LOCALITATEA SCRIOARA, JUDEUL

ALBA

CUPRINS

CAPITOLUL 1. IDENTIFICAREA RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA SCRIOARA,
JUDEUL ALBA
1.1.
1.2.
1.3.

Prezentarea localitii
Resurse agroturistice naturale ale localitii
Resurse agroturistice antropice ale localitii
CAPITOLUL 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN
LOCALITATE I GRADUL LOR DE CLASIFICARE
CAPITOLUL 3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR
AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
CAPITOLUL 4. CONCLUZII I RECOMANDRI

CAPITOLUL 1. IDENTIFICAREA RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA SCRIOARA,
JUDEUL ALBA
1.1.

PREZENTAREA LOCALITII

ISTORIC
Cu toat lipsa de documente sau alte atestri despre aceast
localitate, se poate afirma totui c zona a fost locuit din timpuri
strvechi, aici gsindu-se pe ntinse suprafee codrii cu diferite esene
lemnoase i mai ales ape bogate n pete.
Tot n sprijinul tezei locuirii din vremuri imemoriale sunt i
legendele din partea locului, i mai ales cteva movile care

demonstreaz c din apele Arieului s-a extras n perioada dacoroman aur aluvionar.
Un alt motiv al locuirii zonei l poate constitui climatul blnd
din aceast regiune depresionar intramontan, i mai ales existena a
numeroase peteri. Accesul destul de dificil n perimetrul comunei
actuale putea constitui un loc de refugiu n zon pentru cei care se
retrgeau din faa nvlirilor barbare. S-ar putea tot att de bine ca cei
ce s-au refugiat s se fi mpmntenit ntre cutele acestor muni.
Primele referiri la aceast zon mai larg de pe Arie apar n
Bula Papei Clement al VI-lea, adresat voievozilor romni din
Transilvania la 1345, n care se amintete i de un voievod de Tzopus
cu numele Ambrozie.
Terra Tzopus poate fi sinonim cu ara Moilor de astzi.
La nceputul secolului XV apar aezri ca Bistra, Cmpeni i
Vidra, dar nu se pomenete nc nimic de Scrioara sau de alte
localiti de pe Arieul Mare.
ncepnd cu secolul al XVII-lea apare deja ca unitate teritorial
aparte Rul Mare, din care fcea parte i Scrioara. Abia din secolul
al XVII-lea avem prima meniune despre Scrioara , mai precis la
1733, cnd sunt fcute meniuni n statisticile ortodocilor i uniilor
din Ardeal.
O a doua referire este fcuta de vicarul episcopal greco-catolic
Petru Aron la 1750, iar o a treia la 1760. Sub denumirea Nagy
Aranyos (Arieul Mare) se regsesc comunele din dreapta Arieului:
Albac, Arada ( Horea ), Scrioara, Garda, Sectura (Vadu Moilor).
Pe parcursul secolului al XVII-lea i prima jumtate a
secolului al XIX-lea, Scrioara este amintit n mai multe documente,
dar tot ca localitate component a Rului Mare (Nagy Aranyos).
Din 1850 Scrioara apare ca unitate administrativ distinct,
lucru dovedit de faptul c n 1854 ea apare n lista localitilor cnd se
fac referiri la mpartirea politic i judectoreasc a Marelui Principat
al Ardealului. La acea dat, Scrioara avea vreo 3500 de locuitori. n
timp, Scrioara va fi arondat mai multor districte sau comitate, n
funcie de mpririle administrativ-teritoriale. Mai trebuie menionat
c la un moment dat, n componena Scrioarei intr si comuna
Garda, care s-a desprins de aceasta n anul 1932, renumitul Ghear de
la Scrioara rmnnd pe teritoriul comunei Garda. n actuala form,
comuna Scrioara dateaz de la 1 martie 1968.
AEZARE I VECINI
Comuna Scrioara este o unitate administrativ-teritorial
situat n N-V judeului Alba, pe cursul superior al rului Arieul
Mare, ru ce curge de la V la E pe teritoriul comunei, pe o distan de
aproximativ 8 km, mprind-o n dou pri inegale. Comuna este
situat totodata aproape n zona central a Munilor Apuseni.

Scrioara se nvecineaz n N cu
comuna Beli din judeul Cluj, la E
cu comuna Albac, n S E cu
comuna Vadu Moilor (Sectura),
la S cu comuna Poiana Vadului
(Neagra), iar n N E cu comuna
Horea (Arada), toate din judeul
Alba.

ALTITUDINE
Satul centru de comun Scrioara se af la o altitudine de
aproximativ 700 m. Cota cea mai nalt a localitii este dat de
culmile ntlnite n partea de N-N-V a comunei, 1137 m n vrful
dealului la Floreti, i 1399 m n Vrful Clujului, la Mroaia.
Majoritatea satelor se ridic la peste 1000 m altitudine, unele
ajungnd chiar la 1300 m- Preluca i 1340 m Runc.
SUPRAFA
Scrioara se ntinde pe o suprafa de 9441 ha. Cea mai mare
suprafa de pe teritoriul comunei este ocupat de pduri 7035 ha.
Punile ocup 1284 ha, fneele 684 ha iar suprafaa de
teren arabil a comunei este doar de 165 ha.
DEMOGRAFIE
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei
Scrioara se ridic la 1.661 de locuitori, n scdere fa
de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
1.850 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt romni (82%), cu o minoritate

de romi (15,29%). Pentru 2,71% din populaie, apartenena etnic nu
este cunoscut.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (97,17%). Pentru 2,71% din populaie, nu este
cunoscut apartenena confesional.

