactitatea,
asidua, care
ar trebui
mntuiasca.ratiune
Harnicia,
temeinicia,'
soliditate
a sisa-I
obiectivitatea
sunt virtutile sale, cu care prin muhca progresiva realizeaza
I
ceva maret. "Umbra" acestui om s1 regaseste n nvatatorul

marunt, n pesimistul nfricosat de yiata si n cicalitorul intocare le este de obicei inconstient n rivinta lucrurilor fara importanta, de care sufera si 'mediul
conj-~rator, n afara de ei
lerant, daca
n "guvernanta"
- toti de
rep~eZinta
un perfectionism
nsisi,
nu se pot debarasa
e n favoarea
unei viziuni
generoase asupra vietii. Wagner din Faust este o asemenea
A
imagine-umbra a omului aflat sub ~emnul Fecioarei.

Omul de aici are doua posibilitati sa-si traiasca sarcinile datorate acestui semn: el poate cstigk prin auto restrictie ntetate, ajungnd pna la nivelul cel m i nalt al maiestriei, ca un
leapta
cunoastere
si pricepere
n tomeniUI
sau dealespecialiexpert ocare,
prin ntelegerea
ultime
or profunzimi
domeniului
noasteresauaflata
de specialitate,
mult peste aceste
l va Iar&i
lijite.pe Avnd
acesta constiinta
pna la o cunecesitatii functiei sale se poate plasa ~daratul problemei pe care
I
* Goethe, Faust I, Editura Univers, BucJresti, 1983, trad. Stefan Aug.

Doinas. (N. ed.)
i
Cele douasprez~ce semne ale zodiacului
1 25
o slujeste, careia i se dedita atunci n cel mai bun sens al cuvntului, onest si incoruptibil.
Dar n cautarea unor garantii se poate mpotmoli n principii si maxime, n regulil si statistici; "providentia memor"
poate lua un loc de frunt~ n sinea lui, n asa fel nct se poate prinde n propria plasa evitnd riscul de a fi viu prin retete de comportament si p ogramarea fara lipsuri a timpului
sau, astfel ca nimic nepre azut sa nu poata aparea. Apoi dezvolta o hipersensibilitate f ta de tot ceea ce deviaza de la "norma"; "just" sau "gresit" s nt singurele criterii valabile pentru
masurarea valorii, el masj.Irnd cu ele lucruri a caror valoare
au o alta dimensiune, fata ~e care si nchide astfel accesul trairilor. Toate astea pot sfrs~ ntr-o schematizare si sistematizare fara sens a vietii sale, ~are devin apoi independente si se
pot transforma n final nl compulsie. Acest lucru se va exterioriza atunci printr-o marr perturbabilitate si indispozitii contrariate, pe care le atribui~ adesea altora n loc sa caute motivul n sine nsusi; devine Imizantropul care critica totul cu o
nemultumire cicalitoare ~i persistnd n dreptatea sa intoleranta, una dintre cele mai Ifrecvente figuri din umbra ale acestui semn sau un fanatic a~utilitatii si al oportunului, care ar
dori sa ia n calcul tot cee~ ce este viu, fiind cel ce nu vede padurea din cauza copacilot. n asteptarea unor ntmplari negative - oglindirea situatiei sale interioare negativiste - are
ntotdeauna rezerve ascun~e "pentru orice situatie", care i dau
n cele din urma asigura~ea pentru continutul unic al vietii,
devorndu-i orice urma alcapacitatii de a se bucura.
Este usor de nteles caIn conformitate cu cele spuse vom
gasi n acest semn mai al~s oameni cu structuri compulsive
ale personalitatii care merg pna la nevroze obsesionale, reprezentnd la modul cel ~ai pur prin trasaturile lor de ncapatnare, spirit econom sildragoste pentru ordine, "caracterul
anal" descris deseori de F*ud, aceste nsusiri putnd avea toate gradele de intensitate.lsi fanaticii consecventi ai igienei si
dietei apartin acestei catetorii. Acest om si manifesta agresivitatea fata de ceilalti prit1.critica sa crcotasa, severitatea sa
pedanta si instructiunile $ale ntolerante. Din autoobservatia
!
126
Fritz Riem~nn
sa exagerata poate dezvolta trasatuti ipohondrice, cum de altfel laturile sale compulsive se aprqpie de depresie, avnd ca
fundal psihic resemnarea de a nu putea influenta totusi prin
mijloacele si metodele sale viata siloamenii ntr-att ct ar fi
cerut ideea perfectiunii ce-i plutest~ n fata ochilor. Capacitatea sa de fin observator i este fatalt n forma sa distorsionata
- dinceva
tntar
face armasar si talentttl de a se supara poate capata
distructiv.
Aflat sub acest semn, este deofebit de important ca din
punct de vedere educativ copilul St nu fie suprasolicitat prea
devreme pentru a deveni un perfettionist referitor la curatenie, ordine si exactitate, acest lucr~ caznd pe un teren mult
prea fertil, venind n ntmpinarea bropriilor tendinte. Tot din
punct de vedere educativ trebuie tijnut seama sa nu existe interdictii nemotivate s.a. - copilul fste receptiv si ntelegator
pentru ceea ce este necesar daca i motiveaza totul rational,
daca ntelege de ce. Ar trebui sa te fupui criticii sale - el observa cu mare finete si devine extrem de nelinistit daca i se
contesta ceea ce a c~n~tatat pe bunk dreptate.
'
Femeile din acest semn au desebri ceva cast, "curat", virginal-angelic; te poti bizui pe ele, smt solide si responsabile.
Frica de daruire, angoasa de a se pi~rde si a-si pierde rezervele sentimentale pot duce la tulbur~ri ale capacitatii de iubire
(frigiditate); pasiunea mai degrabai le nelinisteste si pot aduce cu ele si n erotica puncte de vejiere economice si oportuI
pu apararea
sunt folosite
calculat
n
ne; pudicitatea
zul
n care erotismul
devinesi sexualitatea
atunci desecfri
folosita,
n cabeneficiu propriu. Cteodata repre~inta si tipul de neatins si
rece al madonei care se prinde n pl~sa propriilor reprezentari
ale castitatii, asteptnd n secret cav~lerul care s-o elibereze pe
frumoasa din padurea adormita d~ maracinisul pe care si l-a
ncropit singura. n cazul n care a~ cu preponderenta trasaturi compulsionale regasim aici persoane care exagereaza cu
curatenia, fanaticele dereticarii si o~dinii, pentru care curatenia si ordinea sunt mai importante rect o atmosfera placuta.
Ele tiranizeaza astfel lumea nconjfratoare si pot strica orice
buna dispozitie prin simtul lor pra~tic si prozaismullor folo-
1 27
site la locul nepotrivit, fiind sigure ca stiu ceea ce e njustn,

traindu-si astfel tendinta lor destul de slaba de a se impune.
Ca mame sunt deseori asa-numitele nmame metronomn, care
duc la bun sfrsit nprogramuln prescris, netinnd cont de felul specific individual al copilului si oferind prea putin sentiment matern viu si calduros.
Astrologia i atribuie acestui semn sistemul digestiv si cel
metabolic, mai ales intestinele n primele lor sectoare, chiar si
plexul solar. Deseori conflictele intrasufletesti si atitudinile gresite se oglindesc aici psihosomatic prin tulburari intestinale de
tot felul sau prin labilitate vegetativa, numita asa pausal si nespecific de catre medicina; pare sa aiba si o nclinatie catre alergii. A corobora functia intestinala n mod simbolic cu atitudinile de baza de scrise nu pare a fi prea greu.
Astfet polii realizarii sarcinilor date acestui semn se regasesc ntre preschimbarea inferiorului n superior, asa cum este
simbolizat acest lucru de catre functia intestinala, n implicarea sa pentru rationalitate si necesitate; pe de alta parte, le regasim npoticnirea n pregatiri si n precautie exagerata, care
ngusteaza egoist si timorat, opreste n loc sa dea.
Un pacient avea pentru tot ce se petrecea n viata sa un orar
mpartit economic, un program: mersul la culcare (chiar daca
erau musafiri prezenti), relaxarea si viata amoroasa erau stabilite cu precizie dinainte; devieri nu existau practic deloc si
a fost foarte mirat ca sotia lui nu era de acord cu acest sistem
nrationaln. - O femeie ntrebuia tot mereu sa mai puna ceva
n ordinen - sa strnga si sa se spele foarte temeinic - nainte de a se ntoarce la sotul ei n pat caruia i trecusera ntre
timp toate impulsurile erotice. - Un scriitor si aduna manuscrisele n sertarul biroului; le tot cizela, pentru ca nu i se pareau nperfecten - astfel ca a ramas mpotmolit n pregatire,
ca multe persoane din semnul acesta, nvins de cerintele unui
perfectionism care facea ca cele scrise sa nu fie vii -, aceasta
era de fapt problema, pe care el credea ca o poate rezolva prin
tot mai multe mici mbunatatiri.
Autoamagirea prin care omul acestui semn ncearca sa se
sustraga naltimilor si abisurilor vietii din angoasa n fata exis-
128
Fritz Riemjmn
,
tentei este fuga n certitudine. Stra4iania obtinerii unor asemenea asigurari, teama de tot ce este ~asional, irational, neprevazut l fac pe om sa devina limitat st meschin. Departe de forta
dionisiaca, tot att de departe de qimensiunea eroica a apolinicului, el ia viata n doze prielni~e, bine rationate, facnd-o
inofensiva pentru un eveniment pelcare crede ca-I poate asigura pe deplin pentru sine daca va slupraveghea totul suficient
de bine si va evita orice risc. Seamana astfel cu acel barbat care
a vrut sa intre n apa abia dupa ce 4 nvatat sa noate. Crede n
fezabilitatea lucrurilor si n faptul ca-si poate depasi limitele
printr-un antrenament harnic. Angpasa sa fata de daruirea catre viata i poate distruge orice capabtate de a se bucura - este
I
deseori
un n
maestru
politicii
strukurilor
acri. sarcinii puse
Avnd
vedere alcele
de mai
s~s, rezolvarea
aici se afla n respectul fata de viat4 pe care nu doreste sa o nteleaga si sa si-o faca utila pentru Br0pria siguranta, ci pentru
a gasi un raspuns la existenta um~a pe care a experimentat-o
si a simtit-o intens, cu toate deperidentele si amenintarile ei.
Acest raspuns l poate gasi n serticiul rnduit prin sine ndestinul
susi, n ocuparea
si n disponibilitate
plina de sens
a pent~u
a ldcului
cercetarea
pe care ipropriei
l-a ornduit
fiinte de
n vederea
atingerii legilor genef'ale ale vietii, ceea ce le va
fi
folos si altora.
Anvergura semnului poate fi s~mtita la persoane ca: Goethe, Herder, Friedrich Schlegel, A. vi. Humboldt, CD. Friedrich
si Wilhelm Raabe; partea pedagogiFa e vizibila la Maria Montessori si J.Fr. Oberlin, care confonn lui A. Rosenberg "a considerat ntreaga existenta a omului n aceasta lume, dar si n
cealalta, din punctul de vedere al {mei pedagogii a lui Dumnezeu" si a scris: "Si deoarece voin~a omului nu poate fi obligata, ci ~rea sa fie ~trasa, Domnul rlostru foloseste tot soiul de
mijloace educative pentru sufletul pmenesc. Una dintre scolile cele mai obisnuite si mai eficiente ... este scoala bolii, a durerilor, a lipsurilor interioare si exterioare" (Alfons Rosenberg:
J.E Oberlin).
BALANTA
,
Frumustea este una dintre rarele minuni
care fac sa amuteasca ndoielile noastre fata de
Dumnezeu.
JEAN ANOUILH
Cu semnul Balantei ncepe a doua jumatate a zodiacului;

dupa semnele de primavara si vara despre care am discutat
pna acum, ncepnd cu prima "afirmare a Eului" n semnul
Berbecului pna la ordinea care selecteaza n semnul Fecioarei, ajungem acum la semnele toamnei si iernii care, spre deosebire de nclinatia mai puternica spre extrovertire a primelor semne zodiacale, arata n general nclinatii mai introvertite.
Este ca si cnd sinceritatii naive a aplecarii spre lumea obiectuala i-ar fi luat locul o distantare mai mare, care da posibilitatea unei ntelegeri de sine mai extinse, dar permite si perceperea lumii ntr-un alt mod, si anume prin deplasarea
centrului de greutate al perceptiei dinspre obiect mai spre interior, ceea ce se observa pentru prima data n semnul Balantei, n care" Tu" -ul nu mai este doar "obiect", ci ne iese n
ntmpinare, fiind oglinda propriei noastre fiinte si completnd-o n acelasi timp.
Dupa mentalitate a att de axata pe economicitate, utilitate si oportunitate a omului din semnul Fecioarei urmeaza, din
nou, un impuls contrar: fericirea care ne mbogateste, care ncearca sa ne atinga prin frumusete si cinstire a erosului; dorul
de o lume n care, dincolo de oportunitate-utilitate, chiar de
necesitate, frumusetea, adevarul si dreptatea trebuie sa se conditioneze si sa se completeze reciproc, respectiv sunt doar aspecte diferite ale aceluiasi principiu al armoniei din care pro-
130
Fritz Riem~
vin, sunt pentru om numai valori~e cele mai nalte. Astfel ca

aspiratia cea mai adnca a vietii otnului din semnul Balantei
sunt relaxarea usoara, vesela, echi~ibrul, stabilitatea si armonia, din care pot fi derivate mod~rile sale caracteristice de
comportament.
n domeniul ascendentului ga$im n semnul Balantei un
temperament sangvin-voios, care prezinta nu rareori o tenta
hipomaniaca. Omul din acest semf- se dovedeste adaptabil si
doritor sa se adapteze, neimplicnqtu-se prea profund emotional, fiind foarte amabil si sociabq, extrem de dependent de
simpatii. Evita cu draga inima iritatile si conflictele care i provoaca o neplacere fizica; atenueaz~ tensiunile si mijloceste ntre contrarii, fiind gata oricnd sa ~aca un compromis pentru
a-si pastra sau reface echilibrul intJm. Acest lucru i poate deveni o a doua natura, nct va deztmorsa aproape n mod reflex situatiile si, din obisnuinta si qomoditate, va evita n special tot ce l tulbura sau irita si va tr~ce mai degraba cu vederea
dect sa se expuna unei controversie. Omul din semnul Balantei este adesea n asteptarea unui roroc, care i se mplineste
cu greu n realitate.
i
Cu Luna n acest semn dorint~ sa de simpatie, nostalgia
fata
de un calm voios si
o armonieineumbrita sunt aproape si
I
/
I
mai mari. Omul din acest semn se lndreapta n special spre un
"Tu"; oglindirea n ntlnirile cu s~menii sau cu partenerii l
fac abia atunci sa se regaseasca. s~sacrifica laturile ntunecate si problematice oglindirii vizate 4 propriei amabilitati si dezvolta astfel o pozitie jucausa fata ~e viata, ajungnd pna la
un estetism intelectual care minirn~lizeaza realitatea - si cea
proprie - o anumita dragaIasenie. froblema sa principala este
necesitatea inevitabila de a lua de~izii, de a se implica n controverse, de a lua pozitie si de a-sf exprima puncte de vedere - asta l-ar duce la conflicte clt altii, ar putea nsemna o
I
pierdere
simpatiei. De aceea evita[adesea
deviind ntr-oa superadaptabilitate
amapila, nu animozitatea,
ia lucrurile prea
n
serios si se salveaza n atitudini con!ventionale de protectie care
ajung pna la un conformism nive~ator. Sensibilitatea sa subtila, ca a unei mimoze, fata de sirrtpatia sau antipatia aratata
Cele douasprezfce semne ale zodiacului
1 31
de altii, ne aminteste de c~a a celui nascut sub semnul Racului, la cei din semnul Balcnjtteidepinznd nsa mai mult de lucruri exterioare.
Soarele n semnul Bal~mteiduce la o cerinta spirituala a
omului de a reprezenta v~lorile artei, ale dreptatii si ale adevarului. Anvergura fiintei ~aledepinde de ct de mult ndrazneste sa se expuna contradtctiilorantinomice ale vietii, tinznd
catre o sinteza mpaciuito~re, n osteneala sa pentru un adevar obiectiv valabil si dreptate nepartizana, care se afla deasupra prejudecatilor subieFtive,lipsei obligativitatii conditionate sau a compromisuhti fals. Putem circumscrie aici, cu
criteriile dreptatii obiectiv~,imaginile conducatoare ale judecatorului de factura lui Sollomon,ale artistului, ale clasicului
sau ale mediatorului diplqmatic.
Din predispozitia sa d~ baza putem ntelege ca situatiile
germinative ce se rasfrnig aici asupra destinului sunt mai
ales problemele adaptarii ~xagerate si ale indeciziei. Din teama de a pierde simpatia ~elorlati, omul din semnul Balanta
nclina spre compromisuti prin care ncearca sa-si mentina
echilibrul, care ramne c-qtoate astea labil, ceea ce-i reduce
posibila amplitudine a vib~atiilorla o vibratie pe temen scurt
si fara adncime. Apropi~rea sa de ceilalti are ntotdeauna
ceva angajant; spune cu ~reutate nu, nclina sa promita mai
mult dect va putea sa fa~a. n situatii conf1ictuale are obiceiul sa nu priveasca prea latent,sa li se sustraga folosind politica strutului, n sperant~ ca greutatile se vor rezolva de la
sine. Lasa ca lucrurile sa ~e bazeze pe ele nsele, reprezinta
un "laissez aHer" nonsalart care nu-i confera contururi si l
face sa se mpiedice n fo~malism,ntr-o decenta inatacabila
si ntr-o desavrsire a foniei, ce se poate transforma n banalitate. Nevoia de simpati~ si de confirmare este valabila n
special pentru persoana sa!si pentru privilegiul sau extern, pe
care l subliniaza corespu~zator, pna la o vanitate considerabila. Are nevoie de mai Imulta bunavointa si apreciere dect altii, pentru a-si desfas~ra cel mai bine calitatile. Lipsa de
armonie, cearta si respingerea l dor n mod special si orice
mijloc i este oportun ca s~ le evite.
!
132
Fritz Riem<imn
Cel mai greu i este sa ia deciziil- este omul lui "att... ct

~i" care sta mult n cumpana ~iclntare~te;solutiile "ori-ori"
nu-i convin, l conduc la indecizii chinuitoare ~i atunci lasa
destinul sau pe altii sa decida. Asta poate merge pna la lipsa oricarui punct de vedere, fiind v~or de convins ~ifiind deosebit de sensibil la lingu~eli. El t,.su~ilingu~e~tedeseori n
a~teptarea
amabilitate.unui
Evitarea
feedback
oricaror
de lingu$eli,
frictluni ar
duce
vreansacele
subjuge
din urma
prin
la o comoditate laxa ~ila nepasar~; se cruta atunci pe sine n
celalalt, considernd ca este vorb~ despre o toleranta speciala, ia imposibilitatea de a lua o detizie drept o ncercare deosebita de a fi obiectiv,crendu-~ia*fel o ideologie ce se gase~te, aparent, dincolo de bine ~i d~ rau, dar care n realitate
trebuie doar sa-Iscuteasca de luar~a unei pozitii univoce. Aici
figurile din umbra sunt ndatorito~rea persoana fara caracter
care spune da, estetul ~ipersoan~ cu nclinatii artistice, care
vede totul prin ochelari de culoare roz, pna la snobul arogant.
Din punct de vedere educativ trebuie avut grija sa nu te
la~i sedus de pozitia lingu~itor-cuFeritoareca sa rasfeti copilul, sa deviiprea ngaduitor ~isa-i truti limitele necesare ~icerintele consecvente- a~apot fi pu~e bazele viitoarelor treburi
facute de mntuiala, mergnd pe c~leaminimei rezistente. Copilul se sprijina atunci prea mult Fe propriul ~arm, care poate fi de altfel foarte mare ~idezvolta un oportunism, o superficialitate care l ajuta sa treaca pes~etot ceea ce este neplacut.
Trebuie luat aminte ~ila posibilitalteadestul de plauzibila de
a devia n situatii conflictuale n ~inciuna comoditatii. Este
important sa fim atenti la nclinat~ilelor muzicale. Afectiunile cutanante trebuie luate n seanh.ade timpuriu ca posibile
semne ale unor probleme de cont,kt.
Femeile acestui semn au adese~ mult farmec ~igratie, pot
avea o frumusete floral-delicata ~ilarmonioasa. Le plac luxul
~ieleganta, sunt u~or de sedus p~in lingu~eli ~icomplimente. Cu mare placere se lasa rasfatate, se pricep la crearea unei
atmosfere estetic-binefacatoare ~iIlaa lua din viata partea ei
senina. Stapnesc flirtul ~icochet~ria ~i~i doresc n secret ca
dragostea sa fie un serviciu cavateresc ideal, ducnd la veI
133
neratie, ele dorind n moq special sa se "amuze". Nevoia de

tandrete este extrem de niare, poate si n legatura cu o mare
sensibilitate a pielii; tand*etea li se pare mai importanta dect senzualitate a, a fi adm!irate, mai important dect iubirea,
galanteria, mai important~ dect pasiunea, n sexualitate gasesc un usor dezgust est~tic, astfel dorinta lor de a se oferi
putnd fi tulburata. Au d~seori un imbold de a se arata, ceva
exhibitionist, ca si nclin~tia catre autoprezentare narcisica,
de aceea se gasesc deseo~i sub acest semn talentul pentru
dans si actorie. Tematicajprostituatei
refulate nu este prea
rara la ele, motivata cel JiLaiadesea prin comoditate si dragoste pentru lux ..
Ca urmare a celor desdrise, e de nteles ca sub acest semn
gasim multe structuri isthice ale pe;sonalitatii; predilectia
pentru comoditatea indol~nta, dependenta de simpatia altora
si sarmul, existent cel mail adesea, seducerea de catre tot ceea
ce este stralucitor, faptul qa a nvatat de timpuriu sa se bazeze pe avantaje exterioare f~vorizeaza trasaturi isterice cu marcare narcisica. Eritrofobiaj si tulburarile capacitatii de iubire
depind deseori de presiUljlea reprimata timpuriu de a vedea
si de a arata. n cazul une~ biografii corespunzatoare pot aparea fenomene de degrad~re - jucatorii la jocurile de noroc,
hippies si tinerii "flower ~ower" ar putea fi exponentii naivi,
deseori vrednici de iubirej ai semnului Balanta care si doresc
o lume mai frumoasa si mai comoda.
Trasaturile compulsivejapar deseori pe baza cumpanirii indecise si boabelor
a nehotarrii
pe ~are sau
ncearca
le rezolve magice.
prin "numararea
de fas~le"
a altorse activitati
Si
angoasa legaturilor poatel aparea pe aceasta baza, iar sovaiala
poate
chin~itoare.
compulsive
nu
apar
la elavea
ca o grade
expresie
a Isfsierii Trasaturile
interioare ca
la cei nascuti
sub semnul Gemenilor, c*e oscileaza ntre a putea asa, dar si
altfel; nu reprezinta nici o protectie mpotriva afectelor si agresiunilor reprimate cum ~ vazut la Berbec, ci provin din ncercarea chinuitoare de a tezolva n mod armonios si de a mpaca antinomiile vietii s~ ale propriei naturi. Asta se poate
transforma ntr-o problem4 insurmontabila daca omul din sem-
1 34
Fritz Riem~
I
I
nul Balantei ajunge la concluzia ca hebuie sa aleaga si sa se decida, deoarece fiecare hotarre asc*de n sne o decizie de tip
sau-sau pe care tocmai ca ar vrea s~ o evite.
Astrologia desemneaza la se~~ul Balanta corespondenta
cu urmatoarele organe: rinichii, b*inetul renal si pielea; acolo se pot somatiza cel mai usor cqnflictele nerezolvate. Mai
ales pielea este un organ de contacti extrem de sensibil la acesti
oameni, starea pielii exprima cel rrai bne greutatile de contact. Conflictele decizionale care ap~sa cu gravitate si sunt percepute ca insolvabile pot fi funda!1Il psihodinamic al afectiunilor renale.
i
O pacienta visa astfel: "Se faceai ca din amabilitate si exces
de zel am preluat o obligatie care imi s-a parut mai apoi a fi
prea mult pentru mine si care era ~ricum inutila". Un alt vis:
"Era la ONU; o multime de deput~ti; Kennedy si Hrusciov se
certau dezbatnd, poate din cauza ~rizei din Cuba. Eram probabil translator, n orice caz statea~ la microfon ntre cei doi,
ncercnd sa-i calmez pe cei doi pqliticieni."
Tematica Balantei se misca, asiadar, ntre polii tensiunii
creatoare care tinde spre configur~re la acei oameni a caror
carisma este sa aduca pe lume adevarul, dreptatea, frumusetea si pacea; si pe de alta parte un ~stetism indiferent care dizolva profunzimile vietii n dimintttive beletristice, la oamenii care fiind ndragostiti narcisic d~ ei nsisi devin de neatins
pentru ceilalti.
i
Autoamagirea consta aici n faptlul ca omul, stapnind "eticheta" si conventionalul, nu "ia nic~odata atitudine", identificndu-se tot mai mult cu formaluli- este amuzant sa afli ca
baronul von Knigge, a carui carte ~ducativa Despre relatia cu
oamenii a fost "de bonton" pentru np.ultegeneratii si a conferit
regulile de buna cuviinta, apartin~a semnului Balantei. Prin
ocolirea abisurilor vietii, prin evit~rea tuturor asperitatilor,
omul din acest semn poate crede ~a poseda o superioritate
aparenta, pentru ca nimic nu-l po~te face sa-si piarda echilibrul; dar aceasta relaxare va fi usori de zdruncinat daca nu va
mai reusi sa tagaduiasca ceea ce "trulbura". Printr-o amabilitate abila si o participare aparent isentimentala se apara de
Cele douaspreZjece semne ale zodiacului
1 35
zguduiri si tradeaza emo~a erotica ceruta aici printr-o dragoste neserioasa si estetism; e~poate ramne prin blndetea sa un
copil al vietii, oricum denjm de iubire.
Dar gasim aici si oam~ni care ndraznesc sa-si expuna vietii sensibilitatea subtila si Idiferentiata, care, printr-o stradanie
continua pentru adevar sildreptate, si maresc raza de actiune
nspre creatiile artistice. E~reusesc sa-si transforme viata ntr-o
opera de arta; sunt clasidi vietii. Straduinta pentru adevarurile obiectiv-valabile i fa~e sa sufere mai mult dect pe altii
din cauza antinomiilor ir~conci1iabile ale vietii; dar cu ct le
este mai mare anvergura} cu att mai mult le sunt stimulate
fortele creatoare.
'H. v. Kleist - "teatruli sau de marionete" povesteste nentrecut dorul de a trai ar~onios n "miezul lucrurilor" -, O.
Wilde, c.P. Meyer; Leibllsi Boecklin, Rathenau si Mahatma
Gandhi, precum si Eleon~ra Duse sunt doar cteva exemple.
I
SCORPION
Dumnezetj le interzice fructele din pomul

uza ei. Dar c e patrunde pna la baza fenomenelor se d0rtCelOr
va' viora care
datorita
cunoasterii
sunt lor.
distrusi din cai
THOMAS RING
i
I
n semnul zodiacal care urme~za dispare nclinatia spre

echilibrul lipsit de tensiuni, spre ar~onizarea estetica a lumii
din semnul Balantei. Se poate spun~ de-a dreptul ca scoaterea
brusca la lumina a tensiunilor, a c\mtradictiilor si abisurilor
sufletesti este o necesitate de baza ~ celor nascuti sub semnul
Scorpionului. Omul din acest semn firea sa priveasca parca "n
spatele" lucrurilor, vrea sa le ntele~ga cu exactitate, cercetnd
fara menajamente, nevoalnd nimit, nefiind speriat de nimic
atunci cnd este vorba despre ntetegere si cunoastere clara.
Tot ceea ce este nedescoperit, necer~etat si ntunecat l farmeca; omul ar dori sa obtina putere as~pra naturii si vietii, ar dori
sa intervina ca plasmuitor si ca mqdelator n secretele Creatiei. El nu ramne n contemplare 4istanta precum cel nascut
sub semnul Gemenilor, ci este atras $i implicat el nsusi n ceea
ce cerceteaza. Trebuie sa-I nteleaga!i'si sa-I schimbe si
, este ntotdeauna gata sa mai faca un pas'I daca nu a aflat suficient.
Puterea obtinuta va decide n cele <finurma la ce va fi folosita, referitor la superior sau inferior.'jOskar Adler vorbeste despre caracteristicile celor doua posipilitati de a exista n sem-
137
nul Scorpionului, si anume despre magia "alba" sau magia

"neagra": este vorba aici fie despre a gndi pna la capat, despre a trai pna la capat cu consecventa, care da posibilitatea
unei maturizari si schimbari interioare, despre acel "sa mori
si sa devii", pe care l cerea Goethe care avea ca ascendent
semnul Scorpionului, pentru ca omul sa poata oferi si altora
fructul acestui proces de transformare. Fie despre abuzul fortelor Scorpionului pentru o privire patrunzatoare, care diseca
pe furis si fara mila, pentru ca apoi sa treaca in posesia sa si
sa faca dependent de sine ceea ce a cunoscut astfel.
Plecnd de la principiul de baza al acestei forte magice de
dorinta si de la dorinta de patrundere cercetatoare gasim n
domeniul ascendentului un temperament tenace-perseverent,
care pare flegmatic-retinut nspre exterior, n spatele suprafetei vizibile, deseori impenetrabile, aflndu-se nsa pasiuni si
afecte intense. Omul din acest semn are n modul sau de comportare ceva ambitios si consecvent, este mai degraba diplomat dect direct; nchis si tacut, nu-i place sa i te uiti n carti,
i atrage nsa datorita acestei atitudini pe ceilalti sa-si iasa din
ale lor si afla astfel mult mai multe despre acestia, dect n situatia inversa. Are o anumita intentionalitate, sugestivitate si
o imensa ambitie de a realiza, si pentru ca este de obicei capabil si perseverent, si atinge scopurile. Omul acestui semn traieste n siguranta n concordanta cu lumea pulsiunilor sale; n
cazul n care ramne nediferentiat n aceasta lume, semenii si
lumea obiectiva i devin "obiect pulsional", pe care vrea sa-I
obtina cu forta, fiind un om calculat si avnd privirea agera
ndreptata spre slabiciunile celorlalti. Dorinta sa sexuala este
o problema mai ales n tinerete, mai trziu devine motorul
vointei sale de performante.
Cu Luna n acest semn zodiacal, omul are deseori ceva fascinant si sugestiv, precum si o putere a seductiei sufletesti careia ceilalti i cad usor prada, simtindu-i puterea vointei si pasiunea intensa. El exercita adesea un soi de atractie
inconstienta prin care i nlantuie pe ceilalti si vrea sa-i faca
dependenti de el. Dar, n timp ce se pregateste ca si ceilalti sa
nu se poata sustrage puterii si influentei sale, devine el nsusi,
138
Fritz Riemm
indirect, dependent de ei: reactioneaza extrem de gelos atunci

cnd altii par a se desprinde de el, cu adevarat sau doar presupus, iar intensitate a razbunarii sale face sa fie remarcate
adnca ofensa si ranirea la care a fost supus. Gelozia este la el
mai putin expresia angoasei de pierdere, ct expresia periclitarii influentei sale asupra celorlalti. Dorinta sa de a deveni
stapn asupra psihicului altora poate lua uneori trasaturi demonice; ncearca atunci sa-i deposedeze de putere, sa-i transforme n unelte lipsite de vointa, i dispretuieste nsa pentru
faptul ca s-au lasat deposedati de putere de catre el. n cazul
n care nu pastreaza o distanta convenabila fata de partener,
acest lucru poate duce la relatii problematice cu o ambivalenta puternica, la o dragoste cu ura care poate deveni extrem de
chinuitoare. Sunt naturi meditative care se tot confrunta cu ele
nsele, care sunt supuse magiei sexului, dar pe care l pot si
sublima. Sunt nclinati sa se ncapatneze asupra anumitor lucruri, ngreunndu-si-Ie inutil, vad probleme n oameni si situatii care se afla de fapt n ei nsisi.
Cu Soarele n acest semn zodiacal, omul are ca imagini conducatoare de pilda cele ale cercetatorului, ale "alchimistului",
ale omului faustic; maxima sa ar putea fi urmatorul moto, pe
care nsusi Freud, care avea chiar el o accentuare a acestui
semn zodia cal, l-a pus n fruntea cartii sale despre vise: "flectere si nequeo superos, acheronta movebo" (Virgiliu, Eneida,
1). Forta sa rezida n cercetarea nenduplecat scormonitoare,
ajungnd chiar la pericolul de a distruge astfel cele cercetate.
Ar putea fi ntru ctva aidoma mamosilor n descoperirea si
constientizarea fundalurilor sufletesti, inconstiente sau necunoscute, dar totodata si poate nchide drumul spre o ntelegere ce ia n seama neintentionat, prin prea multa experimentare deliberata si din cauza unor conditii artificiale carora le
expune obiectul. si poate rationaliza procedura cu ajutorul
principiului ca scopul scuza mijloacele, iar daca nu are o constiinta etica suficient de dezvoltata, apar la suprafata trasaturi
distructive ce pot lua dimensiuni periculoase.
Situatiile germinative care pot deveni destinul omului din
semnul Scorpionului sunt mai ales problemele contactului cu se-
1 39
menii. Dorinta sa de a-i faqe pe ceilalti dependenti de sine l nclce\'ltemai intens n pasiulni \'lirataciri; influenta pe care o exercita asupra celor pe care nqearca sa-i aduca sub puterea sa se regase\'lte mai ales pe planu~ erotic o-sexual; necesitate a de a se
percepe ca fiind irezistibil ~in punct de vedere sexual, lucru pe
care trebuie sa-I dovedeasqa tot mereu, i transforma pe ceilalti
cu u\'lurinta n victimele sal~, pe care le folose\'ltefara simt al responsabilitatii, parca sleind~-le suflete\'lte.n cazul n care simtul
raspunderii i ramne sub~ezvo1tat, flerul sau psihologic, detectivistic-descoperitor l duct spre abuzuri. Prin sfredelirea lipsita de dragoste a partener~lui pentru a-l sonda pna la ultima
consecinta, poate sa-I distTt1gape el sau chiar relatia n sine.
Daca distantarea creato~re nu-i reu\'le\'lte,nclina spre o gelozie cvasiparanoida; atunci simte peste tot motive ascunse \'lise
prinde n propriile laturi qin cauza suspiciunii \'lia criticii sale
devoratoare, \'lintlne\'lte ),umbra" n proiectie. Omul este aici
mai n pericol din cauza naturii sale pulsionale puternice; n
cazul n care nu reu\'le\'lte~a o tina n fru, dezvolta trasaturi
care nu tin seama de nimi~ \'lisunt distructive, un cinism rece,
o batjocura jignitoare, nenlmltumire \'lidorinta de razbunare.
Pulsiunile sale se pot 4grava n conditii prielnice de dezvoltare, lund forma unut caracter pulsional, pot prelua trasaturi asocial-criminale \'liimaniacale. n cazul n care a trebuit
sa-\'lireprime prea devrem~ laturile pulsionale, apar aici structuri compulsive ale perso~alitatii, la care legatura dintre simptomele compulsive, staza,1frustrare \'lirefulare mai ales a impulsurilor sexuale, este f~arte clara. Forme de compulsie la
meditatie se gasesc deseoh n acest caz. Sau forta pulsionala
intensa \'ligase\'lte cu u\'lu~inta ie\'lirea daca nu a putut fi integrata n mod sanatos, pr~ satisfactii de substitut, par a fi preferate mai ales cele sado-masochiste.
La predispozitia att d$ problematica a acestor oameni pot
aparea de timpuriu vatantari din cauza mediului \'lin directia unor trasaturi schizoide \'lidepresive. n cazul schizoidiei
i gasim aici pe cei saraci ~ contacte, reci si nchisi n sine, n
spatele racelii ascunznd 4-se afecte pute:nice ce' pot izbucni
oricnd ntr-un mod pericplos. Depresiile par a fi aici n mod
I
140
Fritz Riem<jnn
special stenice, aparnd tot pe un n[mdal al frustrarilor pulsionale s;iale stazelor de afect; pot a~ea forme melancolice s;ise
pot ndrepta la modul distructiv n}potriva propriei persoane.
Dezvoltarile isterice manifesta des$ori trasaturi falic-narcisice
s;ichiar exhibitioniste, care apar m~i des la femei.
Integrarea mai cu seama a puls~unilor sexuale s;ia afectivitatii puternice este de mare import~ta pentru cel ce apartine
acestui semn zodiacal. Simte nevo4 sa cunoasca toate formele
pasiunilor, poate deveni nesatios s;ilsa ncerce puterea sexului,
ajungnd parca la donjuanism. Dii directia sa pleaca deseori
ceva hipnotic-sugestiv, incluznd toate posibilitatile pozitive
sau negative ce zac aici. Pozitia sa e~aminatoare fata de semeni
l duce la testari s;ila alte metode reyelatoare asemanatoare, iar
n lipsa dezvoltarii unor sentiment~ s;iva face aparitia o trasatura schizoida, mai ales daca ntr-ljn parteneriat va fi mai degraba cercetator dect partener iu~itor - totul devine pentru
el domeniul unei continue exper:ini-entari cercetatoare. Atunci
cnd laturile sale agreabile dispar, ~ipsa unor legaturi emotionale poate duce n cazuri extreme ~a trasaturi paranoide care
ating delirul de urmarire s;ide gelo~ie; n acest caz, neprelucrarea n proiectie a problematicii propp pare a-l ameninta din exterior. Poate aparea s;io dezvoltare tl directia delirului de grandoare, care obis;nuies;te sa preia n acest caz forma unor
reprezentari ale atotputemiciei magiice;ele nu provin, ca la semnul Leului, dintr-un amor propriu 1(larcisicce se supraestimeaza, ci din fundalul cvasidiabolic al uror reprezentari de a se afla
n posesia unor cunos;tinte secrete ~au a unor forte magice, ce
ar putea sa-i confere putere absolu~a asupra omenirii.
Este foarte important din punct de vedere educativ sa nu
i se fixeze copilului prea devreme t~buuri, oferindu-i-se totus;i
posibilitati de sublimare pentru c4re este n mod normal extrem de receptiv. Imboldul de a cetceta este vizibil deja la copil- pune cu ncapatnare ntreb~ri care sondeaza s;iau finalitate, desface jucariile dorind sa vafl-acum arata pe dinauntru;
este necesar pentru dezvoltarea s~natoasa a copilului ca imboldul sau de cercetare sa nu fie tapuizat prin propria-i nfrnare, dndu-i-se raspunsuri sincer~. Sinceritatea parintilor s;i
I
1 41
exemplul lor moral sunt ~e o deosebita importanta datorita

