ACDEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANE

Studiu de caz
la disciplina
,,Moneda si Credit
Tema: Dinamica si
structura masei
monetare.

A indeplinit: Ciobanu Catalina, FB 154

Chisinau, 2016
CUPRINS
INTRODUCERE ................................................... 3
Esenta masei monetare4
Structura masei monetare in Republica Moldova5
Indicatorii monetari ..6
Dinamica masei monetare7
Inflatia si importanta ei.8
Concluzie.10
Bibliografie..11

INTRODUCERE
Conceptul masa monetara a evoluat de la o perioada la alta in functie de cunoasterea
fenomenului monetar si de formarea capacitatilor de gestiune atat a sectorului monetar, cat si
prin acesta, a economiei in ansamblu. Asa, multa vreme s-a considerat ca masa monetara ar fi
constituita numai din moneda cu valoare deplina. Apoi in masa monetara au fost incluse si
bancnotele si biletele de tezaur. Ulterior s-a acceptat cuprinderea in masa monetara si banii de
cont. In prezent masa monetara reprezinta o agregare de mijloace monetare suficient de larga.
Masa monetara se reprezinta ca o marime eterogena constind din totalitatea activelor care pot
fi utilizate pentru procurarea bunurilor si serviciilor si pentru plata datoriilor. Dimensionarea
masei monetare , urmarirea evolutiei si efectelor ei este posibila cu ajutorul indicatorilor
monetari. Prima categorie include indicatorii care estimeaza nemijlocit parametrii masei
monetare. A doua categorie de indicatori este utilizata pentru estimarea efectelor masei monetare
asupra parametrilor economici.
Componentul masei monetare si metodologia de calcul a agregatelor monetare in Republica
Moldova se efectueaza potrivit Regulamentelor Bancii Nationale a Moldovei. In asa mod,
componenta masei monetare are autenticitatea sa.

Esenta masei monetare

Masa monetara include banii in circulatie (in afara sistemului bancar), rezervele bancare
(rezervele bancilor in lei mentinute in conturile corespondente la Banca Nationala a Moldovei si
numerarul in casele bancilor), depozitele la vedere ale altor organizatii la Banca Nationala a
Moldovei.
Masa monetara (MM) se calculeaza ca suma dintre banii in numerar (N) si rezervele bancilor
comerciale la Banca centrala (R).
MM = N +R
Banii in circulatie constituie banii in numerar emisi in circulatie de catre Banca Nationala a
Moldovei, cu exceptia numerarului in casele bancilor si in casa Bancii Nationale a Moldovei.
Unitatea monetara a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Leul moldovenesc este unicul
mijloc legal de plata pe teritoriul Republicii Moldova. Un leu se divizeaza in 100 de bani. Banca
Nationala are dreptul exclusiv de a emite in circulatie bancnote si monede metalice ca mijloc de
plata pe teritoriul Republicii Moldova. Suma totala a bancnotelor si monedelor metalice in
circulatie se evidentiaza in contabilitatea Bancii Nationale ca pasiv al acesteia. In pasiv nu se
includ bancnotele si monedele metalice aflate in rezerva de numerar. Banii in numerar se
utilizeaza pentru circulatia marfurilor si serviciilor, pentru decontarile nelegate nemijlocit de
circulatia marfurilor si serviciilor etc.
Rezervele bancare. In baza art.17 din Legea cu privire la BNM, nr.548-XIII din 21 iulie 1995,
Banca Nationala a Moldovei stabileste bancilor cerinte de mentinere a rezervelor obligatorii.
Rezervele obligatorii (RO) reprezinta nivelul minim al rezervelor pe care o banca autorizata
trebuie sa le detina la BNM. RO se utilizeaza in scopul schimbarii cererii banilor de rezerva pe
scurta durata si respective a ratei de dobinda pe termen scurt.
Banca Nationala a Moldovei plateste dobinda la cota din rezervele obligatorii ce depaseste 5 la
suta din pasivele in baza carora se calculeaza aceste rezerve. Plata pentru rezervele obligatorii se
efectueaza lunar, dupa data de 15 a lunii in curs, pentru luna calendaristica precedenta. Rezervele
obligatorii in lei moldovenesti si in valuta straina se remunereaza la rate distincte, aplicind pentru
rezervele in lei rata la depozitele overnight din coridorul ratelor BNM, iar pentru rezervele
obligatorii in valuta straina - rata medie la depozitele la vedere cu dobinda atrase de sistemul
bancar in VLC, calculata lunar de Banca Nationala a Moldovei in baza rapoartelor lunare privind

rata medie la depozitele atrase de banci.Ratele aplicate de catre BNM la efectuarea platii pentru
mentinerea rezervelor obligatorii se stabilesc si se modifica de catre Consiliul de administratie al
BNM.

