N.

Crainic Cursuri de mistic

D. Stniloae Ascetica i mistica
A. Andreicu Dinamica desptimirii
Cretinul n faa suferinei. Suferina n faa vieii i a morii
Spiritualitatea Ortodox. Ascetica i mistica Rsriteana:
1926 La facultatea de teologie Cernui era nfiintata disciplina ,,Literatura
religioasa modern
1932- o disciplin singular se introducea la Fac. Bucuresti, predat iniial de N.
Crainic i apologetul I.g.Savin la Sibiu cu denumirea Teologia Ascetic i Mistic.
La acd. Andreiana menionam pe Pr. D. St. i mitropolitul Nicolae Mladin
1948 prin reforma atee a nvmntului, spiritualitatea ortodox a fost eliminato
din programa de studiu teologic pt ca era o disciplina incomod pt. Un regim ateu,
totalitar.
Marile personalitati care alta data au dat importanta acestui obiect au suferit
ani grei (savin, staniloae, crainic).
Dupa evenimentele din 1989, Spiritualitatea Ortodoxa a fost reintrodusa in
unele facultati din tara , fie unita cu Morala Crestinam fie ca disciplina cu statut
propriu (cum e la Is i Sb) .
Denumirea
,,Ascez cuv.ntlnit n scrierile filosofilor dinainte de crestinism si vine de
la ,,ASKO (=a se strdui, nevoi, exersa)
Ex: Homer, Staici, cuv ,,Asceza se ref mai ales la eforturile fizice in vederea
dobndirii starii de sanatate biologic
n Fap. Ap. 24, 16 este folosit acest termen: ,,ntru aceasta m nevoiesc si eu ca sami pastrez pururea cuetul curat, inaintea lui Dumnezeu i a oamenilor.
Aadar la Sf. Pavel apoi la scriitori crestini recum Filon i Clement
Alexandrinul, cuv. ,,Ascezz capt pe langa sensul fizic, o conotatie profund
duhovniceasc.
Tot sf. Pavel compara crestinul, ascetul cu un atlet care se nevoieste pt
dobndirea mantuirii.
,
Mai tarziu, in sec 4 i mai ales prin Sf. Vasile cel mare, Reg Monajale s.n.
ascetice, iar manastirile ca locuri de lupt impotriva pacatelor i pt dobandirea
virtutilor- s.n. Askitirion
Cuv. ,,Misticvine de la vb. Grecesc MIW si insemana 1. A inchide ochii pt a
descoperi un lucru necunoscut i 2. A fi initiat intr-o invatatura inalt i ascuns.
Al II lea sens, intalnit in sec 4, in scr lui Marcel de Ancira i in mod deosebit la
Sf. Dionisie Areopagitul (,,Teologia Mistic )
Prin urmare, Spiritualitatea Ortodox, cuprinde 2 mari capitole Ascetica i
Mistica
Scopul vietii crestine l contituie desvrirea sau ndumnezeirea
,,Teosis= unirea cu Dumnezeu la capatul rugaciunii curate si neincetate si in abis
de .......
1