usurintei cu care copilul s~ lasa sedus. Pubertatea si prima jumatate a vietii sunt vijelio~se si pline de conflicte la acesti oameni; mai trziu, intensit~tea lor se poate transpune tot mai
mult n destoinicie si actititati pline de succes si randament.
Femeile acestui semn todiacal au n general o vointa si o
capacitate de munca rem~rcabile; interesele lor se rezuma rareori la gospodarie si farrti'lie, sunt foarte receptive la orice recunoastere a performant~lor lor. Fata de barbati au adesea
ceva impenetrabil, enig~atic, perceput de ei ca o fascinatie,
care poate ajunge pna lajsupunere. Sunt foarte exigente fata
de barbati, referitor la m~sculinitatea lor n sens larg, la formatullor, dispretuiesc sla~iciunile si le critica fara crutare, deseori barbatii le viseaza sub forma unui paianjen sau a unui
sarpe. Pe un fundal biog~afic corespunzator se pot dezvolta
aici forme demonic-distr*tive
ale isteriei, ale "femeii falice",
ale "femeii castratoare" n!sensul psihanalizei. Ele se pricep sa
abordeze barbatul n ceea Icepriveste sexualitatea sa, sa discute cu "sotiorul" ascuns nlbarbat si ar vrea, la fel ca Circe, sa
transfon~e barbatii "n p4rci", sa~i faca dependenti sexual de
ele, pna la vasalitate. rt anumite conditii asta poate duce
pna la prostitutie, mai d~graba din motivul de a-i scoate barbatului multi bani din butunar si de a-l umili.
nevroze
ale ale
organdor
si tulburari
psihosomatice
gasim
aiciCa
dese
afectiuni
ape~dicelui
(mai ales
n perioada pubertatii, n legatura cu conf1iqtele sexuale), precum si predispozitii maladive ale regiunii ~rogenitale si tulburari functionale
ale glandelor endogene. 4strologia i atribuie semnului Scorpionului organele genita14. Nu arareori avem de-a face cu tulburari functionale determJinate psihogen ale capacitatii de iubire. Tulburarile de devo~ament provin deseori din faptul ca
omul acesta, conform fiiritei sale, si poate imagina "devotamentul" doar ca pe o sta~e n care se simte la discretia cuiva
sau devorat. Partenerul d~vine pentru ambele sexe prea usor
o "prada" pe care instindiv ar vrea sa o vneze si s-o prinda.
Barbatii se tem deseori sa-si arate laturile delicate, ca sa nu
para prea "feminini".
/
142
Fritz Riemrmn
,
Astfel ca gasim n acest semn ~odiacal oameni care se ndreapta tenace t>isondnd adnclspre problemele profunde
ale vietii, explornd originile, ne~zitnd de dragul cercetarii
nici sa experimenteze pe propria l1ersoana, ei nsisi devenind
obiectul acelor studii. Experimenttll i provoaca, mai putin n
sensul fortei dovedirii prin repetitile, ct pentru cucerirea unui
teren virgin, pentru ncercarea un?r reactii necunoscute. Cercetarea motivationala a problemel~r biologice, chimice, psihologice i fascineaza cel mai tare. Dir punct de vedere etic, este
de o importanta vitala pentru cei ~ascuti sub semnul Scorpioiar
nului
la modul
sa-si pastreze
generalsuficient
sa nu-si respe~t
piarqa fata
veneratia.
de ceea ce au studiat,
n conformitate cu experientel~ mele, motivul sarpelui si
accentuari
al paianjenului
ale semnului
se gasescScorpionu(lui,
deseori ~ visele
fie caoamenilor
simbol al aviditacare au
tii lor de a devora, fie pentru ca Suft animale ce produc anxietate, de care se simt amenintati.
I
n teama
Angoasa
fata de
de viata
devotamentul
a omului plir}
~1l1semnul
de iubireScorpionului
n sensul cel zace
mai
n faptul
ca distruge
si aco-a
larg.
Autoamagirea
poatesaconsta
lo unde
iubeste si arsa dori
fie iupit,
prin aceea
ca, pentru
obtine puterea asupra parteneruhfi, l transforma n obiectul
sau, pe care vrea sa-I analizeze di4ecndu-1 si experimentndu-l, acest lucru l rationalizeaza :tlsa,mascndu-l fata de sine
nsusi, ca un interes deosebit de p*ofund. Suspecteaza nteleger~a plina de iubire empatica si sf teme de ea.
In contradictie cu acest fapt gastm aici oameni cu anvergura poate cea mai mare ntre lumin~ si umbra, care prin incoruptibilitatea si curajul unei pers0rr-alitati de marca ajung cercetnd la niste cunoasteri, fata df care altii se dau speriati
napoi; oameni carora constiinta prpblematicii a-fi-om le-a devenit cerinta de a-si ilumina fond~l inconstient.
Freud, Dostoievski, Paracelsus, tuther, Voltaire, Trotki, Marie Curie, Henry Miller, Mary Wig41an pot fi numiti aici; pentru latura demonic-distructiva i vo~ numi pe Goebbles, Charles Manson.
'1
i,
SAGETATOR
Jl\eligiile sunt doar vesmintele
credintei -
si s~nt adesea foarte prost croite.

l
THORTON WILDER
i
I
Daca omul sub semn~l Scorpionului si deschidea brusc

sufletul,
astfel pebcolul
ca sa-si
n haosul
sa piara
chiar el siexistnd
n demonismul
lntunecat
piardarascolit
capacitatea
de
a cre~e, o contramiscare ~ scoate pe Sagetator din aceste abisuri. In cazul acesta este ~'orba despre un om care nazuieste
sa se autontreaca pe sin~, pentru a-si depasi pulsiunile si
"omenescul-preaomenes~ul",
n directia chemarii sale spre
ceva superior. Spre deose~ire de pozitia n mod special cauzaI-genetica a omului din semnul Scorpionului, cel din semnul Sagetatorului este ori~ntat teleologic-final. Privirii nspre
strafunduri a Scorpionulu~ i urmeaza aici o privire spre naltimi, spre ceea ce trebuie s4 fie, spre ceea ce confera sens. Dupa
bilantul cercetat al naturii lumane si al daturilor sale biologice
si psihologice urmeaza ntrebarile: ncotro? si Pentru ce? Actualul interes se refera la ~ posibila dezvoltare mai puternica
a omului si a fiintei sale ~ranscendente care nu mai poate fi
doar derivata din sublim4rea pulsiunilor sau din datele biopsihice, ci i este impusa c~ o cerinta interioara, distrugndu-l
si obligndu-l deopotrivaf Astfel, radacina cea mai adnca a
omului trebuie cautata aiqi n sentimentul sau religios, n credinta sa si n atingerea sai de catre numinos, de catre ceea ce
I
144
Fritz Riemfmn
nu poate fi cercetat. "Omul ca partener al lui Dumnezeu" am

putea spune despre el mpreuna tu Ernst Michel; se trage o
granita clara ntre sfnt si profan, lapare viziune a Supraomului. Concomitent apare nsa si per~colul ca omul sa ncerce sa
sara prin anticiparea telului pestei,legaturile si dependentele
ce apartin fiintei sale, sa-si neglije2fe cota "pamnteana" datorita avntului entuziast spre posibifitati doar banuite. De aceea
dezvoltarea se desparte aici la gr~nita dintre a fi si a parea,
dintre adevarat si fals.
n domeniul ascendentului nt~lnim aici un temperament
nervos-coleric, plin de entuziasm ~i avnd o mare capacitate
de nflacarare. De aici reiese aplec4rea catre tot ceea ce constiinta sa de sine ar dori sa intensific~i - dar asta poate fi n fond
extrem de diferit n functie de ncli/:1atiilerespectivului. n orice caz el are nevoie de elan, de verya, de acel ceva care sa-I absoarba. El vrea sa-i acapareze si p~ altii si, entuziasmndu-se
de propria-i ardoare, sa-i convingaI de ceea ce el nsusi este nI
credintat.
devina un Ocazional
"misionar" poate
care sa
vrea
atinta
s~ convinga.
patosul siPe
pastoralul,
lnga toate
sa
are un sensibil sentiment al drept~tii. Are n general o constitutie vitala si buna, chiar daca est~ sensibil-nervos, cu o tendinta accentuata spre miscare.
Cu Luna n acest semn zodiaca~ se adauga ceea ce numim
cel mai bine n limbajul lui Jung "ftitudinea personei": omul
se identifica atunci cu enorma platere cu rolul sau social, cu
ideologia unei clase sociale, cu fu4ctiile si serviciile ocupate;
se simte att de mult ca fiind repr~zentantullor, nct asta l
copleseste cu totul. Le mbraca pe~tru o autoexacerbare ca pe
un vesmnt pe sub care uita de fiinta lui propriu-zisa sau care
o acopera - aici se pune ntrebarela decisiva daca vesmntul
contine umanitatea si personalitate~ lui sau nu. Si depinde desigur si ce vesmnt si pune - exista unele foarte banale, cum
sunt un rang si un titlu exterior s.~.m.d. si exista altele esentiale, care obliga la demnitate si un1anitate. Omul este deschis
aici la tot ce este distins si naltatqr, cautnd tot mereu ceva
care l-ar putea ridica peste ceea ce ~ste. Acest lucru apare si n
faptul ca ntotdeauna este ncntat jde ceva; i plac "starile sui
1 45
fletesti", este receptiv la c~le lirice si sentimentale, ca si la cele

maret-patetice; accepta us~r sa i se impuna, asa cum lui nsusi
i place sa impuna.
I
Soarele n acest semn zpdiacal obliga la o linie conducatoare pe care se afla figuri prtcum a preotului, a "vizionarului si
a profetului" (O. Adler), almisionarului si a vestitorului marilor idei, a judecatorului d~dicat ideii de dreptate, a eticianului. Omul cauta aici inten~iv ndeplinirea sensului si autorealizarea; adevarurile spirituale i sunt mai importante dect
cunoasterile stiintifice. Ar~ deseori ceva care o ia naintea timpului, ceva vizionar, idei ~draznete, iar cel mai mult l supanu
ra limitarea
da atentielibertatii
suficienta
sale"lrealitatii",
rpirituale. Poate
nici macar
fi n pericolul
celei proprii.
de a
Gndeste intuitiv-ipotetic,1
fi unidealist,
geniu alcare
focului
careatras
entuziasmeaza,
revendicn4lapoate
modul
se lasa
cu mare usurinta de supra~olicitari etice, uitnd de ceea ce este
de dragul a ceea ce trebute sa fie. Dar arata marinimie si noblete, are un sentiment al dreptatii extrem de exacerbat, gndeste pe arii extinse si si propune scopuri nalte.
Situatiile germinative pentru cel nascut sub acest semn se
afla, asa cum am menti04at, n problema existentei si a aparentei. Unii sunt interesa#. n exterior de prestigiu, titluri, ordine s.a., multe devin pe*ru ei prea usor simboluri ale statutului si deseori par sa creaf:la,n mod naiv, ca asemenea lucruri
le dau ntr-adevar valoare~ si greutatea pe care le-o confera ei.
Extrag din ele cteodata 01aroganta intelectuala, uneori morala, ca si cnd nsusi faPtul ca se ocupa de lucruri importante
le confera o superioritate. ~sa putem ntelege ca imaginile-umbra ale imaginilor conduc~toare se ntind de la mincinos si ipoI
ceea
crit pna
ce ar ladori
escroc,
sa fie,
pna
la c~re
llaacei
tot ce
oameni
a ramas
care
dinvor
adevaratele
doar sa para
reprezentari ale telurilor lai sunt doar un gest patetic si o fatarnicie mieroasa.
Confruntarea cu "um*a", asadar constientizarea nsusirilor inferioare ale Sagetatqrului, este aici de mare importanta;
te poti confunda mult prta usor cu imaginea, cu figura dorita, cu cea pe care o ai des~re tine. Asta poate duce la o sciziuI
I
i
i
146
Fritz Riemlann
i
ne tot mai adnca ntre Eul-dorifta t>iEul-realitate, ceea ce

atrage deseori dupa sine at>a-nurrjitele "caderi nervoase". De
aceea el trebuie sa aiba grija n m~d special sa nU-t>idistruga
prea rau sentimentul perceput patetic al propriei demnitati t>i
al infailibilitatii morale, n constiTI1tascopurilor si convingerilor sale supe;ioare. Toate aste~ p~t cret>teprog;esiv, mai ales
n cazul ntrebarilor religios-exist$ntiale t>ietice, pna la sentimentul predestinarii sale, al cher:rarii sale care i confera puterea de a le impune altora, ca pe q dispozitie, conceptiile sale.
Atunci se transforma ntr-un fnisionar zelos, cuprins de
cont>tiinta vocatiei sale, care devi1\1ecu att mai periculoasa,
cu ct este mai putin umil t>iautoqritic.
Uita prea ut>or ca este doar re~rezentantut
"loctiitorul"
unor valori t>iidei, ca prin identifilcarea cu ele sau cu ritualul
lor nu a devenit nca cel care ar d~ri sa fie, uita ca mantia regala nu nseamna ea singura reg~le, iar titlul nu alcatuiet>te
personalitatea.
j
n cazul dezvoltarilor n directija schizoidiei gasim aici oameni avnd un cult autist al pers~nalitatii, cu un sentiment
extrem de labil al autoevaluarii
cate oscileaza ntre supraestiA
mare t>isubestimare. In legatura cl).acest sentiment att de labil al auto evaluarii pot aparea t>i~tari care se nvecineaza cu
delirul de relatie, n care i apare Itropria falsitate presimtita,
n critica proiectata spre exterior.
Pe linia compulsionala poate aj1(mgela scrupule ale cont>tiintei pna la fanatism morat la c4mponarea de o morala rigida t>ila o intoleranta morala car~ nu le poate permite celorlalti ceea ce-t>iinterzice singura. C~nflictele sale sunt purtate
pe plan etico-moral; astfet conf1ict~lepulsionale sunt oarecum
"cotate prea sus" t>inu sunt recuno~cute ca atare, parndu-i-se
eventual irezolvabile; mediteaza ap.esea la probleme aparente ale propriei valori t>iale integritatii sale morale, care apar
de fapt numai pentru ca e ncredij:ltat ca nu-t>i poate admite
"preaomenescul". Nevrozele pe baie bisericet>tigasesc la el teren fertil, o problematica chinuitoate a Supraeului, care i cere
un perfectionism moral ce nu po4te fi tinut - pentru ca el
contrazice natura umana -, care e~te acompaniat nsa de deI
147
presii grele pline de autorepr0\'luri \'li ispa\'liri autoimpuse

atunci cnd nu poate sa mplineasca cerintele severe, lund
poruncile morale prea literal, nu ca pe ni\'ltecerinte ideale. Astfel pot aparea o dogmatica nenduplecata \'lio ortodoxie straina de viata. Pe de alta parte, se poate dezvolta n caz extrem
o psihoza pe baza sentimentelor ca el ar fi alesul, care va purta aici trasaturile infailibilitatii morale \'liale desavr$irii asemanatoare lui Dumnezeu.
n cazul dezvoltarilor isterice, nevoia exagerata de a se impune, ca \'lilipsa sinceritatii fata de sine nsu\'li nu duc rareori,
prin fanfaronada, ngmfare, aroganta ncapatnata \'lidelir
pompos de grandoare, n caz extrem la escrocherie.
n educatie este important sa se acorde atentie ambitiei de
a se impune \'linclinatiei spre "atitudinile personei", copilul
trebuie ajutat n dezvoltarea simtului pentru autenticitate.
Minciunile au aici deseori fundalul psihologic al anticiparii
succeselor dorite; nclinatia spre identificarea cu simbolurile
statutului \'licu alte aspecte exterioare ar trebui luata n seama
pentru ca anumite gesturi preluate sa nu nlocuiasca propria
capacitate; pe de alta parte, este important sa nu fie fortata
dezvoltarea Supraeului copilului. Pentru placerea mi\'lcarii \'li
educarea fairness-ului este important sportul. Oscilatii mai
frecvente si frapante ale sentimentului propriei valori \'licrize
existentiale n perioada pubertatii sunt deseori semnale de
alarma \'liindicii premergatoare ale unor boli psihice.
Femeile din acest semn au deseori ceva demn, plin de maretie; au o aplecare spre reprezentare \'lio aversiune expresa
fata de situatiile strmtorate, de multe ori sunt extrem de ambitioase n ceea ce prive\'lte sotul, dorind sa se oglindeasca n
faima sa, de aceea l mna spre mai multe succese \'lirealizari
dect ar putea el obtine de fapt. Si ele nclina spre "atitudinile personei" - prestigiul public, rolul lor din societate sunt
adesea supraevaluate. Sunt foarte interesate de prestigiul personal, au o con\'ltiinta a rangului prin care \'lingreuneaza relatiile interumane. n spatele auto dreptatii \'lial moralei pudice Si ascund uneori nesiguranta interioara. Au nsa capacitatea
de a se entuziasma; dragostea \'lierotismul le dau posibilitatea
148
Fritz Riemann
de a se percepe amplificat; ~i idealizeaza cu mare placere partenerul sau dragostea, nclina catre exagerari entuziaste, a~a
cum ncearca n general sa ridice cu patos situatiile minore "la
un nivel mai nalt".
Astrologia i atribuie acestui semn zodiacal zona ~oldurilor, precum ~i functiile ficatului ~i ale veziculei biliare. n zona
~oldurilor are loc ridicarea pe verticala, iar nvataturile ezoterice vad n asta corespondenta simbolica cu "sinceritatea"; ~i
poate ca ne gndim ~i la lupta lui Jacob cu ngerul, cnd i se
"luxeaza ~oldul" ~i spune urmatoarele cuvinte, care ar putea
fi folosite aici ca moto pentru omul din zodia Sagetatorului:
"Nu te las dect daca ma binecuvntezi." Afectiunile ficatului
~i ale veziculei biliare au nu rareori fundalul exagerarilor sau
al arogantei prometeice. Si reumatismul, ~i sciatica se regasesc
aici deseori, la fel ~i alergiile (rinita alergica).
Deoarece s-a straduit sa fie ntotdeauna cea superioara
din punct de vedere moral, cea care nu putea fi blamata nicicnd, care nu era niciodata "rea", dar nici nu credea ca putea cunoa~te ceva rau n persoana ei, o femeie se lasa naltata de sotul ei care se afla "din punct de vedere moral sub ea",
fiind de conditie mai modesta ~ibautor, n rolul unui un om
ideal, de neatins, de neajuns. Deoarece l ierta ntotdeauna,
marinimoasa, pe cel care se caia mereu, urca din ce n ce mai
sus, dar nu recuno~tea ca i delega astfel lui relele ei personale, lui care, masurndu-se cu "virtutile" ei, i se parea ca
este tot mai marunt, fiind mpins de strictetea ei morala din
ce n ce mai mult nspre bautura. Astfel ea devenea indirect
vinovata de starea lui, dar traia cu con~tiinta ca trebuie sa-I
ridice catre ea.
Autoamagirea apare aici pe tarmul nesinceritatii fata de
sine nsu~i ~i din cauza moralei lipsite de spirit autocritic.
Omul vrea sa fie mai bun dect este 9i crede ca prin ndeplinirea unor rituri formale 9i-a ndeplinit datoria. A~a se ajunge la fatarnicie, la falsitate interioara 9i la prefacatorie, care
poate lua diferite intensitati, de la ngrnfarea patetica la demnitatea auto suficienta a functiei, pna la minciuna gaunoasa.
Acest om nclina sa vada mai degraba paiul din ochiul celui-
149
lalt, dect brna din propriul ochi - un fariseism de toate

nuantele este aici umbra posibila.
Spre deosebire de acestia stau nsa cei "drepti", care au curajul sa recunoasca si sa se implice n ceea ce li se pare a fi adevarat - asa cum s-a petrecut cu Zola aflat sub influenta acestui semn n cazul lui Dreyfus. Sunt oameni pentru care valorile
atemporale sunt nca valabile, pentru care notiuni ca sublimul
si maretia nseamna nca ceva, care recunosc nca n ei ndurarea, "vocea interioara" si "scnteia divina". Sunt oameni care
din cautarea pasionata a sensului sau prin cufundarea meditativa ajung la o perspectiva vizionara, pot capata inspira tii.
Ideea acestui semn o putem recunoaste eventual n figuri
precum: Rilke, Schiller, Klages, Beethoven, Willy Brandt,
Nostradamus si Papa Ioan al XXIII-lea.
CAPRICORN
ntr-o asemenea robie si att de plin de necaz,

Cu un plan gresit, n aceasta tortura sufleteasca,
mi este ursit sa cioplesc ceva dumnezeiesc.
MrCHELANGELO
Daca cel nascut sub semnul Sagetatorului nclina, n patosul idealist al credulitatii sale, sa ia drept realitate o imagine
dorita despre sine t;i avea tendinta catre aroganta morala, ducnd pna la cultul Sinelui, urmatorul semn, cel al Capricornului, aduce cu sine din nou un contraimpuls. Aici regasim
omul interesat sa fie nn slujba munciin, sa ia viata asupra sa
ca pe o misiune, ndaratul careia propria persoana se da mult
napoi. Poate sa fie recunoscut datorita realizarilor muncii
sale - nevoia de a munci o resimte ca pe un angajament; t;i
doret;te sarcini de raspundere t;i anvergura - cu ct sunt mai
grele, cu att mai mare i va fi satisfactia n a le fi biruit.
Daca omul din semnul Leului putea declara, convins de
importanta persoanei sale: ,)'etat c'est moin, cel nascut sub
semnul Capricornului ar spune: nRegele este primul slujitor
al statului sau", ceea ce clarifica accentuarea diferita aici t;i acolo. Dar tocmai aceasta pozitionare n spatele noperei", n urma
a ceea ce trebuie realizat t;i administrat, i confera acestui om
cont;tiinta demnitatii sale, sentimentul propriei valori. Daca
pentru cel aflat sub semnul Sagetatorului stralucirea t;i gloria,
ca t;i atributele pe care le simbolizau erau att de importante,
151
omul din Capricorn este "eminenta cenusie", cel care ramne

n fundat dar care tine n mna firele decisive; privit dinspre
exterior pare mai degraba modest si insignifiant, i este suficienta constinta importantei serviciului sau, a functiei pe care
o ndeplineste, ele conferindu-i mndria caracteristica aici a
modestiei.
n acest semn recunoastem ceva ca o forta primara indestructibila, care nu se nspaimnta de nici o greutate, daca este
vorba sa rezolve o sarcina. Omul are nevoie aici de ceva care
sa-I provoace totat de o opozitie ce-o poate nvinge punnd
n joc forte nebanuite; capacitatea sa tenace de a rezista nu-i
permite sa renunte nici acolo unde altii s-au resemnat de mult
si el ndrazneste sa se apropie de lucrurile pe care multi nici
macar nu ar ncerca sa le faca, reusind astfel deseori n obiective grandioase.
n domeniul ascendentului aflam aici oameni cu o tenacitate vitala enorma, o perseverenta si o capacitate uriasa de ncarcare. Temperamentul lor are ceva grav, o conotatie melancolica, sunt lucratori care muncesc din greu, se percep adesea
ca fiind sub presiunea unei cerinte interioare si cel mai intens
n nvingerea rezistentelor. Este ca si cnd le-ar trebui, ba ca si
cnd ar cauta cu tot dinadinsul conditii dure si adverse, cu
ajutorul carora sa-si verifice capacitatea de ncarcare, vointa
tenace si forta. Unii se percep ca fiind sub o compulsie care i
mna din spate tot timpul si care nu le permite nici o oprire
sau relaxare. Daca omul uita nsa de ndatorirea fata de sarcina asumata, ramne captivul nazuintei sale egoiste catre succes; i gasim atunci aici pe acei arivisti ambitiosi si nefericiti
care tind neaparat spre "mai sus", la care actiunile si capata
independenta, avnd parca o viata proprie; devin niste roboti,
creatia i depaseste si i transforma n sclavi.
Cu Luna n acest semn dispozitia sufleteasca a omului din
semnul Capricornului va avea ceva aspru, retinut, cteodata
ntunecat, iar daca s-a dedicat prea mult compulsiei sale la realizare, laturile sale sufletesti pot de genera. n acest caz dezvolta deseori o invidie plina de resentiment fata de toti care o
iau mai n usor dect et care traiesc mai voios si reusesc fara
152
Fritz Riemann
acea ncordare nversunat-crispata, fiin~ vizibil capabili de a

se mai bucura, sa ia mai mult din viata. In rest se caracterizeaza nsa printr-o mare capacitate de ncarcare sufleteasca, prin
simtul realitatii si sentimentul datoriei. Deseori omul din acest
semn da ce e mai bun din el n conditii grele de viata si n situatii de restriste. Este un om stapnit, cere mult de la sine nsusi si nclina sa se faca de nenlocuit, indispensabil, lund
asup~a sa sarcini pe care nimeni nu i le-a cerut. i reuseste "sa
domine servind" (O. Adler) si astfel sa-i oblige pe ceilalti.
Cu Soarele n acest semn putem descrie imaginea conducatoare a patriarhului, a ascetului, a purtatorului constient si
responsabil al unor sarcini importante; se ofera aici si imaginea "batrnului ntelept". Daca omul reuseste n acest caz sa
munceasca cu abnegatie, poate ndeplini lucruri marete opera gigantica a unui Michelangelo care se afla sub influenta acestui semn este o dovada. Deseori gasim aici o trasatura
de maretie, de predilectie spre monumental. Datorita integritatii unei personalitati ce se identifica ntr-o mare masura cu
sarcina pe care si-a asumat-o si care si impune obligatii att
de severe, el poate actiona ca un exemplu. Tinde spre perfectionism, nu se multumeste cu jumatati de masura.
Omul sub acest semn poate cadea sub influenta unei ambitii ntunecate care l va face sa nu se mai poata bucura, iar
"umbra" imaginilor conducatoare sus-numite se afla pe linia
arivistului, a razbatatorului care lupta ncrncenat, a "ciclistului" care, pentru a-si atinge scopul ambitios, urca stnd cocosat si apasa cu putere pedalele n jos, pentru a nainta mai
repede. Este nvins de o alegere negativa a stimulilor, lund
lucrurile prea n serios, fiind lipsit de umor; de multe ori alege gresit lucrurile, n momente nepotrivite, vazndu-le n
mod urcios-pesimist n negru, observnd peste tot doar aspectul grav, mpovarator; se apropie de chestiunile marunte
parca cu bicepsii ncordati, fiind nevoie de fapt de mult mai
putina forta pentru a fi rezolvate. Aprobarea vietii si bucuria
ei, tot ceea ce este vesel si gratios este dat deoparte si devalorizat, ba chiar dispretuit doar pentru ca nu e grav si apasator. si ngreuneaza atunci singur n mod inutil situatiile si
Cele douasprezlece semne ale zodiacului
1 53
apasa cu gravitate si asupra celorlalti care ajung sa dezvolte

aproape sentimente de v~na daca iau lucrurile mai n usor,
chiar n joaca. Constelea~a lucrurile n asa fel, nct devin o
problema, de parca deja ~fortul depus ar si putea aduce cu
sine dovada destoiniciei ~ale.
n cazul unei biografiiiadecvate, omul dezvolta o structura compulsionala a persoralitatii sale. Educatia i poate amplifica sentimentul de bazf al vietii si anume ca se percepe sub
un imperativ
C01ptinUU,
n asa masura,
sa-I faca
nefericit,
nctcategoric
sa-si impru[la
o disciplina
de fier sinct
principii
de
otel care sunt reprezentat$la el cu ntreaga forta a consecventei nenduplecate si mai f~natic mpotriva sa dect chiar la cei
nascuti sub semnul Fecio~rei, la care, n ciuda unor anumite
asemanari, aceste trasaturli compulsive servesc mai mult pentru propria siguranta. A~nci datoria se transforma n obligatie searbada, crispata, mwj1cantr-o lectie rezolvata n mod ndrjit, gndire a ntr-o tenteinicie rumegatoare, autocontrolul
n principii ascetice. Autolvaloarea sa pare sa creasca abia datorita greutatii sarcinii si t~ndintei sale spre desavrsire. nclina a se percepe prin presilunea muncii si compulsia la randament; se convinge adesea pe sine ca acesta i este destinul, fara
sa-si dea seama ct de mu(lt contribuie el nsusi prin vointa sa
ambitioasa de a accede silpentru ca nu vrea sa-i fie dator niI
mijloci
manui cu
altora
nimic.
impresia
Folosest~
caIface
acesttotul
lucru
numai
cu placere
de dragul
si pentru
lor, as-a
teapta nsa multumirea lqr.
Succesul si puterea s~t pentru el cuvinte magice; sentimentul autovalorii depin~e aproape exclusiv de productivitatea la care a ajuns si ap~rtine specificului sau ca nu-i place
sa fie ajutat de nimeni, c~-i displace sa i se ia vreo sarcina este acel "selfmademan", tare vrea sa multumeasca totul doar
muncii sale, este ceea ce qatoreaza el autorespectului. n acest
sens este diferit de cel nastut sub semnul Leului care si el vrea
sa faca totul singur, dar 4in sentimentul puterii, din convingerea naiva ca poate oriqe, numai sa vrea; la cel nascut sub
semnul Capricornului ac~entul se pune mai mult pe munca
realizata de unul singur, re datoria implinita si pe satisfactia
154
Fritz Riemann
astfel obtinuta. Ceea ce acolo era a vrea si a putea, aici devine

a trebui si a fi necesar.
Pentru acesti oameni situatia germinativa centrala este sa-si
analizeze compulsia la performanta si sa recunoasca n ce masura o percep ca fiind o necesitate venita din afara si acolo
unde provine de fapt din ei, deoarece cred ca doar prin performanta pot accede la recunoastere, dragoste si autostima.
Acest lucru este important n special n educatia copilului
caruia trebuie sa i se dea mai ales sentimentul ca este iubit asa
cum este el, nu abia n conformitate cu cele realizate; el trebuie trimis la joaca si lasat sa nteleaga ca exista si altceva pe
lumea asta dect performanta si succes. Trebuie tinut seama
si de contactele sale cu oamenii care sunt saracite deseori din
pricina ambitiei sale ariviste. Ca educator poti avea ncredere
n destoinicia si n vointa de realizare a acestor copii; n cazul
n care sunt ndemnati n mod special spre mai mult este cultivat n ei tipul arivistului sau li se impune compulsia la realizare. Cteodata sunt suprasolicitati pentru ca au nca de timpuriu trasaturi necopilaresti-adulte, asa nct li se atribuie prea
mult fata de vrsta pe care o au - ei se lasa mpovarati si obligati, fara sa se apere.
Femeile din acest semn au deseori ceva aspru, serios si
rece; sunt adesea mai degraba "stapna cea severa" dect partenera sarmanta, au din plin sentimentul datoriei, dovedesc o
harnicie neobosita si o constiinta a raspunderii care devine lesne o responsabilitate excesiva. Asteapta nemarturisit o multumire pentru serviciile prestate pe care si le autoimpun pentru
a-l obliga pe partener; asta devine deseori posibilitatea lor de
reclama. Dar aceste femei sunt capabile a se lasa mpovarate
si ramn fidele datoriei. O alegere si o decizie odata luate devin o legatura fatala, pe care o sustin. Pot parea mai reci dect sunt n realitate, nclina probabil mai putin catre jocul erotic, au nsa o senzualitate puternica, daca nu ajung sa
considere dragostea si sexualitatea ca pe o sarcina si o obligatie pe care trebuie sa le ndeplineasca.
Astfel ca omul aflat sub semnul Capricornului se gaseste
ntre polii mplinirii unor sarcini mari care l nstraineaza de
155
el nsusi si ai vointei egoiste de ascensiune. Se afla n primejdia de a se suprasolicita singur; exprimat n limbaj psihanalitic, este nclinat n special sa dezvolte un Supraeu strict care
poate fi amplificat prin educatie si mediu att de mult, nct
sa i se limiteze ntreaga capacitate de a se bucura, el trebuind
sa-si obtina satisfactia din renutare si asceza. Depresiile apar
la el n general pe baza unei suprasolicitari inconstiente care
l duce la limitele capacitatii sale considerabile de ncarcare si
suprancarcare. Gasim atunci la el si forme de duritate sufleteasca schizoida, pna la o racire a sentimentelor ce se izoleaza totat de pe urma careia va suferi apoi mediul sau nconjurator. La batrnete, pe care acesti oameni o simt mai
degraba ca pe o despovarare, caci atunci li se mai iau din raspunderi, iar ei pot fi de acord cu asta, devin deseori mai
blnzi si mai toleranti, chiar si fata de ei nsisi; pot gasi calea
catre o ntelepciune a vrstei care i face sa suporte batrnetea mai usor dect altii - daca nvata sa se mai relaxeze si sa
nu mai "trebuiascau sa se chinuie la nesfrsit din credinta ca
sunt de nenlocuit.
Astrologia i confera acestui semn regiunea genunchilor si
ne poate face sa devenim gndit ori daca, asa cum prezinta
Oskar Adler lucrurile, genunchiul, prin cele doua functii ale
miscarii, indica din punct de vedere ezoteric cele doua posibilitati simbolice ale tematicii Capricomului: aplecarea slugarnica fata de o sarcina sau ascensiune a ambitioasa. Din punct
de vedere psihosomatic regasim deseori afectiuni ale regiunii
genunchiului (articulatia genunchiului, meniscul) si o predispozitie pentru reumatism si guta. Apoi si boli metabolice si de
snge, deoarece splina si maduva spinarii par a fi predispuse.
Deseori apar bolile managerului cauzate de suprasolicitare si
vointa de a obtine realizari maxime.
O casnica trebuia sa aiba grija de opt persoane; desi nu ar
fi fost nici o problema din punct de vedere financiar, nu si-a
cumparat o masina de spalat vase cu motivatia - rationalizata - ca vasele ar fi avut de suferit (ele nici nu erau prea valoroase), n realitate nsa pentru ca "trebuiaU sa dovedeasca n
mod demonstrativ vrednicia ei si ca se afla sub o presiune con-
156
Fritz Riemann
tinua din cauza solicitarilor mari. Din acelat'ii motiv refuza