Structura masei monetare in Republica Moldova

Conform metodologiei elaborate de ctre BNM, structura masei monetare pentru Republica
Moldova este format din 4 agregate monetare:

M0- reprezinta banii in numerar (lichizi) emisi in circulatie de catre Banca Nationala a

Moldovei + rezervele bancilor comerciale si rezervele BNM;

M1- M0+ depunerele la vedere ale persoanelor fizice i juridice n bancile comerciale;
M2- M1+ depunerile la termen n bancile comerciale + instrumente ale pieii monetare;
M3- M2 + depunerile n valuta strina.

Agregatele monetare reprezinta una din cateva grupari ale activelor lichide ce servesc ca
masuratoare de alternativa a masei monetare. Ele cuprind atat mijloacele de plata (moneda
efectiva, depunerile in conturi la vedere) detinute de agentii nefinanciari rezidenti, cat si acele
plasamente financiare care pot fi transformate cu usurinta si rapiditate in instrumente de plata,
fara riscul pierderilor de capital.
Raportul dintre M3 si PIB constituie gradul de monetizare a economiei. n
Republica Moldova, n urma creterii fluxului de valut strin, n principal a
veniturilor trimise n ar de persoanele care lucreaz peste hotare, are loc o
tendin accentuat de sporire a nivelului de monetizare a economiei
nationale.
n cazul Republicii Moldova, pe parcursul anilor 1994-2008 agregatele monetare au servit o
bun parte de timp ca obiectiv intermediar pentru politica monetar, perioad n care obiectivul
stabilitii preurilor s-a realizat prin intermediul intirii agregatelor monetare. ncepnd cu anul
2009 aceti indicatori statistico-monetari sunt utilizai n analiza economic pentru determinarea
din timp a efectelor inflaioniste.

Indicatorii monetari
Indicatorii monetari sunt indicatorii cu ajutorul carora este posibila dimensionarea masei
monetare , urmarirea evolutiei si efectelor ei. Prima categorie include indicatorii care estimeaza
nemijlocit parametrii masei monetare. A doua categorie de indicatori este utilizata pentru
estimarea efectelor masei monetare asupra parametrilor economici.
Indicatorii de estimare a parametrilor masei monetare si evolutiei acesteia:
de nivel:
Nivelul masei monetare reprezinta marimea acesteia pe fiecare agregat monetar la o anumita
data. Un indicator special de nivel este ponderea masei monetare in PIB. Aceasta se calculeaza
conform relatiei:
MM/PIB x 100 %
Tot pentru evaluarea nivelului masei monetare se foloseste indicatorul baza monetara (BM),
care se calculeaza ca suma dintre banii in numerar (C) si rezervele bancilor comerciale la Banca
Centrala (R).
BM= C + R
de structura:
Structura masei monetare reprezinta ponderea fiecarui constituient in totalul ei, se determina
conform relatiei:
Smm= Ci/MM x 100 %
de dinamica:
Dinamica masei monetare remarca modificarea parametrilor cantitativi ai ei de la o perioada la
alta. Indicatorii de dinamica principali sunt cresterea absoluta (AM) si cresterea relativa
(IAM) a masei monetare si se calculeaza potrivit relatiei:
AM = AMi1 AMi0
IAM = AMi1 / AMi0 x 100%

Indicatorii de evaluare a efectelor masei monetare:

rata dobanzii;
viteza de rotatie a banilor;
rata de schimb.
Dinamica masei monetare (2007-2015)
70000.0
60000.0
50000.0

M0 (bani n circulaie)

40000.0

M1 (agregat monetar)

30000.0

M2 (agregat monetar)

20000.0

M3 (agregat monetar)

10000.0
0.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fig.1 Dinamica masei monetare, anii 2007-2015

Masurarea cantitatii de bani nu este un lucru simplu. Reamintim ca banii sunt rezerva de active
folosite pentru efectuarea tranzactiilor. In asa mod, cantitatea acestor active este, de fapt,
cantitataea de bani din economie.
Modificarea cantitatii de bani, care circula in economie, influenteaza considerabil evolutiile
economice la toate nivelele si au un impact asupra indicatorilor micro- si macroeconomici
(productia reala, nivelul preturilor, ocuparea fortei de munca). Deoarece controlul cantitatii de
bani este un aspect foarte important pentru stabilitatea economica, analistii si politicienii trebuie
sa dispuna de instrumentar adecvat nu numai pentru masurarea masei monetare, dar si pentru
urmarirea evolutiei nivelului structurii si efectelor acesteia.
Analizand figura 1, putem usor observa dinamica masei monetare in decursul anilor 20072015. In perioada anilor 2007-2012, masa monetara a inregistrat cresteri semnificative, apoi in
anul 2013, aceasta s-a redus considerabil. BNM a meninut inflaia n intervalul int
timp de doi ani. Ca rspuns la presiunile deflaioniste din 2013, BNM a
relaxat politica monetar, inclusiv prin permiterea unei deprecieri moderate.

n februarie 2014 masa monetar i creditul acordat economiei s-au majorat

cu 26% i respectiv 20%. Ca urmare, inflaia a accelerat pn la 4,6 la sut
ctre sfritul anului 2013 i 5,4 la sut ctre februarie 2014. Anul 2015
prezinta micsorari foarte mari.