CLIM
Trsturile climatice ale localitii sunt date de poziia sa
geografic. Aezarea comunei n regiunea muntoas, nu prea nalta, i
d climatului temperat un caracter moderat, fr variaii exagerate.
Cele mai sczute medii lunare de temperatur se nregistreaz
n perioada ianuarie- februarie (minus 5- minus 6 grade Celsius), iar
cele mai ridicate medii lunare de temperatur se nregistreaz n
perioda iulie- august (17 grade Celsius).
Perioada de rcire treptat ncepe n luna septembrie, iar n
lunile urmatoare scade vertiginos, iar perioada de nclzire ncepe din
martie i este de mai lung durat dect cea de rcire.
Primele zile de nghe apar la sfritul lunii septembrie i
nceputul lunii octombrie, iar ultimele zile de nghe mai pot fi
semnalate n prima i a doua decad a lunii mai. Fenomenele de nghe
sunt legate de locul, poziia i nlimea versanilor, de existena
pdurilor care pot s prelungeasc sau s scurteze perioada de nghe.
Media anual are valori de 2 C n zona de culoar a Arieului i
de 0 C n domeniul marilor nltimi. Evoluia termic este modificat

n perioada de dezvoltare a fnului, care ridic n general temperatura

i topete stratul de zpad.
Precipitaiile nregistreaz valori cuprinse ntre 1200 mm n
zona localitii Scrioara i 1400 mm pe cele mai nalte zone
montane. Ele sunt generate de circulaia vestic oceanic, dar i sub
efectul fnului, mai ales n sezonul iarn- primvar. Precipitaiile sub
form de averse se manifest vara, ele genernd viituri pe torenii din
regiune.
Vnturile dominante sunt cele vestice, dar sunt prezente i cele
locale de tip briz sau fnale, urmare a ncalzirii aerului prin frecare
cu suprafaa subiacent. Ele genereaz creteri de temperatur, topirea
stratului de zapad, provoac viituri, uneori cu caracter de inundaie.
n decursul unui an se ntlnesc aproximativ 18 - 20% zile
senine, 45 - 47% noroase i 33 35% zile cu cer acoperit.
Trecerea de la un anotimp la altul se face lent, numrul zilelor
fr nghet dintr-un an fiind n jur de 180 zile.

1.2.

RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ALE

LOCALITII

RESURSE LOCALE
Comuna are cteva resurse de baz:
- lemn
- piatr pentru construcii
- calcare cu un coninut bogat n bauxit
- cuarit

RELIEF
n centrul cetii naturale a
Apusenilor se situeaz depresiunea rii
Moilor, nconjurat de Munii Bihorului la
V, de Munii Gilaului la N, de Muntele Mare la
NE
i
Munii
Trascului
la
S-E.
n aceast depresiune este aezat i
comuna Scrioara. Unitile geomorfologice caracteristice localitii
sunt n general asemntoare cu ale celorlalte aezri din Munii
Apuseni, aprnd sub forma culmilor domoale, a teraselor, versanilor
i interfluviilor.
Pantele au o mare varietate, reliefnd etapele
succesive de modelare a scoarei terestre. Pantele cu nclinari mici
sunt reprezentate de podurile netede ale interfluviilor- Preluca, Runc,
tiulei. Pantele cu nclinri mari, de peste 30-40 de grade, sunt n
preajma vilor principale: Dosul Lzetilor, Scortria i Zugi.
Relieful cel mai tnr de pe raza comunei l formeaz lunca
Arieului Mare. Este o zona aluvionar cu nisipuri grosiere, pietri i
este alctuit din grandodiorite, isturi cloritoase, calcare, gresii care
provin din amonte. Este semnificativ i astzi procesul de aluvionare,
mbogit de torenii provenii de pe versanii ce strjuiesc Arieul
Mare.

Forme de relief reprezentative pe teritoriul comunei se ntlnesc n

zona din stnga Arieului. Aici se afl cel mai nalt vrf: Vrful
Cocou de 1654 m. Dealul Stnioarei ajunge i el la 1377 m. Alte
dealuri din zona Scrioara: Ordncuii, Pleului, Runcului i Dosul
Mroaiei (n continuarea unei neasemuite poieni Poiana Mroaia).

HIDROGRAFIE
Reeaua hidrografic a comunei Scrioara este format n
principal de rul Arieul Mare i afluenii majori. Evoluia lor se afl
sub efectul desfurrii precipitaiilor i a celorlalte componente
climatice.
Hidrogeologia zonei este dat de prezena vilor ntr-un

mozaic complex n care domin calcarele. Astfel, cele mai importante

depozite de ap sunt cantonate aici i apar la suprafa sub forme de
izvoare cu debite importante, constante n evoluie. n celelalte
depozite nu se poate vorbi de straturi freatice sau de iviri importante
de ap. Hidrologia zonei este dat de rul Arie, care n seciunea
Scrioara are un debit mediu de 5,5mc/s (q = 27,1l/s/kmp). Scurgerea
medie n zona de culoar este de 27l/s/kmp, iar n cea montan de
35l/S/kmp.
Cei mai importani aflueni ai rului Arie de pe teritoriul
comunei Scrioara sunt Valea Vlcea, Valea Popaselor, Valea
Trnceti, Valea Coului, Valea Stearp, care se vars n Arie pe
teritoriul comunei i Valea Ordncuii, care se vars n Arie n
amonte de comuna Scrioara, n comuna Garda, vi care au debit
permanent.

Arieul izvorte din Munii Bihorului. Valea Arieului strbate

comuna de la vest la est, pe o distan de 7-8 km, spndu-i albia
printre stncile i luncile pe care le traverseaz, astfel ncat nu produce
inundaii care s afecteze locuinele. n timpul iernii, peste acest ru se
formeaz de multe ori poduri de ghea a cror grosime oscileaz ntre
15 i 30 cm.
Despre regimul de scurgere al acestui ru se poate afirma c
este relativ constant, avnd ns unele perioade de maxim (primvar
i var) i de minim (iarn i toamn).
Pe teritoriul comunei, Arieul Mare are un curs repezit,
consecin a diferenei de nivel de aproape 500 m fa de izvoare.
Panta medie este de 24 m/km.

Pe teritoriul Scrioarei, Arieul Mare i-a format i cteva

impresionante chei: Cheile Mndruului i Zugi.