orice ajutor, chiar t'iidin partea copiilor; parea ca are doar sentimente de datorie, admitea ambitia ei de a fi indispensabila t'iica astfel i facea pe ceilalti sa devina dependenti de ea,
simtea nevoia de a i se recunoat'ite meritele, dar se caina deseori de solicitarile datorate obligatiilor de zi cu zi t'iiastfel
strnea n familia ei sentimente de vinovatie din cauza vredniciei ei permanente, fiind nsa extrem de multumita de admiratia celorlalti.
Autoamagirea acestor oameni zace cel mai adesea n necesitatea de a-t'iimplini datoria, demonstrata spre exterior t'iirastalmacirea ei printr-o necesitate silita, aparent "datorita conditiilor", ca t'iin predispozitia plasata asemanator psihodinarnic,
de a prelua prea multa raspundere pentru altii, de a "trebui"
sa preia. n spatele acestui lucru se afla, astfel camuflata, adesea o considerabila dorinta de putere; totodata, ei se sustrag
astfel afectiunii interumane, n fata careia se simt nesiguri t'ii
neajutorati. De asta se leaga atunci o lipsa a farmecului t'iia caracterului deschis, sunt nchistati t'iiinhibati. Sacrificii necerute, duritate ascetica, auto disciplina de fier t'iivointa de a realiza le confera o mndrie scump platita, care nu-i satisface nici
macar pe ei t'iicare nu le permite, prin relaxare, sa gaseasca n
ei alte laturi care ar necesita o mai mare permeabilitate t'iitoleranta, facndu-i mai omenot'ii.
Pe de alta parte, gasim aici oameni cu teluri nalte pe care
le transpun n viata cu o consecventa t'iio forta de rezistenta
uriat'ie, sustinuti de un spirit al datoriei situat deasupra ambitiei personale, conferindu-Ie forta unui titan. Se pot transforma atunci n personaje care insufla respect, care se depat'iesc
pe sine, devenind purtatorii predestinati ai unor sarcini supraindividuale.
Poate ca simtim ceva din cele de mai sus la oameni ca Michelangelo, Adenauer, Hindenburg, Ernst Barlach, Rodin, Mao
Te-Tung, Albert Schweitzer, Helmut Schrnidt t'iiSchliemann.
VARSATOR
... viata unui dezradacinat i se parea mult

mai putin de dispretuit dect viata unui om
care se multume;;te cu tirania mediocritatii,
caci a ie;;i din rnd se pare ca trebuie platit
prea scump.
JAMESJOYCE
Pericolul duritatii sufletesti pe drumul compulsiei la realizare, al vointei de succes si al nazuintei de putere, ce ameninta n semnul Capricornului si i putea rapi omului libertatea,
tensionndu-l prin datoriile si sarcinile autoimpuse, i se opune un contraimpuls n semnul zodiacal al Varsatorului. Este
ca si cnd omul ar reflecta la ceea ce este ntr-adevar omenesc,
uman n sine si n afara sa, ncercnd sa se desprinda de toate legaturile limitative, impuse lui de traditie, familie sau societate, de conventii, de marele uCinevau. Nu vrea sa i se dicteze de catre altii cum sa se comporte, ce useu cere si se
asteapta din partea lui, ce e voie si ce nu. Vrea sa se elibereze
de toate acestea n favoarea unei libertati si independente pe
ct posibil mai mari, ce-i pluteste n fata ochilor, n favoarea
unei autorealizari pe care am putea-o descrie cel mai bine prin
notiunea individuatiei fixate de Jung. nsusi Jung, ca si James
Joyce, de la care provine citatul de mai sus, s-au aflat ambii
sub influenta acestui semn. Sa devii si sa fii un individ unic,
sa-ti accepti particularitatile fiintei tale si sa le conduci spre o
158
Fritz Riemann
dezvoltare optima constituie ideea de baza a acestui semn, pe

care omul respectiv nu este dispus sa o jertfeasca nici unei
compulsii exterioare - ar simti-o ca pe o tradare fata de sine.
Telul suprem este aici recunoasterea individului n comunitatea sociala, recunoasterea drepturilor sale de om: omul acesta
tnjeste la o existenta desprinsa de orice gravitatie terestra, ar
dori sa se afle ntr-o stare de suveranitate voioasa deasupra a
tot ceea ce ar vrea sa-I lege, ntr-o stare de relaxare care este
conform lui Marie von Ebner-Eschenbach "o forma gratioasa
a constiintei de sine".
La nivelul ascendentului acest sentiment de baza este trait
ntr-o naiva naturalete, cu constiinta nereflectata ca este ceva
unic-deosebit si ca are voie nu numai sa pretinda de aici de
la bun nceput anumite privilegii, dar sa le si aiba deja. Omul
din acest semn si traieste propriul stil de viata nestingherit
de ordinea si obiceiurile colective - cui nu-i convine poate
sa-si aleaga un altul- si are ntotdeauna un usor dispret fata
de toti cei care se adapteaza pe seama propriei existente -,
el poate privi acest lucru doar ca pe o slabiciune. Asta i confera deseori o anumita aroganta si trufie, nenuantata nsa
nicidecum moral, ca la cei nascuti sub semnul Sagetatorului,
dar bazndu-se pe constiinta unicitatii individualitatii sale.
La o constitutie vitala buna, temperamentul sau este usor hipomaniac.
Cu Luna n acest semn, omul i va cauta mai ales pe cei
care gndesc la fel cu el; afinitatea electiva i este mai importanta dect rudenia de snge - legatura data de destin cu
rude de snge i se pare a fi ceva impus, pe care nu l-ar fi putut alege. Asa ca traieste cu constiinta unei specificitati pe care
crede ca nu trebuie deloc sa o supuna unei confirmari, n spate ascunzndu-se nsa angoasa neexprimata ca la ncercarea
dovedirii unicitatii si a specificitatii sale s-ar putea dezvalui
ca totul este o iluzie. Pentru a-l cita pe Oskar Adler: omul
acestui semn traieste deseori ca un "print incognito" care stie
doar el de caracterul sau princiar secret, dar nu risca sa-I recunoasca public, pentru ca atunci s-ar arata, poate, ca doar
si-a nchipuit ca este "print". Astfel s-ar putea produce un
1 59
ncirculus vitiosusn pericu~os:plate~te mult prea scump sentimentul specificitatiisale ~ecrete;ideea ca ar putea fi doar un
om nobi~nuit//, la fel ca t~ti ceilalti, daca ar renunta la ceva
din exclusivitatea sa, dev~ne tot mai mult o ncercare disperata de a-~i salva specific~tatea.De asta se leaga aici greutatea cu care face de obicei Icontactecel care are Luna n acest
la fel ca toti ceilalti, i este nsa teama ca va trebui sa jertfeasadesri,acare
din consta
nsplendid
isolation//
~isadefiea
semn,
iasa
ca ceeaarcevrea
are sa
mai
valoro
tocmai
n faptul
reprezenta fondul unor d presii adnci de care se refugiaza
nu
fi ca ~i ceilalti,
lucru ctre
l deosebe~te
ei. Astacordiapoate
n placerea
unor contacte
superficiale,
de ode
aparenta
litate, care ramn aparent~ atta vreme ct nu ~or ndrazni sa
permita ~in ei ceea ce-i teaga pe oameni n sensul lui ntat
twam asi//*.Gasim deseorf aici un adaos de temperament hipomaniac, o entuziasmarelde scurta durata la tensiuni de moment. Lipsa tensiunii nseamna pentru el plictiseala, aratnd
o anumita aviditate fata dlesenzational.
Cu Soarele n semn'ul s~u, om~l are aici o imagine conducatoare nnascuta care se alflape linia umanistului, a reformatorului ~ia liber-cugetator~lui, a individualistului original independent. El traie~te ace~a-fi-aplecat-asupra-sa al fiecaruia
cu demnitatea continuta i asta, care i acorda con~tiinta de a
fi purtatorul unui destin ~ic. Se ostene~te pentru a dobndi
cea mai mare
libertate
a ~piritului
posibila, ceea
l poate
conduce
la o mare
deta~ate,
la o desprindere
carece
sa-I
apere
de nclcelileomene~tich~1Uitoare~ide influente straine, care
ar nsemna prea multa ap~opiere~ilegaturi prea strnse. Asta
l duce la o cunoastere lip~ita de pasiune, clara precum cristan comun, pentru ceea ce uman, izolarea sa suprimndu-se
astfel. Necesitatea sa cea ai profunda referitoare la ceea ce
lut care
i elibereaza
ceea
au toti
oamenii
este
uman
este sa facaprivtea
ros de pentru
conditiile
dece
viata
necesare,
sa
ajute la impunerea sa, sa tecunoasca dependenta alternativa
dintre individ ~icomunitalte,ca ~ireciprocitatea ei.
I
* "Tu e;;ti acela" - din hind~ism, lb. sanskrita. (N. t.)
160
Fritz Riemarm
Umbra acestei imagini conducatpare se afla n supraaccentuarea ncrncenata a particularita~ilor individuale; a dori sa
fii ceva special devine atunci un scpp n sine, a dori sa te deosebesti neaparat de ceilalti, a nu ~i ca si ceilalti devin atitudini arogant-snoabe, ca si
'1 cnd a fi altfel dect ceilalti
' ar reprezenta deja o valoare si sensul a~estui semn. Pe linia gresit
nteleasa a acestui semn gasim snqbul, originalul solitar, hibrid-utopicul care aduce fericire ori;1eniriisau o imbunatateste, exclusivistul, ateul, solipsistul. !
Din cele descrise putem deducEt ca aici pot exista cu usurinta dezvoltari n directia schizoi~iei. Caci prin delimitarea
sa de ceilalti omul va pierde orice ~propiere familiara si refugiu omenesc. Apelul catre individqatie trait de el poate fi nteles
ca o chemare
catre origiralitate,
ajungnd n
pna
la
delirulgresit
originalitatii;
n dispretul
oricarei apartenente,
refuzul oricarei legaturi sanatoase si o!ricarei dependente, omul
respectiv vede aceste lucruri doar qa pe o chestiune de masa,
ca pe o obisnuinta si un conformis~ colective. Se poate nsa
mpotmoli ntr-un exclusivism sno~, chiar daca aceasta se realizeaza doar n mbracaminte si stil!de viata, ca de pilda ntr-o
revolta boema mpotriva normelor txistente. Toate astea l pot
nchide tot mai mult pe acest om nllumea sa privata singuratica, n care este tot mai izolat di~ cauza lipsei contactelor
apropiate si a schimbului cu ceilalti~ devenind un outsider, cu
toate consecintele respective. Ca o tompensatie, el poate face
ncercarea de a-si interpreta singurrtatea ca semn ca este nenteles, ba chiar ca semn al genialit~tii sale speciale, mpotmolindu-se tot mai mult n sine -liljertatea
fara nici un ieI de
contact devine pentru el o dependeNa si mai puternica. In caz
extrem, asta poate duce la pierder~a simtului realitatii, la inflatia inconstientului pna la psihofa - omul ncearca atunci
sa-si mentina particularitatea cel p~tin ntr-o lume iluzorie.
CG. Jung a subliniat n mod s~ecial n interpretarea sa a
viselor talmacirea pe treapta subiectului, nu numai pentru corectarea treptei obiectului si a sim~olisticii sexuale supraaccentuate de Freud. Poate ca vom pu~ea clarifica nca o data pericolul tematicii Varsatorului traite unilateral printr-o
Cele douaspre~ece semne ale zodiacului
1 61
subliniere mai puternica ~ treptei subiectului: daca am neglija cu totul treapta obiectuilui, ar rezulta o extraordinara independenta fata de realitatt, pe care am mai percepe-o atunci
doar ca pe o categorie a trairilor intrasufletesti. Acest lucru
poate duce la o autarhie ljtibrida, n care lumea mai este doar
oglindirea trairii mele su~iective, o parte din mine - n acest
caz ai fi ca prins n mrejelt "ideii pure a Varsatorului". Faptul
acesta ar trebui sa nse~e un pericol psihotic daca nu te-ai
mai
celorlalti
puteaoameni
lega cusipam~tul,
a cel~ilexterioare.
recunoscnd
Oskar realitatea
Adler facelui
referinTu, a
te la corespondenta mitolqgica a Varsatorului cu figura lui Anteus, care, desprinzndu-~e de pamnt, ajunge la mare naltime, dar tot mai atinge diIi cnd n cnd pamntul, pentru a-si
trage puterea de acolo: fata o asemenea legatura cu pamntul
omul se pierde usor n utppii.
Problema contactului .~iconstiinta supraaccentuata a unicitatii sale reprezinta situ~tiile germinative ce-si produc efectul cu putere de destin afupra celor nascuti sub acest semn.
Izolarea fata de semeni Roate conduce si la trairi de autonstrainare, la dezvoltari gr~ndomane si paranoide. Nu vorbim
, ca la omul nasaici de credinta" neconditipl nata n sine nsusi,
cut sub semnul Leului; n~ci nu este vorba despre sentimentul
de superioritate morala, lipsit de auto critica al celui nascut sub
semnul Sagetatorului car4 l ducea la atotputemicie, respectiv
la cultul Sinelui; sub se~ul Varsatorului autoridicarea n slavi
are mai degraba un caracter compensatoriu, este un substitut
al izolarii sale si al auton~oielii izvorte de aici. Deseori apar
depresii pe baza celor descrise mai sus; ele au uneori o trasatura sumbru-macabra, p~simista, fara sperante, care se trage
din disperarea fata de siIjlensusi, dar este proiectata asupra
unor situatii exterioare.
n educatie trebuie tin~t seama n mod special ca individualismul Varsatorului sa rtu fie alimentat prin aroganta familiei, lucru la care s-ar putta chiar referi. Mai trebuie tinut cont
si de faptul ca un copil n~scut sub acest semn este foarte putin dispus sa preia conv~ntii s.a., al caror sens nu l ntelege
sau nu l recunoaste. Da4a i se spune ca "trebuie" facut ceva
I
162
FritzRiem~
asa sau altminteri sau ca "nu e vo~e" cutare sau cutare lucru,
fara a-i da o explicatie rezonabila, lasta i va strni inutil spiritul sau de contradictie si va face ~xact contrariul si astfel se
pot initia schimbari de macaz ce vior duce mai trziu la greutati. Nu trebuie sa te astepti din p~rtea lui la legaturi prea familiare, nici nu-l poti obliga la acert lucru - copilul va fi mnat astfel sigur catre o respingerelsau n depresie n cazul n
care nu se poate sustrage acestei Icerinte. n schimb, trebuie
sus tinute relatiile sale prietenesti
prietenia nseamna pentru acest om mai mult dect orice lalte legaturi, el poate arata
aici ce e mai bun n el printr-o ase~enea afectiune aleasa din
proprie initiativa.
Femeile acestui semn zodiacallau ceva capricios, naripat,
voios; sunt spontane, nsufletite, or~ginale, au de cele mai multe ori "o nota personala", pe care PF pret. Au o nevoie accentuata de independenta care le faceldificil sa se daruiasca si sa
se lege. Au adesea curajul unor p*teneriate "neconventiona-
t!
le" si nu sunt gata sa-si jertfeasca lautorealizarea unor norme

oarecare. Au deseori asteptari sUF1rasolicitante fata de partenerii lor care trebuie sa le ndepl~easca necesitatea unor stimulente, senzatii si surprize mere~ noi; doresc sa fie entuziasmate de ei si le iarta partenerilo~ cel mai putin daca sunt
"obisnuiti", asta nseamna n och~ lor ca sunt anosti; ele doresc sa fie fascinate.
I
Tematica Varsatorului se regashte prin urmare ntre polii
cunoasterii "pure", ai unei burghetii univers ale care nu se supune prejudecatilor de familie, nat~onale, rasiste sau de alt tip
si marginalizarea ce poate lua toat~ formele posibile.
Astrologia i atribuie acestui sepm gambele si face o legatura cu glandele cu secretie intern4 (pancreasul). Si labilitatea
sistemului circulator ("nevroza ca~diaca") si tulburari ale circulatiei sanguine apar mai des c0r-form experientei mele, la
fel fenomenele spastice nespecific~.
Autoamagirea acestor oameni
manifesta mai ales n nentelegerea chemarii catre individ~atie n cazul n care o concep ca pe o subliniere a egoitatii, silnu ca pe gasirea drumului
catre identitatea cu sine, ca pe o *flectare asupra nucleului
Cele douaspre*ce
semne ale zodiacului
1 63
fiintei, n cadrul careia ar putea gasi din nou calea dinspre individualla omenescul ge~1eral.
Din aceasta nentelegeire se poate ajunge atunci la persoane originale, capricioase, *zare, ciudate, dar care merita sa fie
iubite, care trebuie sa ren-ynte la specificul persoanei lor n fata
angoasei lor de viata, n apartenente pe care le vad doar ca pe
o adaptare ~i un conformism nedemne de ele - aceste perbire deoarece se ngrijesc
e particularitatile lor. Traiesc atunci
ma tot mai mult ntr-un istem, devenind propriii lor captivi

n
aerul
tntr-un
al unei iniiVidualism
solipsiste,
se transforsoane
se rarefia
retrag
exagerat,
de iu~i
tot
mai
impenetrabili
pgAndiri
ntru semenii
lor.care liuitnd
Pe de alta parte se aflt oamenii care, prin claritate intuitiva ~i previziune, ating o ~uveranitate spirituala, n cadrul careia devin posibile realiz~ri primordiale ~i importante fie n
domeniul umanului, fie ta descoperitori, fie ca inventatori.
Sunt oameni care pe lng~ u~urinta lor spirituala nu uita "pamntulU, caruia nu-i cad lnsa prea tare prada, dar nici nu se
retrag n refugiul aparentlal exclusivitatii arogante - oameni
care ~tiu sa mpace tensi~ea dintre seninatatea spiritului ~i
gravitatea pamnteana, qum o putem simti eventual la Mozart Byron, CC. Jung, J.IJoyce, Franz Marc ~i Krishnamurti.
Si poate ca ~iJules Veme ~glinde~te n romanele sale anticipative ale viitorului presimtit ceva din ideea acestui semn.
I
tru ca axa pamntului, p ntru prima data n timp istoric, ncepnd cam de la mijloc secolului nostru (secolul XX- n.f.),
Semnul
azi n mod special
pena trecut
din VarSatOrului1
semnul Pe~ ..orintereseaza
n cel al Varsatorului.
Vom putea
vedea eventual primele stmne ale "erei Varsatoruluiu n fenomene colective care au nteput sa fie din acel moment tot mai
nemarginite ~i mai zgud~itoare pentru noi ~ipe care eu le-am
descris ca fiind un "proce~ de schizoidareu* - n deta~area de
traditiile ~i legaturile de f~milie, de popor sau de rasa; n stradania pentru general om1nescut supranationalut n perspectiva globalizarii devenitelazi posibile prin mass-media, cu nI
"Die scruzoide Gesellscha*"
(Kaiser Traktate, 15, 1975).
164
Fritz Riem~nn
I
vingerea spatiului si timpului. Pa~e ca omul este pus tot mai

intens n centrul atentiei: stiintele tnnaniste cstiga - pe lnga tehnica - tot mai multa impo4anta; cautam sa ntelegem
tot mai bine daturile noastre biol~gice, de familie, sociale si
psihologice si ne straduim sa obtniem un nou firesc; toate astea pot duce la o noua umanitate.
Dar si partile periculoase pot fi Irecunoscute destul de clar:
n tendinta spre reprezentari de atptputemicie hibride, n nazuinta catre o autarhie care vrea s~ ne scoata din legaturile si
ancorarile necesare, n tot mai nmteroasele probleme n conI
tactarea
ra de actiune,
semenilor.
aspiratii
Cunoastem
care au nfraltit
ide~logii
omenirea,
utopice totodata
cu o largao sfecriminalit~te tot mai p~riculoasa - fi~d organizata, inteligenta,
internationala -, care da deseor~ aparenta unor motivatii
umane.
Astfel, omul poate avea azi o nbua libertate, devenita poI
sibila
progreselor telmicii
ti stiintelor
poate
afladatorita
ntr-o independenta
suverafna
n lume naturii,
si dedicase unor
sarcini umane. El poate reprezenta demnitatea individului
mpotriva unor forte autoritare ~vechite si recunoaste ca o
structura sociala puternic dezvolt4ta se sprijina n ultima instanta pe nivelul dezvoltarii indi"jizilor care o compun, oferind totodata fiecaruia n parte cete mai bune posibilitati de
desfasurare a personalitatii lor. nt~meieri de organizatii cum
sunt ONU si alte institutii supran~tionale; tendinta c;escnda spre munca egala n echipa n ~ocul ierarhiilor autoritare;
aversiunea mpotriva rolurilor prJtinse de societate ale barbatului si femeii care nu corespund~au de multe ori fiintei lor;
recunoasterea femeii ca avnd ace$asi valoare cu barbatul n toate acestea pot fi recunoscute tnceputurile realizarii ideii
Varsatorului.
Ramne deschisa doar ntreb arda ngrijorata care dintre tipurile Varsatorului, cel mai de jos ~au cel mai de sus, va obtine ntietatea n conducere. n prirriul caz, dezvoltarea ar co~tinua n directia libertatilor care nul obliga la nimic, n a lipsei
generale a legaturilor si a individ~alismului supravalorizat,
n care omul ar trai solipsist, protelstnd fata de toate limita!
1 65
riIe, ntr-un egocentrism trait dezinhibat ~i o tehnicizare tot

mai inumana a vietii noastre. Pot fi vazute anumite semne n
acest sens. Contrapunctic ar sta ideologiile utopice colective
ce ar trebui sa nlocuiasca legaturile interumane pierdute, dar
nu o pot face.
n cel de-al doilea caz, ne-am apropia de noua noastra
umanitate ~i am ncerca sa cream conditiile pentru umanitate
ca ntreg ~i pentru indivizi care sa tinda catre conditii de viata optime, ntr-un nou respect fata de destinul individual, fata
de om ca individ. Am vedea n zare n locul unei ordini patriarhal-autoritare vechi o ordine mai mult frateasca, n care
ceea ce este comun tuturor oamenilor, ~i anume ceea ce este
ntr-adevar omenesc, ar deveni esential. Din fericire ~in acest
sens exista unele semne.
PESTI
,
Cursul secret al suferintelor ncalze~te
existenta ncremenita n nghet.
PASTERNAK
Daca omul din semnul Varsatorului putea sa se retraga n

naltimi solipsiste, supraevalundu-~i unicitatea individualitatii ~i retragndu-se ntr-o "splendid isolation", care l ducea
la pericolul de a-~i pierde contactele cu semenii, tematica ultimului semn zodiacal, cel al Pe~tilor, este din nou antinomica. Omul din Pe~ti cauta sa se elibereze din catu~ele limitative ale individului; Eul nseamna pentru el sala~ul suferintei;
percepe orice egoitate sub aspectul despartirii, al singuratatii
izolatoare ~i al lipsei unui refugiu. De aceea cauta parca sa-~i
dizolve Eul; ar dori sa-I sacrifice de dragul unei extinderi a fiintei sale, de dragul permeabilitatii care sa-I faca apt sa participe la tot ceea ce este viu, ntr-o legatura atotcuprinzatoare
nelimitata. Iubirea care uita de sine, ntelegerea empatica ~i
plina de compasiune constituie pentru el cheia necesara ntelegerii lumii. Aici i vom gasi pe oamenii religio~i care, nzestrati pentru metafizic ~i transcendent, reunesc o capacitate de
traire care poate ajunge de la o interiorizare meditativa pna
la o privire vizionara. Abnegatia sa poate fi folosita ~i pe plan
uman, n activitati sociale, terapeutice ~i altele care sunt de ajutor, n mod foarte natural chiar ~intr-o mare iubire. Omul din
acest semn este din constructie mai sensibil-permeabil dect
Cele douaspretece
semne ale zodiacului
167
altii, si este determinant pentru el daca este de acord cu aceasta predispozitie a lui, ce~a ce l face, ce-i drept, mai deschis
fata de suferinta, dar de ~ici cresc apoi fortele sale ocrotitoare, consolatoare; sau da4 se fereste de aceasta sensibila deschidere la suferinta,
se ntareste
ei si nu
se refugiaza
comportamente
indifere~te,
n mpotriva
spatele carora
va putea n
fi
prins datorita virtuoasei ~ale arte a prefacerii.
n domeniul ascendertului, acest semn mijloceste o constitutie delicata, sensibila, pptin vitala, avnd un sentiment fundamental de viata pe car~ l-am putea descrie cel mai nimerit
prin sentimentul de a fi etFus, de a fi un obiect. Temperamentul acestui om este sensi~il, flegmatic, melancolic, reactioneaza ca un seismograf la tqate impresiile; nu-ti poti imagina o
reactie mai puternica - alrputea fi asemuita cu un mobil, care
reactioneaza la cea mai mlica pala de curent. Deoarece omul se
opune mai nti vag lum~i din cauza constitutiei sale - fizice
si psihice -, ar putea sa t se lase prada cu totul; dar pentru a
se autoapara dobndestelo capacitatea cameleonica de adaptare si transformare, n swatele careia se ascunde pentru a nu
fi atins si lezat. Faptul ac~sta poate media o anumita impresie
despre el, si anume ca Ii-ar avea nici un fel de Eu propriu,
cnd de fapt ncearca do* sa se pazeasca de o mpovarare careia nu i-ar putea face fa~a. Astfel poate dezvolta o multilateralitate, o multistratificate sufleteasca, ce preia culoarea mediului nconjurator;
si plastic,
dispozitie
toate tonurilest*dent
tontactelor
umane. i stau parca la
tezeCuctLuna
se poate
n acest
de m~lt
semln,bariera
omul de
dintre
aici ncearca
Eu si Tu.sanndeparrelatiile
parteneriale ar dori sa fi~ ct se poate de apropiat de celalalt,
nazuieste sa se uneasca ~imbiotic, Eul si Tu-uI sa se "contopeasca" si "topeasca"
n 'jNoi".
Se simte
identificat
empatic
cu
partenerul
ntr-att, nct
nu rareori
traieste
mpreuna
cu partenerul viata acestuia, c~ar cu preluarea ei ca sarcina proprie,
lasnd-o
parca sa secare
reve~se
n el.
Asta
la o dragoste
foarte profunda,
uita de
sine,
darpoate
poateduce
fi si utilizat
pentru
a se feri
de individuahe
ntr-osiadaptare
mimetica ce deleaga toata
raspunderea,
acttvitatea
decizia partenerului,
si asa,
I
I
168
Fritz Riemarin
I
ramnnd copilaros, el devine cu totul depende~t de celalalt,

pasndu-i chiar raspunderea pentr~ sine nsu~i. In acest parteneriat exista att trairi fericite ale 1fnei iubiri neconditionate
ce ajunge n profunzimi nebanuite, ~ar pot aparea ~i nclciri
tragice ~i proiectii ce par insolubile, ~le ivindu-se att de u~or
din cauza lipsei distantei creative f~ta de Tu, din prea mare
apropiere ~i din prea putina existenya proprie.
Cu Soarele pe
n care
acesto semn
poartaprin
n sine
o imagine
conducatoare
putem omul
para~raza
"homo
religiosus", misticul; ~i samariteanul se o#era aici ca imagine, vindecatorul ~i ocrotitorul, oameni care Iprin jertfa proprie ~i prin
suferinta biruita devin salvatorii c~lorlalti ~i sprijinul lor la
nevoie. Omul poate ajunge astfel la p deschidere ~i o profunzime sufleteasca ~i spirituala ce treq granitele; n perceperea
lui "tat twam asi" Eul ~i lumea i d~vin o parabola, Eu ~i Tu,
subiect ~i obiect, vor fi schimbul p~asmuitor al contrastelor
aparente, ceea ce se poate intensificja pna la trairile mistice
ale solidaritatii universale. Eul se difolva atunci parca n participarea la univers, iar omul poate Iintui motivul existentei,
din care se deschide multitudinea llumii fenomenelor. Forta
acestui om rezida n permeabilitateal sa, prin care multe i d~vin ca transparente, i se dezvaluie cleea ce pentru altii ramne ascuns.
Aceasta permeabilitate care dizo~va granitele are desigur
~i partile sale umbrite, ~i anume n rfzolvarea gre~it nteleasa
a sarcinii date aici: omul nici macar hu ncearca atunci sa devina un individ, ci evita individuat* prin adaptare multipla
~i identificare, printr-un joc de rol, leipercepe pe toate ca fiind
multilateralitatea ~i bogatia fiintei sa~e, fara a recunoa~te ca le
rascumpara cu o lipsa a Eului, pe c*e o considera a fi devotamentul cerut n acest caz - el ns4 nici macar nu a dezvoltat nca n sine ceea ce urmeaza a fi ~acrificat aici.
Prin sensibilitatea sa ~iparca "lip~a pielii de protectie" (Oskar Adler) omul sufera aici mai multi dect altii din cauza vietii. De aceea cauta siguranta - este ~mul "asigurarilor". Crede ca gase~te o posibilitate ramn~nd ct mai mult posibil
copilaros-iresponsabil, mpingndu-t pe cei din jur n rolul de
I
1 69
aparatori, cernd sa fie menajat. Se sustrage astfel confruntarii cu sine nsusi si deseori i ntlnim aici pe "vesnicii copii"
care, "inofensivi" n nevinovatia lor, evita orice responsabilitate, ajungnd la o indiferenta morala si un infantilism de nenteles din punct de vedere etic. Altfel dect omul din semnul
Balantei care evita tensiunile din necesitatea armoniei si din
angoasa de pierdere a simpatiei celorlalti, cel din semnul Pestilor se refugiaza ntr-o "bunatate" atotntelegatoare, ntr-o toleranta ce ar trebui sa-I scuteasca de ntlnirea cu sine nsusi
si de luarea unei atitudini. Niciodata nu va fi primul care sa
arunce cu pietre si, plecnd de la motoul ca nimic din ceea ce
este omenesc nu-i este strain, ca "sa ntelegi tot" nseamna "sa
ierti tot", traieste o nenteleasa umilinta crestina. Apare atunci
ca fiind amorf sufleteste, fara contur, indiferent moral sau
chiar amoral; el confunda slabiciunea ngaduitoare cu toleranta, lipsa unui punct de vedere cu bunatatea, care poate sa fie
si severa si n stare sa pretinda. Nu vrea sa recunoasca ce comod este sa gasesti scuze pentru orice, iar daca extinde acest
lucru si asupra sa pare ca se afla dincolo de bine si rau, cnd
de fapt are doar un Supraeu dezvoltat defectuos, o constiinta
morala extraordinar de plastica ce nu mai poate fi numita astfel tocmai din cauza plasticitatii ei.
si poate nsa si cultiva capacitatea de a suferi, facnd-o o
valoare de care sa depinda sentimentul sau autovaloric, masura puterii suferintei devenind etalonul sau moral. Atunci
devine extrem de sensibil la durere, ba chiar maniac la suferinta, ajungnd pna la masochism sufletesc sau sexual, etalnd o nelipsita auto compasiune care i va provoca pe ceilalti,
constient sau nu, sa-I crute, ajungnd la atitudini de santaj sentimental n cazul n care se simte prins la strmtoare si nu mai
poate evita adevaratele controverse. Poate planui sa se lase
chinuit si sa obtina astfel un cstig dublu: i lasa pe altii sa se
supere, se bucura de suferinta sa prin altii si poate avea totodata sentimentul ca este moral mai bun dect ei. Acesta nu
este sentimentul superioritatii morale pe care l-am ntlnit la
cel nascut sub semnul Sagetatorului, care parea ca se afla datorita idealismului sau deasupra celorlalti, ci omul vrea aici
170
Fritz Riemann
sa-i mpinga pe ceilalti spre suparare, pentru a se simti, alaturi de suferinta lor, ca fiind mai bun.
a alta posibilitate de evitare a ntlnirii cu sine este cea a
identificarii att de mult cu ceilalti, nct sa traiasca viata lor,
fara a avea viata personala. Atitudinea sa speciala de a reactiona ca o mimoza, capacitatea empatica a unui medium favorizeaza o asemenea lipsa de distantare care s;terge granitele, care prin comunicare simbiotica cu celalalt nu-l lasa de fapt
sa ajunga niciodata un partener adevarat. i gasim atunci aici
pe "pros;tii absoluti", care s;ipastreaza credinta naiva fata de
bine, care prezinta n sine s;ispre exterior o lipsa copilaroasa
de fantezie pentru rau s;i devin att de des victimele altora,
fara sa nteleaga de ce.
Astfel, imaginile umbra ale tematicii Pes;tilor se afla pe linia martirului din placerea masochista de a suferi, a actorului
proteic al vietii n mereu alte roluri, adecvate mediului nconjurator; este pacifist din cauza angoasei de viata sau din comoditate. Universalitatea sa aparenta este atunci doar expresia lipsei dezvoltarii nucleului personalitatii sale, as;a ca poate
fi orice, numai el nsus;i nu.
Pe baza celor descrise anterior putem gasi deseori nevroze de angoasa cu enorm de multe posibilitati ale fugii de sine
nsus;i s;ide realitate, pna la "fuga n boala". "Isteria de conversie" gases;te aici un teren fertil s;imulte dintre afectiunile
psihosomatice comunica deseori, prin semnalele us;or de recunoscut ale limbajului trupului, conflictele nesolutionate.
Apar deseori forme astenice ale depresiei care se bazeaza pe
sentimentul fundamental al vietii, cu neajutorarea disperata
de a fi predat lumii. Si depresia este aici parca fara contur, are
ceva pasiv-resemnat; omul noata atunci ca pe valul unor vaiete nespecifice s;iprovocatoare de mila care se refera la sentimentul total al existentei sale, nefiind legate ca la cei nascuti
sub semnul Taurului de ratari concrete sau ca la omul Scorpion de afecte sau pulsiuni reprimate. Din cauza acestei nespecificitati s;ia radacinii sale profunde s;ipentru ca omul nu-i
poate opune vietii dect prea putin din propriul Eu, oamenii
acestui semn sunt de multe ori foarte greu de abordat; au o
1 71
dorinta, ce nu se poate mplini, de a fi n siguranta ca un copil, de simbioza, au prete4tia unei iubiri care sa-i rasfete. Femeia nenteleasa, barbatullnenteles intra n aceasta categorie,
si pentru ca omul din acest semn este deseori prea putin reliefat, totodata sensibil ca o rrfunoza, este ntr-adevar adesea greu
de nteles n perceptia si s~ferinta sa, putndu-Ie formula cu
greutate; deseori traieste ffneturi imateriale, care nu pot fi ex'1
primate
prin cuvinte.
Pe aceeasi
linie a fugii de sine nsusi si de realitate gasim
n
unor ce
biografii
cor~spunzatoare
alcoolismul
si alte
formecazul
de manii
duc pna
l~ decadere. Cteodata
omul
acestui
semn duce o viata dubla qa n Mr. Jekyll ~i Mr. Hyde a lui Stevenson, aflndu-se ntr-o ~ciziune ciudata ntre o fatada burgheza si o viata secreta plfna de excese, cu "vicii" d~-a dreptul neburgheze. Pe baza s1jtgestibilitatii sale, omul din semnul
Pestilor poate deveni mai psor dect altii victima hipnotizatorilor si a seducatorilor de !tot felul, carora le vine n ntmpinare cu dorinta mult preal intensa de a le sta la dispozitie, de
a se lasa determinat de al~ii si de a le ceda.
Permeabilitatea sa marfste posibilitatea de a fi deformat de
influentele mediului si, pej:ltru ca se poate apara doar prin resI
pingerea
teodata insensibilitatea
acestor influentei
si ~diferenta
straine careaparente
l asalteaza,
ale celui
se ivesc
supracsensibil: lipsit de aparar~! asa cum se percepe! dezvolta ca
protectie mpotriva lirnite~ scazute a tolerantei sale o duritate
si o raceala secundare, scpizoide, care pot merge pna la raceala totala! de gheata! g*u de imaginat si la lipsa indolenta
de sentiment, mai ales d~ca a fost lezat n copilarie prea des
si prea timpuriu. n spatJle unei opacitati si indiferente aparent inabordabile care l f~c intangibil, si ascunde sensibilitatea sa ca de mimoza pe c~re ndrazneste s-o arate doar n fata
copiiilor si a animalelor! ~de nu-l ameninta nici o primejdie.
In caz extrem se poat~ ajunge la dezvoltari psihotice care
se afla mai mult pe partet maniaco-depresiva; deseori gasim
pe aceasta linie si haluc~natiile religioase, identificarile cu
Christos! reprezentarile Imntuitoare pna la autojertfirea
martirica.
172
Fritz Riem'~
I
,
n educatie trebuie tinut seamal!n special de recunoasterea

sensibilitatii extreme a copilului si ~ disponibilitatii, de a se refugia n identificare din teama sau!comoditate. Din cauza sensibilitatii sale extreme poate fi uspr deformat de influentele
mediului; delicatetea sa te face lesre sa vrei sa-I rasfeti, si asa
sunt formati aici deosebit de usor n!copiiimodelu care pot opune prea putin existenta lor proprl!e dorintelor si asteptarilor
parintilor,
despre cum
ei s~~ine,
aiba fiind
un copit
ce baza
poate duce la tragicul
a traidoresc
pe lnga
poateceea
chiar
"vietii dubleu pe care am descris-of Ar trebui favorizat curajul
fata de sine, fata de autoraspundere si luptat mpotriva nclinatiei catre autocompatimirea sen~ibila la durere. Delicatetea
sensibila a copilului cu greu poate ti supraevaluata, dar va trebui ntotdeauna avuta n vedere ~ntr-att, nct sa i se recunoasca faptul ca poate simti anumite lucruri care nu ar patrunde printr-o "piele mai groasa". ~r trebui luat n seama si
pericolul de a se expune prea mu~t datorita dorintei sale de
comunicare.
Femeile din acest semn au n tiJ:iereteceva de nimfa, de ondina, asemanator celor nascute su* se~ul Racului si sunt ca
ale barsi acestea extrem de potrivite pentJju proiectiile a~a
batului, reprezentnd pentru el a~esea o ntruchipare a "femeii enigmaU, lucru pe care ele sti* eventual sa-I sustina conform motoului "Sufletul meu nu-l rei poseda nsa niciodatau.
I
Pot
si daruire
fi seducatoare
erotic-sexual.
si se pot
Gasim
lasa aict
sequse,
femei
sunt
gata
pline
sa se
desacrifice,
fantezie
care pot oferi o profunzime a sentimentului care te face fericit si o ntelegere empatica, au o n}are capacitate de iubire si
de daruire. Dar gasim aici si isteric~le, nu cele activ-distructive ca femeile nascute sub semnul ~corpionului, ci cele copilaros-neajutorate, care cer mila si ~rotectie, n roluri mereu
schimbatoare, imune la oricare rat~une, logici, consecventa si
raspundere, care l lasa pe barbat sa !esueze perplex n fata unei
asemenea multistratificari nseIatoa:~e;sau gasim aici si femeia
care sufera precum o martira, care rrrin acceptarea ngaduitoare si prin reprosurile neexprimate te zac n ea trezesc n barbat sentimente de vinovatie. Rolul!de usfntaU jucat l scoate
173
la iveala pe "nataraul" din barbat, i da acestuia sentimentul

ca nu o ntelege niciodata, ajungnd sa se perceapa ca fiind un
egoist grosolan sau un mitocan primitiv-insensibil, nedemn
de o femeie att de fina si sensibila - chiar daca numai autocompatimirea nu i-o cruta. Aflate n crize, aceste femei folosesc cu placere metodele de santaj, amenintnd cu sinuciderea
sau boala, n acest caz avem de-a face cu parteneriatele cele mai
tragice n care, din cauza nepastrarii unei distante sanatoase,
se ajunge la o stare de ntrepatrundere de ne desfacut. Nu rareori mila este motivul unei legaturi, astfel ca nca de la nceput sunt puse (gresit) macazurile - mila falsa e ntotdeauna
apropiata de dispret si contine un motiv secret al puterii.
Astrologia i atribuie acestui semn zodiacal picioarele, care
sunt cu adevarat deosebit de sensibile n acest caz. De altfel,
omului din acest semn i sta la dispozitie din punct de vedere psihosomatic ntreaga scala pentru a alege organe n vederea exprimarii conflictelor nesolutionate prin limbajul trupului, fiind preferate sistemul nervos si suferintele "nervoase"
greu de diagnosticat. Deseori gasim n aceste cazuri si forme
de boli cronic-perfide recunoscute trziu, care au la baza o
tendinta autodistructiva inconstienta, o dorinta de a vrea sa
se stinga. Omul este aici n general n pericol suicidar din cauza sentimentului unei slabiciuni neajutorate, a capacitatii
sale sensibile de a suferi si a sentimentului tragismului de nenvins al vietii ancorat n ea, dar si din dorinta de izbavire, de
moarte.
Anais Nin, care se afla sub influenta acestui semn, reda n
"jurnalele" ei o descriere impresionanta a felului cum se percepe omul din semnul Pestilor: "n timp ce priveam pestii notnd am suferit o criza de insuficienta respiratorie. Observasem att de intens, eram att de preocupata de modul lor de
a respira, nct am uitat eu nsami sa respir. Voiam sa stiu att
de mult cum respira ..., nct am uitat de respiratia femeii care
se afla n fata acvariului. Intrasem n apa, n corpul pestilor.
Eram pestele ... si n timp ce ma transformam n peste, am uitat ca eu, femeia, ar trebui sa respir. Asta mi se ntmpla des
atunci cnd privesc suferintele altora - ncep sa traiesc viata
174
Fritz Riemann
lor... Este o parte a religiei Zen sa devii la ceea ce meditezi." Si:

