Sunteți pe pagina 1din 19

5

Schema Impulse radio


Din punct de vedere istoric sistemele UWB sunt bazate pe conceptul de
impuls radio (IR). Impuls radio se refer la generarea unor serii de
impulsuri de durat foarte scurt, de ordinul sutelor de picosecunde.
Fiecare impuls are un spectru foarte larg, care trebuie s adere la
condi iile de gabarit impuse. Fiecare impuls are un nivel sczut de
energie datorit nivelelor de putere foarte reduse permise pentru trans misiile de tip UWB. De aceea se vor utiliza mai multe impulsuri pentru a
transmite un singur simbol informa ional. Impulse radio are avantajul de
a fi o tehnic in banda de baz. Cea mai comun schem de modulare
pentru sistemele UWB este bazat pe modularea impulsurilor in pozitie
cu salt in timp (time-hopping pulse position modulation, TH-PPM).
Schemele de modulatie pot fi de tip: salt in timp (time-hopping, TH),
tehnici de tip secven direct (direct se quence, DS) sau scheme
multipurttoare. Dintre acestea vom prezenta doar tehnicile de tip TH i
DS
Comunica iile modulate in timp pentru sistemele UW B (time-modulated,
TM-UWB) sunt bazate pe emisii discontinue de impulsuri Gaussiene, sau
de alte tipuri de forme de und. Fiecare impuls respect cerin ele de band
foarte larg. Acest tip de transmisii nu necesit utilizarea adi ional a
modula ii deoarece impulsul se propag bine in canalul radio. Deci este o
abordare in banda de baz. Iar conceptul radio este denumit ca impuls
radio (IR).
Un simbol informa ional transmis este transmis cu ajutorul a N impulsuri
pentru a realiza ctigul de procesare, care poate fi folosit pentru a
diminua zgomotul i interferentele. Aceasta este similar cu
abordarea utilizat pentru sistemele cu spectru mprtiat. Ctigul de
procesare derivat din aceast procedur poate fi definit ca:
PG1 = 10 log (N)

(2.5)

In cazul sistemele UW B- - IR pentru forma de unda se poate folosi orice


func ie care satisface condi iile de gabarit impuse. Forme comun adoptate
includ impulsul: Gaussian, Laplacian, Rayleigh sau Hermitian
[Oppermann04]. Receptorul pentru UW B este un corelator homodin, care
este bazat pe o arhitectur ce utilizeaz conversia direct din banda de radiofrecvent in banda de baz. Spre deosebire de sistemele cu spectru mprtiat

impulsul nu ocup toat perioada de chip. Aceasta nseamn c factorul de


umplere poate fi foarte mic. Ctigul de procesare datorat factorului de
umplere este dat de:
Tp
PG2 = 10 log
unde Tf este durata unui frame i Tp este durata unui impuls
Catigul total de procesare este suma celor dou tipuri de catig (Time
Domain Corporation, 1998)
PG = PG1 + PG2

(2.7)

2.1.1 For ma se mnalului UWB

1.
2.

Semnalul UW B poate fi generat printr-o mare varietate de metode. Se pot


utiliza generatoare de impulsuri foarte scurte filtrate trece band, aa cum
au fost abordrile de inceput in experimentele UW B. Alternativ, se pot
genera semnale UW B cu form precis i plasate cu exactitate in spectrul
de frecvente permis. Sau, se pot pur i simplu scala metodele de
modulatie pentru sistemele radio conventionale, cum ar fi sistemele cu
spectru imprtiat (direct sequence spread spectrum, DSSS)[IEEE802
03/334] sau sisteme OFDM [IEEE802 03/449] astfel incGt lrgimea de
band rezultat in urma modulatiei s ocupe cel putin 500 MHz.
Putem defini dou tehnicile pentru generarea semnalului UW B:
tehnici de excitare direct a antenei cu impulsuri;
tehnici de filtrare spectral.
Semnalele sunt proiectate prin modelarea propriettilor lor ca o functie
de
timp.
O
metod
de
generare
a semnalului UW B implic utilizarea transmisilor de semnale cum ar fi
functia
treapt,
sau
un
impuls
rectangular foarte ingust, urmat de un filtru trece band. Transmisiile
cu semnale foarte ascutite i
impulsuri extrem de inguste, se comport ca surse de energie cu band
foarte larg, care sunt apoi modelate de ctre un filtraj trece band
dorit. Desi o metod potrivit pentru unele sisteme UW B, acesteia ii
lipseste abilitatea a modela si a pozitiona precis energia semnalului UW
B in spectrul de frecvente. Un exeplu de emittor care utilizeaz un filtaj
trece band pentru obtinerea formei de und dorit este prezentat in figura
(2.2). Acest tip de emittor a fost folosit pentru primele experimente in
domeniul UW B.