SOLURI
n relaie direct cu altitudinea comunei (700 1400 m),
expoziia pantelor, etajarea vegetaiei, substratul petrografic, se
ntalnesc mai multe categorii de soluri:
- solul brun- glbui de pdure apare pe roci cristaline, sub pdurile
de fag, pn la nlimea de 1100 m.Stratul de humus este n general
subire: 10-15 cm. Sunt soluri srace n substane nutritive, cu o
fertilitate natural mijlocie i condiii medii de vegetaie.
- solul brun- acid de pdure se gsete la altitudinea de 800 900
m, peste gnaise, granite, micaisturi i conglomerate. Este o categorie
de sol predominant pe teritoriul comunei. Aceste soluri pot fi
cultivate cu secar, orz, orzoaic, gru de primvar, cartofi, in i
cnep.
VEGETAIE
Vegetaia de pe raza comunei este specific regiunilor de deal
i munte.
Predomin pdurile care se ntind pe o suprafa de peste 7 000 de ha.

Pdurile dominante sunt cele de amestec de rinoase cu fag,

localizate la altitudini cuprinse ntre 850 i 1250 m (Valea

Ordncuii).
n etajul cuprins ntre 750 950 m pe lnga fag mai apare
carpenul, un arbore de esen tare, frasinul, paltinul, sorbul, socul i
alunul. Pe locul unor tieturi de pduri de fag s-au format pajiti i
fnee cu o compoziie erbacee foarte diversificat.
Versanii umbrii au favorizat coborrea molidului i chiar a
bradului pn n marginea Arieului Mare. Din cauza unor inversiuni
de temperatur se ntalnesc zone de rinoase sub zona fagului.
n poriunile de lunci de pe malul Arieului vegetaia este
caracteristic zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig, izm, ferig,
coada calului, piciorul cocoului, muchi si altele.

SILVICULTUR
Poate niciunde zicala codru-i frate cu romnul nu este mai
veridic dect n Apuseni. i acest lucru pentru c pdurile le-au adus
moilor i bucurii dar i necazuri, le-au fost i cas i mas, au trit
lnga ele i de pe urma lor. Lemnul codrului i-a facut meteri renumii.
Se spunea despre scrioreni ca jumtate erau ciubrari i cealalt
jumtate cercurari. De-a lungul timpului, pdurea s-a retras mult n
zona Scrioara, n favoarea extinderii continue a terenurilor pentru
locuine i gospodrii, pentru culturi i puni.

10

n cele peste 7000 de hectare de pdure existente la aceast dat se

ntalnesc mai multe categorii de esene lemnoase: brad i molid, fag,
carpen i frasin. Lemnul se mai poate exploata i de pe punile
mpdurite. Primria estimeaz c anual se pot obine 4000 mc mas
lemnoas timp de aproape 10 ani. Pot fi de asemenea exploatate
pdurile comunale cu esene de brad, molid i fag de la Valea
Clinesii, Bortia, Prul Rou, Valea Drguia, etc. Masa lemnoas
mai poate fi procurat i de la deintorii particulari de pduri, prin
cumprarea unor parcele n vederea exploatrii lemnului.

FAUN
i aceast categorie este bine reprezentat n zona Scrioara,
att prin animalele salbatice, ct i prin psri, reptile, faun acvatic
i insecte.
Diversitatea este dat de suprafeele mari de pduri de
rinoase i fag, de suprafeele de pajiti naturale i fnee, precum i
de existena unor zone umede din vecintatea cursurilor de ape, de
cursurile propriu-zise i, nu n ultimul rnd, de condiiile ecologice
favorabile dezvoltrii faunei.
Mamiferele ntlnite sunt: ariciul, cprioara, crtia, dihorul,
iepurele, lupul, mistreul, nevstuica, oarecele, ursul, veveria, vidra,
vulpea. Multe dintre animalele prezentate se constituie i ntr-un bogat
fond cinegetic, localitatea oferind condiii pentru practicarea vntorii
n consens cu prevederile legale.
Psri: brumria, bufnia, cioara, ciocrlia, ciocnitoarea,
codobtura, coofana, cucul, gaia, gaia, graurul, lupul vrbiilor,
mierla, piigoiul, porumbelul, pupza, rndunica, sturz, uliu, vrabia.
Peti: clean, lipan, mrean, pstrv, scobar.
n zonele umede triesc racii i unele reptile.

11

Reptile: guterul, oprla, arpele de pdure, vipera ( n unele

zone n care predomin stncriile sau pietriurile).
Insecte: greiere, libelula, tunul, viespea.
REZERVAII PEISAGISTICE
Cheile Mndruului, rezervaie geologic complex.
Numele cheilor
provine
de
la
Piatra
Mndruului (922 m), situat pe
stnga Arieului Mare, amonte
de confluena cu Valea Vlcea,
cheie ai carei perei netezi
coboar pn la firul apei.
Acestea formeaz o rezervaie
geologic- geomorfologic, cu
interes major pentru tiin,
datorat rocilor n care sunt
spate formele de relief carstic
reprezentativ. Sunt constituite
din stncrie i parial pdure.
Cheile Mndruului se
afl n partea de est a Munilor
Bihorului, pe cursul superior al
rului Arieul Mare, la 1 km n
aval de centrul comunei
Scrioara, cu o altitudine maxim de 1003 m n vrful Piatra Bobului
(extremitatea nordic a rezervaiei) i altitudine minim 685 m n
talvegul rului.
Accesul se face pe Dn 75 Turda Cmpeni Stei, paralel cu
valea Arieului, care trece pe la marginea sudic a rezervaiei.
Cheile si cascada Zugi. Sunt localizate la limita dintre cele
dou comune: Scrioara i Albac. Este cea mai impresionant cheie
de pe ntreg cursul Arieului. Lung de 4 km, aceast cheie
impresioneaz prin nlimea pereilor, prin poriunile nguste i repezi
prin care rul i-a croit vadul. Calcarele i dolomitele dispuse n pturi
de sute de metri grosime strjuiesc oseaua naional, care face
legtura ntre judeele Alba i Bihor.
Din pereii cheii apar gurile ntunecoase ale unor peteri sau
nesc izbucuri ale cror ape coboar glgioase i grbite n Arie. n
zona din stnga rului vine singurul su afluent din aval de Garda de
Sus, pn la Albac. Prul se numete Valea Stearp, iar n zona
calcarelor i taie i ea o cheie ngust, al crei vad este lipsit de ap,
ceea ce i justific pe deplin numele. Pe aceasta vale ns, sub pajitea
verde a unei poieni, se aude un vuiet continuu, produs de cderea apei
peste o cataract subteran. Locul este numit Moara Dracului.
Zgomotul permanent alung animalele de pe acel loc, n special vitele.

