Sunteți pe pagina 1din 5

Ciocolata neagr[modificare | modificare surs]

Ciocolata neagr, numit i ciocolat amruie, este un amestec de cacao i unt de cacao cu
zahr. Ea conine minimum 35% cacao, proporia depinznd de fabricant. Necesarul de zahr
depinde de amreala varietii de cacao utilizat.

Ciocolata cu lapte[modificare | modificare surs]


Ciocolata cu lapte conine, conform reglementrilor UE[1] impuse, un minim de 25% substan
uscat de cacao i 12 % substan solid de lapte (n general lapte praf sau lapte condensat).
Prima ciocolat cu lapte a fost lansat de elveianul Daniel Peter n 1875.

Ciocolata alb[modificare | modificare surs]


Ciocolata alb este ciocolata produs din unt de cacao, zahr, lapte, vanilie i alte arome.
Nu conine cacao pudr sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiat de alb.

Istoria ciocolatei[modificare | modificare surs]


Istoria ciocolatei ncepe cu dou mii de ani n urm, cnd cultura arborelui de cacao era
practicat n America de Sud.
Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din
Lumea Nou. Aduse n Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenie, deoarece
nimeni nu tia la ce folosesc.
n 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit c Montezuma, conductorul aztecilor,
obinuia s bea o butur preparat din semine de cacao, numit "chocolatl". Montezuma
obinuia s bea aproape cincizeci de cni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez aceast butur
regal, pe care acesta a gsit-o cam amar pentru gustul su.
Spaniolii au adugat trestie de zahr i i-au mbogit aroma cu ajutorul vaniliei i scor ioarei. n
plus, au descoperit c butura este mai gustoas servit fierbinte.
Locuitorii Spaniei au nceput, treptat, s aprecieze miraculosul preparat, servit cu precdere de
aristocraie. Ei nu au dezvluit Europei secretul acestei buturi timp de un secol. Clugrii
spanioli au fost cei care au fcut public modul de preparare a acestei buturi ce a fost rapid
apreciat la Curtea Regal din Frana i apoi din Marea Britanie.
Locul privilegiat al ciocolatei n civilizaiile moderne se datoreaz aromei sale inimitabile, dar i
unei aure magice transmise de-a lungul timpului. ntr-adevar, cacohuaquatl n limba inca
nseamn "cadoul grdinarului paradisului ctre primii oameni", adic a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca moned de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru
prepararea buturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru nlturarea oboselii
i cu gust foarte plcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri n 12 ani, nflorete n tot cursul
anului, avnd aproape 100.000 flori n buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.
n secolul XIX s-au produs dou transformri importante n istoria ciocolatei. n 1847, o companie
englez a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai trziu,
elvetianul Daniel Peter s-a gndit s adauge un ingredient nou: laptele.
La scurt timp, o nou invenie a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai sczut dect
cea a corpului uman. Aadar, ciocolata se topete n gur i la figurat, dar i la propriu. Ciocolata
neagr se topete la 34 - 35 grade Celsius, n timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o
temperatur mai sczut cu cteva grade. n prezent, ciocolata cu lapte este cel mai cutat
sortiment, ciocolata neagr fiind apreciat doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Sntate[modificare | modificare surs]


Dei ciocolata este mncat de plcere, consumul de ciocolat cacao/ciocolat amruie a fost
dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi

efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al tusei i inhibitor al diareei[3]. n ciuda


beneficiilor posibile, consumul excesiv de ciocolat poate favoriza obezitatea i apariia diabetului
zaharat. Un studiu prezentat de ctre BBC a artat c n timpul topirii ciocolatei n gur, creierul
uman cunoate o cretere a activitii electrice, iar ritmul cardiac crete mai mult dect n timpul
unui srut pasional i senzaia dureaz de patru ori mai mult.[4].