IIAm discutat despre schizofrenie pe care o vad ca pe o lipsa
de contact... Si deoarece simt ca sunt cu ceilalti, cu lumea, mult
prea n contact, am spus ca sufar de contrariul schizofreniei,
si anume de empatie, de identificare, ca Eul meu se disipeaza, se abandoneaza si se pierde n celalalt. II
Ceea ce l conduce aici pe om la autoamagire este evitarea
lipsei sale de protectie si a capacitatii sale de a suferi, care l
face sa suporte greu duritatile vietii, dar care l-ar putea maturiza, n sensibilitate la durere si n auto compatimire si
ntr-un laisser-faire pasiv, cu sine nsusi, care l face sa devina doar cu greu adult. n ncercarea de a evita suferinta si ca
pavaza mpotriva angoasei sale de viata se refugiaza n lipsa
egoitatii, parca nu dezvolta nici un smbure de personalitate. n loc sa tinda spre individuatie, sa devina el nsusi, traieste prin identificarea cu ceilalti si poate fi astfel atins doar
n mod indirect. De aici rezulta o aparenta capacitate de referinta, reactionnd numai ca un ecou si reglndu-se n conformitate cu partenerul, ramnnd mereu dependent de vizaviul sau, care i confera abia el forma. Asta devine periculos
atunci cnd, fiindu-i teama de o ntlnire cu sine nsusi, el traieste pe lnga sine.
n cazul n care omul acestui semn va ndrazni sa-si asume
sensibilitatea sa subtila si capacitatea de a suferi, sa se lase cutremurat si sa se expuna multiplelor posibilitati de traire ale
fiintei sale, va putea descoperi propria bogatie interioara, dobndi ntelegerea pentru multilateralitatea posibilitatilor existentei si a destinelor umane, iar prin suferinta prin care trece
se va transcende pe sine.
Poate ca simtim ceva din posibila lipsa a limitelor si din
universalitatea sufleteasca la oameni cum sunt J.S. Bach, Max
Reger si R. Steiner, din delicatetea subtila la Halderlin, Hebbel si Chopin, din profunzimea religioasa a sentimentelor la
Paul Gerhardt.
VIII
Planetele
Fiecare om este o mica familie.
NOVALIS
Daca am nteles prin semnele zodiacale imaginile sau ideile primordiale stabile ~i atemporale care se afla n spatele lumii fenomenelor, pentru astrologie, planetele - printre care
se numara ~i Soarele ~i Luna - sunt considerate mijlocitorii
care transfera aceste idei ce zac n zodiac, n lumea fenomenelor, adica ~i n temporalitate ~i efemeritate. n constelatii aflate n continua mi~care ele nfaptuiesc bogatia aspectelor la toate nivelurile vietii.
A~a cum orice planeta, conform conceptiei astrologice, ntruchipeaza n sistemul nostru solar o anumita forta creatoare cu functii specifice, tot a~a fiecarei planete i corespunde n
microcosmosul care este omul o functie specifica. n domeniul
sufletesc le percepem ca nclinatii sau aspiratii pulsionale; n
limbajul psihanalitic le putem numi "pulsiuni partiale". Oricum am vrea sa le numim, le percepem ca pe fortele pulsionale ale fiintei noastre. Cnd este vorba despre descrierea unor
forte esentiale globale, vii, vom deveni con~tienti de saracia
gndirii abstract-notionale care, n dorinta unei formulari tot
mai precise, se ndeparteaza tot mai mult de ceea ce este viu,
de ceea ce mitologia reu~ise sa sesizeze cu mult mai amplu n
figurile sale simbolice.
176
Fritz Riemann
Fiecare principiu planetar se manifesta n toate domeniile

existentei cunoscute noua - asa cum am ncercat sa reprezint
acest lucru prin exemplul lui Saturn - conform felului sau
propriu. Disparitia unui asemenea principiu ar nsemna disparitia unor anumite domenii functionale ale ntregii structuri,
ba chiar ar primejdui n totalitatea sa constructia, ale carei ordine si legitati cosmice ale proceselor au fost rnduite conlucrarii sigure a tuturor fortelor planetelor.
Totalitatea planetelor formeaza o mbinare dinamica n care
diferitele planete n parte se influenteaza reciproc prin constelatii mereu noi; datorita acestui lucru si pozitiei schimbatoare
a semnelor lor, ele sunt modificate nencetat, n efectul lor. Exprimat n alt fel: doar n imaginatia noastra exista Soarele abstract "pur"; n realitatea vie exista mereu doar Soarele ntr-o
anumita zi, ntr-un anumit loc pe cer si n anumite conjuncturi cu celelalte planete. Absolutul nu exista dect n mintea
noastra; n realitatea vie se gasesc nencetat doar schimbarile
sau daca preferam: tulburarile principiului absolut - dar
aceste "tulburari" alcatuiesc viata.
Astfel ca n descrierile urmatoare ale principiilor planetelor trebuie facute mereu delimitari, fiind vorba de abstractizari ideal-tipice, n viata nsa ele nu apar niciodata att de
"pur". Cine se va lasa influentat, fara a avea idei preconcepute, de urmatoarele descrieri va putea regasi n sine, fara
nici o greutate, nclinatiile si modurile de perceptie corespunzatoare principiului planetelor. Caci maretei ordini a lumii planetelor i corespunde constructia vie a sufletului nostru; folosind pentru descrierea acestei ordini principiile
planetelor, cuprindem totodata o structura ordonata care
este reproducerea unei realitati careia i apartinem si noi. Si
deoarece n orice horoscop personal este reprezentata fiecare planeta, fiecare om este "o mica familie", n sensul citatului lui Novalis.
SOARELE
INorocul suprem al pamntenilor
este doar
perfonalitateao
I
GOETHE
cu psiholpgiei
sine 14 na?tere
o forta vitala
nca nespecificaOmul
- n aduce
limbajul
adncurilor
este vorba
despre
libido -, care se "separa[' sau se diferentiaza n timpul dezvoltarii din copilarie n qai multe moduri de traire categorica sau pulsiuni partiale, ~semanatoare luminii originare nespecifice ?i incolore a So~relui care se scindeaza n culorile
spectrului atunci cnd a~ge diferite medii, se "separa". n astrologie Soarele este corebpondenta simbolica a acestei forte
vitale unitare si fundamehtale.
Soarele, astrul centrali care ofera viata, lumina ?i caldura,
nalitatii noastre. Partii" nsorite" din noi i corespunde conreprezinta
n astrologie
Al mod
corespunzator
centrul
form nvataturii
astrologOei
nazuinta
catre ntreg;
el estepersosimbolul "centrului fiintei" Inoastre, al nucleului personalitatii
noastre, n care ncerca~ sa unificam diferitele componente
partiale, Eurile partiale s4u aspiratiile unice ale fiintei noastre
care
ce le se
cuprinde.
gasesc nModul
forta al~or
s~ecial
planete,
al reprezentarii-scop
ntr-o reprezentare-scop
este dat
prin pozitia Soarelui dint:t-un anumit semn zodiacal. Telul suprem al nsoritului din npi este gasirea caii de identificare cu
noi n?ine. A?a ca putem pumi Soarele ca fiind principiul vie-
178
Fritz Riemann
tii care centreaza ;;i integreaza, care se afla aproape de notiunea de entelechie prin dezvoltarea unei idei puse nauntrul
nostru.
Prin tendinta de autorealizare data astfel, principiul Soarelui devine un element esential al individuatiei. Percepem nsoritul ca pe o forta, care tinde spre mplinirea ;;i desavr;;irea
personalitatii noastre ;;i care ncearca sa cuprinda straduintele parti ale ale fiintei noastre sub auspiciile unei idei conducatoare, centralizatoare. Ca forta transformatoare care aduna sub
o singura idee "materia personalitatii" - predispozitiile noastre -, ne mijloce;;te ;;i capacitatea de sublimare, de transformare a inferiorului n superior. Conform traditiei astrologice,
Soarele este pus n relatie cu patern-masculinul arhetipal. Din
imaginea ;;i stralucirea Soarelui putem recunoa;;te pozitia
noastra interioara, dar ;;i exterioara fata de paternitate. Interior, dar ;;i exterior, pentru ca oricare principiu planetar se
oglinde;;te att la nivel intern, ct ;;i extern. Perceperea tatalui
este ntotdeauna dubla: Soarele din horoscop simbolizeaza tatal "interior", imaginea nnascuta a tatalui, a "paternitatii",
"a;;teptarile tatalui". Aceste reprezentari vor fi proiectate asupra tatalui "extern", cel real, ;;ivor fi modificate, corectate, confirmate sau dezamagite prin felul sau ;;i comportamentul sau.
De toate acestea va depinde ct de mult va putea sau nu sa se
identifice fiecare cu tatal sau. Aici poate fi gasita o explicatie
a faptului ca mai multi copii l pot percepe att de diferit pe
acela;;i tata.
n cazul n care tatal "interior" ;;i cel "exterior" corespund
n mare parte, copilul se va putea identifica mai u;;or cu tatal
real, putndu-;;i dezvolta mai u;;or elementul patern din el nsu;;i. Daca nsa cei doi tati, cel interior ;;i cel exterior, se vor deosebi esential, apar greutati de identificare, imbolduri catre rebeliune ;;i lupta mpotriva tatalui real sau de supunere fata de
el, ceea i va ngreuna copilului individuatia. Asta mai nseamna ;;i ca nu doar propria fiinta ;;imediul nconjurator ne devin
destin, ci ca va exista ntotdeauna o interactiune ntre cele
doua. Astfel se poate ntelege ;;i faptul ca nu numai parintii
pot deveni destinul copiilor lor, ci ;;i invers. n procesul de ma-
Planetele
179
turizare al recunoa9terii 9i dezvoltarii propriei fiinte, ca 9i n

procesul recunoa9terii 9i modelarii mediului nconjurator, se
gase9te sarcina autorealizarii noastre. Ea poate sa e9ueze sau
sa fie ngreunata daca vom considera conflictele 9i problemele ca fiind ntotdeauna ale noastre, desfa9urndu-se numai n
mediul nostru.
Functia nsoritului vizeaza integrarea, regenerarea 9i con9tientizarea unor parti esentiale, incon9tiente ale ntregului or"
, mai deganism. n functie
de pozitia sa - ne referim aici si
parte la pozitia unei planete ntr-un anumit semn zodiacal 9i
cmp al horoscopului, ca 9i la aspectarea sa corespunzatoare - Soarele poate mijloci o puternica vitalitate 9i forte de regenerare deosebite, dar 9i suprafunctii 9i sub functii organice,
ducnd pna la lipsa vitalitatii.
Din punct de vedere organic, astrologia i subordoneaza
Soarelui inima, sistemul circulator, 9ira spinarii 9i administrarea oxigenului n corp. n functie de planetele care aspecteaza
Soarele acesta va avea cre9teri, scaderi sau limitari ale efectului, respectiv ale diferitelor fatete ale principiului sau.
Din cele spuse aici reiese ca ne putem a9tepta ca "problemele Soarelui" sa fie probleme ale ntregii personalitati, fiind
vorba la ele despre autonomia 9i autorealizarea personalitatii,
despre probleme de individuatie 9i autodeterminare. Cine are
Soarele dominant n horoscopul sau simte nevoia unei originalitati creatoare, se simte obligat la generozitate, la "dimensiuni personale neobi9nuite" 9i are un sentiment dominant al
demnitatii personale. "Mndria sa solara" l obliga la veridicitate, din care reiese n mare masura sentimentul sau de autovalorizare, care i insufla "curaj civic", i da con9tiinta a ceea
ce-9i datoreaza sie9i sau pare a-9i datora, lucru ce se va schimba conform imaginii conducatoare pe care o are despre sine
datorita pozitiei Soarelui n propriul semn. Omul influentat
de Soare are o aversiune puternica fata de tot ceea ce este marginit, meschin, josnic 9i grosolan; integritatea personalitatii
sale este pentru el o a9teptare de la sine nteleasa.
Realizarea cerintelor unui Soare dominant ar nsemna: sa
nu-ti devii niciodata infidel tie nsuti, sa nu-ti uiti niciodata
180
Fritz Riemann
constiinta propriei demnitati. Omul vrea sa fie creatorul propriului destin. Asemenea obligatii fata de sine nsusi au nevoie de forta si dau forta. Asa ca vom gasi aici oameni care iau
viata cu toata maretia si tragismul ei, fara a fi subjugati de betia puterii sau de pasiuni minore. Sunt figuri dionisiace sau
apolinice care au ceva exemplar n unicitatea lor, care sunt
"personalitati" si te lasa sa presimti o maretie umana ce devine posibila datorita unei astfel de atitudini unitare cu sine, ntr-un mod neconditionat.
Daca lasam imaginea aceasta sa aiba efect ulterior n noi
,vom ntelege, probabil, ca imaginea deformata a acestui plan
maret poate fi gasita n oamenii care se autoevalueaza trufas, cad prada vanitatii si care, asa cum a exprimat odata Philipp Metman, "se tem de constiinta torturanta a limitelor
lor". Pericolele pot fi: autismul, autocratia infatuata si autoidolatrizarea; omul este obsedat de sine nsusi, se identifica
cu nsoritul, cu atotputernicia si trebuie sa-si dea mereu noi
dovezi ale "potentei" sale pentru a corespunde imaginii pe
care o are despre el nsusi si pe care ar vrea ca lumea s-o recunoasca drept ,,image" a lui. mbatrnirea li se pare acestor
oameni deosebit de grea - o percep cu precadere ca pe o jignire narcisiaca.
Intensificarea nsoritului duce la o ambitie exagerata si la
o infatuare orgolioasa; omul manifesta atunci o "morala a stapnilor", autoritar-autocrata, combinata cu exigenta unei personalitati puternice, dar prea egocentrice, care pretinde, binenteles, privilegii pentru sine pe care nu le pune niciodata sub
semnul ndoielii, considerndu-se de fapt masura tuturor lucrurilor.
n aspectele primite de Soare de la celelalte planete apar
nenumarate diferentieri multilaterale ale principiului Soarelui, care pot lua toate formele unei constiinte de sine sanatoase, supra- sau subevaluata.
Posibilitatea integrarii este redusa daca Soarele va avea o
pozitie prea slaba n horoscop. Atunci alte planete pot deveni oarecum independente, ca functie partiala, fara a se integra fortei centralizatoare a Soarelui - asemanator unei fa-
Planetele
181
milii fara tata. Omul va fi lipsit de forta pentru o automodeIare autonoma; forta planetara mai puternica va prelua conducerea ~i va marca personalitatea acelui om n sensul ei. n
cazul unei pozitii puternice, dar critice a Soarelui se pot gasi
cel mai c!egraba trasaturi ale unei personalitati schizoide sau
isterice. In caz extrem se poate ajunge la autism schizoid, la
o "mndrie solara" supraevaluata, care l costa prea mult pe
cel n cauza, izolndu-l n maretia sa singuratica. Fenomenul
se poate amplifica pna la naturile despotice. Trasaturile isterice se afirma mai ales ntr-o ambitie exagerata pna la cultul personalitatii, n aroganta ~i autosupraevaluare. Totul se
nuanteaza de catre semnul n care se afla Soarele, a carui idee
ne va calauzi nsa de data asta catre o imagine conducatoare deformata.
n educatie, relatia cu tatal este deosebit de importanta pentru un copil accentuat de Soare; el cauta o personalitate a tatalui impozanta pentru a se putea identifica cu ea. nca de copil omul poate fi luat aici pe latura mndriei ~i onoarei lui ~i
are fler pentru ceea ce ~i datoreaza sie~i. Relatia cu tatat controversele cu el, mai trziu cu "figurile de tata" - ~efii ~i autoritatile -, pot deveni o problema vitala centrala, iar tatal
poate deveni destin. Educational trebuie respectat sentimentul onoarei extrem de dezvoltat al copilului; el ne impresioneaza de mic ca fiind o mica personalitate care vrea sa fie luata n serios ~i care se opune unei prea mari dadaceli ~i
dependente. Mndria mamelor de a avea asemenea fii poate
deveni periculoasa n anumite conditii, favoriznd predispozitia lor pentru o autoapreciere nalta ~i pentru a~teptari foarte mari de la viata.
O pozitie marcanta a Soarelui n horoscopul unei femei este
pentru aceasta ntotdeauna o necesitate a independentei ~i a
personalitatii. Are nevoie de spatiu n cadrul parteneriatului
pentru posibilitatile ei de autodezvoltare. Daca barbatul nu-i
confera dreptut n mod patriarhat de a fi o personalitate ~incearca sa o subjuge, acest lucru va duce iremediabil la dispute ~i despartire. Femeia percepe n cazul dominantei Soarelui
ca daruirea de sine este de fapt o sarcina impusa ~i are greu-
182
Fritz Riemann
tati cu acest devotament pe care-l necesita o relatie; ea crede

ca trebuie sa renunte la prea multe lucruri personale si astfel
un parteneriat poate esua. Fenomenul se petrecea mult mai
des nainte dect azi, cnd si societatea i acorda femeii mai
multa independenta. Avnd un Soare puternic de partea ei, femeia nu se va aventura sa aiba o familie si copii, o va face doar
n cazul n care preia rolul conducator. O va face n conditii
corespunzatoare ale mediului, constient sau nu, identificndu-se cu masculin-paternul, gasind cu greu drumul catre feminitatea sa; sau se fixeaza n protestul mpotriva masculinului, devenind rival a barbatului - aici intervine decisiv
biografia personala, modul n care a fost perceput tatal, traire
catre care se ndreapta acum imaginea partenerului pe care l
cauta. Femeia cu un Soare puternic n horoscopul ei va fi ntotdeauna pretentioasa si referitor la partener, de la care asteapta, de asemenea, sa aiba "personalitate" - daca nu cumva, pentru a se simti superioara, si va lua ca partener un
barbat mai slab.
Sintetiznd, putem spune ca un om cu o accentuare puternica a Soarelui n horoscop si n cazul unor iradieri prielnice
va gasi conditii favorabile de viata pentru autorealizarea sa,
pe cnd un Soare puternic, dar aspectat critic n horoscop, ne
face sa conchidem ca va fi vorba despre o ncercare de a se impune prin lupta si despre stagnari, aici existnd deseori o imagine conducatoare suprasolicitanta pe care omul o are despre
el. Curajul pentru veridicitate i confera acestui om o demnitate considerabila. Conform traditiei astrologice, nsoritul poate fi exprimat cel mai bine n semnul Leului.
Am putea sa ntelegem eventual ca principiul lui Saturn,
descris mai devreme, reprezinta un principiu antinomic fata
de principiul solar; n trairea sufleteasca relatia dintre Saturn
si Soare se oglindeste ca ntindere a noastra ntre necesitate si
libertate. Astfel, aspectele de Saturn asupra Soarelui se pot rasfrnge asupra dorintei noastre de libertate, att limitativ, n
sen:ul pozitiv, ct si inhibant si paralizant.
In legatura cu felul cum un om i poate influenta pe ceilalti
datorita unui horoscop dominat de Soare, cum se poate
Planetele
183
oglindi n ei, putem cita <tuvintele lui Schiller dintr-o scrisoare aderesata lui Karner, in care descrie impresia sa despre
Goethe, n al carui horosqop domina Soarele: "Are talentul de
a-i captiva pe oameni ... , dar pe sine ~tie sa se pastreze mereu
liber. I~i veste~te existenta n mod binefacator, dar, la fel ca un
zeu, fara a se da pe sine.'(
LUNA
Fa n as;a fel nct sa-s;i cunoasca din nou copilaria,

Incons;tientul s;iminunatia,
Si cercul de legende nesfrs;it de bogat s;intunecat
Al anilor plini de presimtiri ai copilariei lui.
RILKE
Daca ceea ce era solar ntruchipa forta creator-zamislitoare, ceea ce este lunar reprezinta receptivul feminin; el simbolizeaza impresionabilitatea emotionala, faptul ca suntem gata
sa reactionam si avem aceasta capacitate fata de impresii, iar
n horoscopul fiecaruia exprima felul individual al alegerii si
prelucrarii stimulilor mediului. A fi influentat de Luna corespunde ntru ctva celui mai profund strat sufletesc pe care l
putem numi ca Lersch si ca fiind "cauza endotima". Asa cum
Luna reflecta lumina Soarelui, asa oglindeste lunarul impresiile care ne ating n trairea patetica, drept senzatii, care sunt
acompaniate ntotdeauna de nuantarea sentimentelor.
n domeniul influentei Lunii aceste senzatii si ntmplari
emotionale se precipita ntotdeauna si formeaza rezervorul
amintirilor noastre prin "urmele" pe care le lasa acolo. n acest
context putem desemna lunarul ca fiind "inconstientul personal" (Jung), si n aceasta functie de nmagazinare este n relatie cu memoria, ca bazinul de colectare ce pastreaza trairile
noastre. Cele mai timpurii dintre aceste trairi sunt, ce-i drept,
sustrase amintirii noastre constiente, ele formeaza nsa baza
Planetele
185
fiintei noastre, fundamentul comportamentelor noastre dobndite, care ne devin trasaturi de caracter importante.
Ca simbol al celui mai profund strat al fiintei umane, Luna
are o relatie speciala cu copilaria timpurie; atingerea emotionala de persoanele din anturajul nostru cel mai timpuriu,
imaginile si trairile, care ni se ntiparesc n minte despre ele,
sunt de o importanta covrsitoare pentru dezvoltarea noastra sufleteasca-sentimentala.
ntruct de obicei mama este
pentru copil cel mai timpuriu mediu nconjurator uman, n
astrologie Luna devine si simbolul mamei. Luna va reflecta
n horoscopul individual importanta mamei n sensul maternitatii arhetipale, ca si al mamei reale; ea reprezinta att asteptarea existenta n noi fata de mama, ct si experientele avute cu mama reala. Analog cu Soarele referitor la elementul
patern, Luna simbolizeaza att mama "interioara", ct si pe
cea "exterioara", iar din ntlnirea imaginii mamei impregnate n noi cu imaginea mamei reale se dezvolta atitudinea
noastra fata de feminitate-maternitate,
precum si sentimentul matern din noi nsine.
"Lunarului" i corespunde la nceput nca simbiotica unire primordiala cu mama, n care Eul si Tu-ul sunt nca traite
neseparat. Amintirea acestei stari preindividuale dainuie n
noi ca un dor, care ar vrea sa desfiinteze din nou granita despartitoare dintre Eu si Tu, producnd efecte chiar si n relatiile noastre parteneriale de mai trziu. O pozitie dominanta a
Lunii n horoscop duce la ngreunarea desprinderii de mama,
mai trziu la nclinatii regresive, care ne fac sa cautam ,,figura mamei", "reprezentari ale maternitatii", pe care le putem
cauta si n institutiile care au o functie de aparare si ocrotire,
ntru ctva una materna.
Deoarece prin lunar capatam marcarile noastre cele mai
timpurii de catre mediul nconjurator, suntem n el cel mai
dependenti de trecutul nostru, de istoria dezvoltarii noastre
familiale si sociale. Astrologia ne vorbeste de aceea despre a
fi influentat de Luna ca despre o "a doua noastra natura" pe
care o dobndim din reactia pe care o avem cnd raspundem
mediului nostru timpuriu de viata si care poate sustine, in-
186
Fritz Riemann
hiba sau deforma prin influentele sale "natura noastra

primordiala", imaginea spirituala conducatoare simbolizata
prin Soare.
n stratul sufletesc, simbolizat de lunar, avem nevoie de refugiu, cautam ocrotire n apartenenta ;;in relatii sentimentale
de ncredere. n primele sale cautari prin tatonare ale mamei,
copilul ncepe sa imite, mai nti ca un ecou, mimica ;;i gestica
ei; n dezvoltarea sa ulterioara se va identifica cu ea. Mai trziu n viata, a;;a-numita, de catre Jung, "persona" - ne referim la moduri de comportament n care se manifesta apartenenta noastra la grupuri sociale - are aceea;;i functie, sa ne
ofere un refugiu: n preluarea normelor de comportament astfel date exista ceva ocrotitor care tempereaza singuratatea individului prin legatura sa cu semenii care gndesc la fel. Lunarul ;;i gase;;te o reactie pe masura n semnul Racului.
Functia Lunii n organismul global este senzatia, perceptia, n care trairea fizica ;;i cea sufleteasca sunt nca neseparate. Deoarece toate senzatiile sunt legate inseparabil de trairile
sentimentale ;;i deoarece lunarul domina n perioada noastra
timpurie, se vor afla nradacinate aici ;;i capacitatea noastra de
a face contacte, referinta noastra emotionala la semeni. Pozitia zodiacala respectiva ;;i aspectarea Lunii ne mijlocesc parca
o pereche de "ochelari emotionali" colorati diferit, prin care
percepem nuantat emotional diferit lumea ;;i oamenii, dar ;;i
prin care, fara sa fim con;;tienti de asta, alegem din multitudinea stimulilor ;;i a impresiilor pe cele ce ni se potrivesc ;;i le
prelucram individuat le integram afectiv. Caci daca "Luna n
sine" reprezinta disponibilitatile de reactie ;;i posibilitatile de
raspuns emotional ale sufletului nostru, atunci ea mijloce;;te
n horoscopul individual variantele unice ale trairii lunarului,
care cre;;te n importanta datorita amprentarii sale timpurii de
catre univers ;;i datorita deselor sale repetari. Aceasta diversitate horoscopica a lunarului explica din punct de vedere astrologic diversele reactii emotionale fata de stimuli ;;i situatii
identice la oameni diferiti.
Functia de stocare a memoriei, a;;a cum s-a mai spus, apartine Lunii; datorita ei, Luna devine un element al con;;tiintei
Planetele
187
noastre istorice. n relatia cu ntmplarile timpurii ale copilariei de care nu ne mai amintim, devine simbolul inconstientului personal cu toate dorintele si dorurile, sperantele si angoasele sale, din care se pot deduce si relatiile sale cu lumea
fantasmelor. Ne deschide totodata si accesul spre lumea viselor; forta sa regenerativa consta n functia viselor de corectare a unilateralitatilor comportamentului nostru constient, de
a ne reuni cu straturile noastre sufletesti initiale si cu posibilitatile creative care saIasluiesc acolo. Din domeniullunarului
provin si presimtirile pe care le putem socoti drept o treapta
preliminara cunoasterii.
Astrologia i supune Lunii din punct de vedere organic administrarea fluidelor corpului, organele feminine care sustin
organele si functiile reproducatoare, dar si productia de lapte
si cea de sperma. Luna este pusa n legatura cu organele de
asimilare si alimentatie - n limbaj psihanalitic cu oralul -,
ca si cu sistemul nervos vegetativ si glandele limfatice. O Luna
extrem de "lezata" poate duce la tulburari n aceste domenii
sau n cel al organelor care corespund acelui semn n care tocmai se afla Luna.
Dupa cele spuse pna acum, ne putem astepta ca "problemele cu Luna" sa fie probleme ale relatiei cu mama, ale atitudinii fata de maternitate n noi si n afara noastra, precum si
ale contactului interuman, dar sa vizeze si relatia cu copilul din nou cu copilul "din" noi si cu cel "din afara" noastra. ncorporarea imaginii mamei percepute cu ajutorul Lunii este
baza cea mai profunda a pozitiei noastre fata de noi nsine, n
care reflectam acceptarea iubitoare de catre mama, respectiv
respingerea ei indiferenta sau ostila, cu toate consecintele posibile ce decurg de aici.
La barbat Luna corespunde propriei imagini pe care o
cauta si asteptarilor fata de feminitate-maternitate
si influenteaza alegerea partenerei; prin fixarea sa inconstienta asupra mamei si proiecteaza experientele dobndite datorita
ei asupra asteptarilor fata de femei. La ambele sexe pozitia
dominanta a Lunii n horoscop nseamna ngreunarea desprinderii de mama si regasirea "naturii primordiale",
a
188
Fritz Rieniann
nsoritului; omul ramne atunci Ifixat prea multa vreme n

identificarea cu mama.
I
La femei Luna are o ;;i mai mare importanta dect la barbat. n primul rnd, datorita apropierii ei mai mari de natural-biologic - ciclul feminin cor~spunde unei evolutii a Lunii; pe de alta parte ea trebuie sa qreasca prin identificarea cu
mama n rolul feminin-matern. F~meile cu o dispozitie lunara puternica au o atitudine mate~a fata de partener, care poate merge de la un comportament ~tent-protector pna la o dadaceala supranormata. n funct~e de pozitia ;;i aspectarea
Lunii, femeile pot fi sotii ;;i mam~ tandre sau femei distructiv-"devoratoare", care ca mame ~eaga copilul prea strns de
ele, devenind atunci imaginea de~ormata a maternitatii-Iunarului, a vrajitoarei.
n cazul unor aspecte critice alei.Lunii apar personalitati depresive cu trasaturi subliniat oral~; multi traiesc mai mult in
adaptare, dect dezvoltndu-;;i independenta; depresiile au aici
un aspect ciclic. n cazul unor "le.ltari" puternice ale Lunii regasim aici ntmplari timpurii gravte legate de defectele mamei
;;i de dezamagirile cauzate de ea; s~ va ncorpora atunci o imagine a mamei lipsite de iubire, cliiar distructiva uneori, care
poate duce la o relatie plina de uira fata de ea ;;i, n cazurile
foarte critice, la ura de sine pna l~ sinucidere, daca nu exista
n horoscop forte suficiente care sa Isempotriveasca. Si despartirile fatale timpurii de mama pot CJ.pareacteodata sub asemenea constelatii. Nevroze de ango~sa, precum ;;i fenomene de
somnambulism ;;i halucinatii se pot ivi n cazul unei influente
puternice a Lunii. Prelucrarea ndeu;;ita a relatiilor cu mama
sau fratii poate declan;;a adesea tulburari psihosomatice.
n educatia copiilor cu o influenta dominanta a Lunii trebuie tinut cont de disponibilitateai lor mare de identificare; ei
sunt n general "pui care-;;i iau zJ:porultrziu", au nevoie de
un imbold pentru a "li se taia omlbilicul". Trebuie sa cuno;;ti
sensibilitate a lor sufleteasca mare, dorinta lor puternica de
adaptare; cunoa;;terea pozitiei Lun;ii n diferitele semne zodiacale poate fi deosebit de folositoare pentru parinti, spre a ntelege mai bine modul de perceptie al copilului.
I
lPlanetele
189
Cineva caruia i este ptedestinata o pozitie dominanta a

Lunii se afla mai mult dec~t altii sub influenta domeniului inconstientului, "mparatiei mamelor", cu toate posibilitatile sale
pozitive sau negative. Are Ideseori un acces special la baza sa
sufleteasca, plina de imagiini, la vise si presimtiri. n sfera lunarului omul si valorifica h special perceperea subiectiva care
l mbogateste sau l frustr~aza; intensitatea trairii, ca si emotia sunt extrem de importC\nte pentru el.
Un pacient cu o pozitie tlominanta a Lunii spunea: "Nu am
nici un fel de Eu personalI- acolo se afla de fapt mama; nici
macar nu stiu unde ma tdmin eu si unde ncepe ea, granitele sunt neclare," Si un altul1spunea: "Cum pot fi eu Eu si totodata sa mplinesc asteptaIiile mamei? Am ndeplinit timp att
de ndelungat si cu atta temeinicie dorintele mamei, nct am
ajuns sa cred ca sunt ale mele."
MERCUR
Stiu multe, dar vreau totul sa cuprind.