12

Pe

cursul Arieului Mare, n zona zugilor, se ntlnesc mai multe

praguri, unele formnd mici cascade.
Petera Scrioara sau Ghearul de la Scrioara
adpostete cel mai mare ghear subteran din Romnia.
Acum aparine comunei Grda de Sus, judeul Alba.
Petera Ghearul de la
face parte din sistemul carstic Ghear
- Dobreti.

Scrioara
- Ocoale

Este format n calcare de vrst

Jurasic superior, dispuse monoclinal pe
direcia NV-SE, la o altitudine de
1.165 m, la marginea platoului
carstic Gheari - Ocoale.
Cndva Valea Ocoale curgea la
suprafa. Odat cu dizolvarea n freatic a
peterii
Scrioara, apele coboar n subteran.
Ieirea apei la
lumin se fcea prin Pojarul Poliei.
Continund
dizolvarea, apa cobor n Avenul din esuri cu ieire la suprafa n
Izbucul Poliei. Golul rmas uscat al Scrioarei, n urma prbuirii
avenului de intrare, se umple cu ghea n timpul glaciaiunilor.
Dup nclzirea vremii gheaa ncepe s se topeasc i dispare
jumtate din volum, dar este alimentat n fiecare iarn cu un nou strat
la suprafa. Topirea are loc i la baz ghearului, astfel c de la baz
dispare o seciune i o alta se depune sus. Cea mai veche ghea de la
baz are 4.000 de ani. Pe carote de ghea recoltate n 2005,
cercettorii de la Institutul de Speologie, Emil Racovi i muli
asociai strini, descifreaz din trecut o mulime incredibil de date.
Intrarea n Ghearul de la Scrioara se face printr-un
impresionant aven, a crui gur, cu un diametru de 60 m, se deschide

13

n pdurea din marginea platoului. O potec ngust spat n stnc i

cteva scri metalice ancorate n perei nlesnesc coborrea celor 48 m
ct msoar adncimea avenului. Pe fundul lui se pstreaz n tot
timpul anului un strat gros de zpad. Aici se ptrunde n Sala Mare
printr-un impresionant portal msurnd 24 m lime i 17 m nlime.
Topografia Ghearului de la Scrioara este simpl, deoarece
petera reprezint o ncpere unic cu o dezvoltare total de 700 m. n
mijlocul acestei ncperi se afl un imens bloc de ghea, cu un volum
de 80.000 m3 i care dinuie n peter de peste 4.000 de ani. Faa
superioar a blocului (3.000 m2) formeaz podeaua Slii Mari. n
partea dreapt acest planeu se frnge ntr-un tobogan abrupt de
ghea, care d ntr-o zon, denumit Biserica. Aici apar primele
formaiuni stalagmitice de ghea. Aceasta este zona turistic, restul
fiind rezervaie tiinific, cu dou sectoare distincte.
n latura din dreapta intrrii se afl Rezervaia Mic, la care se
ajunge cobornd o vertical de 15 m n rimaia dintre stnc i ghea.
n stnga se afl Rezervaia Mare, spre care se coboar o vertical de
20 m la baza creia galeria continu puternic descendent. Aceasta
este Galeria Maxim Pop. n amndou rezervaiile, lng ghear reapar
stalagmitele de ghea, dintre care unele au o existen permanent iar
altele se topesc n cursul verii, dar se refac n forme asemntoare n
lunile de iarn.
Dincolo de aceste speleoteme ngheate, aspectul peterii se
schimb total, locul gheii fiind luat de concreiuni de o mare
diversitate i frumusee: stalactite, stalagmite, coloane, draperii
parietale, coralite, gururi.

mai
-

Acestea
abund
ales n
Galeria
Coman
prelungire
ngustat a

Rezervaiei Mari - care coboar n pant accentuat pn la adncimea

maxim a peterii de 105 m, apropiindu-se n acelai timp la numai
civa metri de cea de a doua perl a sistemului carstic Scrioara petera Pojarul Poliei. De fapt, ntre cele dou caviti a existat
cndva, nainte de nceputul formrii blocului de ghea, o comunicare
natural.

14

Ghearul de la Scrioara este important pentru tiin n

primul rnd n complexul de fenomene care se datoresc prezenei
gheii i structurii generale a peterii: morfogenez i evoluia
formaiunilor de ghea, stratificarea masivului de ghea etc. Avenul,
prin flora sa variat, difereniat pe nivele, ofer botanitilor un
interesant i permanent teren de cercetare.
Fauna cavernicol este srac, cel mai de seam reprezentant
fiind Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. n gheaa peterii s-a
descoperit un schelet aproape ntreg de Rupicapra.
REZERVAII BOTANICE
Rezervaia natural de la Scria - Belioara este situat la o
altitudine de 1350 m n nordul masivului calcaros cu acelai nume din
estul Muntelui Mare. Dei are caracter botanic, nu este lipsit de interes
nici relieful carstic, n general relieful calcaros, ce se remarc prin
peisaje de o mare spectaculozitate.

Zona ocrotit este situat n partea superioar a masivului,

avnd aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierburi epoase,
nsoite de plante saxofile. n aceast subasociaie regional se
remarc i arginica, precum i strugurii ursului, sau dup numele dat
de localnici, srbazele. De mare interes este i pdurea de pe versantul
nordic al masivului calcaros, unic n felul ei, alctuit din molid, pin,
ienupr, bradu-ciumei i larice.
Rezervaia Scrioara - Belioara impresioneaz att prin
excepionala importan tiinific, ct i prin frumuseea peisajului,
dat n special de prezena reliefului carstic.
1.3. RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ALE
LOCALITII
GOSPODRIILE LOCALNICILOR

15

n majoritatea cazurilor acestea sunt formate din casa de locuit,

curtea din faa casei (mprejmuit n cazul locuinelor grupate i
nemprejmuit n cazul locuinelor izolate), cuptor de pine (cohe sau
cove), grajd pentru animale, ur pentru depozitat nutreul sau
cerealele, cote (cocin) pentru porci i psri, fntna, care a fost i
este folosit de un grup de case din jur.