Sistemul circulator[modificare | modificare surs]


Studii recente au artat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolat amruie i
cacao. Cacaua posed un puternic efect antioxidant natural, protejnd mpotriva oxidrii lipoproteice, ceva mai mult dect alte alimente sau buturi bogate n antioxidani polifenolici.
Procesarea cacauei cu substane alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au
demonstrat de asemenea un efect de reducere a tensiunii arteriale i de mbuntire a dilata iei
vaselor de snge datorate circulaiei sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolat. [6]In plus,
ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv n accidentele vasculare cerebrale de tip
ischemic[7] Chiar a existat o diet numit "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe
consumul de capsule de ciocolat i cacao. Oricum consumul de ciocolat cu lapte, ciocolat
alb, laptelui gras cu ciocolat infirm beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse. [8].
O treime din grsimea ce se gsete n preparatele de ciocolat sunt grsimi saturate n
special acidul stearic i o grsime nesaturat numit acid oleic. Acionnd diferit fa de alte
grsimi nesaturate, acidul stearic nu crete nivelul colesterolului din snge.[9] Consumul de
ciocolat n cantiti relativ mari nu crete nivelul colesterolului, ci chiar este indicat o ac iune de
scdere a acestuia din urm.[10]

Proprieti afrodiziace[modificare | modificare surs]


Cultura popular romantic a atribuit ciocolatei proprieti afrodiziace puternice, adeseori fiind
asociate plceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componen a de natur
gras i zaharoas a ciocolatei stimuleaz hipotalamusul, inducnd o senzaie plcut, cu efect
asupra nivelului serotoninei.[11] Dei serotonina are un efect stimulator, n cantiti mari aceasta
este transformat n melatonin care duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii[modificare | modificare surs]


Anumite studii statistice au relevat creterea incidenei unor anumite forme de cancer la
persoanele care consum, n mod curent i n cantiti apreciabile, dulciuri, cum ar fi ciocolata.
Dar exist foarte puine dovezi care s indice proprieti favorizatoare sau de tratament ale
cancerului prin intermediul ciocolatei bogate n flavonoide. Rezultate obinute n laboratoare
dovedesc proprieti anticancerigene ale flavonoidelor coninute n boabele de cacao i cacaoa. Mars Incorporated, o companie american de dulciuri, cheltuiete anual sume considerabile
pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla n tratative cu o companie farmaceutic
pentru a scoate pe pia un medicament bazat pe flavonoizi sintetizai din boabele de cacao.
Conform cercetrilor sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard, Universitatea
California i mai multe laboratoare de cercetare la universiti din Europa, medicamentele pe
baz de cacao ar putea ajuta n tratamentul diabetului, demenei i a altor boli.[14] Unele studii
indic chiar efecte de temperare i reducere a tusei persistente. Ingredientul activ n combaterea
tusei, teobromina fiind de trei ori mai eficient n tratament dect codeina, principalul medicament
utilizat contra tusei.[15] De asemenea, ciocolata are o aciune local de calmare i rehidratare a
mucoasei gtului. Flavonoidele de asemenea au o aciune inhibatoare antidiareic, ceea ce
sugereaz beneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolat. [16]

Riscul de obezitate[modificare | modificare surs]


ngrijorarea major a unor nutriioniti este faptul c, dei consumul de ciocolat poate afecta n
mod pozitiv prevalena unor biomarkeri care pot reduce inciden a bolilor cardiovasculare, aceast
cantitate va fi destul de mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un numr mare de
calorii introduse n circuitul alimentar, calorii care, nefiind utilizate n procese intensive energetice
celulare, provoac obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu efect, favoriznd obezitatea
n acelai timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee[modificare | modificare surs]


Contrar credinei populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut confirma o ac iune
sigur, dei zahrul din ciocolat poate contribui la creterea valorii glicemiei sanguine. Laptele
este dovedit a favoriza apariia acneei i n general consumul excesiv de ciocolat cu lapte poate
ntr-o oarecare msur favoriza apariia acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb[modificare | modificare surs]


Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentraii de plumb dintre produsele dietetice tipice
omului occidental, cu potenial de a cauza o slab otrvire cu plumb. Dei studii recente au artat
c boabele absorb puin plumb, acesta tinde s se lege de cojile boabelor i astfel s devin
contaminate. Un articol de recenzie, publicat n anul 2006, afirm c, n ciuda nivelului ridicat al
consumului de ciocolat, exist un numr mic de date cu privire la concentra iile de plumb din
aceste produse.
ntr-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultur al S.U.A) din anul 2004, nivelul mediu de
plumb din eantioanele testate varia de la 0,0010 pn la 0,09565 g plumb per gram de
ciocolat; dar un alt studiu realizat de un grup de cercetare elveian n anul 2002 a descoperit c
unele ciocolate conineau pn la 0,769 g per gram, aproape de limita standard internaional
acceptat de plumb din cacao pudr sau boabele de cacao, care este de 1 g plumb per
gram. [19]
n anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a cobort cu o cincime cantitatea de plumb
permis n dulciuri, dar conformarea la aceast limit este opional. [20] n timp ce studiile arat
c plumbul aflat n compoziia ciocolatei ar putea fi absorbit doar par ial de organismul uman,
nc nu este cunoscut debutul efectelor plumbului asupra bunei func ionri a creierului copiilor i
chiar n mici cantiti plumbul poate determina deficiene ale dezvoltrii neurologice, inclusiv
scderea factorului IQ. [21]

Otrvirea cu teobromin[modificare | modificare surs]


n cantiti suficiente, teobromina gsit n ciocolat este toxic pentru organismele animale,
precum caii, cinii, papagalii, roztoare mici, i pisici deoarece acestea nu sunt capabile
s metabolizeze substana chimic n sine. Dac sunt hrnii cu ciocolat, teobromina va rmne
n sistemul lor circulator o perioad de timp de pn la 20 ore, iar animalele vor experimenta
crize epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne, sau chiar moartea. Tratamentul n astfel de
cazuri implic inducerea strii de vom n cel mult dou ore de la ingerare, sau contactarea de
urgen a unui medic veterinar pentru stabilirea tratamentului medicamentos.
Un cine de talie medie care cntrete aproximativ 20 de kilograme va avea de-a face cu
disconfort intestinal sever dup ingerarea a nu mai mult dect 240 g de ciocolat amruie, dar nu
va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia dect dac mnnc cel puin jumtate de
kilogram de ciocolat cu lapte. Ciocolata amruie are de 2 pn la 5 ori mai mult teobromin,
ceea ce o face mai periculoas pentru cini. Conform Merck Veterinary Manual, aproximativ
1,3 grame de ciocolat de cas per kilogram corp al unui cine, sunt suficiente pentru a provoca
simptomele de toxicitate.
De exemplu: un baton obinuit de 25 de grame de ciocolat de menaj este de ajuns pentru a
provoca aceste simptome unui cine de 20 de kilograme. Bineneles, ciocolata de menaj este
rareori folosit n consumul direct datorit gustului ei neplcut, dar alte toxicit i canine provocate
de ciocolata amruie pot fi extrapolate n baza acesteia. Iar deoarece cinilor le place gustul
dulciurilor de ciocolat la fel de mult ca i oamenilor i sunt capabili s gseasc i s mnnce
cantiti mult mai mari dect servete n mod obinuit un om, acetia ar trebui inui departe de
mult rvnita ciocolat. Exist rapoarte conform crora salteluele fcute din pastile de cacao sunt
periculoase pentru animalele de cas (i nu numai).[22][23][24] Gustrile fcute din carob pot fi
folosite n loc, acestea nepunnd n pericol sntatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent[modificare | modificare surs]

Ciocolat topit

Dulciuri din ciocolat

Un model al lui Reichstag produs din ciocolat la un magazin din Berlin

Ciocolata conine o varietate de substane:

Zahr
Teobromin, alcaloidul principal in cacao i ciocolat [26] i parial responsabil pentru
efectul stimulator al ciocolatei
Triptofan, un aminoacid esenial i un precursor al serotoninei
Fenetilamin, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de oxidaza monoaminic B deci nu
atinge creierul n cantiti mari
Cafein, prezent doar n cantitai foarte mici [26]

Ciocolata este un uor stimulant pentru oameni datorit prezenei teobrominei.[28] Are un efect
mai pronunat pentru cai, deci este interzis utilizarea acesteia la cursele de cai.