FAMULUS WAGNER,
DIN FAUST, 1, DE GOETHE
Daca principiul Lunii simboliza deschiderea primitoare

fata de impresii si prelucrarea lor prin sentimente, Mercur
aduce cu sine primele tendinte ordonatoare n lumea trairilor
care ne permit orientarea n cadrul ei. Dimensiunea lui Mercur este comparativ mai "spirituala" dect cea a Lunii; din
punct de vedere psihologic putem spune ca o data cu Mercur
se face pasul de la senzatia lunara la percepere. Avem de-a face
la el cu o diferentiere cunoscatoare, o observatie comparativa
si o adunare a experientelor si a cunostintelor, o gndire notionala si o mbinare a celor observate. Thomas Ring desemneaza acest principiu creator ca fiind "principiul economiei si
adecvarii, care ncearca sa obtina efectul maxim cu cheltuieli
minime".
Pentru a ne putea orienta n multitudinea confuza de fenomene, a ntelege si ntmplarile nsufletite din noi si din jurul
nostru, trebuie sa dam un nume lucrurilor, sa le fixam n notiuni si cifre. Cu ajutorul lui Mercur observam si recunoastem
lucrurile comune si asemanarile, dar si deosebirile dintre fenomene. El simbolizeaza capacitatea noastra de a gndi combinnd si de a sesiza n lucruri planul alcatuirii lor, structura
Planetele
191
lor, principiul lor de a ntelege meditnd legitatile lumii si de

a le face folositoare pentru noi.
n timp ce n lunar ne aflam nca cu totul prinsi n lumea
imaginilor sufletesti, privind si mpletind asociativ impresiile
noastre, Mercur ne conduce spre domeniul gndirii metodice
si abstractizante, care prin formule economice cuprinzatoare,
chestionare tintite, examinari experimentale si evaluari statistice ale observatiilor devine baza stiintei noastre obtinute din
experiente, a gndirii noastre stiintifice. Astfel ca Mercur este
un element al luarii n posesie progresiste, cuceritoare a lumii.
n realizarile logice treptate ale gndirii ncercam sa ne construim prin el modele ale lucrurilor carora le adresam interesul nostru, sa cuprindem experientele noastre n teorii, sa ne
stabilim ntotdeauna cunostintele n mod disponibil din punct
de vedere lexical. Caracterizarea cea mai generala a corespondentei psihologice cu Mercur este interesul atent, cu o observatie treaza; forma individuala a gndirii, precum si directia
interesului depind de pozitia si aspectarea sa din horoscopul
individual. Serrmele zodiacale ale Gemenilor si ale Fecioarei,
n care Mercur este "planeta dominanta", sunt cele mai adecvate felului sau.
Vazut din punctul de vedere al dezvoltarii psihologice,
Mercur ne extrage din contopirea simbiotica cu mama, lucru
caracteristic pentru prima parte, postuterina, "lunara" a vietii omului: el da posibilitatea primilor pasi spre diferentierea
cunoscatoare dintre Eu si Non-Eu. O evolutie a lui Mercur dureaza 88 de zile - poate ca acestei prime evolutii realizate
complet i corespunde nceputul constientizarii, care ncheie
acel prim sfert de an "stupid", cum i se spune n popor.
n cadrul ntregului organism Mercur este un element al
capacitatii active de a memora, al amintirii constiente; mpreuna cu Luna i se atribuie functia memoriei. Categoria lui de
valori se cheama de "corect-fals". Din punct de vedere organic astrologia i atribuie acestui principiu sistemul nervos, n
special centrul vorbirii, precum si organele respiratorii. n mod
corespunzator, educarea respiratiei, exercitiile de meditatie si
concentrare pot att actiona eficace din punct de vedere psi-
192
Fritz Riemiann
hosomatic, ct si reprezenta o conp.aforta ndreptata mpotriva unor posibile banalizari si intelectualizari rationale.
Realismul, caracterul practic, ll(1ciditatea, darul observatiei
patrunzator-critice l caracterizeata pe omul dominat de pozitia lui Mercur. Mercur cel "pur' este nca fara valoare, este
ca sa zicem asa functia gndirii "j:l sine". Daca ne duce la stiinta de dragul stiintei, la lacomia pilina de curiozitate a cunoasterii, la rationalism, scepticism, eqlectism si alte ,,isme"; daca
ne duce la responsabilitatea n sti~nta si la cunoasteri esentiale - asta depinde de horoscopul global si de pozitia si iradierea sa acolo. Mercur poate ndr~a
catre banalizarea intelectualismului, dar si catre consti~ntizarea unor profunzimi
necunoscute ale fiintei, poate prelua functia de "psihopomp",
de "conducator de suflete", n descoperirea secretelor ascunse ale naturii.
n mitologia antica, Hermes

reprezentantul grec al lui
Mercur - este perceput ca fiind ~eul cunoasterii misterelor,
dupa care este numita hermene~tica, arta interpretarii si a
exegezei.
:
Pe lnga partile mai mult teotetice, Mercur are nsa si o
parte extrovertita, exprimata ptin nvingerea inteligenta,
practica la modul real si inventiv~ a lumii, are functia "inteligentei practice". Asadar, printrei persoanele accentuate puternic de catre Mercur gasim att! oameni de stiinta si teoreticieni, descoperitori si pedagog!, n sensul transmiterii de
cunostinte, ct si tehnicieni, oamehi de afaceri si comercianti.
Imaginea deformata a lui Mercur iar duce la mincinos, escroc
si impostor.
Problemele cauzate de Mercur!sunt cele ale observatiei lamuritoare si ale ndeletnicirii cu qunoasterea si experientele.
Cu ajutorul lui Mercur putem ajruilge la cunoasteri importante care ne cuprind si ne schimba,! putem sa ne pastram deschisi pentru revelatii datorita ntel~gerii limitei judecatii noastre. Dar putem sa ne declaram si multumiti cu o paleta larga
de notiuni, care sunt evidente si superficiale, ramn n cele din
urma copilaroase, sunt n cel mai bun caz doar o ndemnare
si o abilitate intelectuala, o jonglar~ cu notiuni si teorii care nu
193
Planetele
obliga la nimic 9i sunt intet9anjabile pentru ca provin doar din

intelect 9i se scufunda o data cu cel ce le-a inventat. Cine se
bazeaza n acest sens preia mult pe Mercur este interesat n
lume doar de ceea ce poa~e fi masurat, cntarit 9i numarat; la
oameni l intereseaza doa~ ceea ce poate fi testat 9i programat.
Tulburarile nevrotice ~bi9nuiesc sa fie legate n cazul unei
stari critice a lui Mercur ~e privirea 9i observarea neclara, de
superficial, care conduc l~ o orientare lacunara n lume, la o
aflare insuficienta a realit~tii. Aceste lacune astfel dobndite
formeaza mai apoi fund~mentul angoaselor, nesigurantelor
9i talmacirilor gre9ite pe paza carora se dezvolta parti schizoide ale structurii, prinl "tulburari intentionale" n sensul
lui Schultz-Hencke. Din punct de vedere biografic, asta depinde de influentele lumii nconjuratoare, care nu au putut
fi prelucrate n mod mereurian datorita intensitatii lor; sau
de faptul ca privitul patr$zator 9i dorinta de a cunoa9te clar
au fost traite cu angoasa! 9i sentimente de vina, fiind astfel
dobndite inhibitii ale gt1dirii, bariere de gndire peste care
nu se ndrazne9te a se trece. n cazurile grave ale unei pozitii extrem de critice a lui! Mercur, fara a putea fi gasite contraforte ajutatoare n horpscop, poate aparea un element de
boli schizofrenice.
La dezvoltari nevrotiqe ratate, de tip isteric, conduce cel
mai des lipsa unei discip1ine a gndirii, o gndire "impura",
superficiala, care nu obliga la nimic, care poate ajunge pna
la fuga n idei 9i, n cond~tii corespunzatoare ale mediului, la
"pseudologia fantastica"~. Gndirea nerealista 9i nesinceritatea sunt aici obstacolele principale peste care trebuie trecut. n
general, n cazul unei pre~ominante a lui Mercur, exista pericolul unei saraciri a persqnalitatii din cauza unei intelectualizari banale fara profunzime 9i a dezvoltarii unilaterale a ratiunii, fara a putea integra emotionalul.
n educatie este foartel important sa i se ofere materie priI
'
ma setei de cunoa9tere a fopilului, dar sa nu i se supraevalu* Mitomanie isterica -
ter~en psihiatrie aplicat celor care folosesc n

mod curent mnciuna comtJUlsiva. (N. t.)
194
Fritz Riem~
eze inteligenta; nu trebuie sa i se sitlstina mndria doar datorita realizarilor intelectuale ~inu tr~buie sa i se provoace o ambitie a cunoa~terii care sa stralucea$ca prin lucruri nvatate pe
de rost, ramase nsa fara legaturi <tiesens. Datorita tendintei
spre pretexte ingenioase n situati~ de conflict care pot degenera u~or n minciuna, sinceritatea ~emonstrata exemplar este
foarte importanta. Daca se ncearc~ sa i se scoata din cap copilului observatii juste pe care le-<!lfacut, ca nefiind corecte,
oricare ar fi motivele, se poate daur.a grav ncrederii n darul
sau pentru observatie ~in functia gndirii sale; trebuie evitat
sa se puna bariere nevoii sale de ctmoa~tere prin frica de pedeapsa, ceea ce ar putea duce la o prostie "secundara".
In cadrul patriarhatului, datorita revendicarilor de suprematie, prejudecatilor fata de femeii ~i angoasei fata de concurenta, i se va limita femeii dezvolta~ea intelectuala, iar ea nu-~i
putea realiza imboldurile date de ~ercur dect prin inteligenta sa practica n viata de zi cu zi. Ajungea sa se razbune deseori devenind o mincinoasa istericai care nu putea fi abordata
~i nu putea fi accesibila nici unui 4el de logica; persistnd n
"parerile" ei, lasa logica barbatultJ.i sa rico~eze fara nici un
efect asupra ei. Femeile care permit trasaturilor mercuriene sa
creasca exagerat n ele sunt "obse~ate de animus" n sensul
lui Jung; sunt atunci pline de prejlfldecati ~i au "pareri" preluate pe care le apara cu att mai r~gid, cu ct stau mai pline
de nesiguranta n spatele acestora, ~u ct ~i dezvolta mai putin inteligenta.
Si npentru
sfr~it sine
pot devfni
brfitoarea tipica sentice nu
poate
pastra nimic
~i ~t supracompenseaza
mentul de insuficienta intelectual4 prin cel al "atotcunoscatoarei", n sensul de a spiona curioasa sau de a colporta.
Traim n lumea occidentala ntr-o unilateralizare periculoasa a trasaturilor lui Mercur. Philipp Metman spune despre
asta
(facnd referire
Hermes-Me1(cur):
"Bntuie
ca ~tiinta
sau cunoa~tere
prinla istoria
recenta ~i cea
mai moderna
~i i
conduce ascultator pe oamenii car~ i ordona n orice iad ales
personal ~i n toate grozaviile sufl~tului sau bolnav. ntreaga
sa superioritate ~i mobilitate, libertfitea jocului sau ~i lipsa sa
de veneratie, arta minciunii ~i de~ttptaciunea sa sunt puse n
Planetele
195
slujba arogantei umane." Asa putem ntelege statistica, respectul fata de numerele mari, dorinta obsedanta a retetelor
din toate domeniile terapeutice ca expresie a dobndirii independentei acestei forte creatoare, care e periculoasa ca orice accentuare unilaterala a unei forte creatoare unice. Pe lnga realizarile naltelor cunostinte mercuriene de specialitate
avem nevoie dn nou de o prezentare plna de sens a aspectelor partiale. Necunoasterea mercurianului ca fiind doar o
oportuntate realizabila si avnd doar o utilitate economica a
adus elemente decisive pentru banalizarea nfricosatoare a
multor stinte actuale.
VENUS
A nu iubi Il-imic, acesta este iadul.

GEORGES BERNANOS
Cu Venus intram n regatul frurp.osului si al iubirii si prin

asta ntr-un domeniu al trairilor care face sa rasune n noi alte
strune dect cele descrise mai devireme n legatura cu Mercur: frumusetea ne entuziasmeaza, tle naripeaza si ne face fericiti; ea se adreseaza unui dor prMund aflat n noi, parnd
ca oglindeste n desavrsirea-i pa:tnnteasca ceva suprapamntean. Omul este cel putin receptiv la frumos, daca nu
cumva este obtuz sau bolnav suflet~ste. Venus trezeste n noi
unele dintre cele mai nobile calitati!: capacitatea unei veneratii prin iubire, a unei emotii miratei si a unei admiratii fericite. "Venerari", a venera, numeau c~i din vechime aceasta capacitate pe care o considerau un dar al lui Venus, zeita
dragostei si a frumusetii ..
Acest principiu creator care ne fllce sa nazuim la armonie
si sa fim sensibili la echilibrul estet~c si la proportii, la culori
si sunete placute apartine de asemenea fiintei noastre ca si
contraprincipiul antinomic al tensit.mii, duritatii, asprimii si
disonantei pe care l vom cunoaste prin planeta Marte. Venus
si poate desfasura esenta sa n mo<jul cel mai pur n semnul
Taurului si al Balantei ..
Necesitatea armoniei simbolizatfi de Venus ne permite sa
echilibram tensiunile si contradictiile, sa atenuam duritatile si
:Planetele
197
asprimile. Dincolo de eCdnomic, oportun si util, ea ne mijloceste trairea categoriilor frrumosului si urtu1ui, atractiei si res-
pingerii, simpatiei si antiWatiei. Venus ne da sentimentul masurii si proportiilor si n~ lasa sa aspiram, pe ct posibil, la
desavrsirea estetica. Criteriul valorii este aici: "Nici bine sau
rau, nici durata sau efem~r, doar dor si insensibilitate fata de
nostalgie" (Metman).
Cu planeta Venus trec~m astfel din domeniul utilului si al
necesitatii practice ntr-o dimensiune n care este vorba despre
emotie si atingerea de catte Eros, ceea ce ne face fericiti si totodata ne pune n pericol. Slimtem fericiti pentru ca printr-o asemenea traire aflam o intensificare a fiintei noastre, o mbogatire care farmeca totul Sii ne ridica deasupra cotidianului,
Iasndu-ne sa transcendelfn chiar peste noi nsine, ntr-o afectiune iubitoare care ne face sa uitam pentru moment de noi.
Suntem n pericol n cazu~ n care nazuim ca fericirea sa dureze o vesnicie, uitnd astfe~ alte lucruri ce ne incumba. "Apartine esentei iubirii ca ea sa-lifarmece pe cel care o cunoaste; si sa
o poata patrunde doar cel tare nu este subjugat de farmecul ei",
spune din nou Metman. A- fi impresionat n mod transcendent
de Eros sau a fi decazut p~incipiului placerii, cu un dor nesecat
de mereu alte beatitudini $i satisfactii, sunt aici polii trairii.
Omul care are n horo~copul sau planeta Venus ntr-o pozitie dominanta cauta o completare iubitoare printr-un Tu,
pentru a se desavrsi cu d si prin el; a iubi si a fi iubit este nostalgia sa cea mai adnca. :Are o necesitate stringenta de adorare, care vede si abordeaila n partener ntotdeauna posibilitatile optime ale acestuia. iEste ca si cum, dupa necesitatea de
a se deosebi impusa de N1-ercur,omul ar nazui acum la legatura si unire, la o existenta n doi, care nu mai este nsa contopirea simbiotica asa curt1 am cunoscut-o la Luna, n care Eu
si Tu erau nca neseparati.i Este vorba aici despre un Tu ca partener ntregitor de care nie simtim atrasi n mod fatal, "strapunsi de sageata lui Amoir", cum o spunea vechea mitologie,
este vorba despre a fi gat~ de a te devota unui Tu, de ntlnirea amoroasa, care ne cu!prinde si emotioneaza, schimbndu-ne pe noi nsine si pe celalalt.
198
Fritz Riemahn
Functia venusianului n organisfn este atragerea a tot ceea

ce este pe masura fiintei si respingel.-ea a tot ceea ce este strain
ei, perceput psihic ca simpatie si aptipatie. Mai departe este
vorba despre un element al simtirii' noastre estetice, al constiintei noastre valorice care, plecnd Ide la tact si gust ajunge la
creativitatea artistica, devenind pdn asta un element al artei
n sensul cel mai larg.
Din punct de vedere organic a$trologia i confera principiului venusian simtul echilibrului, functia de a mentine si
conduce echilibrul proceselor vital~ din corp. Apoi organele
sexuale interne, rinichii, venele si g~andele sudoripare cu substantele de miros produse de ele; i Sunt atribuite si asa-numitele, de catre psihanaliza, "zone erogene" - regiuni ale corpului prevazute cu mucoase sensibile -, pe care le putem
numi organe ale placerii.
n vederea realizarii venusianuhit exista doua cai; una conduce spre arta ntr-una dintre multiplele ei forme, putnd fi
vorba despre un artist creator sau un imitator de arta, un mestesugar sau despre un fin estet. A lucra n serviciul frumosului devine o sarcina a vietii chiar de ar fi doar ntr-un domeniu care ne ajuta sa ne nfrumusetam cotidianul, sa-i conferim
vietii o stralucire vesela, colorata, qa de exemplu moda si bijuteriile. Cealalta cale ar fi cea a iublirii n multiplele ei forme,
Eros putnd deveni conducator, da( si seducator.
Problemele venusiene sunt n special probleme ale ndragostirii narcisice de sine nsusi si aleigreutatii de a suporta tensiunile si frustrarile. Pericolul consta n cautarea nesatioasa a
placerii, n asteptarea pasiva a unor satisfactii mereu noi, n
faptul ca neplacerea nu poate fi sup~rtata, iar placerea este dorita a fi o stare perpetua. Omul av~d o pozitie dominanta a
planetei Venus n horoscop are o mare disponibilitate pentru
dragoste si o mare capacitate de iuhre; dar poate avea si numai o pretentie de a fi rasfatat de vi~ta, o cerinta puternica de
dragoste si asteptare a fericirii, des~re care crede ca le poate
primi de-a gata fara a contribui si fara a se lovi de duritatile
si laturile ntunecate ale vietii. Astall va mentine mai mult ca
pe altii n reprezentari copilaroase ale dorintelor sale - n cele
Planetele
199
din urma si va dori o stane paradiziaca de permanenta sau o

lume care se gaseste doar linbasme; va fi cu att mai dezamagit de realitate, cu ct va pastra mai mult aceste reprezentari,
creznd ca se poate astepta la o armonie fara tulburari, la o
dragoste fara suferinta. Asemenea determinare pasiva a placerii l poate aduce pna ta incapacitatea de a nfrunta viata;
evita lupta si duritatile printr-o comoditate ce cauta placerea,
evita controversele printrio adaptare ndatoritoare.
"Oamenii venusieni" ~unt amabili, sarmanti, senzuali si
empatici; fiinta lor trezestf cu usurinta simpatii. n functie de
pozitia si aspectarea planetei Venus n horoscop si n functie
de personalitate se poate ta, asa cum o exprima Metman, "n
dragostea pentru frumos ~imturile sa devina ntelepte"; ni se
pot deschide lucruri, n ndrazneala unui devotament iubitor
si a unei uitari de sine, pe tare doar dragostea le poate mnui.
Sau ne lasa sa devenim dependenti de goana dupa placeri,
scotndu-ne cumva din ethilibrul nostru interior. Atunci cadem prada principiului placerii, suntem mpinsi prin cautarea excesiva a placerilor mpatima sau n depresie resemnata.
Placerea devine atunci ad\]"ersarul iubirii pentru ca se afla doar
n cautarea propriei satisf~ctii; capacitatea de a iubi se deformeaza ntr-o iubire de sine vanitos-narcisica si ramne fixata
n satisfactii traite cndvai cu voluptate, pe care vrem sa le regasim mereu; iar din dorilita sa fim iubiti uitam de iubirea pe
care s-o oferim noi. Do1.llimatide pofte, acestea ne vor mna n
cautarea unor stimuli mereu noi, mai puternici sau mai rafinati, nca necunoscuti, si teea ce ar putea fi momente fericite
de mplinire devine pentru noi o compulsie irezistibila a unei
manii chinuitoare.
O pozitie puternica a planetei Venus poate fi mai greu de
trait pentru un barbat deqt pentru o femeie; a privi ca valoare la un barbat laturile artistice si capacitatea sa empatic-feminina a fost greu de concepiut ntr-o societate n care existau alte
pretentii fata de rolul barbatului. Daca n horoscop nu exista
contraforte suficiente, baI1batii cu o accentuare venusiana pot
avea nclinatii spre molidune si trasaturi feminine; o biografie corespunzatoare poatEt duce si la homosexualitate, aici, n
200
Fritz Riemann
special din cauza fondului accentuat narcisic: dragostea pentru sine insusi i face sa iubeasca doar persoane si lucruri asemanatoare; femeia ca fiind "cu totul altceva" este respinsa, le
e teama de ea si au n cel mai bun caz o "atitudine cavalereasca" fata de ea.
n educatie este deosebit de important sa luptam mpotriva tendintei copilului spre o comoditate pasiva si spre a se
baza doar pe propriul sarm. "Copiii venusieni" de ambe
sexe, fiind n general foarte dragalasi, lingusitori si tandri,
vor fi mult mai rasfata ti dect altii si chiar te vor seduce la
a-i rasfata, lucru care odata initiat i va putea face sa astepte
ca si mai trziu sa fie rasfatati de viata. Unora dintre oamenii cu accentuare venusiana le-a fost fatala frumusetea, care
devine prea usor un dar nselator al danailor, daca ei iau tributul platit frumusetii prea ca pe ceva de la sine nteles, fara
a oferi nimic n schimb. Pentru integrarea venusianului pubertatea este deosebit de importanta, la fel si prima ntlnire cu sexul opus, care este deseori o repetitie inconstienta a
unor relatii din copilarie.
"Femeile venusiene" reprezinta pentru barbat figuri anima deosebit de fermecatoare si seducatoare; ele stapnesc toate formele atractiei si seductiei, de la tandrete lingusitoare,
cochetarie si sarm pna la erotism diferentiat si senzualitate
ademenitoare. Ele pot nsa ntelege gresit venusianul, ntr-un
mod vanitos, devenind maniace ale galanteriei si, n dorinta
de a placea, pot resimti valorile n mod deformat, fiind lipsite de gust, nepastrnd distanta si atingnd chiar lipsa de tact;
sau cauta n nenumarate flirturi la ntmplare, confirmari narcisice mereu noi pe care cred ca le pot gasi doar n faptul de
a li se face curte, fiind gata sa creada orice lingusire. n caz
extrem gasim printre ele prostituatele seduse de lux si viata
comoda.
O evolutie a planetei Venus dureaza 225 de zile; putem
combina momentul primei evolutii complete cu prima unire
reusita dintre copil si mama care se exprima prin "angoasa
de la opt luni", cum o descrie R. Spitz: n acea perioada copilul si recunoaste mama, o deosebeste de ceilalti oameni si n-
Planetele
201
cepe sa se simta "stingher printre straini" daca se apropie altcineva de el.

O lume fara Venus ar fi o lume lipsita de culoare t>ide dragoste, n care lucrurile s-ar "ciocni puternic" ntre ele, oamenii s-ar vedea doar ca nit>te adversari t>irivali sau ca obiecte
ale vointei lor de putere, ar fi o lume fara Eros, fara iubirea
aproapelui sau empatie. nca sub forma sa deformata venusianul poate fi recunoscut n dorinta de a transcende, at>aca
Freud a putut scrie ca "atotputernicia dragostei nu este nicaieri mai mare ca n aceste rataciri". Chiar acolo; dar nostalgia
unui Tu care sa completeze, a coplet>irii cu daruri prin daruire apartine fara ndoiala lucrurilor celor mai frumoase pe care
viata ni le poate da t>ipe care noi, oamenii, ni le putem oferi
reciproc. "A nu iubi nimic, acesta este iadul."
MARTE
Cel care actioneaza este ntotdeauna lipsit

de constiinta.
GOETHE
ntr-o contradictie severa cu planeta Venus, cu nazuinta ei

spre armonie ~i echilibru, forta plasmuitoare Marte este pura
energie expansiv-motorie, "energie cinetica", ce vrea sa se descarce plina de dinamism, neinhibata de consideratii, trecnd
de-a dreptul, pe drumul cel mai direct spre tel, peste orice i se
pune n cale. Percepem aceasta forta n mod primar ca pe o
dorinta ~i bucurie a mi~carii, ca placere pentru actiune, pentru activitate, prin care vointa noastra con~tienta se dezvolta,
ea modificnd, formnd ~i modelnd lumea, prin interventia
ei sau devastnd ceea ce exista daca o ncorseteaza cumva sau
i opune rezistenta. Cine nu e con~tient de aceasta forta, acela
o percepe ca pe ceva ce-l mna, ca neputnd altfel, ca pe un
imbold nabu~it care-l zore~te sa-I urmeze, creznd deseori ca
a vrut, ceea ce de fapt a fost doar mnat sa faca.
"Principiul pur al lui Marte" are ceva elementar, ceva
dintr-o forta primara care nu vrea nimic altceva dect sa se
descarce spontan, sa activeze. Din punct de vedere psihologic
putem numi planeta Marte ca fiind principiul centrifug fata
de principiul centripet reprezentat de planeta Venus, care ne
mpinge din viata pasiva de placeri spre actiune. Efectul produs de aceasta forta este pentru nceput fara nici o valoare;
F
Planetele
203
aminteste astfel de modul de miscare nca nestiut, necontrolat si lipsit de tel al copilului, placerea pura de a actiona, nu
are intentii agresive sau distructive - la asta se ajunge abia
cnd dorinta de descarcare propulsiva da peste obstacole. Prin
urmare aceasta forta nu e nici buna, nici rea, este parca o "forta n sine", o "pulsiune n sine". Pozitia si iradierea lui Marte
n horoscop i vor da atunci acestuia o anumita directie si un
anumit obiectiv; semnele Berbecului si al Scorpionului i sunt
cele mai pe masura.
A sta sub influenta unui Marte puternic nseamna, asadar:
a tot avansa, plin de placere n activitate, a nu se opri niciodata sa lase n urma sa ceea ce a obtinut, mpins de un imbold
caruia nu i se poate mpotrivi, de o vointa revendicativa ce nu
cunoaste liniste, destindere, oboseala - convingerii sale celei
mai adnci i-ar corespunde zicala: "cine se opreste rugineste"
si astfel el este probabil si o parte "a puterii care, vrnd sa faca
Raut face doar Binele oricnd". Duritatea robusta, chiar grobianismul si insensibilitatea l caracterizeaza pe omul cu un
Marte puternic si critic; are ceva belicos, intolerant, ncearca
sa se impuna n acest fel. n ciocnirea inevitabila cu lumea consta sansa sa devina constient de efectul pe care l are asupra
celorlalti si sa-si corecteze modul sau de comportament.
Pe diferite planuri de esenta percepem martianismul ca bucurie a miscarii, ca forta a vointei si ca vointa a realizarii; ca
rvnire si pofta de cucerire; n aspectul dublu de a mna si a
fi mnat. l ntlnim n nclinatia noastra spre rivalitate si dorinta de record, spre performanta maxima; spre ambitie si aspiratie de realizare. l cunoastem nsa pe Marte si ca afect puternic, mnie si irascibilitate, ca fiind capacitatea noastra de
ura si placerea de a distruge. Si din nou n alte fatete drept curaj de a ndrazni, de a risca si de a avea initiativa, de schimbare a celor preexistente, conform cu vointa noastra. Multe
dintre aceste fatete sunt exprimarea pulsiunii noastre de autoconservare care, prin atac si aparare, prin puterea de a ameninta si de a se impune dusmanului, se foloseste de forta aceea
arhaic-instinctiva care accepta la nevoie orice mijloc pentru a
supravietui.
204
Fritz Riemann
Acestui principiu modelator i corespund deci in organism

instinctele de lupta folosite ca pulsiune de autoconservare, puterea de a reusi si tendintele ce au ca scop asigurarea si largirea spatiului vital. Daca venusianul simboliza ceea ce leaga,
Marte simbolizeaza ceea ce invrajbeste si desparte; este ca si
cnd omul trebuie sa se rupa prin Marte de nostalgia venusiana fata de legaturi pentru a-si obtine independenta si a deveni
liber n vederea actiunilor si a activitatilor. Atunci cnd Marte si termina prima evolutie care dureaza un an si jumatate,
apare corespunzator n dezvoltarea copilului o prima faza de
ncapatnare sau cel putin o ncercare vizibila de a se desprinde de legatura prea strnsa cu mama, iar cu nou-obtinutele capacitati - stapnirea crescuta a corpului si amplificarea vointei proprii - el vrea sa se ndrepte asupra lumii si sa faca ceva
cu ea. Marte devine un factor important n desfasurarea individuatiei prin aceasta desprindere.
Acest principiu creator este atribuit din punct de vedere
organic administrarii caldurii corpului, continutului n fier al
sngelui, ca si arterelor; apoi organelor sexuale masculine si
dezvoltarii musculaturii; exista o relatie si cu vezicula biliara.
Afectiunile de origine martiana se desfasoara acut-febril; procesele inflamatorii prin supraactivitate organica sunt formele
sale de mbolnavire. Marte are o relatie cu uretralul si falicul
n sensul psihanalitic; legaturii uretralului cu ambitia si cu tendinta de a se impune, descrisa de psihanaliza, i corespund
atribuirile lui Marte acestor domenii astrologice. Marte mpreuna cu Saturn au o legatura cu ana luI, din nou n sens psihanalitic, Marte prelund functia excluderii care desparte, lui
Saturn corespunzndu-i retentia-retinerea; din aspectele critice ale celor doua planete rezulta, de aceea, deseori, partile
structurale numite "anal-sadice".
Cui i-a dat soarta un Marte dominant, pentru acela este cel
mai important sa gaseasca reprezentari de valoare si scop pentru aceasta forta, fata de care le va putea ncerca si folosi constructiv. Daca aceste teluri lipsesc sau trasaturile martiene nu
sunt suficient de integrate n ntreaga personalitate, atunci ele
devin independente n sensul unui "complex autonom" dis-
Planetele
205
tructiv, n cazul n care nu va fi controlat. Omul si poate folosi imboldul pentru remodelarea activa a lucrurilor preexistente ntr-o activitate constructiva si sa dea astfel deseori impulsuri pentru progres; poate fi ntr-o disputa agresiv-distructiva
cu universul, sa se puna n primejdie pe el, dar si pe altii. Marte reprezinta o forta puternica, dar si periculoasa, rareori sansa si primejdia au fost att de apropiate ca n acest caz. Datorita lui Marte nclinam spre exagerari: curajul degenereaza n
aroganta, ndrazneala n cutezanta nebuna, decizia n lipsa de
consideratie, competitia n mania recordurilor, cucerirea n
viol, spontaneitatea n arbitrar, dorinta n lacomie, activitatea
n srguinta neobosita.
Astfel problemele datorate lui Marte sunt pna la urma
probleme de auto disciplina, de autostapnire, ale unei agresivitati maiastre si controlate, ale corectitudinii, precum si ale
ntelegerii ca doar prin vointa singura nu se poate face totul,
ca omul trebuie sa nvete sa si astepte si sa lase lucrurile la
voia ntmplarii, sa nvete sa fie rabdator si atent. Strunit de
celelalte forte planetare, mai ales de catre Soare, Mercur si Saturn, Marte si dezvolta atributele pozitive: curaj, intensitate,
pasiune, neconditionare, determinare si drzenie, placerea de
a se implica si cavalerism. Pericolul cel mai mare consta n lipsa inhibitiilor si irascibilitate, ca si ntr-o agresivitate care devine n extrem razbunatoare si sadica.
Venus si Marte ntruchipeaza partile feminin-solicitante si
masculin-cuceritoare n relatia dintre sexe; pe de o parte, daruire, pe de alta, dorinta, Eros si sexualitate.
n cazul n care trasaturile martiene sunt prea slab reprezentate n noi, ne va lipsi forta de a ne impune, ne vor lipsi
"coatele" si vom deveni cu usurinta obiectul vointei mai puternice a celorlalti. n cazul unui Marte dominant, asezat n
mod critic, omul va avea probleme cu nestapnirea si pulsiunile sale. n conditii biografice si horoscopice corespunzatoare gasim aici caractere pulsionale, conflicte sexuale si superagresivitate schizoida. Partile structurale isterice sunt legate
de o ambitie si un simt al rivalitatii exagerate. Motilitatea si
expansiuni1e frustrate, acumulate de timpuriu, pot duce la fe-
206
Fritz Riemann
nomene grave de compulsie, ticuri ~i chiar la paralizii, sau la

iruperi periculoase ale reprimarilor, pot duce pna la amoc.
Greutatile de adaptare ~i de integrare sociala schizoide apar
pe fundalul unor respingeri traite timpuriu din cauza motilitatii ce "tulbura" mediul nconjurator, a fiintei sale zgomotoase ~i a agresivitatii sale; astfel pot aparea ~i moduri de comportament asocial. Din cauza unor pozitii dure, de ori-ori,
omul ~i ngreuneaza posibilitatea contactelor interumane,
mergnd de la lipsa compromisurilor pna la obstinatia nchis tata ~i ncapatnarea intoleranta.
Din punct de vedere educativ, este important sa nu fie stavilite imboldul motric ~iplacerea de mi~care a copilului - mai
ales nu prea devreme -, distrugerile ce li se datoreaza sa nu
fie considerate din start a fi facute intentionat. Pe de alta parte, imboldul de rivalitate si de ntrecere a altora nu trebuie sustinut, ci copilul trebuie ncurajat sa se integreze n mod sanatos, prin activitate sportiva si promovarea corectitudinii n
sport. "Copiii sub influenta lui Marte" sunt "incomozi", sunt
resimtiti ca fiind o povara si primesc de aceea mai multe mustrari, frnari si oprelisti mult mai puternic dect copiii lini~titi; este desigur periculos si daunator sa-i silesti sa fie ascultatori. n schimb ar trebui sa fie abordate capacitatile creative
ale copilului, sensul sau pentru eroic si dorinta de a fi confirmat n afirmarea sa; ar trebui sa fie ajutat sa gaseasca posibilitati constructive pentru dorinta sa de actiune. Nu trebuie sa
uitam ca o agresivitate "maiastra" libera, dar controlata are
mult de a face cu sentimentul demnitatii noastre personale, cu
sentimentul nostru de vanitate; n schimb, agresivitatea reprimata ne face stngaci, lasi si fatarnici, daca nu ascunsi si intriganti. De altfel, libera disponibilitate a agresivitatii noastre este
indispensabila pentru toate activitatile constructive, creative.
Copilul cu accentuarea lui Marte va fi dispus sa accepte autoritatea doar daca ea i impune si daca se adreseaza anumitor
laturi ale fiintei sale care i se par un model atragator; acest lucru joaca un rol considerabil, deoarece forta expansiv-dinamica a lui Marte se ndreapta n primul rnd catre ceea ce a fost
trait anterior. Parintii cu autoritate, ca si cei lipsiti de ea au un
Planetele
207
efect extrem de periculos; lipsa unei "opriri", a unei limitari

sanatoase poate deveni baza unor nevroze de angoasa; deseori este extrem de greu sa gasesti justa masura dintre limita si
libertate; consecventa calma ar trebui sa fie metoda cea mai
eficace din punct de vedere educativ.
Femeilor cu un Marte puternic nu le este prea usor - cel
putin nu le era - n cultura noastra. Daca nu-si pot trai n
mod adecvat laturile cvasimasculine, poate aparea cu usurinta "protestul masculin"; barbatul este privit si combatut ca fiind un adversar si rival, se poate ajunge la o traire tragica pe
lnga propria feminitate, la o mpotmolire n pozitii protestatare care vor ngreuna orice parteneriat, daca nu l vor face
chiar imposibil. Gasim aici n conformitate cu biografia lor femei isteric-falice, n sens psihanalitic, cu moduri de comportament "castrant", belicos-artagos fata de barbati, care vor sa
domine si sa conduca. n cazul unei alegeri potrivite a partenerului, ntru ctva cu schimbarea rolurilor se poate ajunge
astfel la relatii parteneriale complet satisfacatoare. Pozitia rivalizanta fata de masculinitate si cea care l devalorizeaza pe
barbat duc la tulburari de devotament; pe aceasta baza se poate ajunge si la relatii lesbiene. Altminteri, aceste femei sunt
destoinice, pline de energie, pasionale; deseori sunt partea
unui parteneriat care face cuceriri, pot fi si partea care conduce, fara a trebui s-o arate n mod expres.
,,50cietatea noastra de profit" ofera impulsurilor martiene
un cmp nelipsit de pericole, caci favorizeaza mai degraba laturile critice ale acestui principiu: stres, dorinta de a fi manager si mania recordurilor, concurenta si lipsa respectului fata
de semeni, lipsa de scrupule si agresiunile necontrolate. Este
cu att mai important ca fortele martiene eliberate prin ridicarea tabuurilor autoritare, care se manifesta si n chemarea la
educatie antiautoritara, sa ne faca sa dezvoltam o autoritate
n noi nsine, care pune n valoare laturile "sublimate" ale
acestui principiu, si anume: curajul, corectitudinea, cavalerismul si autostapnirea exemplara.
JUPITER
i
Avem nevpie de o moralitate care se bazeaza pe dragostea pentru viata, pe bucuria