Si in prezent sunt intalnite case construite din lemn (barne) de

brad.
In trecut erau putine case din barne asezate pe temelie de
piatra. Aceleasi case nu se tencuiau sau varuiau in exterior, ci numai
peretii interiori.
De multe ori, din cauza saraciei, gospodarul nu avea
posibilitatea sa-si construiasca mai multe camere. Doar cei avuti isi
puteau construi case cu mai multe camere. Una dintre camere era
rezervata in aceste conditii primirii oaspetilor.

16

Casa se compunea dintr-o camera de fiecare zi si o camera din

fata. Camera de fiecare zi era folosita si ca dormitor si ca bucatarie,
iar in cazul familiilor numeroase, o parte din membrii acesteia erau
nevoiti sa doarma fie pe jos, fie in sura sau in grajd cu vitele. Putine
erau si casele care aveau sub ele o pivnita, unde sa fie depozitate
alimentele. In unele cazuri sub casa se afla grajdul pentru cai si oi.
Locuintele construite din a doua jumatate a secolului XX au
fost mult mai spatioase, cu mai multe camere dispuse pe doua si chiar
trei niveluri. Schimbari s-au produs si in interiorul caselor. Exteriorele
au inceput sa fie tencuite si ele. Se folosesc si alte materiale de
constructie pe langa lemn caramida sau boltarii din b.c.a.
In camera erau tinute alimentele impreuna cu hainele, iar in
podul casei se pastra slanina, carnea si celelalte produse obtinute dupa
taierea porcului precum si lada pentru cereale. Ferestrele camerei erau
mici, cu patru ochiuri, aparate de un grilaj din fier forjat. La inceput
dusumeaua era facuta numai din pamant batatorit. Abia mai tarziu s-a
trecut la dusumeaua din grinzi cioplite si scanduri geluite.
Acoperisul casei
era
inalt,
puternic,
confectionat din capriori
si laturi de brad.
Acoperisul inalt
era o necesitate, mai ales
pe timp de iarna, pentru
a nu retine prea mult
zapada
pe
casa.

Dupa simplitatea caselor era si interiorul acestora: o masa

facuta din lemn de brad sau de paltin, doua-trei scaune, una-doua
lavite lungi din lemn, asezate langa pereti, o lada pentru haine, pe al
carei capac se si dormea uneori, un podisor in care se pastrau
tacamurile.
Peretii erau impodobiti cu cateva icoane, o cruce si cateva
cuiere din lemn,de care atarnau vase din lut smaltuite si frumos
ornamentate.
Vasele erau marginite de stergare din in si arnici, lucrate de
gospodinele caselor.

17

Incaperea mai avea un podisormai mic, de forma triungiulara,

asezat dupa masa ori intr-un colt, unde cei ai casei isi tineau actele sau
hartiile mai de pret.
Soba era confectionata din lespezi de piatra si se numea
camnita. Fumul era dirijat spre podul casei printr-o aparatoare facuta
tot din lespezi de piatra numita babura.
DATINI SI OBICEIURI
Activitatea culturala si alte manifestari specifice ale comunitati
se desfasoara la caminul cultural.
Ceea ce a fost specific
scarisorenilor, ca de altfel
multor altor asezari motesti, a
fost cantatul din tulnic.
In serile senine de vara,
fete si neveste se adunau in
poienitele unor culmi de
dealuri de unde trimeteau peste
vai si munti inconfundabilul si totodata tonicul sunet se tulnic.
Maiestria unor tulnicarese a ajuns pana acolo incat, ca pe langa
stiutele semnale, prin asociere de mai multe tulnice, adevarate orgi ale
muntilor, sa poata interpreta unele cantece de joc.
Nici barbatii nu s-au lasat mai prejos. Au stiut si stiu sa
horeasca din fluier. In zona Apusenilor, in multe asezari, fluierul este
unul aparte, asa-zisul fluier ingemanat, compus din doua corpuri cu
tonalitati diferite. La petreceri si nunti, la horele din sate, apar si
tarafurile constituite ad-hoc din instrumentisti care stiu canta din
cetera, taragot, acordeon si tin ritmul cantului sau jocului din duba
ori gurduna. Un alt prilej de a se face auzite cantecele si jocurile
motesti au fost si mai sunt pe alocuri torcariile si clacile.
Torcariile. Sunt organizate in serile si noptile de toamna si
iarna, cand fete si feciori se adunau la o casa pentru a toarce caierele
de lana si caltii de canepa dar si pentru a povesti de prin sat, despre
treburile gospodaresti si nu in ultimul rand pentru a invata cantece noi
si chiar pentru a juca.
Clacile. Sunt organizate vara pentru cositul si adunatul fanului,
strangerea recoltelor, iar iarna pentru toarcerea unor mari cantitati de
lana sau fuior de canepa (calti). Clacile se organizau de catre
gospodarii sau gospodinele ce aveau nevoie de ajutorul obstii. Cu
ocazia clacilor se tocmeau si muzicanti pentru a se tine si un joc la

18

care participau toti cei prezenti. Cantecele si jocurile preferate era

tarinile, invartitele si tropotitele.

OBICEIURI DE SARBATORI
Sarbatorile Craciunului constituiau numeroase prilejuri de
bucurie, atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari. Acum era
momentul ca sa se imbrace cu haine noi, facute din panura de casa
(cioareci, tundra), dar si caciula si opinci noi. Era momentul sa se
manance si mancaruri mai consistente- porc taiat, cozonaci, paine de
grau, si totodata sa se organizeze jocuri si claci.
Cei mici, in ajunul Craciunului, dis de dimineata isi luau traista in
spate si colinda in mana (un bat de salcie sau rachita de pe care se lua
coaja si apoi cu mezdreala se adunau de pe el fasii de lamn subtiri,
spiralate si se aranjau sub forma de buchet alb de flori. Copiii plecau
la casele invecinate unde ii asteptau colacii, bucati de zahar cotca
( zahar cubic), mere sau nuci. In ajun, seara, venea randul
colindatorilor mari care urau din casa in casatau colinde cu caracter
laic, satiric, religios sau cu referire la roadele pamantului. De multe
ori, colindatorii eau insotiti de muzicanti pentru a-i acompania.
Era raspandit si obiceiul mersului cu steaua sau cu craii (costumati
special pentru fiecare personaj: Irod, Melfior, Gaspar, Baltazar, Popa,
Ciobanii). Acestia prezentau in fata oamenilor un adevarat program de
teatru religios.