Pt atingerea acestui ideal, ar trebui sa parcurg o etapa ascetica i una

mistica sau sa urce cele 3 trepte ale unirii spirituale Purificare, Iluminare i
Desvrire
Etapa ascetica are la randul ei, 2 subetape: Ascetica negativa si Ascetic
pozitiv
Ascetica Negativdescrie modul in care crestinul se elibereaz de pcate si
patimi ca forme al raului spiritual din lume i din viata sa
Asceza pozitiv arata modul in care omul dobndeste si lucreaza virtutile
crestine .
Astfel Ascetica negativa, ne arata mijloacele cele mai eficiente de lupt
impotriva lcomiei pantecelui, desfranari, iubirii de argint, trandaviei/akediei,
maniei, tristeii, slavei desarte, mandriei
Asceza pozitiva ne vb de virtutile crestine, incepand cu virtutea credintei,
temerea de Dumnezeu, Gandul la moarte si poain.
Pocainta, numita si al II lea Botez sau Botezul Lacrimilor, Paza Gandurilor si a
mintii prin trezvie, rabdarea necazurilor cu nadejde. Blandetea i bunatatea,
smerenia despre care Sf. Ioan Scararul spune ca ,,este singura virtute care nu poate
fi umilita de draci i iubirea culmea a virtutilor crestine pe care Sf Simeon Noul
Teolog a numea Prima Imprteas i doamna a tuturor virtutilor.
Astfel ascetica ortodoxa ne descrie caile prin care ajungem de la impatimire,
prin despatimire la indumnezeire.
Mistica ne descrie experientele de culme, supranaturale ale vietii
duhovnicesti roade ale colaborarii cu harul dmnezeiesc, darul lacrimilor,
rugaciunea neincetata.
In istoria bimilenara a crestinismului, doar 3 sf. Parinti au primit apelaivul de
supranumele de Teolog (sf ioan Evanghelistul, Sf. Grigorie Teologul i sf. Simeon
Noul Teolog). Exista voci care il considera si pe sf Grig Palama un al 4 lea teolog si
mai nou, unele personalitati vb de parintele Dumitru Staniloae.
Pt sfintii parinti, Teologia nu inseamna asa cum se intampla azi, o institutie
sau un ansamblu de cunostinte despre Dumnezeu, ci era un dar sau o harisma care
se dobndea prin asceza si rugaciune.
Evagrie Ponticul a dat cea mai frumoasa deifinitie teologului si teologiei
spunand ca Daca esti teolog, roaga te cu adevarat si daca te rogi cu adevarat, esti
teolog.
Pt Sf. Parinti, teologia nu era o vorbire despre Dumnezeu, oricat de inalta ar fi
aceasta ci era o convorbire cu Dumnezeu, realizata in stare de rugaciune.
Din acest motiv, conditia fundamentala a progresului in cunoasterea
duhovniceasca era diferita de cunoasterea rationala sau discursiva, o constituie
Purificarea sau Curatirea de patimi.
Cunoasterea teologica sau TEOLOGGOSIA are o profunda dimensiune ascetica
in sensul ca pe masura ce ne eliberam de pacate si patimi, patrundem tot mai
adanc in tainele dumnezeirii. Din acest punct de vedere, cunoasterea cea mai
apropiata de ceea ce Dumnezeu este in fiinta Sa o au sfintii chiar daca acestia erau
2

analfabeti asa cum a fost Sf. Antonie cel Mare. Pe masura ce ne eliberam de pcate
si lucram virtutile, in viata noastra launtrica se produce un dublu paradox:
1. Dumnezeu vazand si pretuind eforturile noastre, ne descopera cat mai multe
dintre tainele sale,
2. Sufletul nostru purificat de pacate isi largeste capacitatile si patrunde tot mai
adanc in misterul dumnezeirii .

Spiritualitatea individual sau comunitar

Viata monahala
Viaa de familie
Paul Evdochimov spunea ca viata monahal si cea de familie nu sunt 2 cai opuse,
ci dimpotriva ele sunt Taborul si Ermonul vietii duhovnicesti, ambele conducnd prin
mijloace specifice catre acelai vrf al vieii cretine mntuirea sau sfinenia.
De altfel, Mntuitorul nsui nu a lasat o spiritualitate pentru mireni si alta
pentru monahi ci un singur fel de via care sa-l conduc pe om la ndumnezeire fie
c trieste in societate si in familie fie ca triete n pustie.
n privina originii monahismului exist numeroase opinii. Unii istorici spun ca
monahismul cretin si-ar avae originea in China sau in India unde o form de via
monahala exista acum muli ani in urm.
Alti istorici spun ca monahismul ar fi avut originea in America, inainte de a fi
ea descoperit.
Exist chiar teologi rationalisti care consider c mpnahismul este o forma de
via contrar vietii umane pentru ca omul, spun ei, a fost creat pentru viaa
comunitar. Un dictionar spune ca viaa monahal este o viaa de masochiti.
Monahismul crestin este o forma, prin excelenta de vocatie si intr-o lume care
se indeparteaza de Dumnezeu. Totusi monahii sunt chemai s fie adevrate faruri
calauzitoare pentru lume si asa cum ii considerea teologia rsriteana ,,chipul
ngeresc de vieuire.
Istoric, adevratii intemeitori ai monahismului sunt:
1. Sf. Antonie cel Mare: pt IDIORITMIC sau de sine
2. Sf. Pahomie si Sf. Vasile: pt CHINOVIAL sau de OBSTE
Pn atunci istoricii fac referire la alte anumite forme de asceza trupeasca si
spirituala.
3