fata de evolutie 9i succese adevarate, nu insa
pe repnmare ~lmterzlcen.
BETRfu'\TD RUSSELL
A~a cum cunoa~tem n noi put~rea martiana a pulsiunilor

elementare, a activitatii care se des!fa~oara vast ~i energic, a~a
purtam n noi ~i impulsul de a da iun sens vietii noastre. Cunoa~tem nostalgia bel~ugului, a ab"\illdentei, a revarsarii baroce a bucuriei vietii, a maretiei acesteia care cuprinde naltimi
~i abisuri - un dor pe care l putefill numi ca fiind o bucurie
de nezdruncinat a existentei, a dr~gostei de viata. Acest Da
nestavilit rostit pentru viata, ce se gase~te ancorat profund n
credinta noastra n sensul acesteia $i mai ales al propriei noastre vieti, este exprimat de astrologi~ prin simbolul lui Jupiter,
al lui Zeus, tatal zeilor, din mitologia greaca.
Prin Jupiter aflam n astrologie iscopul de a scoate din orice situatie cel mai bun rezultat, de da un sens tuturor trairilor ~i ntmplarilor; el simbolizeaz!a, n conformitate cu Thomas Ring, "ndrazneala creatoare trecnd dincolo de ceea ce
este numai oportun (Mercur), estE1tic(Venus), util (Marte) ~i
necesar (Saturn)". Din punct de v~dere psihologic, jupiterianului i-ar corespunde cel mai bine;notiunea de maturizare maturizare ca optimul posibil de C\tinsal autorealizarii noasF1
IPlanetele
209
tre. Astfel exista o reprez~ntare-scop, un "sens" - sa reprezinti lipsa de sens a vietii: ca pe o conceptie sau sa nu gasesti
nici un sens n viata propI1ie, respectiv sa nu-i acorzi nici unul,
ar fi pacatul cel mai marei fata de jupiterianul din noi.
Dupa cum vedem, aid este vorba despre o importanta dimensiune etica sau metaf~zica, si astfel scara valorica a omului aflat sub puternica inf~uenta a lui Jupiter este una morala
sau metafizica, care aprecliaza dupa autentic si neautentic, cu
sens sau fara, dupa bine ~i rau. Aici omului nu i pluteste n
fata ochilor o morala ngj.Ista, ndoielnica, birocrata, care interzice si porunceste confprm unor principii rigide, ce au din
cauza pretentiei lor exag~rate ceva ce ndeparteaza de viata,
neomenesc; nu e vorba n~ci despre o morala cu fund dublu,
scopul scuznd mijloacele, ci de un etos care se bazeaza pe
credinta n valori morale, si pe demnitatea omului, n sensul
citatului de mai sus.
I
Percepem jupiterianul din noi ca pe o forta creatoare care
ne mpinge spre desav~sire, spre ntreaga mplinire a fiintei noastre, pe care o puttam ca pe o presimtire n noi, din
care ne este nsa permis isa traim doar o sectiune. n domeniul jupiterianului se gaiseste spatiul pentru filosofie; este
vorba despre o filosofie ~propiata de viata, care mediteaza
la om si la viata; acest l-Iflcruva fi cu adevarat posibil abia
atunci cnd omul si va # creat, ntr-o oarecare masura, conditiile necesare existenNi. Atunci omul se va putea apleca
asupra unor ntrebari cate trec dincolo de cotidianul strmt
si egoismele sale, ntrebalri despre societate si religie, despre
sens si se va osteni sa realizeze cele cunoscute n limitele ce
i-au fost puse.
:
Functia lui Jupiter n drganismul general se ndreapta spre
cea mai buna dezvoltare :posibila a tuturor fortelor fiintei. El
mijloceste capacitatea nOflstra de a nazui dincolo de noi nsine si ne permite accesul]a suprapersonal, n sens social, etic,
religios sau metafizic. Peucepem forta lui Jupiter ca pe o ncredere plina de sperante n viata si n posibilitatile noastre de
dezvoltare, n proiectele rjloastre de viitor; este o forta care tinteste, trecnd peste clipa lactuala - pe care o preluam nsa cu
210
Fritz RiemeUm
totul- spre ceea ce ar mai fi de atilns, n sensul maturizarii si

al posibilitatilor banuite de crester~ si dezvoltare.
Din punct de vedere organic, a<testui principiu modelator
i este atribuit ficatul, fiind pus n l~gatura cu procesele asimilarii din corp, cu hrana si cu crestetea. Thomas Ring vorbeste
despre el ca despre principiul care !"conduce procesele singuIare n vederea binelui ntregului, cctreproduce nmultirea substantei si stocarea rezervelor n eXQes(rezervele de grasimi)".
De aici se ntelege si faptul ca n catul supra functionarii acestui principiu apar proliferari daun~toare s.a., asa ca lipsa masurii este pericolul posibil; traditia: astrologica numeste excesele ca fiind viciul sau, masura fiind virtute a ce ar trebui
exersata, de care trebuie mai ales tinut seama din punctul de
vedere al sanatatii. n special Saturr este un regulator important al lipsei de masura jupiterienei.
Omul n al carui horoscop d0111$aJupiter are, datorita sentimentului de plinatate, ceva care daruieste, care ajunge sa se
risipeasca; constiinta demnitatii umfille face ca sentimentul social sa-i fie de la sine nteles; el rep~ezinta dreptatea si umanitatea. Datorita atitudinii sale care qonfirma viata si implicarii
puternice pentru convingerile s:ale, precum si pe baza
,,feedbackului" pe care l primeste Ide la mediul nconjurator,
are parca "un talent pentru a fi no~ocos". Are umor, are ceva
epicureic care trece, n cazul unor reprezentari-scop limitate,
n jovialitate-pozitivism, n filistini~m nfumurat sau n desfatare confortabila, legate de o convingere de nezdruncinat n
sine nsusi.
Probleme jupiteriene sunt, n conformitate cu cele descrise mai sus, mai cu seama problemeiale autenticitatii si ale maturitatii morale. Gasim printre oa~enii cu accentuare jupiteriana att personalitati
n fornpt mare, cu putere de
patrundere, idealism al trairii si avnd ntelepciunea vietii,
ct si forme distorsionate, fudule, mieroase, patetice, oameni
care cred ca au mereu dreptate, care sufera ntru ctva de "ba10nari ale Eului", care le permit altpra sa participe la maretia
lor dndu-si aere de superioritate/l cu convingerea ca "quod
licet jovi, non licet bovi". ntre larghetea marinimoasa si n-
Planetele
211
gmfarea nemarginita; ntre implicarea ncrezatoare n viitor

pentru valori recunoscute si oportunismul naiv; ntre sentimentul datoriei fata de predispozitia sa norocoasa si auto desfatarea fariseica se gasesc posibilele forme ale realizarii jupiterianului; se poate dezvolta cel mai pur n semnele
Sagetatorului si Pestilor.
n cazul unor pozitii jupiteriene critice puternice n horoscop, apar elemente structurale hipomaniace care, datorita unor
influente familiale speciale si altor influente ale horoscopului,
pot ajunge pna la manii, la mania risipei, a jocului si a escrocheriilor. Dar gasim si oameni cu o structura accentuat morala si ideologica, ce poate duce la sentimente misionare ndoielnice, reprezentate cu o convingere greu de corectat. Justa
autoapreciere poate deveni un lucru greu surmontabil n cadrul relatiilor interumane, la fel si, legat de acest fapt, optimismul sau de viata indestructibil, care si procura credinta, ideologia sau convingerea datorita carora omul se poate apara
mpotriva tuturor nelinistilor. n cazul n care n horoscop exista prea putine forte care sa-I frneze pe Jupiter, prin limitari
saturniene si critici mercuriene, se poate ajunge la un Supraeu slab, prea tolerant, care si ia prea n usor propriile slabiciuni si greseli, gasindu-Ie ntotdeauna o scuza sau bagatelizndu-Ie.
Maretia sa consta n demnitatea umana traita exemplar,
demnitate utilizata n preotie, terapeutic sau social cu scopuri
umanitare.
Din punctul de vedere al educatiei, este extrem de important sa se respecte sentimentul att de sensibil al dreptatii pe
care l are copilul cu accent jupiterian, totodata sa i se ofere
posibilitati de identificare a necesitatii lui pentru reprezentarile-scop pline de sens, care l mplinesc; lectura biografiilor sau a autobiografiilor unor oameni a caror maretie rezida n etosul si umanitatea lor le place n mod special acestor
copii si poate fi recomandata din punct de vedere educativ.
Credinta naiva n propriul noroc simtita de timpuriu, sustinuta constient sau inconstient de mediul nconjurator, poate
deveni periculoasa daca degenereaza n sentimentul sau con-
212
Fritz Riemann
vingerea ca "nu i se poate ntmpla nimic", ca este un norocos, ca toate lucrurile trebuie sa se ntoarca n favoarea sa.
De aceea este important sa se trezeasca n asemenea copii,
ntr-adevar favorizati, sentimentul multumirii si al obligatiei
fata de un asemenea dar, n locul pretentiei asteptarilor noroculut care i se "cuvin". Unii pot resimti privilegiul aceasta ca pe o mpovarare, ca pe un avantaj nemeritat, care mai
degraba i apasa; n acest caz nclina adesea spre o prezentare sub valoarea reala.
Femeile cu o pozitie puternica a lui Jupiter n horoscopul
lor pot dezvolta un format omenesc convingator; devin deseori personalitati demne si cu deschidere larga, pot fi partenere generoase si tolerante, sentimentul propriei valori fiind att
de adnc nradacinat n ele, nct nu au nevoie de o confirmare continua din partea partenerului, asa cum o pretind multe
alte femei; ele vor sa se maturizeze prin el si mpreuna cu et
ntr-o dezvoltare reciproca a personalitatii. Sunt foarte sensibile n legatura cu naturalete a partenerului, cer si asteapta sinceritate din partea lui si nu i iarta lipsa de naturalete si ipocrizia, dect foarte greu. Binenteles ca am schitat astfel doar
posibilitatea cea mai distinsa; exista si figuri mai simple cu o
bonomie sociabila, fiind de o vanitate patetica si avnd o multumire burgheza, dar care mai au de cele mai multe ori si ceva
extrem de binevoitor.
Privind prezentul ne putem dori ca jupiterianul n forma
sa cea mai pura sa ajunga sa aiba o mai mare importanta, sa
dezvoltam tot mai mult jupiterianul din "interior", iar ca aceia
care ne conduc si guverneaza sa mediteze mai mult la el. Asta
ar nsemna atunci din nou mai nti sensul n locul scopului,
evlavia n fata vietii n locul angoasei vietii, cuprindere a sinoptica n locul cunoasterii detaliilor, moralitate a n locul moralei sau imoralitatii, semnificatia n locul lipsei de sens si personalitatea n locul manageriatului.
SATURN
Libertatea nu consta n primul rnd n privilegii, ci n obligatii.

ALBERT
CAMUS
Prin Saturn am cunoscut nca de mai de mult principiul

creator care contrage, care prin functia sa limitativa si ntaritoare, de a se reliefa protejndu-se din mediul nconjurator, este,
n sensul cel mai larg, un factor esential al individuatiei. Antinomic fata de jupiterian prin nazuinta sa spre o deschidere ce
ajunge peste sine si avnd o abundenta baroca, satumianului i
corespunde concentrarea fortelor prin condensare, ncetinire si
limitare, forma sa de exprimare cea mai pura fiind materia palpabila pe care White a denumit-o "blocarea energiei". O asemenea consolidare condensatoare este ntotdeauna si o stabilire,
iar limitarea izolatoare cere formarea unei legitimitati proprii a
limitarii, avnd anumite particularitati structurale. Astfel devine Saturn un element al "realitatii", a legitati10r inevitabile, impuse noua, n noi si n afara noastra, n toate domeniile vietii.
Cu el se abordeaza ntotdeauna ceva ce marcheaza destinul si
este inevitabil, si astfel devine marele adversar al Soarelui n
tensiunea folosita de cele doua planete ntre libertate si necesitate, autonomia Eului si dependentele sale; aceasta problematica se poate acutiza pna la tragism daca cele doua forte se afla
ntr-o contradictie puternica una fata de cealalta n horosocop.
214
Fritz Riemann
Daca transpunem acest principiu la nivel sufletesc, i vor

corespunde concentrare a si perseverenta, n cele din urma nazuinta spre o statornicie constanta, spre o pastrare a celor obtinute, spre durabilitate. Toate astea sunt expresia functiei sale
protectoare si asiguratorii, amenintata mereu de efemer si de
catre "ceilalti" - atitudinile sale izolationiste l fac sa perceapa multe lucruri ca fiind mai amenintatoare dect sunt ele n
realitate: cine traieste n fortareata sa vede n fiecare persoana
ce se apropie un potential inamic. Astfet saturnianul cap al
lui Ianus se oglindeste pe de-o parte ntr-o necesara limitare
protectoare si o pastrare a ceea ce exista, pe de alta parte ntr-o
aparare exagerata si o asigurare din cauza angoasei.
Asadar, ne lovim aici de un principiu creator care ne fixeaza asupra unor desfasurari legitime, limitari conditionate de
structura si dependente invariabile. Ne face sa nazuim la durata si repetarea celor familiare si cunoscute, cu scopul unei
autoconservari prin forta de rezistenta si stabilitate, prin invulnerabilitatea asa cum a sperat Siegfried sa o obtina prin
baia facuta n sngele zmeului. Saturn personifica astfellatura pastratoare a pulsiunilor noastre de autoconservare.
Acceptarea dependentelor noastre prin aplecarea noastra
n fata unor necesitati inevitabile, prin recunoasterea a ceea ce
trebuie luat ca atare, ne duce catre aflarea realitatii si aprobarea ei, si astfel el devine un factor esential al maturizarii, al iesirii din lumea ideala copilaros-magica. Orientarea n spatiu
si timp, n coordonatele gasirii realitatii noastre i apartin, la
fel ca principiul cauzal ca recunoastere a relatiei dintre cauza
si efect. n cazul n care saturnianul devine supraevaluat n
noi, duce la cramponarea rigida de obiceiurL din angoasa, la
mentinerea a ceea ce nu are voie sa fie altfel; ne face sa ne fie
frica de tot ceea ce este nou, sa evitam si sa combatem dezvoltarile - devine Cronos din mitologia greaca, devorndu-si copiii dupa ce s-au nascut. L-am putea numi si planeta angoasei; apararea sa mpotriva angoasei consta n domeniul
sufletesc din refulare: refuleaza ceea ce ne nelinisteste n interior ca ispita, ceea ce ataca tabuurile si evita ceea ce pare n exterior a fi un pericol; astfel poate deveni marele specialist n
Planetele
215
eludari. n constientizarea barierelor angoasei, n nvingerea

angoasei de viata si moarte consta depasirea saturnianului, a
laturii sale limitative si ostile vietii; daca reusim, Saturn va putea deveni conducatorul catre adevarurile cele mai profunde
si cunoasterile ultime, n fata carora apar angoase si spaime.
Spre deosebire de Jupiter, avnd o nazuinta spre ntreg si
ntregire vitala, Saturn si ndreapta atentia spre perfectiune,
spre un perfectionism care vrea sa duca ceea ce nazuim n limitele sale pna la desavrsire suprema. n cadrul organismului general, functia sa este sa condenseze cele percepute n experiente, valabile prin neschimbare, ntr-un proces de nvatare
care are ntotdeauna un aspect dublu: pe de o parte, de traditie dobndita si de istorie ca adunare de experiente, pe de alta
parte de intrarea pe un fagas stabil al croirii unei cai de inhibitie a schimbarii prin experienta si traditie. Saturn ne da astfel att posibilitatea continuitatii trairilor noastre, a nvatarii
din experiente, pe care le pregatea Mercur, ct si a activarii,
programnd prin persistenta sa repetata asupra celor nvatate; de aceea trecutul ajunge prin el extrem de intens n viata
noastra. Datorita acestei staruinte si apararii mpotriva schimbarilor, mpotriva a tot ceea ce nseamna recalificare ca si dobndirea de noi cunostinte, Saturn devine sursa acelor angoase aduse cu sine de orice dorinta de mentinere prea rigida a
unei continuitati, prin care vrem sa ne sustragem curgerii timpului si efemerului.
Cum am mentionat mai devreme, acestui principiu creator
i se atribuie n domeniul organic gospodarirea calciului, structura osoasa, tesutul de sprijin si cel conjunctiv, splina si maduva osoasa. Foarte probabil ca exista o legatura cu auzul. mbolnavirile saturnice sunt legate de ncetinirea metabolismului,
de fenomene de sclerozare sau de lipsa calciului si, n contradictie cu procesele de mbolnavire violent-febrile din Marte,
au o desfasurare cronic-lenta.
Saturn confera tuturor evenimentelor si modurilor de comportare ceva sovaitor, aderent, grav si temeinic. n limbaj psihanalitic i apartine "aspiratia retinuta" (Schultz-Hencke), adica retinerea, pastrarea si cramponarea, care-si capata amprenta
216
Fritz Riemclnn
n "faza anaIa"; mpreuna cu Marte,!regleaza si eliminarea continutului ce nu mai este valorificClibilal intestinelor. Functia
dubla data organicului de a vrea ~a retii si de a trebui sa te
desparti simbolizeaza deja aici te:nilasaturniana, careia i corespund si n domeniul sufletesc pqlii a tine strns si a da drumul, ncapatnare si ascultare, nd~ratnicie si cedare n toate
variantele posibile. n nclinarea saturniana spre delimitare ce
se ngradeste pe sine se afla totodata un element al renuntarii
pna la asceza; daca omul dominat de Jupiter promova o atitudine optimista, epicuriana, ncre~atoare, cteodata doar "joviala" fata de viata, omul cu accen;tuare saturniana este stoicuI, ascetul, cteodata doar pesimistul si mizantropul. Forta
sa consta n a suporta, n consecve4tul a duce pna la capat si
n rezistenta tenace. Astrologia l atribuie semnului Capricornului si - mpreuna cu Uranus -!, semnului Varsatorului.
Problemele saturniene sunt prqbleme ale elasticitatii, ale
permeabilitatii, ale nvingerii angoflsei si n cele din urma ale
disponibilitatii pentru schimbare. printre oamenii accentuati
de Saturn gasim att omul datoriei, !serios, constiincios, pe care
te poti baza, asa cum l caracteriztaza citatul lui Camus; pe
purtatorul responsabil al sarcinilor} care necesita cunoasterea
faptelor, constiinta realitatii si pers~verenta; dar aici se afla si
egoistul angoasat de viata care se nchide n el si este intolerant, "omul inhibat". Efectul gene*al al pozitiei dominante a
lui Saturn n horoscop este cel al miei functii a Supraeului puternice, chiar exagerata, n sens psilj.analitic: tabuurile, frustrarile, angoasele si sentimentele de ytinovatie induse de un Saturn "exterior" - parinti si edu<tatori ca reprezentanti ai
realitatii - devin un Saturn "interipr", prin preluarea ordinelor si interdictiilor, ajungnd astfel tIn Supraeu, partea individuala, formata biografic, a constiin~ei morale. Daca satumicul
va duce la parti structurale, respectiv dezvoltari ale personalitatii mai degraba schizoide, deprE)sive sau pulsionale va depinde, pe lnga factorii biografici aiimediului nconjurator, si
de structura generala a horoscopul1!Ii respectiv. Influentele saturniene mpovaratoare duc deseoti la moduri de comportament si atitudini negativiste, ostil~ vietii, care pot ajunge de
Planetele
217
la resemnare pna la ceea ce a numit Erich Fromm "necrofilie", la ura mpotriva vietii n general, la placerea demonica
de a distruge, la vointa fanatica de anihilare sau la aspiratia
rece, dura spre putere, calcnd peste cadavre, sfarmnd tot
ceea ce este luminos ~i plin de viata.
mpreuna cu Soarele exista o atribuire a lui Saturn paternitatii arhetipale n dublul sau aspect al binecuvntarii paterne sau al strictetii nenduplecate ~i al duritatii autoritare a puterii paterne. Cui face cuno~tinta cu paternul saturnian tatal i
poate deveni destin mpovarator, din pricina caruia se poate
frnge, deoarece rebeliunea mpotriva tatalui este traita cu grave sentimente de vina pe care trebuie sa le ispa~easca printr-o
autopedepsire - ramnnd de obicei incon~tienta. Ca forte
contrare mpotriva predominantei fortelor saturniene omul
are nevoie de dezvoltarea elementului solar din el, ca fiind
con~tiinta libertatii sale, chiar daca limitata; de jupiterian, ca
fiind o confirmare iubitoare a vietii ~i de martian, ca fiind curajul de a fi ndraznet ~i de a purta dispute combative.
Saturn inhiba sau ngreuneaza reu~ita tuturor celorlalte
principii modelatoare cu care se afla ntr-o aspectare critica: libertatii creatoare a Soarelui i opune angoasa de libertate; ritmullunar flexibil ~i viu devine, datorita lui, tactul care fixeaza; relativitatea ~i mobilitatea mercuriana este ngradita de
Saturn prin norme ~i dogme prestabilite; placerilor venusiene
ale simturilor le pune n fata asceza, expansiunii dinamice
martiene persistenta statornica; ncrederea n viata jupiteriana devine sub influenta sa o "conceptie de viata" limitativa;
tendintelor de nnoire ale lui Uranus le opune traditia, iar mpotriva dizolvarii neptuniene a granitelor aduce cu sine delimitarea asiguratorie.
Din punctul de vedere al educatiei, este important ca disponibilitatea mare pe care o arata copilul cu accentuare saturniana de a se identifica cu ordinele ~i interdictiile, cu tabuurile, cerintele ~inormele de deasupra Eului sa nu mai fie ntarita
n plus, mai ales nu cu solicitari, care devin suprasolicitari, n
cazul n care sunt date prea timpuriu. n schimb ar trebui sa
le fie sustinuta placerea jocului ~i sa li se mijloceasca o atitu-
218
Fritz RiemJmn
dine de confirmare a vietii, deoarete ei nclina prin natura lor

sa perceapa prea multe ca necesitate ~i cerinta. Tind sa fie nchi~i, nencrezatori si sa manifes~e o tacere nsingurata, ~i
atunci ar trebui relaxati printr-o luare de contact prevenitoare - asemenea copii sunt lasati pr~a des ~i mult prea u~or singuri, pentru ca sunt satisfacuti deisine ~i par a nu fi doritori
de contacte, netinndu-se cont de Igreutatea pe care o resimt
n a-si iesi din piele fara a fi stimul~ti. Au nevoie mai mult dect alti copii de un sentiment de aqceptare, nu numai pe baza
realizarilor proprii; trebuie ~tiut c~ ace~ti copii saturnieni nclina mai u~or dect altii sa se au~orespinga, n cazuri extreme chiar sa se urasca.
Femeile cu influenta dominanta! a lui Saturn au ceva aspru,
sever ~i rece; detin toate virtutile aestoiniciei ~i te poti bizui
pe ele, pot fi mpovarate suflete~te si se afirma mai ales n vremuri de restri~te, n timp ce capacitatea lor de a se bucura poate fi limitata, din cauza sentiment)Jlui exagerat al datoriei ~i
responsabilitatii pe care l pot aduce cu sine ~i n relatiile de
dragoste. Ele obi~nuiesc sa consid~re ca relatiile parteneriale
sunt facatoare de destin, desprinz~ndu-se de aceea cu greu ~i
de cei care le impovareaza, deseoril din sentimentul ca trebuie
sa fie n stare sa se descurce cu acest lucru. Ca mame ar trebui
sa se pazeasca sa aiba pretentii exilgerate, perfectioniste fata
de copii; ceea ce cred ca pot obtineldoar prin dojeni ~i interziceri ar putea obtine mai u~or prin!tr-o mai mare toleranta ~i
abordare afectiva - ceea ce se polate extinde ~i la relatia pe
care o au cu ele nsele.
Astfel, Saturn poate deveni destinul nostru, fixndu-ne de
toate dependentele noastre, cum stmt predispozitiile ereditare, marcarea prin mediul nconjurator, traditia, ceea ce am devenit, istoria noastra personala; nqi platim acest lucru cu angoasa de schimbare ~i cu limita~ea capacitatii noastre de
devotament n sens larg. Relatia liui Saturn cu moartea este
adaptabila n conformitate cu toate astea: ncetinirea evenimentelor vietii, fixarea de cele date, evitarea schimbarilor cauza initiala a tot ceea ce este viu, a tot ce se dezvolta mai departe - pna la imobilitate se afla pe linia mortii n sensul cel
Planetele
219
mai larg, conduc la rigidttate ~i la neschimbarea imobila; ~i

astfel angoasele saturnierte au n cele din urma mereu ntru
ctva de-a face cu angoas~ de moarte.
Pe de alta parte, SaturIil ne da capacitatea sa ntelegem necesitatile ~i ne lasa sa ne maturizam n acceptarea inevitabilului, n acceptarea limitelor noastre - chiar ~i a limitelor noastre temporale: con~tiinta mortalitatii noastre ne face sa
percepem viata mai adnc! ~in mod esential, ca ~i cnd am refula moartea din constiinta
noastra. Si
"
, aici se afla adevarata
importanta a lui Saturn: n~ duce catre bariere ale angoasei, pe
care le putem nvinge toc1nai prin faptul ca acceptam angoasele; atunci "pazitorul pr~gului" devine cel mai sigur conducator, care transforma necbitatea n acceptarea restri~tei.
URANUS
I
Nu descop~rim noi continente, fara a avea

curajul sa pier~em toate tarmurile din ochi.
.
ANDRE GIDE
Fortele creatoare descrise pnai acum, cele sapte planete

vechi si "sfinte", formeaza un sisteJ:b:lorganic, sistemul nostru
solar mai ngust, n care fiecare planeta are functii bine stabilite ce sunt neaparat necesare pentrtlI ntreaga constructie. Nici
unul dintre aceste principii creato~re nu ar putea lipsi fara a
pune n primejdie ntregulca ntr-un organism viu din care
nu poate sa lipseasca nici un organifara ca ntregul sa fie prejudiciat si pus sub semnul ntrebaltii. n anul 1781, Herschel
descopera o noua planeta careia i s~ da numele de Uranus, ea
sparge dintr-o data structura nchegata, bine cunoscuta a sistemului nostru solar, trecnd peste limita care pna atunci parea ca este Saturn. Faptul ca Satur~ reprezinta si n aceasta
constructie "planeta de granita" este oare mai mult dect un
fenomen astronomic, respectiv unUl optic, planeta fiind ultima din sistemul nostru solar mai lligust pe care o mai putem
recunoaste fara mijloace optice ajutatoare? Uranus si cele doua
planete transsaturniene cunoscute pna acum, Neptun si Pluto, nu pot fi vazute cu ochiul liber; ele fac legatura sistemului
nostru solar cu mediul nconjurator <cosmicce se ntinde n afara sa, transcendndu-l parca. Este ocitreo "ntmplare" sau are
un sens mai profund faptul ca noue.-descoperitele planete au
Planetele
221
fost botezate cu nume mitologice de zei - poate ca au "trebuit" sa fie numite astfel -, carora le erau atribuite regiuni
sufletes;ti ce au fost cons;tientizate abia o data cu descoperirea
noilor planete? As;a cum planetele transsaturniene aduc sistemul nostru solar n legatura cu alte spatii cosmice transcendndu-l, tot as;a au o influenta extinsa s;in viata individuala.
Speranta de viata a omului i permite acestuia n general
sa traiasca o evolutie completa a tuturor planetelor - inclusiv a lui Saturn, a carui durata de evolutie este de circa 30 de
ani; la Uranus avnd o perioada de evolutie de 84 de ani, acest
lucru se ntmpla mai rar, iar pentru Neptun s;iPluto, cu 165
de ani, respectiv 249 de ani perioada de evolutie completa, nu
ajunge nici pe departe o viata de om. Astfel ca planetele transsaturniene, numite n astrologie s;iplanetele transcendente,
sunt limitele spatiale s;itemporale de pna acum ale sistemului nostru solar mai ngust; la nivel sufletesc le corespund gndit analog-simbolic - functii s;icapacitati care le potenteaza sau le extind pe cele ale planetelor cunoscute anterior.
Uranus trece n astrologie ca principiul tensiunii celei mai
puternice, care tinde spre descarcare cu o dinamica exploziva
s;io bruschete eruptiva, producnd schimbari radicale. Ca pentru a destinde functia limitativ-asiguratorie s;iprovocatoare a
lui Saturn, Uranus deschide noi dimensiuni, l percepem ca pe
o forta care arunca n aer cadrul obis;nuitului, al traditiei, al legaturilor s;ilegitati10r bine stabilite ale unui sistem, n cazul n
care acestea ne limiteaza propria dezvoltare sau par a ameninta. Uranus devine o aspiratie a individualitatii noastre catre
desavrs;irea unicitatii persoanei noastre, o cerinta de a renunta la lucrurile sigure s;iasigurate n ndrazneala de a ne baza
pe noi ns;ine; pericolul sau consta n egocentrismul solipsist
ce ne izoleaza.
Din punct de vedere astronomic, planetele transsaturniene se afla fata de ntregul nostru sistem solar n proportia sectiunii de aur; din asta de curge o proportie speciala a relatiei
dintre Uranus s;iMercur, Neptun s;iVenus, precum s;iPluto s;i
Marte, o proportie pe care Thomas Ring o numes;te "octava
superioara"; se repeta n planetele transsaturniene de fiecare
222
Fritz Riemann
data unul dintre aceste principii de modelare a sistemului solar mai ngust ntr-o alta dimensiune. Uranus reprezinta "octava superioara" a lui Mercur; el "transcende" mercurianut l
amplifica pna la capacitati ce trec dincolo de el, la o contemplare ce recunoaste fulgerator, la intuitie. Daca Mercur conducea n distingerea detaliilor prin observatii singulare adunate
si n pasi mici de gndire la ntelegere si experiente, Uranus
adauga n schimb scnteia creatoare care va cuprinde observatiile singulare ca ntr-un accelerator al timpului ntr-o expunere globala. Comparabila cu "experienta de Aha" din psihologie aflam prin el brusca inspiratie sau iluminare, prin care
relatia de sens sau importanta a unor detalii raportat la ntregul unui fenomen gndit, ntru ctva ideea sa, ne apare fulgerator. Aceasta capacitate o putem denumi de aceea ca fiind o
treapta mai nalta a lui Mercur, ntr-un anumit sens ca pe o
treapta mai nalta a constiintei.
Uranus este planeta inspiratiilor bruste; el cuprinde prin
abstractiune extrema relatii si evenimente complexe n cunoasteri care devin nsa posibile abia prin "munca preliminara" a lui Mercur. Fara asemenea pregatiri de gndire ideile de
tip uranian ramn izolate si fara referinta; ele actioneaza
atunci derutnd sau distructiv, sau pur si simplu doar de nenteles, daca au fost smulse din contexte inteligibile. "Sclipirile spiritului" nu trebuie sa piarda relatia cu realitatea, au nevoie de o verificare critica, daca nu e sa devina idei fixe sau
fuga n idei.
Percepem uranianul - mai ales n legatura cu Mercur ca pe o forma speciala a asocierii, comparabila n gndire cu
"mutarile la sah ale calului", asa cum le-a numit cndva
Schultz-Hencke. Acest mod de gndire parca originar poate duce la legaturi asociative surpinzatoare, iesind din caile
batatorite si obisnuintele gndirii, legnd ceea ce aparent nu
se potriveste, ajungnd astfel la combinatii noi, uluitoare.
Poate duce nsa si la o gndire inegala, bizar-digresiva, care
face al doilea pas naintea primului si care se rataceste n
fundaturi de gndire. Asa ca influenta sa din acest domeniu
se va afla ntre polii unei gndiri ndraznet-ipotetice, cu mult
Planetele
223
naintea vremii sale, cteqdata chiar geniale, de cealalta parte aflndu-se constructelel unei gndiri ce nu poate fi confirmata, ncapatnata, de nfinstruit, care ajung sa "de-plaseze" realitatea.
Uranus le da tuturor ltgaturilor cu celelalte planete ceva
spontan, neevaluabil, excEjntric,n cret>terepna la exagerare.
Caracteristica este ntotde~una desfat>urarea n salturi, extremista, devenind un element al schimbarii, al rasturnarilor n
general brut>te,fara tranzit~ care pot conduce de la strapungeri
eliberatoare pna la prabusiri catastrofale. Avnd o pozitie critica dominanta a lui Uramils n horoscop t>ifara existenta unei
legaturi cu fortele oponente apare o linie a vietii care se desfat>oara tot mereu ntreruwta, rupta, parca punctiforma, fara
continuitate. Asemenea forte oponente sunt Soarele ca planeta ce integreaza t>icentreata, Saturn ca principiu realist-limitativ t>iMercur prin obseryatie ascutita t>igndire logic-critica. Efectul uranianului pepinde de aceea de nivelul de
dezvoltare al unui om: uniuia i aduce o vedere de ansamblu
limpede, abandonarea ndtazneata a unor modele de comportare sau de gndire dobn~ite, curajul unei orientari total noi,
la altul va proceda scurtctrcuitnd actiunile cu nepricepere,
prin decizii nechibzuite t>iJillaniedistructiva a nnoirii. Prin accentuarea particularului UJj1ic,a originalitatii pe toate treptele,
devine un element al indiriduatiei. Uranus mpreuna cu Saturn sunt atribuite semnu~ui Varsatorului.
Functia principiului cr~ator uranian n organismul ca ntreg este tensiune a cu desq:arcarea ei; are o legatura cu procesele ritmice; efectul sau selgaset>te ntre tensiunea vitala activanta t>iconvulsia spastica.1Pe plan fizic i se aloca o relatie nca
insuficient clarificata cu si~temul nervos (meninge?). Cu mare
probabilitate are o legatu~a cu atacurile cerebrale, ticurile t>i
producerea autonoma a rE1fuIarilor,cu fenomenele spastice t>i
tulburarile de ritm. Afectilfillile uraniene apar de obicei brusc
t>idecurg violent-intens.
Problemele uraniene s~t probleme ale ncadrarii, ale chibzuintei rabdatoare t>iconsecventei raportate la realitate. Anvergura tensiunii sale i cuprinde pe reformatori, cum sunt reI
224
Fritz Riemimn
volutionarul si rebelul, pe pionientl singuratic, ca si pe excentricul tensionat, pe prefiguratorul uezvoltarilor si pe utopicul

ticnit. Omul cu o pozitie dominanta a lui Uranus nclina catre
o agitatie nerabdatoare si catre m~duri de comportament extreme, n sensul unor atitudini dute ale lui ori-ori, fara nuante intermediare. Se percepe ca st~~dsub o continua tensiune
nalta care-l mpinge spre descarc~re, i trebuie si cauta mereu
tensiuni noi. Intensitatea acestei teI!lsiuni nalte l mpinge spre
extraordinar, neobisnuit sau doar spre senzational si spre exaltare, declansnd stari de ameteala icare pot prefigura psihosomatic aroganta.
Astfel, sub influenta puternica si critica a lui Uranus gasim laturi schizoide ale structurii) cu toate gradele de gravitate, apare cu mare regularitate uI1tsentiment supraaccentuat
al singularitatii dus pna la solip$ism. Pentru a-si pastra individualismul, omul se implica clu greu n relatii sentimentale mai profunde - are o puternica aparare sau angoasa
fata de dependenta. Si n domeniul emotional si pulsional
apar activitati sau reactii de omit~re si scurtcircuitare, si aici
lipsesc "nuantele intermediare". ]rotul i ngreuneaza relatiile de contact din cauza asprimii $i imprevizibilitatii sale si-l
fac sa aiba un comportament gr~u adaptabil. Stilul sau de
viata ndaratnic, refuzul oricarei adaptari sau norme l pot
izola tot mai mult; n cazuri-limita pot aparea trasaturi paranoide daca nu se opreste la a fiiun original dezgustat fata
de orice care nu merita luat n seama, daca se comporta ca
un snob arogant sau o persoanaicare apuca spasmodic, cu
orice pret, ineditul.
Laturile isterice ale structurii sille iau nastere prin ambitia
exagerata care se percepe doar n neobisnuit, emotie si senzational si poate creste pna la placlerea pentru senzational pe
care nu o mai satisface nimic "nor~al", doar exagerarile. Dar
se produc si prin lipsa continuitatii, prin nestatornicia care crede ca poate omite tot ceea ce estel neplacut si deranjant. Asa
apar lacune n nvingerea univedului care, depasite mai departe tot prin omiteri si actiuni de scurtcircuitare, duc la nenumarate noi nceputuri si la esua~ea din cauza acelorasi proI
!Planetele
225
bleme. Exista evident o re~atie cu uretralul. Pe baza unor crispari psihosomatice apar ~eseori tulburari de potenta, ale orgasmului si ale devotamertului.
Din punct de vedere ~ducativ, trebuie luata n seama mai
ales latura contactelor
copilul avnd un Uranus puternic
devine cu usurinta un sinturatic si un individualist, pentru ca
iese din rnd, din "norm*", din cauza unor moduri de comportament si de adaptare!neadecvate. Mediul ar trebui sa nu
sustina acest lucru prin ,,!imaginile" particularitatilor perpetuate n familie s.a.m.d., <ilimpotriva, ar trebui sa-I sustina n
planificarea ambitioasa si ducerea la bun sfrsit a celor ncepute. Pe de alta parte, trebuie sa li se admita unor asemenea
copii necesitatea de a fi iridependenti. Predilectia pentru senzational este deseori ntarHa de familie prin premierea doar a
realizarilor speciale si neqbisnuite.
Femeile cu influenta diominanta din partea lui Uranus au
o nevoie puternica de independenta si curajul de a-si modela
autonom viata, chiar daca! se abat astfel de la conventional. ndraznesc sa aiba si relatii!parteneriale "libere" si nclina spre
emancipare pe care o per~ep ca fiind un lucru de la sine nteles sau o promoveaza demonstrativ; aici apar nu rareori si relatii lesbiene.
Pentru ambele sexe este valabil faptul ca omul cu accent
puternic datorat lui Urarj.us suporta cu greu relatiile pe termen lung; oscileaza deseqri ntre setea de stimuli, necesitatea
unei alternante si legarea! anumitor relatii n mod pripit care
duc deseori la tot att de rapide rupturi si despartiri, asta pentru ca la interior relatia ~ra prea putin pregatita, iar "preludiul" relatiei fusese omis.jAflam aici schimbarea deasa a partenerilor, de cele mai :tnulte ori datorata cautarii unor
ntmplari mereu noi, intensificate, sau n legatura cu tipul
cam debil-nerabdator al <1tfectiunii,precum si cu disponibilitatea redusa pentru a penlnite unei relatii sa se dezvolte; "mai
bine un sfrsit de groaza~ dect o groaza fara sfrsit", ar putea spune un proverb uranian, sfrsitul fiind adesea provocat
prea repede, n cazul ivirii unor greutati nici macar nu se ncearca sa se faca o posibil~ schimbare pozitiva a relatiei.
-!
226
Fritz Riemann
Aflndu-se sub cerinta unui Uranus dominant, omul va

avea un sentiment elitist - "odi profanum volgus et arceo"
ar putea fi maxima sa. Are pretentii mari fata de sine nsu~i,
ceea ce l poate nflacara n directia unor realizari exceptionale sau l poate sustine n crize grave. Uranianul ne poate face
sa descoperim datorita gndirii sale prospective, uneori geniale, pamnt proaspat destelenit, sa realizam inventii revolutionare; ne poate face ~i excentrici, sa devenim "incomozii" rebeli ai societatii. Are capacitatea de a trece la schimbari bru~te
~i, totodata, este n pericolul auto distrugerii. Unii oameni traiesc o ascensiune meteorica, acesteia urmndu-i o cadere brusca, mai ales daca acolo unde au ajuns nu exista o fundatie solida sau daca treburile erau prea nalte - imaginea mitologica
a zborului lui Icar catre Soare se poate lua drept comparatie.
"Oamenii uranieni" cauta intensitatea cea mai puternica a trairilor, cauta "tensiune a maxima", n orice plan ar fi.
NEPTUN
...un sentiment, pe care l-as numi senzatia