MagnItudInea lul G(f)


ArnplItudIne lulg(t)

Figura 2.2: Exemplu de emittor care utilizeaz metoda de filtrare pentru


formarea semnalelor UW
Pentru o alt abordare, se pot sintetiza semnalele UW B cu precizie atat in
form cat si in pozitia in spectrul de frecvente. Pentru aceasta, semnalul
poate fi modelat in "banda de baz" 4i apoi shiftat in frecvent pe locatia
dorit din spectru cu ajutorul unei tehnici de heterodinare Armstron g.
Modelarea in banda de baz este mult mai usor de realizat decGt la
frecvente inalte.
Cea mai comun form pentru semnalul de tip UW B este cea a unui
impuls cu anvelop Gaussian. De aceea vom considera in continuare un
sistem ce se bazeaz pe acest tip de impuls.
Impulsul Gaussian g(t), cu amplitudinea unitar are urmtoarea
reprezentare in timp:
g (t) = exp (1125t2)

(2.8)

si in frecvent:
G (f) = exp [2 (fu)2]
unde u repezint parametrul de ltime al benzii.
0.1
0.1

(2.9)

0
1.0000 0.7500 0.5000
1.5
1 0.5 0
Timp (nanosecunde)

0.2500
0.5

0 0.2500 0.5000 0.7500


1 1.5
Frecventa (GHz)

Figura 2.3: Impulsul in banda de bazd i in spectru


In figura (2.3) este prezentat un impuls Gaussian particular pentru
care avem magnitudinea G (f) = 0.1 la frecventa f = 1.0 GHz.
Shiftarea impulsului in frecventa se poate face cu ajutorul unei heterodine
rezultand urmtoarea forma de und:
0

(0.5t2)
g0 (t) = exp

G0 (f) = exp [2 ( [f fc] B)2]

cos (2fc)

(2.10)

(2.11)

unde B reprezinta banda, iar fc reprezinta frecventa pe care este deplasat


impulsul.
Impuls cu anvelopa Gaussiana

1
0.8

Amplitudinealuigo(t)

0.6
0.4
0.2
0

0.2
0.4
0.6
0.8

Magnitudinea lui Go(f)

0.1

0
3.5

10.80.60.40.2

0.2

4.5

0.4

0.6

0.8

5.5

1Timp [ns]

Figura 2.4: Forma impulsului cu anvelop Gaussiana; fc = 4.5 GHz, B =


2GHz

In figura 2.4 este reprezentat un impuls radio cu amvelopa Gaussiana.


Frecventa centrala este 4.5GHz, largimea benzii este de 2GHz (banda
fractionara este Bf = 44z), pentru care am reprezentat spectrul in figura
(2.5).

Frecventa (GHz)

Figura 2.5: Power Spectral Density for a single pulse


Dupa cum se observa in figura 2.5, impulsul Gaussian are aceeai forma atat
in timp cat i in frecventa. Aceasta proprietare permite folosirea primei
tehnici de excitare directa a antenei, fara a mai fi nevoie de filtrarea
spectrala. Se poate proiecta forma impulsului astfel incat sa se respecte
specificatiile de gabarit impuse de FCC.
Un exemplu de emitator este cel din figura (2.6) [Kazimierz04]. Diagrama
bloc este pentru un emitator de tip M-BOK (M-ary Bi-Orthogonal Keying
Modulation). Acesta se bazeaza pe faptul ca la frecvente joase (in banda
de baza) este mai usor de controlat forma impulsului. Acest emitator
produce forma impulsului cu precizie in blocul formator de impulsuri,
datele fiind transferate din baffer la timpi preci i dati de catre un
generator de ceas. Fiecare impuls astfel obtinut este localizat precis in
frecventa cu ajutorul unui sintetizator de frecvente. Precizia acestuia find
data de precizia ceasului generator care comanda sintetizatorul de
frecvente i ceasul pentru date.