19

De anul nou se mergea cu sorcova si cu plugusorul. In ultimul

timp s-a obisnuit si umblatul cu capra.
Cu ocazia sarbatorilor de pasti se organizeaza toaca. Un grup
de sapte feciori iau in paza de la biserica o toaca de lemn pe care
trebuie sa o pastreze de sambata dupa-masa si pana in lunea de pasti,
dimineata. In tot acest interval trebuie sa stea langa ea si sa puste din
cand in cand din treascuri. Daca se intampla sa le fure cineva toaca,
trebuiau sa o rascumpere cu atatia bai, oua, carne de miel si cozonaci
sa ajunga sa se inconjoare de 3 ori toaca. In dimineata celei de-a doua
zile de pasti predau toaca si dupa ce oamenii au iesit din biserica,
tocasii insotiti de muzicanti trec pe la fiecare casa din sat unde
primesc drept rasplata bani, iar in schimb ei ii servesc cu vin. Se
indreapta apoi spre Lunca Ariesului unde se incinge jocul hotilor la
care participa toti cei ce au contribuit cu bani, joc ce dureaza uneori
pana miercuri dimineata.

MESTESUGURI SI INDELETNICIRI TRADITIONALE

In cele mai vechi timpuri se pare ca localnicii s-au indeletnict
cu extractia aurului din nisipurile aluvionare din raul Aries sau alte vai
ce curgeau spre Aries. O posibila dovada o constituie Movilele de la
Tarau. Chiar si o legenda din partea locului face referire la o zana
buna care le-ar fi aratat oamenilor unde sa sape pentru a da de aur, cu
conditia sa nu se lacomeasca si sa scota mai mult decat le-ar trebui
pentru
a-si
duce
zilele
in
indestulare.
Dar lucrul de baza pentru oamenii din partea locului a fost si a
ramas cel de la padure si prelucrarea lemnului.
Intr-o statistica intocmita pe la mijlocul primei jumatati a secolului
XX se arata ca in Scarisoara existau 600 de ciubarari, 400 de
cercurari, 100 de taietori de padure si sase scandurari (cei ce
produceau cherestea cu ajutorul joagarelor).

20

Ciubaritul sau vasaritul

Aparitia acestei indeletniciri nu poate fi localizata in timp. Ciubararii
realizau din doage butoaie, ciubere, donite,alte vase mai mici numite
zdroabe. Ei isi procurau lemnul pentru vasarit din padurile statului,
urbariale sau comunale. Plata o faceau in padure la butuc
padurarului sau brigadierului silvic. Doagele le faceau in padure si
daca era vara le uscau tot acolo, cladite in casulii. Iarna doagele erau
uscate in casa in jurul hornului de la soba sau in podul casei. Ciuberele
erau transportate apoi la targurile de tara cu ajutorul carutelor. In
caruta incarcau si donite, cofite intr-un cuvant zdroabe, care le dadeau
pentru fan la cai ori pentru mancare.
Existau
mai
multe
categorii
de
ciubarari:
- holoangarii recrutati dintre cei mai saraci locuitori. Acestia, indata
ce terminau cu cositul, isi puneau uneltele in desagi, luau cu ei cateva
cercuri si plecau prin tara oferindu-si serviciile la repararea butoaielor
sau ciuberelor. Ei lucrau mai mult pe mancare si bani.
- ciubararii de casa aflati printre cei ce nu aveau cai si si caruta.
Acestia confectionau doar vasele fara a se mai ocupa de vanzarea lor.
Le dadeau in baza unor intelegeri sfarnarilor.
- sfarnarii erau cei care cumparau de la ciubarari vasele pe care le
vindeau ulterior la targurile de tara sau prin satele de campie pe care le
strabateau. Cei mai vestiti sfarnari erau vidrenii de pe Ariesul Mic,
care aveau carute mari, facute cu maiestrie si ferecate zdravan.
Cercurarii
Erau,
de
regula,
meseriasi
mai
saraci,
care aveau
in cel mai
fericit caz
cate un cal.
Mergeau
prin tara cu
calul sau pe
jos, ducandusi uneltele
pe
spinarea
calului sau
in spate. Cei
cu cal duceau cu ei si cercuri de tufa, facute acasa, iar cei care
colindau satele pe jos utilizau de regula cercuri de fier, cumparate din
magazinele
de
la
oras.
Sindrilarii.
Si aceasta ocupatie era destul de intalnita in zona Scarisoarei pentru ca
pana in a doua jumatate a secolului XX casele erau acoperite cu
sindrila. Sindrilarii isi confectionau sindrilele in padurile de brad sau
molid, daca aestea erau mai indepartate de casa, ori chiar in
gospodarie, cand padurea era in apropiere.

21

Fierarii
Si aceasta categorie de meseriasi a fost destul de numeroasa la un
moment dat din cauza venirii in comuna a unor grupuri de rromi
(tigani). Sosirea acestora in comuna ar putea fi localizata undeva la
jumatatea secolului XIX. Ca meseriasi acestia confectionau securi,
potcoave, piedici pentru cai si carute, fiere de plug, cutite, sfredele.

UNELTE
LEMNULUI:

SPECIFICE

PENTRU

PRELUCRAREA

-barda, secure, firez (fierastrau), joagar de

mn, joagar pe apa ,scaun de vasarit,
mezdreala (pentru cioplitul lemnului),
horjul (pentru confectionarea sindrilei),
scoabe (pentru fixare lemnului de
prelucrat), sfredele ( burghie), jilau
( rindea), etc.

22

UNELTE CONFECTIONATE DIN LEMN:

- Pluguri, grape, care, carute, sanii, tanjale( pentru scos lemnul din
padure)
- Greble, furci, fuse, furci de tors, melite ( pentru tocat canepa)
- Piepteni pentru fuior, vartelnite, sucale, razboi de tesut, hurzoi
(pentru urzitul firelor necesare la razboiul de tesut).