"eternitatii", un sentiment ca despre ceva fara
limite, fara bariere, ntru ctva "oceanic".
ROMAIN ROLLAND LUI SIGMUND FREUD
Neptun, a doua planeta transsaturniana, reprezinta "octava superioara" a lui Venus, n acelasi sens n care Uranus este
considerat ca fiind "octava superioara" a lui Mercur. Neptun
este planeta dorului n sensul cel mai larg, dorul de eliberare
din partinirea ngusta a Eului. l percepem ca pe un principiu
care desfiinteaza granitele, fiind prin asta antinomic fata de
Saturn, cel care stabileste granitele, l percepem asa cum l descrie citatul de mai sus al lui Romain Rolland ca pe o senzatie a eternitatii, a nemarginitului. Neptun ne permite o anumita "permeabilitate" care face sa dispara limitarea noastra ca
indivizi, fiind, asadar, n antinomie si cu Uranus, cu tendinta
acestuia de a accentua unicitatea individului. Neptun ne permite, totodata, sa devenim medii care simt cele mai fine vibratii si care sunt deschise spre tot ceea ce ne nconjoara; datorita lui traim participarea la dimensiuni supraindividuale, ceea
ce ar putea evolua pna la traire a unui fel de legatura cu universul n care ne simtim ca parte a cosmosului, iar singuratatea noastra devine unitatea cu universul. Asa ne poate duce
la presimtirea nemarginirii, a tot ceea ce ne nconjoara, n care
spatiul si timpul sunt suprimate si pastrate deopotriva; ne face
228
Fritz Riemann
receptivi la ceea ce este metafizic si devine un element esential al necesitatii noastre pentru transcendenta care si gaseste n mistica cea mai pura forma de exprimare.
Dar ne poate pune si n pericol daca, evitnd relatia de
identificare cu noi nsine, ne vom pierde n stergerea prea timpurie a granitei dintre Eu si mediul nconjurator, nainte de a
fi ajuns sa ne regasim. Asta mpovareaza fiinta noastra cu influente straine, putnd merge pna la o relaxare haotica a
structurii personalitatii noastre, pna la o confuzie fara contururi si o deschidere fara alegere fata de tot ceea ce ne atinge.
n cazul n care Neptun ne confera capacitatea unor previziuni
si ntmplari vizionare care depasesc nrealitateaN obisnuita
noua pentru a atinge irealut atunci granita spre misticism si
spre nchipuiri pna la delir este extrem de fina.
Ca octava superioara a lui Venus, Neptun i potenteaza
senzorialut ajungnd pna la extrasenzorial; poate mijloci de
la simturi foarte fine pna la c1arviziune si la alte capacitati
parapsihologice. Neptun i dezvolta sentimentul valoric ca si
sensibilitate a pna la cele mai fine senzatii estetice, capacitatea ei de empatie o amplifica pna la extrema identificare. Poate seduce nsa si spre superstitii, spiritism si dependente ametitoare; cteodata si spre un dor de moarte, n formele greu de
recunoscut ale autodestramarii si autoanihilarii, acestea netrebuind sa devina constiente ca atare. Permeabilitatea aduce cu
sine pericolul mpovararii personalitatii; omul cu o influenta
dominanta a lui Neptun este parca un sistem deschis - spre
interior catre straturile sufletesti inconstiente, spre exterior catre mediul nconjurator -, limitarile, contopindu-se astfel, ngreuneaza distinctia dintre interior si exterior, dintre Eu si
Non-Eu si prin asta orientarea n lume.
Neptun simbolizeaza, asadar, domeniul sufletesc, de unde
ne vin desigur att presimtiri, inspiratii si sugestii vizionare,
visuri premonitorii si certitudini care nu pot fi cuprinse doar
cu ratiune a, ct si fantasme halucinatorii, autoamagiri, perceperi delirante si vise de dorinta straina de realitate. Daca Uranus sfarma granitele prin cunoasteri fulgeratoare, Neptun le
dizolva printr-un eveniment de schimb extrem de fin al pa-
Planetele
229
trunderii reciproce ntre Eu 9i lumea exterioara, con9tient 9i

incon9tient. Se ntelege ca ne putem masura cu acest principiu
creator numai daca am dezvoltat un nucleu stabil al Eului, un
nucleu al personalitatii 9i ne-am gasit identitatea cu noi n9ine - altminteri ne pa9te pericolul cople9irii fara putinta de
aparare, din cauza influentelor straine receptionate, ce ne-ar
putea umple pna la autonstrainare 9i pierderea Eului.
Functia acestui principiu creator n organism este de a ne
pune n relatie cu mediul cosmic nconjurator; spre deosebire
de Saturn, pentru care limita nsemna separarea, iar delimitarea nsemna protectia, aici limita este perceputa ca atingere 9i
legatura, ca trecere. Scufundarea 9i meditatia reprezinta mijloacele necesare n cazul n care suntem dispU9i sa ne nsU9im,
mpreuna cu permeabilitatea, 9i o mai mare capacitate de a suferi data de ea 9i nu vrem sa ne dedam unui narcisism mult
prea rafinat, exagernd contemplarea rupta de lume a propriei
persoane.
n domeniul fizic i se atribuie lui Neptun o relatie cu hipofiza 9i cu sistemul nervos (con9tiinta?). Prin sensibilizarea generala care aduce cu sine o pozitie puternica a lui Neptun apar
9i sinestezii, idiosincrasii si o nclinatie spre alergii, ca si o predispozitie mai mare la infectii de un tip nespecific. Pe piele,
ca fiind un organ de delimitare, dar 9i de legatura, se poate
vedea deseori nceputul bolilor. Formele sale de mbolnavire
sunt procese de dezagregare, nmuiere 9i putrefactie, diagnosticarea lor 9i recunoa9terea relatiilor psihosomatice fiind extrem de complicate; spre deosebire de Saturn cu tendinte le
acestuia de durificare, Neptun produce fenomene de descompunere 9i dizolvare ntru ctva pna la dematerializare; ambii
au n comun doar desfa9urarea cronic-lenta a bolilor.
n domeniul sufletesc percepem neptunianul cel mai adesea ca fiind o aspiratie catre largirea Eului; daca acest lucru ne
va conduce la extazuri mistice, la nparticipation mystiqueU sau
la inundarea haotica prin incon9tientul colectiv va depinde de
nivelul de dezvoltare al fiecarei personalitati - nicaieri granita dintre viziunile si inspiratii1e geniale, pe de o parte, 9i credinta n minuni 9i delir, rupte de realitate, pe de alta parte, nu
230
Fritz RiemJnn
I
este att
de ngusta
ca aici.
S-ar drept
putea "irational"
nsa ntmpla
si ca"p~ispiritul
vremii
sa priveasca
astazi
si chiar
hotic" ceva ce mine se dezvaluie ~ fi un adevar vizionar. In
capacitatea sa de presimtire a reali~atii transcendente si de viziune mistica,
un elerrtent
important
al trairiia religioase;
el esteNeptun
capabil este
sa extinda
~ragostea
"lumeasca"
lui
Venus la iubirea generala pentru o~meni, la dragostea fata de
Dumnezeu.
I
tuare neptuniana sa nu se departez prea tare de realitate prin

Educativ,
trebuie ale
tinut
cont deCapacitatea
ft' ptul ca un copil cu accenreverii
si fantasme
dorintei.
sa empatica att
care tind catre o simbioza cu copil llor pot deveni periculoade
sensibila
face capabil
de ide1ificare;
n special
se pentru
el: lcopilul
simte extrem
e acut cum
dorestemamele
ea sa-I
aiba si ncearca sa realizeze dorint4 mamei pna la o identifi-
trairi
vat - de
maidepersonalizare
usor si mai tragic
ulterioar
dect . Se
altentmpla
cazuri ca- unneobsercopil sa
care
totala
- aceste ample
mpOV1ari
pot deveni
unor
traiasca
inconstientul
parintilor
sa al unuia
dintre baza
ei si sa
nu
terapeutic este extrem de greu sa asesti si sa constientizezi
tot ceea ce este eteric, cele mai mi i influente si aparenta impoata
ajunge deloc
dezv~ltarea
lui. la
Din
punct de' vedere
ponderabilitate
carelavor
duce mai t~'urziu
mbolnaviri
nevroinfluente puternice ale lui Neptun ,are se exprima si prin apatice
psihotice.
Delicatetea
si sjnsibilitatea
datorate
unor
ritie sau
seduc
pe de alta
parte cu mar.
usurinta catre
o menajare
gresitafiinte
a unor
asemenea
copii;
spre rolul
unei
eterice,
care se
credesunt
c~ deseori
trebuie mpinsi
tinuta departe
de
orice duritate; dar o asemenea sim~re de mimoza, ca si bogatia fanteziei ar trebui canalizate fOfrte de timpuriu spre o acFemeile influentate puternic d Neptun nazuiesc deseori
tivitate
artistica, simbiotica
n special cu
spre
mfica
pictura.
catre o legatura
parte,
erul;sipot
fi empatice si devota te, se lasa usor mpovarate de fufluente straine, ncercnd
sa traiasca imaginea dorita de elela barbatului. nclina sa-si
idealizeze partenerul, dragostea ~au casatoria, proiecteaza
imaginea dorita asupra partenerulpi, confundnd-o cu reali-
231
Planetele
tate a, dezamagirile devJnind astfel inevitabile - ar trebui sa

nteleaga
ca acest
lucrudelpotrivite
~ste o ~ansa
ca sa-~i
"dez-amageasca"
iluziile. Sunt
deosebit
pentru
proiectiile
anima ale
barbatului. Gasim la ele Icelemai profunde ncurcaturi ~i confuzii din cadrul parteneriatelor, parnd irezolvabile, a~a cum
nitelor
sunt elelipsite
posibile
de doar
trecertnlcazul
dintre~tergerilor
Eu ~i Tu,neptuniene
n cazul acestei
ale grancurg n mod incon~tient e aici. Vom ntlni aici att femei care
trepatrunderi
mpreuna!U
proiectiile
necunoa~terile
pot
mplini nostalgia
ba atului
de a fi~i
nteles
nengradit ce~idede
devotament empatic, c~ ~i femei care din cauza unor a~tepI
partener ~i astfel e~ueaza, fara a ntelege motivul. Cteodata

i apar barbatului ca figu i anima promitatoare care dispar nsa
tarirealitate
exagerate,
~i ireale vor
fi dezamagite
de orice
n
din irealizabjle
relatia p Irteneriala,
retragndu-se
n inaccesibilitate, ele vor doar sa ~ie onorate fara a da nimic la schimb,
iar pentru tot restul se cted prea fine.
Neptun mpreuna culJupiter sunt planete atribuite semnului
ale Pe~tilor.
gasirii realitatii
Problemele
~i al1~eptuniene
acceptarii sunt
acesteia.
n definitiv
Daca acest
probleme
lucru
nu se realizeaza ndeaj'1lns, pe om l ameninta decaderea n
stari ametitoare ~i o sug~stibilitate care duce la stari hipnotice. Dezvoltarea etica si shfleteasca a oamenilor va decide daca
Neptun are capacitatea hnei vederi simbolic-globale sau mijfluentei puternice a lui eptun fara a prezenta contraforte n
loce~te a~teptari
aleideali~ti
unor minuni.
Dinafara
cauza
inhoroscop
sau n superst~ltioase
biograf e, gasim
aflati n
realitatii, hoinari prin lume ugind de realitate, boemi, maniaci ~i
decazuti, "degenerati", triganti, escroci, bolnavi de delir (mai
ales cei bolnavi de delir l de relatie), deseori pe cei cu un sindrom numit nainte n od sumar "psihopatie". Fortele contrare care lupta mpotri a laturilor periculoase ale lui Neptun
se afla n Saturn ca repr zentant al principiului realitatii ~i al
stabilirii necesare a limi elor; se afla n Mercur ca fiind functia logic-clara ~i critica a gndirii ~in Soare ca principiu integrator. Efectul lui Nep~
depinde foarte mult de pozitia sa n
"
zodiac - unii sunt relatir imuni fata de influenta sa, altii foar!
232
Fritz Riemann
te receptivi. Dar prin Neptun ne putem apropia de misterele

vietii care se deschid doar n fata aceluia care este gata sa devina un mediu permeabil pentru realitatile transcendente, care
uita de sine nsusi putndu-se ngolin spre a fi deschis pentru
nemarginire.
PLUTO
Pluto este ultima planeta cunoscuta noua pna acum; ea a

fost descoperita abia n 1930.De aceea trebuie sa fim foarte
precauti din punct de vedere astrologic cu afirmatiile despre
ea, mai ales ca nu dispunem nca de observatii facute pe o perioada destul de lunga si de un schimb de experienta suficient
de evoluat referitor la functiile si influentele sale. Cele mai
multe declaratii pe care le putem face azi sunt nca ipotetice
si totusi se schiteaza treptat o imagine conturata si a acestei
forte planetare, care a reiesit convingator din experiente concordante.
Dupa principiul ordonator al sectiunii de aur sus mentionat putem accepta planeta Pluto ca fiind octava superioara a lui Marte si am dispune astfel de o prima baza ipotetic-analogica despre conceptia acestui principiu: ca octava
superioara a lui Marte ar trebui sa vedem n planeta Pluto
o "potenta primordiala supranaturala" ce ne aminteste de
fortele nucleare colosale care se degaja la dezagregarea atomilor. Evident ca exista o legatura ntre descoperirea unei
noi planete si deschiderea colectiv-psihica a constiintei; asa
s-a petrecut si la descoperirea lui Uranus si Neptun si tot asa
a fost la descoperirea lui Pluto. Sau este o ntmplare ca dezvoltarea cercetarii nucleare a corespuns temporal cu descoperirea lui Pluto? Si e posibil ca "inconstientul colectiv" sa
fi presimtit si alte legaturi atunci cnd i s-a dat noii planete
numele de Pluto, numele misteriosului stapn al regatului
mortilor?
234
Fritz Riemann
Pluto ar obtine astfel un aspect cronic-arhaic, ceva ca o forta atavica primordiala ce simbolizeaza astrologic posibilitati
constructive nca insuficient cercetate si care contine si forte
demonice distructive, asa cum putem spune acelasi lucru si
despre energia nucleara. Pluto ar putea sa ne conduca, asadar,
att prin regresie spre trepte de dezvoltare timpurie, magic-primitiva, ct si spre reamintirea straturilor sufletesti n
care s-ar putea afla radacinile noastre cele mai adnci, de care
ne-am departat prea mult datorita unor procese de diferentiere, ca si datorita preponderentei dezvoltarii noastre rationale,
asa ca mai nti ni se par straine si mai ales nelinistitoare.
n analogie cu misticul Pluto, Ring vede n acest principiu
planetar "posibilitate a ca din straturile arhaice sa se activeze
noi forme de energii sufletesti. Mortii adusi la viata reprezinta achizitiile unor faze timpurii ale omenirii care s-au scufundat n inconstient" (Thomas Ring: Der Mensch im Schicksalsfeld), carora Pluto le deschide calea.
Cei mai multi astrologi cred ca l pot pune pe Pluto n relatie cu evenimentele de masa, vad n el nsasi eliberarea unor
forte elementare. Ele creeaza n individ o legatura cu fortele
sufletesti arhaic-dinamice care trebuie integrate, n care zac
posibilitatile unor forte nebanuite, dar si posibilitati de distrugere totala care depasesc cu mult agresiunile martiene. De la
descoperirea lui Pluto am devenit tot mai constienti de posibilitatile acestea nfricosatoare.
IX
Cmpuri si aspecte
n primul rnd, exista o unitate a lucrurilor, prin care fiecare lucru este una cu el nsusi,
consta n el nsusi ... n al doilea rnd, exista o
unitate prin care o fiinta este legata de toate
celelalte, iar din toate partile lumii rezulta o
lume.
PICO DELLA MIRANDOLA
Din elementele horoscopului mai fac parte si cele douasprezece cmpuri sau case ale planetelor, precum si aspectele
lor, unele fata de altele. Cmp urile simbolizeaza spatiul pamntesc, "realitate a pamnteana", n care se manifesta ideile
zodiacului si fortele creatoare ale planetelor; ele desemneaza
anumite domenii ale vietii n care vrem sa le realizam. Aspectele sunt relatiile ascunse dintre planete, doar unele dintre ele
fiind considerate a fi active; datorita aspectelor apar "combinatii" schimbatoare, modulatii sau influente reciproce ale planetelor care ntaresc, slabesc sau reprima de fiecare data anumite fatete sau nuante ale unui principiu planetar. Cmpurile
si aspectele sunt variabilele horoscopului; cmpurile datorita
rotatiei Pamntului, aspectele datorita miscarilor proprii ale
planetelor, care le duc la relatii mereu noi unele fata de altele.
Abia datorita acestor variabile apare dinamica vie a horoscopului - relatiile structurale mereu schimbatoare din cadrul
constructiei ca ntreg.
236
Fritz Riem~nn
I
Fara sa ne implicam acum n diieritele metode ale calculubolizeaza douasprezece domenii a e vietii n cuprinsul carora
lui
cmpurilor,
dorim doar
sa stabit'mteresele
ca aceste
cmpuri Pozisimcautam
sa ne realizam
nclinatiile,'
~i talentele.
anumitor
n viataacestor
noastra,c1mpuri
precum indica
~ifortele
~imijloatia
planetedomenii
lor n cadrul
suprematia
cele pe care le utilizam pentru a le podela. n acest spatiu terestru al cmpurilor suntem cel m i dependenti de realitatea
exterioara, cea n care ne-am nascu: daca ~i cum putem realiza predispozitiile fiintei noastre, in icate prin marcarea noastra datorita zodiacului ~i planeteI r, va depinde ~i de datele
supraindividuale: apartenenta no stra la o rasa, un strat social, o cultura poate sa favorizeze au inhibe, sa limiteze sau
sa nu
deloc aceasta
nfaptuire.
Prinngaduie
cuvinte-cheie
vor fi indicat~
semnificatiile celor douadoua
sprezece
cmpuri,
cmpurice sau
se afla
case,fata
~i voi
n fata,
dtscuta
cacideodata
ele suntdespre
de fiecare
cte
data ntr-o tensiune reciproca anto1f1imica.
Primul ~i al ~aptelea cmp: Primullcmp, caracterizat prin asca, temperamentul nostru vital ~i se timentul de baza al vietii;
simbolizeaza ratiunea cea mai prof nda a comportamentului
cendent,nnascut
ne da asertiuni
despre
CO~titutia
noastra psihofizi-I
nostru
<:inuanteaza
atitud'
'7',
I ea noastra subiectiva fata
de felul n care percepem celelalte ~lemente ale horoscopului.
Avem tendinta de a interpreta naivtnereflectat planetele acescmp, caracterizat prin descendent oglinde~te relatiile noastre parteneriale, atitudinea ~i a~te tarile noastre, precum si
tui
cmp, identificndu-ne
incon~l'ent
cu ele. - Al ~aptelea
comportamentul
fata de partenere
,1 de viata care ne completeaza, ca siafirma
fata dedespre
alte parteneriat~
cu lumea nconjuratoare,
capacitate~ sisirelatii
disponibilitatea
noastra de relationare,
I
~apte
Tensiunea
reprezintaantonimica
tensiunea dintre
ce se ga$e~te
Elf si Tu,
n respectiv
cmpuriledintre
unu Eu
si
~i lumea nconjuratoare extinsa. Imrestirea planetara puternica a primului cmp subliniaza aut9conservarea ~ingreuneaza gasirea lui Tu; investirea planeta~a puternica a cmpului al
Cmpuri si aspecte
237
saptelea ne face prea usor dependenti de mediul nconjurator

si ne ngreuneaza afirmarea Eului mpotriva dorintei de contact si apartenenta.
Al doilea ~i al optulea cmp: Aici este vorba de "averea" noastra, n dublul sens al cuvntului, despre talente si capacitati,
dar si despre avutie si proprietate. Sunt simbolizate aici obtinerea unor capacitati sau bunuri, atitudinea si comportamentul nostru fata de ele, felul nostru de a umbla cu ele. - Al optulea cmp arata atitudinea noastra fata de schimbare, moarte
si ideea mortii. Traditia vorbeste aici si despre mostenirile revenite, respectiv despre trairea corespunzatoare a pierderilor.
Oamenii cu o accentuare puternica a acestui cmp au deseori
o pozitie speciala de acceptare fata de viata, fiind dispusi sa
lase ntmplarea sa-si joace rolul.
Tensiunea antinomica dintre cmpurile doi si opt se afla
prin urmare pe de o parte, n dorinta de a se prinde strns si
n angoasa de pierdere legata de asta, precum si n slaba dorinta de schimbare, pe de alta parte, o gasim n spiritul de sacrificiu resemnat, care fuge de lume si n nostalgia pentru
metafizic.
Al treilea ~i al noualea cmp: Aici este vorba despre inteligenta practica, despre contactele fratesti, de vecinatate, cu semenii, despre schimb, milocirea cunoasterii si a experientei
prin cuvnt si scris. Ne referim la atitudine a noastra fata de
comunicare, la crearea relatiilor si la toate caile de informare. - Cmpul al noualea reprezinta domeniul intereselor si
orientarilor religioase, filosofice, legate de conceptia despre
lume. Omul cauta aici legaturi suprapersonale, iar cunoasterea si ntrebarile despre sens i se par mai importante dect stiinta "sigura".
Nelund prea literal atribuirea traditionala a calatoriilor
mici si mari cmpului al treilea, respectiv celui de-al noualea,
atunci ea este un simbol al tensiunii antinomice din aceste
cmpuri ntre mentalitate a obtinuta datorita mediului nconjurator si setea de cunoastere ce o largeste, pe de o parte, ndrazneala de a sparge tiparele unor obisnuinte de gndire
mostenite si cucerirea unor terenuri virgine, pe de alta parte.
I
I
I
I
I
238
Fritz Riem4nn
i
Al patrulea si al zecelea cmp: n 4mpul al patrulea se oglindesc atitudinile si experientele noastre referitoare la traditie,
legatura noastra cu familia si patr~a sau despartirea de aces-
cmp l joaca "romanul de familie" determinarea noastra datorata mediului nconjurator, stram silor nostri, mostenirii latea;
rolsau
important
n cazul
inv~stirii
a acestuii
sate un
de ei
mpotrivirea
noastra
fata deputernice
acestea. Traditia
confera acestui cmp o important~ speciala referitoare la aticelea arata omul n relatia sa cu vi ta publica, faima si recunoaste~ea,
simbolizeaza
"imaginea' pe
care vrem
sa o aratam
tudinea
noastra
fata de naintarea
vrsta.
- Cmpul
al ze-
mai activ
lumii.
In cazul
n batalia
accentuarii
vietii, nacestuil
cele rt1ai
cmp
dure omul
controverse
se va afla
cu cel
lumea exterioara pe care ar vrea s-o *lOdeleze - succesul si insuccesul sunt ecourile propriilor a~tiuni si ale influentei personalitatii
sale.antinomica dintre ceM doua crnpuri poate fi caTensiunea
I
interioare, respectiva celei exteri are, n general desigur n

punerea fata n fata a vietii famili r-private cu cea profesioracterizata cuGasim
introversie
si extra1rSie,
ntre cucerirea
lumii
nal-publica.
extremele
n fi ,area incestuoasa
n mediu
cial,
si traditie,
pe de pe
altadeparte.
o parte, n fuga n fublicitate si ntr-un rol soAl cincilea si al unsprezecelea c1rlP:n cmpul al cincilea se
I
cum
arata iubim
atitudinea
si fascinatia
noastra fata
fata de
de Erqs.
er~tic,Spre
de dragostea
deosebire sexuala,
de cmpul al saptelea care ne cheama sa ~e alegem constient partenerul
n cmpul
cincilfa
ne aflam
sub dect
vraja jocul
eroticului de
- viata,
o comunitate
de al
viata
n$eamna
altceva
erotic sau dorinta pasionala. Acest cmp este n relatie cu coI
odata, afirma ceva despre relatia oastra cu ludicul, n senpilul

sul celsi mai
cu tineretea
larg al cuvntului.
si, legat de -ast~ mpul
cu nvatamntul
al unsprezecelea
si, toteste cmpul prieteniilor si al rela~iilor. Daca aici este vorba
doar de legaturi si "relatii" n sensp.l real-practic, despre mecenat si a fi promovat, sau daca ~ vorba de apartenenta la
grupuri si comunitati legate prin fcopuri comune n sensul
Cq.puri si aspecte
239
I
I
unor "fratii de snge" ca~e leaga si obliga, toate aceste lucruri

pot fi indicate prin inve tirea planetara si prin semnul sub
care se afla de fiecare da a cmpul. Antinomia acestor doua
cmpuri zace ntre lipsa de libertate a mnarii erotic-senzuale, dependenta fata de i: puls urile noastre pulsionale si raportul liber ales cu oam nii fata de care simtim o afinitate
electiva, care ne poate ni n prietenii si duce la ntlniri
esentiale cu semenii nos ri.
Alljiaselea ljii al doisprez celea cmp: Al saselea cmp vorbeste despre sanatatea noas ra, despre bolile pe care le-am contractat si care sunt dese o i legate de activitatile noastre profesionale. Totodata indicv relatia noastra cu munca, modul
percepe aici ca fiind un embru care ajuta sau serveste comuntatea, ca ntruchipnd
ele functii necesare comunitatii. nostru
de clasare socialaii
nostru cmpul
social. Omul
se
Al
doisprezecelea
cmp e tesentimentul
conform traditiei
dusmanlor ascunsi, al nchistarii si solitudinii, arata, conform experientelor mele, mpovarati ale copilariei timpurii de tip fatal:
legate de ele, la angoase s' sentimente de vinovatie care ngreuneaza implicarea sociala contactele de comuncare. Asta poate duce att la angoasa d viata si la tendinte de asigurare, ct
evenmente
au dus lnSingurare,
despartire,
pierdere
si la moduri care
de comport
ment grosolane,
ajungnd
pna si,
la
destine si dezvoltari neo isnuite ale personalitatii, ceea ce nu
le
cele
reuseste
asociale,
celor
darcare
poate,!'
sun rin
mainvingerea
protejati. angoasei, sa duca la
Daca n accentuarea *lanetara a celui de-al saselea cmp
exista pericolul unei rest ngeri profesionale subjugante a libertatii, n cmpul al dois rezecelea aflam pericolul unor "atitudin anti" extremiste, c re pot fi ntelese psihologic ca o reactie la frustrari si dezav ntajari timpurii. Daca omul avnd
al saselea cmp accentua tnjeste la o revolutie pe care nu ndrazneste s-o nceapa si l libertate, cel cu cmpul al doisprezecelea accentuat tnjest~ sa poata prelua o anumita ordine si
libertatea
sa se ncadreze
necesara;
ntr-o
n cazE
ani~itan care
comunitate
omul dince
cmpul
i va lasa
al saselea
totusi
se va mbolnavi usor delsupraadaptare - psihosomatic-,
I
240
Fritz Riemann
atunci n cmpul al doisprezecelea se va m bolnavi de consecintele refularilor.

Cine s-a ocupat timp mai ndelungat cu horoscopul va fi
mereu uimit de faptul ca experienta confirma principial importanta traditionala a cmpurilor. Realizarea scopurilor indicate de cmp uri va depinde ntotdeauna, atia cum am mentionat, de spatiul cultural corespunzator tii de posibilitatile pe
care le ofera pentru asta, acest lucru se refera tii la nclinatiile
profesionale tii la interesele indicate n cmpuri, dar nu stabilite; posibilitatile profesionale sunt puternic dependente de
mediul nconjurator corespunzator sociocultural. Importanta
planetelor n diferitele cmpuri, modularea lor datorita pozitiei din cadrul diferitelor semne zodiacale, precum tii aspectele lor sunt variabile ale horoscopului; prezentarea lor detaliata ar putea duce deja la o interpretare tii ar constitui un
material de manual, de aceea nu se mai afla n intentia acestei carti. Trebuie subliniata nca o data indicatia despre importanta luarii n considerare, respectiva cunoatiterii mediului nconjurator sociocultural corespunzator, referitor la toate
interpretarile.
Ajungem astfel la un punct esential: mplinirea horoscopului individual depinde de factori care-l depatiesc, care pot
fi recunoscuti tot att de putin din el ca sexul unui om. Asta
nseamna ca pentru a-tii realiza horoscopul omul are nevoie
de un anumit grad de libertate sau, cu alte cuvinte, ca abia
omul ca individ ajunge sa aiba un "horoscop individual". Astfel ca evenimentele colective, cum ar fi epidemiile tii razboaiele, pot scoate horoscopul individual din vigoare pe scara
larga; se sugereaza astfel dependenta demnitatii umane de libertatea personala.
Vreau sa detaliez acum multilateralitatea posibilitatilor de
exprimare ale horoscopului: n primul rnd sunt cele douasprezece semne zodiacale, dintre care sunt relevate de fiecare
data unele anume dintr-un horoscop - mai ales datorita pozitiei ascendentului, Soarelui tii Lunii -, avnd o importanta
marcanta. Li se alatura cele zece planete care sunt active n horoscopul fiecarui om, ele se schimba de fiecare data n moduri
Cmpuri si aspecte
241
diferite: o data prin pozitia lor din cadrul diferitelor semne zodiacale prin care fiecare planeta poate aparea n douasprezece modulari diferite. Mercur aflat, de exemplu, n semnul Taurului sau Pestilor s.a.m.d. este "un alt Mercur" dect cel din
Gemeni sau Leu; el ramne "principiul mercurian", dar acesta are de fiecare data o alta nuanta, coloratura sau cum vrem
sa o numim. n Gemeni este mai "rational" dect n Rac, unde
functia gndirii este purtata mai puternic de fantezie, n Fecioara este mai sistematic dect n Pesti, unde gndire a primeste ceva asociativ ce parca se revarsa amplu etc.
Pe de alta parte, fiecare planeta - din nou principiul de
baza ramnnd acelasi - va fi modificata suplimentar prin
aspectele pe care le primeste de la celelalte planete. Asemenea
aspecte pot fi pe masura esentei sale sau o pot limita, pot avea
un efect care sa potenteze sau, dimpotriva, care sa distorsioneze. Datorita influentei aspectelor planeta aspectata, ca si cea
care aspecteaza dezvolta diferite fatete ale esentei sale n plus
fata de coloratura pe care o primeste datorita pozitiei sale
ntr-un anumit semn. Un aspect al lui Saturn de pilda fata de
Mercur n Fecioara l poate face sa devina pedant; acelasi aspect al lui Saturn fata de Mercur n Pesti l va feri aici de estompare si l va ngradi etc.
Se alatura acestui lucru n al treilea rnd pozitia respectiva n cmp a unei planete; sa ramnem la Mercur: el poate fi,
datorita pozitiei cmp ului, introvertit sau extrovertit, teoretic
sau practic, comercial sau stiintific, artistic sau literar etc. si trebuie implicate din nou pozitia sa din diferitele semne zodiacale, dar si aspectarea. Astfel sunt exprima te, n functie de
pozitia semnului, a cmpului si de aspectare, predispozitia,
nclinatia si talentul, directia intereselor si felul tipic de "mnuire" a mercurianului.
Si, n sfrsit, se adauga si "ierarhia" diferita a planete lor
din horoscopul individual: din constelatia generala dintr-o zi
anume a tuturor planetelor n anumite semne si aspecte, valabila pentru toti cei nascuti n acea zi, horoscopul individual
va accentua anumite planete diferit, prin data si locul nasterii
unui om si le va "alege" avnd diferite valori pentru sine. Caci
242
Fritz Riemann
datorita momentului individual al nasterii si locului individual de nastere se stabilesc ascendentul si celelalte cmpuri ale
horoscopului si prin asta si ordonarea individuala a rangului
planetelor. Astfel, un om - avnd aceeasi constelatie generala a zilei - poate avea una sau mai multe planete marcante
n mod special, iar altele vor avea un efect mai redus n horoscopul individual, el si "poate alege n mod predestinat" componente saturniene, venusiene, martiene etc. Planetele marcante sau cele avnd o intensitate redusa sunt percepute ca
avnd o apro,piere mai puternica, respectiv mai slaba a acestor principii. In legatura cu o asemenea "alegere a planetelor"
putem vorbi despre oameni care au o "accentuare din partea
lui Marte, Jupiter sau Saturn" sau despre un horoscop care are
"planete dominante". n aceasta ierarhie se gaseste cel mai individual element al horoscopului, deoarece aceasta "alegere"
este valabila doar pentru scurta vreme, ascendentul si cmpurile parcurgnd cu rotatia pamntului ntregul zodiac n 24 de
ore, iar planetele schimbndu-si repede pozitia din cmpuri.
Pe lnga aceste aspecte vom mai spune ca aspectele traditionale sunt mpartite n aspecte armonioase sau de solutionare si aspecte dizarmonioase sau de tensionare, neexistnd aici
nici un fel de judecata de valoare asa cum apare n astrologia
vulgarizatoare ce mparte aspectele n "bune" si "rele". Experienta ne arata ca un numar prea mare de aspecte armonioase dau prea putine tensiuni care ar putea fi fructificate, astfel
ca omul traieste fara frictiuni, devenind superficial, lundu-si
viata prea n usor. Aspectele tensionate n schimb mping la
dispute si modelare, l fac pe om sa fie cumva mai creativ, mai
luptator; doar un numar coplesitor de aspecte tensionale, fara
ajutorul unor contraforte, poate sa fie puternic mpovarator si
sa anunte probleme greu de rezolvat sau sa duca la blocaje paralizante din cauza unor contratensionari.
n evaluarea toturor acestor factori si a combinarii lor se
afla arta interpretarii horoscopului, arta talmacirii; dar si cea
mai buna interpretare ramne n urma posibilitatilor de exprimare, respectiva tabloului sinoptic viu al simbolisticii sale;
caci numai cunoasterea importantei elementelor horoscopu-
Cm~uri ?i aspecte
243
samblul regulilor ei. Cu tate astea nu trebuie sa ne descuralui este

ntru ctva posibili.
doar "tramatica'"
armoniei" tot
cu mai
anjam
sa dezvoltam
atile noastre"teoria
de interpretare
fin ?i mai diferentiat.
I
adus astrologiei
numaruldarei?imare
de factori1?is-acombinatii
ne poat~tlepro?ul
face sa ca
scoatem,
sa introducem prin interpretare "to~l", din, respectiv n horoscop. Uneplanetelor sau a unor p cte sau constructii ipotetice, cu ajutorul
carora
cred caIarge~Scest
pot f ce declaratii
Se va
gasi
le
?coli
astrologice
cuantummai
prinprecise.
atragerea
lunilor
atunci adesea chiar ?i vre1(mpunct de referinta prin care sa se
explice
ceea
ce trebuie
dplicat
- "postse festum";
dar la adece-i
ajuta unui
pacient
daca abfa
la autopsie
va putea stabili
varatul diagnostic? Desighr ca ncercarea de a explica ulterior
anumite evenimente ?i ar~ ndreptatirea sa, caci este calea spre
extinderea experientelor rtoastre. Dar eu sunt de parere ca trebuie mai nti sa verifica~ amanuntit elementele astrologiei
comparam cu experienteI altor ?tiinte umaniste, nainte de a
face prea multe speculatii ipotetice. Daca astrologia ajunge azi
"clasice"
?i posibilitatile
apoi sa un
le
din nou mai
mult n publl for
c, eadenua fi
arecombinate,
voie sa maicapractice
joc
cu ?tiintele
ezoteric ei
cunvecinate
margele d!1i sticla,
sa se explice
ci trebuie
cu acestea.
sa intre n contact
I
I
I
Aslrologia n IOI~SUI vietii