NESECRET

Figura 2.6: Exemplu de emittor UW


2.1.2

M o d u l a rea d a t e l o r i n c a z u l s i s t e me l o r U W B

Se pot folosi mai multe scheme de modulare a datelor pentru sistemele


UW B. Schemele de modulare potentiale includ atat scheme ortogonale
cat i antipodale.
Modularea impulsurilor in amplitudine
Modularea clasic a impulsurilor binare in amplitudine ( BPAM) poate
fi exemplificat folosind dou impulsuri Gaussiene antipodale aa cum
cum sunt prezentate in figura (2.7), in care este reprezentat un impuls
Gaussian cu lrgimea de band de 2GHz la -10dB, forma de und este
1

1
Bit = "1", Tp = 1.2 ns

0.8

0.8

0.6

0.6

0.4

0.4
AmplibJdine

AmplibJdine

Bit = "0", Tp = 1.2 ns

0.2
0

1
0.8

0.6

0.4

0.2

0.2

0.4

0.6

0.8

0.2

1 __________________________________________________________________________________
0.8
0.6
0.4
0.2
0
0.2
0.4
0.6
0.8

Timp [ns]

Timp [ns]

conform ecuatiei (2.10).


Figura 2.7: Forma impulsurilor pentru BPAM pentru bitul "0" i "1"
NESECRET

NESECRET

Semnalul informational modulat in amplitudine, in banda de baza, poate fi


reprezentat ca:
s ( t ) = d k w ( t ) ( 2 . 1 2 ) unde w (t) reprezinta
forma semnalului UW B, iar k reprezinta bitul informational transmis ("0"
sau "1") i
1, k = 0
(2.13)
1, k = 1
M o d u l a r e a i mp u l s u r i l o r i n f o r m a
dk = {
Modularea impulsurilor in forma
(pulse shape modulation, PSM)
folosete fome de unda diferite,
ortogonale, pentru reprezentarea bitului de "0" i "1". Impulsul transmis
poate fi reprezentat:
s (t) = (1 dk) w(0) (t) +
dkw(1) (t)
(2.14)
unde bitul informational dk
0,
k
=
0(2.15)
este:
dk = 1, k = 1

iar w(0) (t) i w(1) (t) reprezinta doud tipuri de unda diferite pentru bitul
informational "0" i pentru "1". Un exemplu pentru formele de unda care
pot fi utilizate pentru PSM este reprezentat in fi gura (2.13). Aceste doud
tipuri de forma de unda reprezinta prima derivata i cea de-a doua derivata
a impulsului Gaussian.
Gaussian.

NESECRET

NESECRET

0.8
Bit "0", T = 4 ns
Bit "1", Tpp = 4 ns
0.6

0.4

Amplitudine

0.2

0.2

0.4

0.6

0.8

2.5
2 1.5 1 0.5 0 0.5 1 1.5 2 2.5
Timp (ns)
Figura 2.8: Ferastra de timp pentru un impuls ce reprezint bitul "0" i
"1"
Modularea impulsurilor in po zitie
Cu ajutorul modulatiei impulsurilor in pozitie (PPM), bitul informational
ales s fie transmis influenteaz pozitia impulsului UW B. Aceasta
inseamn c bitul informational "0" este reprezentat de cate un impuls cu
originea la momentul zero, iar bitul informational "1" este shiftat in timp
de c0tre (indicele de modulatie) fat de momentul zero. Analitic aceasta
poate fi reprezentat ca:
s (t) = w (t dk)
(2.16)
unde w (t) reprezinta forma semnalului UW B, iar dk este simbolul
informational transmis, cu urmatoarele valori:
dk =

0,
k
1, k = 1

0
(2.17)

Indicele de modulatie este ales in functie de caracteristicile functiei de


autocorelatie pentru forma de unda folosita. Functia de autocorelatie
poate fi definita analitic ca [Proakis95]:
+
(t) = f
w () w (t ) d
(2.18)
De exemplu, daca dorim s implementam un standard PPM cu semnale
ortogonale, valoarea optima pentru indicele de modulatie (care va fi
opt) va fi una care satisface relatia urmatoare:

NESECRET

NESECRET

+
(opt) = f

Time [ns]

w () w (opt ) d = 0

(2.19)

0.8

bit informational "0"

bit informational "1"