Producie i consum[modificare | modificare surs]

n anul 2016 se estima c, n medie, un european sau american consum n jur de 5,2 kg de
ciocolat pe an.[29]

Note[modificare | modificare surs]


1. ^ Directiva Parlamentului European i a Comisiei Europene 200/36/EC referitoare la
produsele din cacao i ciocolat destinate consumului uman.
2. ^ DeNoon, Daniel J.. Dark Chocolate Is Healthy Chocolate. WebMD. Accesat la 20 mai
2008.
3. ^ Ingall, Marjorie. Chocolate can do good things for your heart, skin and brain. CNN
Health. Accesat la 20 mai 2008.
4. ^ BBC NEWS Chocolate better than kissing. BBC News. Accesat la 17 februarie 2007.
5. ^ Haynes, Fiona. Chocolate as a Health Food?. Low Fat Cooking. Accesat la 3 martie
2006.
6. ^ Dark Chocolate May Lower Blood Pressure. WebMD. Accesat la 29 mai 2008.
7. ^ Cum ne protejeaz ciocolata

S-ar putea să vă placă și

  • Proiectee
    Proiectee
    Document1 pagină
    Proiectee
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Dieta Cu Lamaie
    Dieta Cu Lamaie
    Document3 pagini
    Dieta Cu Lamaie
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • ECommerce Pentru Promovarea Vinurilor Romanesti
    ECommerce Pentru Promovarea Vinurilor Romanesti
    Document16 pagini
    ECommerce Pentru Promovarea Vinurilor Romanesti
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Dieta Cu Lamaie
    Dieta Cu Lamaie
    Document3 pagini
    Dieta Cu Lamaie
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Danone
    Danone
    Document2 pagini
    Danone
    Didi Diana
    Încă nu există evaluări
  • Intrebari Lucrare Tranzactii 1
    Intrebari Lucrare Tranzactii 1
    Document6 pagini
    Intrebari Lucrare Tranzactii 1
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Unităţi de Măsura
    Unităţi de Măsura
    Document3 pagini
    Unităţi de Măsura
    Rus Cosmin
    67% (3)
  • Înghetata
    Înghetata
    Document6 pagini
    Înghetata
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • 0 1unitatidemasura
    0 1unitatidemasura
    Document1 pagină
    0 1unitatidemasura
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • 37 Matematica
    37 Matematica
    Document4 pagini
    37 Matematica
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Economia de Piață
    Economia de Piață
    Document3 pagini
    Economia de Piață
    Madalina
    Încă nu există evaluări
  • 0 Litrul
    0 Litrul
    Document1 pagină
    0 Litrul
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Ciocolata Proiect
    Ciocolata Proiect
    Document1 pagină
    Ciocolata Proiect
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Napola CT
    Napola CT
    Document2 pagini
    Napola CT
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Ciocolata Cu Crema de Fructe
    Ciocolata Cu Crema de Fructe
    Document79 pagini
    Ciocolata Cu Crema de Fructe
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Asemenea
    Asemenea
    Document8 pagini
    Asemenea
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte Examen Felicia Dum
    Subiecte Examen Felicia Dum
    Document7 pagini
    Subiecte Examen Felicia Dum
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Ciocolata Neagră
    Ciocolata Neagră
    Document5 pagini
    Ciocolata Neagră
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Argument
    Argument
    Document3 pagini
    Argument
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Argument
    Argument
    Document3 pagini
    Argument
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Agricultura Si Alimentatia Pe Glob
    Agricultura Si Alimentatia Pe Glob
    Document6 pagini
    Agricultura Si Alimentatia Pe Glob
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Comertul Exterior Al Romaniei
    Comertul Exterior Al Romaniei
    Document32 pagini
    Comertul Exterior Al Romaniei
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Central Iz Are
    Central Iz Are
    Document4 pagini
    Central Iz Are
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Comertul Exterior Al Romaniei
    Comertul Exterior Al Romaniei
    Document32 pagini
    Comertul Exterior Al Romaniei
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Comertul Exterior Al Romaniei
    Comertul Exterior Al Romaniei
    Document32 pagini
    Comertul Exterior Al Romaniei
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Accent Pe Bazată Pe Scop
    Accent Pe Bazată Pe Scop
    Document1 pagină
    Accent Pe Bazată Pe Scop
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Distribuu021Bia Bunurilor Productive
    Distribuu021Bia Bunurilor Productive
    Document8 pagini
    Distribuu021Bia Bunurilor Productive
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Introduce Re
    Introduce Re
    Document2 pagini
    Introduce Re
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări
  • Central Iz Are
    Central Iz Are
    Document4 pagini
    Central Iz Are
    Izabela Nicoleta Savu
    Încă nu există evaluări