Inflatia si importanta ei
Inflatia este unul din fenomenele care preocupa din ce in ce mai mult populatia, astfel incat
mecanismele concrete prin care functioneaza economia sunt putin adaptate pentru a raspunde
acestei preocupari.
Inflatia reprezinta un dezechilibru structural intre masa monetara si economia reala (productia
de bunuri si servicii), care se manifesta printr-o crestere persistenta a nivelului general al
preturilor, provocand deprecierea monetara (scaderea puterii de cumparare a mijloacelor
banesti).
n general, ntre rata de cretere a masei monetare i rata inflaiei exist o rela ie direct. O
cretere a cantitii de bani n economie antreneaz o cretere a cererii agregate i implicit, o
cretere a preurilor. Relaia dintre masa monetar i preuri este mai puternic pe termen mediu
i lung.

Fig.2 Rata inflatiei, anii 2012-2015

Rata anual a inflaiei pentru luna august 2015 a constituit 12.2 %, majorndu-se cu 3.6 % fa
de valoarea lunii iulie i fiind cu 7.1% superioar celei din august 2014, relev datele stratistice
ale Bncii Naionale. BNM explic acest lucru prin prin faptul c tarifele la energia electric i

gaze au crescut substanial. Ba mai mult, BNM avertizeaz c ritmul anual de cretere al
preurilor va continua tendina de cretere a ratei inflaiei, de vin fiind condiiile
agrometeorologice nefavorabile.

Rata anual a inflaiei i continu dinamica descendent observat de la nceputul anului

curent. Aceast evoluie confirm ultima prognoz a BNM cu privire la diminuarea gradual a
inflaiei anuale, n condiiile unei cereri interne modeste, ajustrii tarifului la energia electric n
luna aprilie, reducerii preurilor la produsele alimentare i la resursele energetice pe plan regional
i mondial, dar i datorit bazei nalte de comparaie din anul 2015.
Riscurile externe asociate presiunilor inflaioniste sunt marcate de evoluia pre urilor la petrol
alturi de incertitudini asociate preurilor internaionale la materiile prime i produsele
alimentare. Potenialele riscuri i incertitudini de provenien intern la adresa inflaiei decurg
din impactul modificrilor de accize din anul 2017 i, respectiv, al recoltei din anul 2017.

CONCLUZIE
Autoritatea monetar poate influena direct nivelul bazei monetare prin controlul emisiunii de
numerar i a rezervelor atrase de la bncile comerciale. Pe de alt parte, masa monetar
depinde de nivelul bazei monetare, dar i de nivelul multiplicatorului monetar. Acest
multiplicator reflect comportamentul agenilor economici.
Dei economia Republicii Moldova a avut o prestaie bun n 2014, mediul nefavorabil regional
i intern a nceput s afecteze creterea economic. Indicele preurilor de consum s-a ridicat pn
la limita de sus a intei stabilite de ctre Banca Naional a Moldovei. Deficitul contului curent n
2014 s-a majorat pn la 5,7 procente din PIB, datorit unei scderi dramatice a remiterilor i
investiiilor strine. Leul moldovenesc s-a depreciat cu circa 20 procente fa de dolarul SUA, iar
rezervele valutare au sczut cu 25 procente, dei. Guvernul a reuit s menin disciplina fiscal
n 2014, ns n 2015 a nceput s se confrunte cu provocrile presiunilor fiscale, care i au
originea n cheltuielile mai nalte, introduse la mijlocul anului 2014.
Republica Moldova rmne vulnerabil n faa tensiunilor geopolitice, durabilitii i
transparenei sectorului bancar i a presiunilor gestionrii fiscale. Autoritile urmeaz s
recunoasc pierderile suportate de ctre stat n sectorul bancar, s revizuie supravegherea
prudenial i s mbunteasc reglementarea sectorului astfel ca s minimizeze viitoarele
riscuri. Republica Moldova trebuie s continue implementarea politicilor macroeconomice
prudente, cu deficit fiscal redus i cu o rat flexibil de schimb, subordonat inflaiei, pentru a se
proteja de vulnerabilitile din exterior.

BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative
1.Legea cu privire la Banca Nationala a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova [online]. 1995, nr. 56-57, art. 624 [citat 30 NOIEMBRIE 2016].
Disponibil: http://www.bnm.org/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-octombrie-2016
II. Lucrari stiintifice
2. BASNO, Cezar. Moneda. Credit. Banci. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, R. A.,
2003. 230 p.
3. DARDAC, N.Moneda si Credit,modulul 2,Bucuresti:Editura ASE,2002.200 p.
4.Moneda si Credit, Oleg Stratulat
III. Surse statistice si de date
5. Statistica Bancii Nationale a Moldovei privind agregatele monetare//www.bnm.md
6. Biroul National de statistica "Comunitate de presa" //www.statistica.md