CAPITOLUL 2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN

LOCALITATE I GRADUL LOR DE CLASIFICARE
Numr
margarete
1
2
2
2
2
2
2
2
2

Unitate de cazare
Pensiunea Voichia
Casa Pdurarului
Piatra Mndruului
Vila Tudor
Ydana Star
Agroturism Nae
Pensiunea Rare
Pensiunea Elma
Cabana Runc

23

Casa Pdurarului

Pensiunea Voichia

Piatra Mndruului

Vila Tudor

Ydana
Star

Agroturism Nae

24

CAPITOLUL 3. STADIUL VALORIFICRII RESURSELOR

AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
Potentialul turistic al comunei este dat in primul rand de
peisajul caracteristic satului risipit, tipic Muntilor Apuseni, raspandit
pe zeci de kilometri patrati, de cele mai multe ori, pe fetele insorite ale
versantilor.
Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si
valoarea turistica, cultural-istorica, prin ambianta cadrului natural si
bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit
pentru turismul intern si international.
Primarul comuei, jurusti costea cristian, afirma: Izolarea nu
mai este o sansa a supravietuirii si din acest motiv, mpreuna cu

25

membrii Consiliului Local ne-am propus ca pe lnga multe alte

proiecte de maxima necesitate, sa dam prioritate dezvoltarii
infrastructurii comunei si n special modernizarii si construirii de
drumuri
comunale.
Intentia noastra este de a dezvolta reteaua de drumuri catre localitati
care ar facilita o mai buna patrundere n zona.
Prin Programul SAPARD s-a aprobat investitia de modernizare a DC
135-134 Scarisoara - Runc - Preluca - Negesti - Dealul Ordancusei Sfoartea.
Importanta materializarii acestui proiect consta n faptul ca
respectivele zone asigura aproape 60 la suta din veniturile populatiei
comunei. Prin aceste lucrari de amploare se face legatura catre
Ursoaia - Vrful Clujului si se va accesibiliza zona Sfoartea, cu
posibilitati de extindere catre Albac - Poiana - Horea si Ocoale Poiana - Calineasa. Acest drum asigura accesul catre satele Sfoartea si
Negesti precum si catre zonele turistice Valea Ordancusei si a
Albacului.
Lucrarea
este
realizata
n
proportie
de
60%
.
Acum ne pregatim pentru aplicarea unei noi finantari prin Programul
national de dezvoltare a Romniei care prevede modernizare drumului
comunal DC136, Stiuleti, Lespezea, Runc, Scarisoara. De asemenea
vom nfiinta din iarna urmatoare, un Serviciu local de dezapezire, fapt
ce va mbunatati conditiile de trai n satele mai ndepartate, crescnd
atractivitatea
zonei.
Un alt avantaj important al reabilitarii infrastructurii drumurilor este
viabilizarea accesului spre zonele turistice aferente Padisului, ceea ce
conduce la dezvoltarea agroturismului n zona de creasta Ursoaia Vrful
Clujului.
Un alt drum pe care contam foarte mult, este www.scarisoara.ro, un
drum n care ne punem mari sperante si care, cu siguranta, ne va face
cunoscuti ntregii lumi cu toate frumusetile si atractiile noastre
turistice. Avem finantare si pentru nfiintarea unui Centru local de
conservare a traditiilor si ocupatiilor traditionale, fapt ce ne va ajuta sa
oferim n conditii mai bune creatiile populare si sa punem n valoare
tot ceea ce ar putea atrage turistii spre aceste minunate meleaguri.
Comunicarea a devenit o necesitate inevitabila a tuturor schimburilor
ntre oameni. Daca acum noi avem ceva de comunicat si de aratat
lumii, este tocmai pentru ca am avut cndva oameni puternici, care au
pastrat fiinta nationala platind uneori chiar cu pretul vietii ca noi sa
avem traditii si istorie. Ele nu nu sunt altceva dect cartea noastra de
identitate peste veacuri.

Programul de dezvoltare la nivelul Consiliului Local in

sectorul infrastructurii prevede stimularea oricarei initiative pentru
relansarea agriculturii si a cresterii animalelor, pentru dezvoltarea
turismului montan si agroturismului.

26

Prevederi ale programului de dezvoltare al localitatilor initiat si

aprobat de Consiliul Local:
- introducerea n perimetrele intravilane a tuturor caselor care apartin
fiecarei localitati;
- extinderea perimetrului intravilan al localitatilor Stiuleti si Sfoartea;
- reducerea perimetrului intravilan al localitatii resedinta de comuna
cu aproximativ 20 ha. Aceasta restrangere a perimetrului s-a propus
pentru a se scoate din intravilan suprafete de teren cu pante mari sau
mpadurite.
- introducerea n perimetru intravilan a unor suprafete de teren in
vederea construirii de locuinte sau case de vacanta (Scarisoara,
Sfoartea,
Stiuleti,
Poiana
Marsoaia);
rezolvarea
etapizata
a
infrastructurii
:
- constructia unui drum care sa faca legatura intre localitatea resedinta
de comuna Scarisoara si satele situate n partea de nord a comunei cu
plecare
din DN75 - Scarisoara Valea Carlorii Runc Preluca Negesti
Sfoartea si obiectivele turistice din zona, DC 134 si 135;
- constructia unui drum care sa faca legatura intre localitatea resedinta
de comuna si satele situate n partea de sud a comunei si anume DC
133 Scarisoara Fata Lazesti Birlesti - Lazesti Matei - Botesti
Floresti.
1.Alimentare cu apa a localitatii Scarisoara.
2.Canalizare la nivelul localitatii Scarisoara si Stiuleti.
3.Instituirea zonelor de protectie sanitare si a zonelor de protectie apa
si drumuri publice.
4.Amenajari turistice in localitatile: Stiuleti, Scarisoara, Sfoartea,
Poiana Marsoaia.
5. Completarea cu dotari de stricta necesitate n localitatile unde exista
scoli care nu functioneaza si al caror spatiu poate fi folosit in alte
scopuri.
Propuneri si reglementari reiesite din optiunile cetatenilor
si sugestiile specialistilor in urbanism si dezvoltarea teritoriului
- Constructia unui drum care sa faca legatura intre localitatea resedinta
de comuna Scarisoara si satele situate in partea de nord a comunei cu
plecare din Scarisoara Valea Carlorii Runc Preluca Negesti
Sfoartea si obiectivele turistice din zona; (Ghetarul Pestera Scarisoara)
- Constructia unui drum care sa faca legatura intre resedinta de
comuna Scarisoara si satele situate in partea de sud a comunei DC133