I
tot universul: le da oamenilor din nou o interpretare spi tuala a existentei lor, un soi de
o sJgura
problema, una singura, n
dor Exista
spiritual
~ de nelini~te.
ANrOINE
II
DE SAINT-ExupERY
De cele
ori astrologi~
identificata
horoscopia*,
caremai
nu multe
este dect
o parte ~ este
domeniului
ei - cuastrologia este mai cuprinzatoare. Pe lnga faptul ca este, probabil,
cea mai veche ;;tiinta omeneasca, ~a ne mijloce;;te imaginea
universului care ne arata ordinea plina de sens a sistemului
nostru solar ;;i, n maretia sa, declan;;eaza n noi acel dor spiritual ;;inelini;;tea pe care le exprim~ citatul de mai sus; o imagine a universului care ne face sa ~ercepem veneratia fata de
"cerul nstelat de deasupra noastr~ ;;i legea morala din noi",
care l impresiona att de tare pe ~ant. Deoarece resping horoscopia, adversarii astrologiei nici!macar nu-;;i dau osteneala sa studieze aceasta imagine a ~iversului. Iar daca vad n
ligie care nu implica cosmosul nu r da importanta celei mai
astrologieopere
un substitut
al religiei,
spunem
ca oprin
remarete
a Creatorului.
N-a,al' trebui
putea saoare
tocmai
* Horoscopiaplina
este partea
exoterica aaastr~logiei,
rezultatul
~iinstrumenregndirea
de ntelegere
le~ilor acestui
cosmos
sa gatul ei practic. (N. t.)
I
i
Astrololgia n folosul vietii
245
sim calea mirarii plina d~ veneratie, care reprezinta radacina

tuturor
Recunoasterea
trairilor religioa*?
legatu~ii dintre macro- si microcosmos si ntelegerea corespondente~or simbolice ntre "sus si jos" ne dau
posibilitatea unei extindf.ri a constiintei si ne ajuta sa ntelegem ceea ce Lao Tse exprima n Tao Te Ching:
Pamntul are a model cerul.
Cerul are ca m del SENSUL.
Omul
are secaarmfdel
pamntul.
SENSUL
pe sine
ca model.
Mai ales dupa mijlocJI vietii si la batrnete, atunci cnd nstudiul astrologiei ne v putea mbogati enorm si ne va ntrebarile
despre catre
sensulunvr'letiidevin
mai
importante
pentru
drepta privirea
, pectacol al
lumii
care devine
cu noi,
att
ginea universului este c prinzatoare; fie ca suntem oameni de
mai
sau
stiinta
doar
fascinant,
care
niste
studiaza
cu
simpli
ct aj~1
na
"cVutatori",
gem
ra sau
sa-Ispiritul,
astrologia
patrundem
artisti
nemai
face
sauadnc.
sa
politicieni
presimImatim cauza comuna primQlrdiala a domeniilor cunoasterii noastre ce apar n mod sepa~at gndirii noastre; ea ne permite o
nomenologice, gasindu si n ea diferite moduri de constituire.
Ele sunt
forme deas;lpra
e rimare
alecare
aceluiasi
spiriprivire
de ansamblu
legilor
stau laprincipiu
baza lumii
feca aspect n sens astrolo ic, ale unui principiu care se dezvolta n organismul sistem ui nostru solar si care ne face sa-i presimtim caracterul unita. Daca nvatam sa ne consideram pe
noi
ca fiind ountn,
pa ticica
a acestuisauorganism,
ca particitual nsine
care "produce"
o culoare
care devine
eficient
n care se oglindeste "A egul" - "brnciul si cercul" despre
care vorbeste Angelus ilesius*.
pnd la planul lui de ~nstructie, putem deveni un medium
Breslau (actualmente W odaw, Polonia), 1624-1677, poet religios al
barocului,
preot si(pe
medic.
(N. adevarat
t.)
* Angelus Silesius
nu~' ele
Johannes Scheffler), nascut la
I
i
I
I
I
I
I
I
I
Fritz RiemL
246
I
I
schimb
de la horoscopie.
Maipracjic-concret
nt din faptul ncaviata
horoscopul
Posibilitatile
unui ajutor
vin n
ne
are ajuta
un presentiment
sa ne recunoastem
pentru vocatial.
ceea 1eExperienta
urmeaza saarata
fie destinul
ca omul
sau. n armonia dintre viata si destin consta sentimentul rosturi, altii n functiile politice sau s ciale detinute; unii au un
tului existentei
gatSC
n preluarea
posimbold
spre viatanoastre.
publica,Unii
altiilcatr
introversie;
unii unor
~unt mestesugari sau comercianti, altii artisti sau filosofi etc. In cadrul
I
toare"; extrem de importanta este ozitia n horoscop a cmzodiacului

am ncercat
sa abordezaceste
"imagini
conducapurilor
planetelor
care anunta
un e se afla
domeniul
lor de
masura - mai ales datorita mediu ui din care am facut parte
de timpuriu - formati si deseori d formati, horoscopul reprezinta
un ajutor
pentrusocial.
a ntelege
co ceperea
realizare
n mediul
Deoaref11e
suntem noastra
cu totii primara.
n mare
nasterii, sa recunoastem talente, nc' atii ca si predispozitii la
boli
Horoscopul
etc" el poate
ne ofera
fi asadar
mareaatras
sansaEncePnd
si entru profilaxia
din momentul
tulburarilor dezvoltarii si a mbolnavirilor, ~recum si pentru a ntelege
din timppelegaturile
~are se
n mare
masura
fundalul psihosomatice
influentarilor fiintei
sauderuleaza
al unor atitudini
1
'
Din practica stim cum multi oa eni sunt mpinsi, deseori

att de devreme, n roluri care nu ~'e sunt potrivite, ca aceste
gresIte.
nteleaga
roluri le-au
motivul.
devenit no consilierea
"a doua nat~raff,
hOfoscopica
de care
confruntarea
sufera fara cu
sa
viata unui om, obtinerea unei noi" ozitii a macazuluiff.
conceperea
poatedaca
adulo
schimbare cadecisiva
n
Ar fi nsasao primara
nentelegere
a presupune
astrologia
una concomitent sarcina fiecaruia
colectiv, n definitiv n caar sustine individualismul; horosc~ul simbolizeaza ntotdeasi social al astrologiei. Asa cum ap re, de pilda, n descrierile
medievale despre "copiii planetelo ff, fiecare are anumite naici cu
rezida
aspectul sau,
etic
drul ntregului
clinatii,
talente organism
si interese alnumanitaE";
confor 'tate
horoscopul
A
care i dau capacitatea de a prelua rumite
sarcini n societa-
Astrologia n folosul vietii
247
te, ba chiar l obliga la asta, ceea ce este n folosul ntregului.

Din nou se ofera parabola unui organism n cadrul caruia fiecare organ are functii anumite, care nici nu devin independente, nici nu au voie sa lipseasca, daca dorim ca organismul sa
ramna sanatos. Astfel interpreteaza horoscopul functiile fiecaruia n comunitate, care are nevoie de reprezentantii tuturor semnelor zodiacale, planetelor si cmpurilor pentru ca sarcinile multilaterale sa fie ndeplinite, pentru o perpetuare
sanatoasa, re cunoscnd dependentele reciproce. Numai asta
garanteaza n cele din urma conlucrarea tuturor ntr-un singur sens cuprinzator. Numai asa devine fiecare n parte purtatorul sensului unei sarcini necesare; horoscopul nu spune n
afara de asta nimic despre unde se afla "locul" lui n comunitate, n ce strat social si duce sarcina la bun sfrsit, ci vorbeste numai despre tipul acestei sarcini - "sensul" unui horoscop are multe niveluri n care se realizeaza. Sa luam, de
exemplu, un om care prin structura horoscopului sau simte ca
i este harazit ca printr-o activitate de ntrajutorare sa-si gaseasca sensul vietii - acest lucru poate fi recunoscut n horoscop. Nu poate fi recunoscut nsa locul lui n "ierarhia verticala" a societatii. Va lucra la infirmierie, n asistenta sociala, ca
ajutor medical aflat n practica, n chiropractica, la masaj, terapie respiratorie, ca practician n medicina fara titlu universitar, ca medic sau psihoterapeut s.a. - asta nu poate fi vazut
n horoscop; dar un asemenea om si va cauta ntotdeauna sensul vietii ntr-o activitate de caritate. Daca un om marcat de
Saturn va deveni un tehnician, un inventator, un descoperitor,
un revolutionar etc., toate astea nu pot fi vazute cu ajutorul
horoscopului; dar ntotdeauna un asemenea om va voi sa ajute ca Noul sa vada lumina, sa se sparga traditiile mpietrite,
iar sistemele vechi sa fie nvinse.
Nu-i este dat fiecaruia sa-si mplineasca ntru totul horoscopul - oricine este dependent de factori transhorosocopici,
supraindividuali: de aptitudinile mostenite, ca si de mediul
social; acesti factori l pot ajuta sau l pot mpiedica n acea mplinire. O societate intelectualizata de profit, avnd probabil
ca scop propus succesul, puterea si proprietatea, i va face gre-
248
Fritz Riemann
utati unui om nclinat spre muzica sau cu o fire contemplativa. Cunoa~terea horoscopului personal le poate da acestor oameni curaj ca "totu~i" sa-~i tina "partea", sa preia sarcina de
a reprezenta ~i trai ceea ce spiritul vremii ar fi vrut sa neglijeze sau sa reprime; i poate feri de la o adaptare prea puternica, avnd poate un complex de inferioritate ca sunt "altfel"
dect o pretind ideologiile legate de prezent.
Horoscopia viitorului va fi n folosul vietii n toate domeniile consilierii si terapiei, si pentru propria ntelegere ~i a celorlalti. Calculul horoscoapelor ~i studiul astrologiei ne sunt
azi facilitate prin mijloacele mentionate mai devreme. Pentru
interpretarea si patrunderea mai profunda a gndirii astrologice ne stau la dispozitie un mare numar de carti bune si chiar
importante. La sfr~itul acestei carti am mentionat scrierile
care mi-au fost cel mai de folos. Studiul astrologiei este deschis azi oricui; este treaba fiecaruia ce va face cu el.
Cel mai important ajutor pentru viata ne este dat de horoscop, dupa parerea mea, prin faptul ca ne constientizeaza legatura dintre "interior ~i exterior", prin recunoa~terea n ce masura destinul nostru este, ca sa spunem a~a, partea externa a
caracterului nostru. Daca nu luam n seama influentele supraindividuale si colective carora le suntem expusi, ramne totu~i o parte importanta a celor ntmplate noua ~i ntlnite de
noi care sunt efectul personalitatii noastre si al comportamentului nostru, ceea ce am numit mpreuna cu Wilhelm v. Scholz
ca fiind "forta de atractie a referintei"; n timp ce alegem
dintr-o multitudine de posibilitati ceea ce corespunde nclinatiilor ~i intereselor noastre - adica nu corespunde celor nvatate datorita ofertei mediului nconjurator, ci este vorba despre nclinatiile cu care am fost amprentati horoscopic cream o "disponibilitate selectiva fata de soarta", care printr-o
asemenea alegere va face sa apara anumite urmari. n conformitate cu experienta este resimtit ca fiind de un real ajutor
daca cel care cauta sfaturi ncepe sa vada legatura fiintei sale
cu ceea ce i se ntmpla, ncepe sa intuiasca o coerenta a sensurilor. Aceasta "disponibilitate selectiva fata de soarta" am
ncercat sa o exprim n descrierea zodiacului prin "situatiile
249
germinative"; dar ea este binenteles valabila pentru ntreg horoscopul, iar locul sau de insertie se afla n punctul de atingere al cosmotipului cu lumea nconjuratoare, acolo unde se formeaza partea recognoscibila astrologic a destinului. Alte
"participari ale destinului" ca sexul, apartenenta la o rasa si
originea noastra sociala, precum si ereditate a noastra nu pot
fi recunoscute din horoscop. Poate ca o viitoare astrologie va
reusi sa nteleaga mai dar dect ne este posibil azi participarea horoscopica a destinului. Disponibilitatea selectiva fata de
soarta prezentata de horoscop prin natura noastra primara nu
este ceva rigid; chiar daca nu putem schimba natura primara
sau structura de baza att de mult nct sa devenim alta persoana, exista totusi n cadrul sau un spatiu de joc considerabil; un "Berbec" nu se va preschimba niciodata n "Peste" etc.;
dar cum traieste starea de a fi Berbec - asta poate arata foarte diferit; cum putem sa ne folosim de talentele noastre nu este
ceva fixat n mod fatalist.
Acelasi lucru e valabil si pentru principiile planetare; fiecare planeta poate fi traita ntre polii unei nonreflectari naive
si unei diferentieri maxime. Chiar si numai cunoasterea scalei
acestor posibilitati este de ajutor, caci aici zace capacitatea de
dezvoltare a acestor forte n individ; si totodata felul n care
traim un astfel de principiu ne va face sa recunoastem, ca
"feedback" prin rezonanta mediului nconjurator asupra comportamentului nostru, n ce consta aportul nostru la ceea ce
aparent ni se ntmpla numai "din exterior"; n functie de cum
realizam n noi nsine pe Venus, Marte, Saturn etc., tot asa le
realizam si n exterior. Daca traiesc cumva un Neptun dominant nereflectat-inconstient, sunt ca un sistem deschis, care
este mpovarat haotic cu toate influentele posibile; asa voi
ajunge sa am relatii interumane confuze; sau daca am doruri
nedefinite si dorinte iluzorii la care viata nu-mi poate da raspunsuri dare, voi fi tot mereu dezamagit; o data cu extinderea constientei, Neptun mi va putea deveni n schimb un instrument fin pentru empatie si ntelegere psihologica, el mi
va diferentia posibilitatea de perceptie si mi va mijloci talentele artistice.
250
Fritz Riemann
n astrologia viitorului, astrologii si cei care cauta sfaturi

se vor debarasa pesemne de reprezentarea de a prezice, respectiv de a li se prezice destinul; vor trece de la prezicerile superstitioase la un ajutor practic, de consiliere pentru viata, la
mijlocirea cunoasterii de sine care largeste constiinta. Ar fi de
dorit pentru asta sa fie nfiintate institutii care sa ofere cursuri
de initiere, exercitii n cadrul unor seminare si studii comparative folosind alte metode de consultanta - ca n orice domeniu al cunoasterii, nici astrologiei nu-i prieste "nmultirea
consangvina"; are nevoie de controversa cu celelalte stiinte
umaniste. Pe de alta parte, nu mi se pare de dorit ca astrologia sa fie adusa n universitati; fata de atitudinea existenta aici,
referitoare la metodele de lucru si telurile puse, ea ar saraci,
devenind un mod de testare matematic-statistic, asa cum predomina azi n psihologia academica - ar fi pacat de astrologie. Deoarece ne ofera o conceptie organic-unitara asupra universului la care nu trebuie sa se renunte n favoarea unei
transformari ntr-o stiinta conforma cu criteriile academice.
n psihoterapie ni se ntmpla deseori ca un pacient sa accepte mai degraba o suferinta a trupului ca fiindu-i predestinata, dect sa nteleaga posibila codeterminare psihica a suferintei sale, acest lucru mpovarndu-1 prin propria raspundere
si prin necesitatea de a se schimba. Asemanator, multi dintre
cei care cauta sfaturi vor sa-si afle "destinul" din horoscopul
personal pe care sunt gata sa-I accepte, ca si cnd totul ar fi fixat si nimic n-ar mai putea fi schimbat - dar acesta nu este
sensul horoscopului.
Si la prognozele astrologice ar trebui pastrata o distanta
fata de retetele de talmacire si de profetiile unor ntmplari
sau marturii prestabilite ce nu lasa loc pentru raspunderea
personala si luarea deciziilor. Pe de alta parte, astrologia, mpreuna cu cel care cauta sfaturi, ar trebui sa se straduiasca sa
clarifice si sa prelucreze situatia interna si externa a modului
profund de a trai o constelatie planetara pentru respectivul
om si mediul sau nconjurator. Altminteri ne-am comporta ca
acei medici care trateaza un simptom fara a-l ntreba pe pacient despre situatia sa de viata.
251
Prognozele astrologice se bazeaza fie pe asa-numitele tranzituri - trecerile planetelor aflate n miscare peste constelatiile horoscopului de baza - sau pe horoscoapele ajutatoare
(horoscopul anual s.a.), fie, n cazul progresiilor, pe analogiile simbolice ntre masuratorile spatiale si temporale (1 grad =
1 an), respectiv ntre horoscopul de baza si timpul care nainteaza (1 zi = 1 an). Pe noi ne intereseaza aici doar ca prognoza se refera la ritmuri ale dezvoltarii, sanse si perioade de criza care pot fi cunoscute cu privire la scadenta temporala, nu
nsa - sau numai limitat - referitor la rezultatele citibile din
asta, ele fiind deteminate pe mai multe straturi: depind de vrsta si starea de dezvoltare a individului, de spatiul sau vital si
situatia actuala, de parerea despre sine si de maleabilitatea sa.
Prognozele i ndeamna pe unii astrologi sa aiba nchipuiri de
atotputernicie, de grandomanie si o vanitoasa lipsa de scrupule. Exista un mod de a te apara de asta, si anume printr-o
informare clara a publicului asupra razei de actiune si limitelor prognozelor astrologice, prin crearea unei categorii profesionale constiente de responsabilitatile sak precum si prin recunoasterea unor astrologi bine calificati, de specialitate, care
si-au dovedit cunostintele si pentru care ar trebui sa fie obligatoriu ceva ca juramntul hipocratic al medicilor - "nil nocereu* ar trebui sa fie si cerinta de baza a astrologilor.
n cazul prognozelor nu trebuie sa ne lasam indusi n eroare de "gaselniteleu care deseori sunt considerate a fi mai importante dect n realitate, iar esecurile sunt uitate chiar si de
catre cei care au fost sfatuiti. Desigur ca apar si pronosticuri
potrivite, fie datorita capacitatilor speciale ale astrologului, fie
datorita cunoasterii si observatiilor exacte pe timp ndelungat,
facute celui care urmeaza a fi sfatuit, care i-au dat astrologului posibilitatea sa-i cunoasca reactia la diferite constelatii, astfel ca la reaparitia lor va putea prevedea totul cu destula probabilitate. Ar trebui sa ne abtinem sa gasim acele "lovituri n
* Primum nil nocere = n primul rnd sa nu daunezi, zicala latina a lui
Scribonius Largus, medicul de curte al mparatului roman Tiberius
Claudius Nero Caesar Drusus. (N. t.)
252
Fritz Riemann
plin" n vederea confirmarii adevarului prognozelor astrologice; de obicei acest lucru esueaza - mi amintesc doar de prezicerile politice ale asa-numitei astrologii mundane; sunt de
parere ca pentru a avea putere de convingere trebuie sa dam
ajutor n depasirea unor probleme grave de viata, n loc sa aspiram la lovituri date n plin ce nu pot fi dect singulare, conform naturii lucrurilor. Osteneala n gasirea unei lovituri date
n plin este un tribut inutil adus "stiintificitatii", care pune pret
pe numerele mari pentru a se simti stiintifica.
Pe de alta parte, nu avem nici un fel de pretext pentru a
refuza complet prognozele; ele au dreptul si sensul lor daca
sunt folosite n anumite limite valabile: nu trebuie sa existe
declaratii care sa-I transforme pe cel sfatuit ntr-un obiect, care
sa nu i se adreseze ca unui subiect care actioneaza, care vrea
si poate decide, care l pun sub curatela, interzicndu-i orice
alegere si responsabilizare proprie. Pe de alta parte, chestionarea horoscopulului n cazul unor decizii grave, pericole
amenintatoare, pasi scadenti n dezvoltare etc. poate fi de un
real folos - pentru comparatie vezi urmatorul exemplu: sa
nu cosesti iarba daca prognoza vremii prevede ploaie pe termen lung.
Binenteles ca fiecare n parte va avea opinia sa referitoare
la acest raport, Shakespeare avea dreptate cnd spunea ca "zacem n praf, plini de pacate, dispretuim o asemenea scriere si
n-o vedem" sau poate ca au dreptate cei care cred ca horoscopul ne face dependenti si superstitiosi? Nu exista un raspuns
cu valabilitate universala; cine vrea sa-si faca o parere proprie
va trebui sa se ocupe temeinic de astrologie.
Astrologia nu ne promite o viata fara probleme, "noroc",
posibilitatea de a evita suferinta, angoasele si erorile; dar ne
ajuta la o extindere a constiintei care consta n primul rnd
n nsusirea plina de ntelegere a horoscopului; acest lucru
este primul pas n vederea nvingerii sale, caci n fond ar trebui sa trecem dincolo de horoscopul nostru ca peste o sarcina ndeplinita.
nca o indicatie mi se pare potrivita pentru o cercetare astrologica viitoare: asa cum le-am trait noi n cadrul psihotera-
,
I
Astrolqgia n folosul vietii
253
piei, interesul si straduinta teoretice si terapeutice s-au ndreptat initial spre individ, d~spre a carui dezvoltare psihanaliza,
mai ales, a strns experifnte fundamentale, cercetnd minutios istoricul vietii fiecaruia n parte, ncepnd cu nasterea sa.
n decursul ultimelor debenii s-a ajuns tot mai mult la faptul
de a vedea individul n rediul sau familial si social si de a-l
implica att teoretic, cti si terapeutic. Asta a condus printre
I
plurilor casatorite, dar si grupurilor de cupluri casatorite, iar

altele la consilierea matrr0niala si educationala, la terapia cun
cele din urma si
la rolurile
terap~a de
familie,
care a cercetat
structurifiecarui
membru
de familie
n parle intrafamiliale
te;
pe aceasta
cale am ajurs
la pareri sicametode
si extrem
de eficiente.
S-alrecunoscut
fiecare n
terapeutice
parte, avnd
noi
familie dect o arata cer etarea individului si a structurii sale
pulsionale. Asa cum cres e ciuperca din miceliul ramificat sub
pamnt,
are si ind
radacini
mai amdestinul tot
sauasa
propriu,
es~ vidul
implicat
mai ntr-un
mult n trecut
structurile
de
plificat dect cel al parintilor sai - stramosii apartin acestor
radacini,
conducatoare
traditiialecare
unorse dilnastii
:r}tinduneori
de familie.
peste generatii si imagini
n acest sens, astrolo~ii ar trebui sa ncerce sa ia n considerare horoscopul indiv~dual avnd ca fundal horoscoapele
unei familii ntregi. Deta~at de mediul familial, horoscopul inpunde partial prin atrag rea horoscoapelor unor membri de
familie. Pe lnga horosc apele comparative ale unor membri
de
familie,
ar fimulte
interesan
de cercetat
divid
ual lasa
ntrI' bari
deschisesi legaturile
la care amdintre
puteagenerasle
ratii,
sauasa
a unor
cum constelatii
apar ele n~le
revenirea
planetelor
anumitor
la diferite
semne
generatii
zodiacaale
pun ca din asemenea le Vturi dintre generatii horoscopul individual se mai ncarca c un sens specific.
n astrologie zac nc multe comori ascunse care ne pot
unei
legilefeditatii
pe baza
horoscopica.
Presuaducefamilii,
serviciiadica
valoroase
m nvingerea
problemelor
personale,
vietuirii
ca si a celor
cu semenii
interumane
ne 9coltesc
$i sociale.
totAzi,
mai cnd
mult,problemele
cnd procesele
conde masificare pun n prurejdie demnitatea individului, iar pe
i
i
I
I
254
Fritz Riemarm
de alta parte individualismul brutal ameninta prosperitate a

ntregului, gndirea astrologic-unitara si ntelegerea simbolurilor ne pot face sa apreciem din nou "marea ordine divina"
(E. Anrich), al carei model ne este tot mai necesar. Astrologia
ne nvata pretuirea fiecarui destin n parte, n care este nradacinata baza ntregii umanitati si ne arata totodata sarcinile
individului n mediul social, obligatiile noastre fata de comunitatea n care ne percepem ca parti ale unui ntreg ntins dincolo de noi, pentru care suntem si noi responsabili.
Bibliografie
Adler, Oskar: Das Testament der AstroZogie. Einfiihrung in die Asn cinci volume.
trologie als Geheimwissenschaft,
Volumul I: Die allgemeine Grundlegung der Astrologie - Tierkreis und Mensch, Editura Walter
Krieg, Viena/Bad Bocklet, Mainfranken/Ziirich,
1950.
Adler, Oskar: Einfiihrung in die Astrologie als Geheimwissenschaft.
Seria a doua, Tierkreis und Mensch (cuprins si n
volumul sus-numit). Seria a treia, Planetenwelt
und Mensch, Partea I, n Editura proprie, Viena,
1937.
Operele complete ale lui Oskar Adler au aparut la editura
Heinrich Hugendubel si pot fi livrate n ntregime ncepnd din 1993.
Anrich, Elsmarie: Grofl GattZich Ordnung. Thomas von Aquin Paracelsus - Novalis und die Astrologie, Tiibingen,
1951.
Anrich, Emst: Moderne Physik und Tiefenpsychologie, Stuttgart,
1982.
Bon, Franz: Sternglaube und Sterndeutung. Die Geschichte und
das Wesen der Astrologie, Leipzig, 1918.
Beer, Hans: Neue Astrologie, Miinchen-Planegg, 1951.
Delsol, Paula: Chinesische Horoskope, Geneva, 1972.
Frankhauser, Alfred: Das wahre Gesicht der Astrologie, Ziirich,
1932.
Frankhauser, Alfred: Horoskopie, Ziirich, 1939, ed. a 2-a.
256
Fritz Riemann
GeiBler, Horst Wolfram: Der ewige Tempel. Studien zur Geschichte, zur Entwicklung und zu den Grundgedanken der
Astrologie, Miinchen-Planegg, 1949.
Heitler, Walter: Der Mensch und die naturwissenschaftliche Erkenntnis, Braunschweig, 1966.
Jiinger, Ernst: An der Zeitmauer, Stuttgart, 1959.
Kl6ckler, Herbert Freiherr von: Kursus der Astrologie, trei vo-
lume, Freiburg, 1974, ed. a 4-a.

Kl6ckler, Herbert Freiherr von: Astrologie als Erfahrungswissenschaft, Leipzig, 1925.
Kl6ckler, Herbert Freiherr von: Berufsbegabung und Berufsschicksal, Leipzig, 1928.
Astrologia lui Johannes Keppler, o selectie a scrierilor sale. Introd. si ed. de Heinz Artur StrauB si Sigrid
StrauB-Kloebe, Miinchen si Berlin, 1926.
Knappich, Wilhelm: Geschichte der Astrologie, Frankfurt/Main,
1967.
Koch, Walter A.: Aspektlehre nach Johannes Keppler. DieFormsymbolik von Ton, Zahl und Aspekt, Hamburg, 1952.
Koestler, Arthur: Die Wurzeln des Zufalls, Berna, Miinchen,
Viena, 1972.
Kiihr, Erich CarI: Psychologische Horoskopdeutung, Viena, 1948.
Kiindig, Heinrich: Das Horoskop. Die Berechnung, Darstellung
und Erkliirung, Ziirich, 1950.
Lankes, Otto: Das Weltbild der Astrologie nach den Quellen des
Altertums dargestellt, DieBen, 1956
Metman, Philipp: Mythos und Schicksal. Die Lebenslehre der antiken Sternsymbolik, Leipzig, 1936.
Mrsic, Wilhelm: Astrologie als Weltanschauung, Leipzig, 1925.
Riemann, Fritz: Grundformen der Angst, Editura Reinhardt,
1976, ed. a lI-a.
Ring, Thomas: Das Lebewesen im Rhythmus des Weltraums, Stuttgart, 1939.
Ring, Thomas: Das Sonnensystem ein Organismus. Eine gestalt-theoretische Untersuchung, Stuttgart, 1939.
Ring, Thomas: Astrologische Menschenkunde,
trei volume,
Ziirich, 1956, 1959, 1969.
Bibliografie
257
Ring, Thomas: Der Mensch im Schicksalsfeld, Stuttgart, 1941.

Ring, Thomas: Astrologie ohne Aberglaube, Diisseldorf si Viena,
1972.
Ring, Thomas: Astrologie neu gesehen, Editura Aurum, 1977.
Reich, Heinrich: Das Geheimnis des Tierkreises. Eine tiefenpsychologische Begrundung der Astrologie, MUnchen-Planegg, 1949.
Rosenberg, Alfons: Zeichen am Himmel. Das Weltbild der Astrologie, Ziirich, 1949.
Rosenberg, Alfons: Durchbruch zur Zukunft. Der Mensch im
Wassermannzeitalter, MUnchen-Planegg, 1958.
FranSchadewaldt
Wolfgang: Griechische Sternsagen,
kfurt/Main, 1956.
Schmitz, Oskar A. H.: Der Geist der Astrologie, MUnchen, 1922.
Scholz, Wilhelm v.: Der Zufall und das Schicksal, Leipzig, 1924.
Schult, Arthur: Astrosophie als kosmische Signaturenlehre des
Doua volume, Bietigheim,
Menschenbildes,
1972.
Schwabe, Julius: Archetyp und Tierkreis, Baset 1951.
Sementowsky-Kurilo, Nikolaus: Astrologie und Psychologie, Zurich,1960.
StrauiS, Heinz Artur: Der astrologische Gedanke in der deutschen
Vergangenheit, MUnchen si Berlin, 1926.
StrauiS-Kloebe, Sigrid: Kosmische Bedingtheit der Psyche. Kosmische Konstellation und seelische Disposition, Weilheim, 1968.
StrauiS-Kloebe, Sigrid: Das kosmopsychische Phanomen. Geburtskonstellation und Psychodynamik, Walter- Verlag,
1977.
Surya, G.W. / Valier, M. E.: Okkulte Weltallslehre, Munchen,
1922.
Tomaschek, R.: Kosmische Kraftfelder und astrale Einfliisse, Aalen,
1959.
Ungern-Sternberg, Olga von: Die innerseelische Erfahrungswelt
am Bilde der Astrologie, Stuttgart, 1975.
Wachsmuth, G.: Kosmische Aspekte von Geburt und Tod,
Dornach,1956.
I
I
I
I
I
258
Fritz Riemtum
I
I
Wechssler, Eduard: Die Generation ~ls Jugendreihe und ihr Kampf

um die Denkform, Lei~zig, 1930.
Werle, Fritz: Das All und die Lebetzslinie, Miinchen-Planegg,
Werle, Fritz: 1932.
Seelenwelt und Himmflsraum,
I
Miinchen-Planegg,
1934.
Werle, Fritz: Schicksal
und Erdraunt, Miinchen-Planegg,
I
1935.
Werle, Fritz: Vom

1938.der Totalitatl. Ein Versuch, Miinchen-Planegg,Wesen
Winkel, Erich:
Naturwissenschajtl
1930.
und Astrologie,
Xylander, Ernst van: Astrologie, ztrich,
1955.
Augsburg,

Fritz Riemann Astrologie Si Pie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fritz Riemann Astrologie Si Pie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASTROLOGIE SI

Marii psihologi nu au ezitat sa se dedice unor domenii

carte a fost tradusa dupa:

1976 J.G. Cotta'sche

Copyright Editura Trei, 2008,

Prefata la cea de-a patra editie

1 Calea mea catre astrologie

II Conceptul de baza al astrologiei

III Modul de gndire astrologic

IV Obiectii legate de astrologie

VI Despre practica n consilierea astrologica

VII Cele douasprezece semne ale zodiacului

X Astrologia n folosul vietii...

Acum ca seara ne-a nvelit ochii cu zabranicul ei,

re de molecule, pe care speram, bai chiar trebuie, s-o putem

UnterfoJilring, primavara lui 1976

Editia a patra (nemodilicata) a cartii Astrologie ~i psihoterapie

Unterfahring, martie 1979

Calea mea catre astrologie

Motivele pentru care cineva s-ar ocupa de astrologie sunt

lor pe care i pretuiam ca fiind adev~rati oameni de ~tiinta sau

Calea mea catre astrologie

Calea mea catre astrologie

facnd economie de timp[nit:;te predispozitii de baza t:;iefectele lor conflictuale.

tintit ceea ce am nteles din horoscopul sau - presupunnd

Calea mea catre astrologie

Conceptul de baza al astrologiei

Astrologia concepe ntregul no~tru sistem solar, 'Pna la

Conceptul de baza al astrologiei

ce \li legi ale materiei, ca pe functii organice \li ca pe impulsuri

data, actul devenirii constiente, ca si momentul dezvoltarilor

Conceptul de baza al astrologiei

aflate ~i ele n continua transformare, au loc n ea mereu noi

Modul de gndire astrologic

Gndirea astrologica pleaca prin urmare de la conceptul

Modul de gndire astrologic

relatia cu proprietatea, cu spiritul ecpnom si cu atitudinile mai

Modul de gndire astrologic

Modul de gndire astrologic

cu timpul; gndirea abstractizanta ncearca sa elimine timpul,

croscopice n microcosmos, nu o nt4mplare 9i nu un lucru lipsit de importanta.

Obiectii legate de astrologie

Obiectii ~egate de astrologie

surde? A;;adar, n loc sa c~utam "dovezi" pentru astrologie ;;i

dine nejustificata, care si~plifica realitatea. Si ar trebui sa ne

n serios cele transmise ;;~de a le verifica apoi prin propriile

* Din: Arthur Koestler, Diel Wurzeln des Zufalls, Scherz-Verlag 1972.

Obiectii legate de astrologie

Obiectii Ilegate de astrologie

care nu o primim. Pe ct qieputin avem nevoie sa "credem" n

cre;;te importanta, cnd este suprapus de datele familiei ;;i/ sau

Obiectii legate de astrologie

autodistrugere s.a.m.d. si daca se va putea observa cnd se

n~ine. Iar daca vom crede ca viata omeneasca are n esenta ~i

Obiectii legate de astrologie

itor unele analogii ntre macro- si nticrocosmos, pe care nu le

Obiectii legate de astrologie

Va rog sa-mi permiteti sa-mi ncep referatul cu o maxima

lui de-al IV-lea Forum International de Psihanaliza, New York, 1972.

ntr-un anumit loc fata de pamnt, ~unt: zodiacul, planetele

penis? Sau o vedem doar noi a~a, iar aceasta predispozitie

medicatie mai potrivita pacientilor care le sunt mai simpatici

ntelegerea propriuluilhoroscop ca si pe cel al pacientului,