0.6

Amplitude

0.4
0.2
0

0.2

0.4
0.6
0.8

Indicele de modulatie

1 0

0.5

1.5

Figura 2.9: Indicele de modulatie pentru modulatia PPM, > 1


In figura (2.9) este reprezentat un caz de modulare a datelor PPM pentru
care fractiunea de timp dintre simbolurile informationale de "0" i "1" este
mai mare decGt durata impulsului; indicele de modulatie este de obicei
considerat in lungimi de impuls.
2.1.3 Time - Hopping UWB
Pentru a preveni coliziuni intre diferitii utilizatori i pentru a asigura
robustete impotriva interferentelor in cazul accesului multiplu, fiecare
simbol informational nu este reprezentat de un sin gul impuls ci de o
secvent de impulsuri iar localizarea impulsului in interiorul secventei
este determinata de secventa pseudo-aleatoare de salt in timp (Time
Hopping sequence). Astfel TH reprezint o tehnic de modulare a
momentelor de transmiterea a impulsurilor. TH este folosit in sisteme de
tip sonar, radar sau sisteme de comunicatii. Pentru sistemele de
comunicatii (de exemplu UW B) pentru modularea informatiei se
folosete una dintre tehnicile prezentate mai sus: modularea datelor in
amplitudine, in pozitie sau cu schimbarea formei impulsului.
0 consecint a faptului c se folosete o secvent time hopping este aceea
c receptorul trebuie s cunoasc faza pseudoaleatoare pentru fiecare
utilizator. Codul este generat cu lungimea egal cu numrul de impulsuri
transmise pentru un simbol informational, apoi fiind folosit pentru fiecare
simbol transmis. Rata de transmisie a simbolurilor poate fi modificat
prin schimbarea numrului de impulsuri transmise

NESECRET

NESECRET

pentru un singur bit informa ional. Aceasta are un efect asupra


ctigului de procesare. Modularea datelor este tipic bazat pe PPM
utiliznd TH-UW B ca element de baz pentru sistemul de comunic a ii.
Abordarea permite folosirea tehnicilor de filtrare adaptat pentru receptor.
Valoarea indicelui de modula ie este de aproximativ un sfert din durata
impulsului [Oppermann04].

Figura 2.10: Schema de modulare Time Hopping


unde: Ts reprezint perioada simbolului, Tf este perioada de frame, iar cu
Tp notm durata impulsului.
Ts = Ns Tf, unde Ns E N

(2.20)

Perioada de repeti ie a impulsului (sau perioada de frame) este tipic aleas


de la sute pan la miilor de durate de impuls. Rata simbolului poate fi
definit ca numrul de impulsuri utilizate pentru a transmite un simbol
informa ional in perioade de frame fixe:
Rs =
1

= Ns1Tf

(2.21)

unde Rs este rata simbolului , Ts reprezint perioada simbolului, i Ns


numrul de impulsuri/bit informaional.
Astfel rata simbolului poate fi modificat in func ie de tipul transmisie
dorit. Pentru a putea efectua transmisii la distante lungi vom considera
un Ns mai mare, atunci pentru perioada de frame fix vom ob ine o rat
mai sczut. Pentru cazul opus, cnd dorim o rat mare de transmisie,
putem alege ori un Ns mai mic, ori un Tf mai mic. In aceasta const
flexibilitatea sistemelor UW B de-a se adapta condi iilor prezente in canal,
sau condi iilor impuse de utilizator, fr a face o schimbare hardwear.
Pentru TH-UW B vom considera cele trei tipuri de modulare a datele
pentru utilizatorul m de forma:
Ns - 1

s(m) (t) =

~~
~
=0
=
k

wt kTs jTf (cw)r)Tc 4

NESECRET

(2.22)

NESECRET

1. Modularea impulsurilor in pozi ie (Pulse Position Modulation,


PPM)

NESECRET

Timp (ns)
Figura 2.11: Fereastra in timp a unui bit informational transmis cu
ajutorul modulatiei PPM 2. Modularea impulsurilor in amplitudine
(Pulse Amplitude Modulation, PAM)

NESECRET

s(m ) ( t)

Ns1

~
~

wt kT s jT f ( c w ) ( j m ) T 4 m)

k=Ns1j=0

s(m) (t) =

(2.23)

j =

NESECRET

t kT

jT

(c )r
w

(2.24)

3. Modularea impulsurilor in form (Pulse Shape Modulation, PSM)

NESECRET

NESECRET

unde dk este bitul informa ional cu forma dat de ecua iile (2.13), (2.15)
sau (2.17); (cw)j este cel de-al j-ilea chip al codului pseudoaleator, w ()
este forma impulsului.
In figurile (2.11), (2.12) i ( 2.13) este reprezentat un singur bit
informa ional pentru PPM, PAM respectiv PSM. Pentru cazul PAM i
PPM aceea i secven a fost folosit pentru a se reprezenta bitul de "0"
i bitul de "1", pe cnd in cazul PSM, s-au utilizat dou secven e diferite.
Aceasta rezult intr-o alocare diferit a unui singur puls in interiorul
duratei de frame.
Modularea in amplitudine a impulsurilor binare ( BPAM) poate fi
reprezentat folosind de exemplu dou impulsuri Gaussiene diametral
opuse cum se vede in figura (2.12). Iar pentru PSM, pentru bitul
informational "0" prima derivat a impulsului Gaussian (care mai este
denumit i monociclu) i pentru bitul informational "1" s-a folosit cea
de-a doua derivat a impulsului Gaussian.

NESECRET

NESECRET