27

 Scarisoara Fata Lazesti Barlesti Lazesti Matei Botesti

Floresti Stiuleti
- Clasarea drumurilor comunale 134, 135, 136
- Lucrari de constructii, reparatii si modernizari la drumurile comunale
si drumurile de exploatare prin executarea de ziduri de sprijin si
consolidari de maluri, santuri si podete pentru dirijarea apelor i
reprofilarea acestora
- Podete de subtraversare pentru preluarea de pe platforma drumurilor
a apelor ce coboara de pe versanti
- Reabilitarea carosabilului drumurilor locale
- Santuri de scurgere a apelor pluviale
- Trasee de drumuri turistice
- Amenajarea locurilor de parcare de-a lungul drumului national si
drumului judetean 750 precum si a noilor drumuri turistice.

ANALIZA SWOT A POTENIALULUI AGROTURISTIC

PUNCTE TARI
Peisajul caracteristic satului risipit, tipic
Muntilor Apuseni, raspandit pe zeci de

PUNCTE SLABE
Lipsa unor surse constante de apa
Lipsa unui sistem centralizat

de

28

kilometri patrati, de cele mai multe ori, pe

fetele insorite ale versantilor.
Satele turistice, care prin specificul lor,
originalitatea si valoarea turistica, culturalistorica, prin ambianta cadrului natural si
bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca
un produs turistic inedit pentru turismul
intern si international.

OPORTUNITATI
Produse agro-alimentare ecologice, in
special din sectorul zootehnic, dat
fiind mediul nepoluat din zona si
utilizarea ingrasamantului natural
pentru crestea fertilitatii unor
terenuri.
(carne de porc, vita si pasare, lapte de
vaca si de oaie si produse lactate, oua)
Rasina de brad, fructe de livada si de
padure,plante medicinale, bauturi
alcoolice din fructe de padure
Posibilitatea achizitionarii de tesaturi
si impletituri din lina, diverse obiecte
de uz casnic si gospodaresc din lemn,
etc
Case si terenuri de vinzare in satele
comunei
Terenuri unde se pot dezvolta anumite
culturi: alun de padure, coacaz negru,
catina alba.
Zona beneficiaza de Legea Motilor
( impozitele pe terenuri si locuinte
sunt reduse la jumatate ), preturi mici
pentru terenuri, la fel si pentru
constructii

canalizare menajera si pluviala;

Lipsa statii de epurare;
Dirijarea apelor menajere in cursurile de
apa fara a fi tratate;
Circulatia apelor pluviale pe platforma
drumurilor si n lungul acestora
antreneaza aluviuni, distrug drumurile,
etc.
Lipsa unor statii de preselectare a
deseurilor menajere
Depozitarea sau aruncarea deseurilor la
intamplare
Poluarea vizuala determinata de garduri
din beton prefabricat, amplasarea de
anexe gospodaresti la strada
RISCURI

alunecarile de teren

inundatiile

avalansele

eroziunile de maluri si conuri de dejectie,

CAPITOLUL 4. CONCLUZII I RECOMANDRI

Analizind conditiile climatice de-a lungul unui an se poate
concluziona, ca acestea ofera conditii favorabile practicarii turismului

29

montan, in special in perioada de vara si inceputul toamnei. Existenta

climatului cu efect de fhn, caracterizat prin veri calde si senine cu
precipitatii reduse si toamne lungi si nsorite, vine sa completeze
conditiile favorabile asigurate de climat.
Vorbind despre infrastructura, Epoca trecuta nu a schimbat cu
nimic localitatile comunei, acestea fiind cu multe probleme atat cele
determinate de catre aceasta cat si de fluctuatia locuitorilor.
Posibilitatile economice reduse au determinat locuitorii, mai ales
tinerii, sa paraseasca locurile natale pentru a-si gasi de lucru, sau
pentru a se scolariza. Trebuie amintit si faptul ca in prezent populatia
comunei Scarisoara este in cea mai mare parte compusa din persoane
varstnice.
Localitatile comunei nu au posibilitati de dezvoltare, fondul
construit al acestora este destul de invechit, in ultimii ani construinduse putine case noi.
Din punct de vedere al dezvoltarii activitatilor economice
(comerciale, agricole, industriale) se remarca o slaba reprezentare a
acestora, localnicii ne avand putere financiara pentru a-si dezvolta
afaceri, ei ocupandu-se in continuare de cresterea animalelor si
prelucrarea lemnului, confectionand obiecte traditionale: butoaie,
donite, ciubere, fluiere, linguri si tulnice.
Sansele de relansare economico-sociala a localitatilor in
corelare cu programul propriu de dezvoltare sunt destul de limitate
tinand cont de perioada de tranzitie pe care o strabate atat comuna cat
si intreaga tara, posibilitati aparand doar in domeniile zootehnic si
turistic. Agentii economici existenti in prezent isi pot extinde si
imbunatati activitatea convingand localnicii de a se asocia.
Va trebui sa se dea o atentie deosebita cresterii animalelor,
ajutorarii persoanelor care se ocupa de aceasta activitate, precum si
procurarii animalelor de rasa si crearea facilitatilor pentru a intretine la
nivelul noilor cerinte si exigente impuse de Uniunea Europeana a
acestor animale.
Orice noua interventie in cadrul fiecarei localitati se va putea
realiza doar dupa ce infrastructura va fi pusa la punct.

30

SITOGRAFIE

1. PRIMRIA COMUNEI SCRIOARA

2. CAZARE SCRIOARA
3. PETERA GHEARUL DE LA SCRIOARA
4. COMUNA SCRIOARA

31