Eustatie al Tesalonicului arata ca pn in secolul 3 au existat urmatoarele

forme de nevoin. Cei care nu se splau sau nu isi tiau prul. Altii care se rugau
pe pmntul gol.
Achimii = neadormiti
- Altii care se plimbau goi
- Altii care se acopereau cu pmnt
- Nu vorbeau
- Stateau in pesteri
- Traiau in lanturi, pomi, pe stalpi
Sfinii restaureaza armonia primordial de la inceput
Lumea: calea spre Rai sau Drumul spre Iad
1359 --- +Sf. Grigorie Palama: doar omul are suflet rational insa si
plantele au simturi
1555: conceptie care spune ca plantele si mineralele reactioneaza
stimulilor din natura
Ceea ce nu se exprim, se imprima!!!!!
Sf Max Mart. Dezvolta o inalta invatur despre lumea prezent,
material ca o biseric in extensie sau un Rai in potenial
=podoab armonie. Arat modul in care Dumnezeu a creat
lumea si anume: Din iubire infinit o armonie infinit i spre iubire
venic
Sf. Max Mrt. i spiritualitatea ortodox, inva ca atunci cand a creat lumea
ca intreg i fiecare lucru in parte, Dumnezeu a sdit in fiecare un lucru in parte un
Logos sau un sens, o raiune dumnezeiasc.
Toate aceste raiuni prime erau duhovnicesti i folosirea lucrurilor de ctre om
in conformitate cu aceste ratiuni ar fi trebuit s conduc la (dumnezeire)
Sf. Maxim: raiunea dumnezeirii erau suport pentru raiunile superioare si
toate duceau catre raiunea suprem (ca intr-o piramid)---Logosul ntruat Hristos
Aceste raiuni dumnezeiesti erau obiective (curate). Prin pcat, omul le-a
subiectivizat, astfel nct el nu mai distinge in faza de pcat raiunile prime ale lor,
ci poftele pe care toate aceste lucru i persoane trebuie sa i le produc.
***Alturi de persoana iubit, bucuriile se dubleaz, iar necazurile se njumtesc
Sf. Maxim Mrturisitorul: printr-o intens lucrare ascetic ,omul poate restabili
si redescoperi ratiunile dumnezeisti ale lucrurilor prin ceea ce se numeste misterul
sau taina materiei nduhovnicite, transformnd creaia intr-o adevrat biseric prin
care omul (regele si preotul ei) svrete o neincetat liturghie cosmic.
ntlnim n scrierile prinilor rsriteni numeroase referiri la pustie care era
considerat un spaiu si un trm al duhurilor rele in care se ddeau adevratele
rzboaie duhovniceti.
Mai trziu, muli Sfini Prini vorbesc de retragerea interioar, lepdarea, ura
sau chiar moartea fa de lume, dar prin aceasta nu trebuie s nelegem lupta
4

impotriva lucrurilor materiale i nici fuga (instrinarea) de societate sau familie ci

retragerea interioar in petera sufletului nostru prin Isihie
Un lucru interesant il contituie faptul c cel mai mare savant i astrofizician al
lumii Stephen Hawking precum si cel mai mare oservator al lumii confirm toate
aceste adevruri cretine cu origine in Sfnta Scriptur i in operele Sfinilor Prini.
Alturi de lume, printi duhovniceti ai spiritualitii noastre vorbesc de taina
sau misterul trupului indemnndu-ne s ne comportm cu maxim responsabilitate
a clipei prezente.
Cea mai frumoas definiie dat timpului vieii noastre poate fi a Printelui D.
Stniloae:
,,Timpul e intervalul dintre btaia lui Dumnezeu la poarta
sufletului nostru i dragostea noastr de a-i deschide
Toat spiritualitatea ne inva c timpul vieii prezente este un timp al
pregtirii pentru venicie si de aceea viaa noastr, mai scurt sau mai lung,
trebuie sau fie o necontenit asteneal pentru a da un raspuns bun la nfricpata
judecat ce va s vin.
Prinii duhovniceti latini ne sftuiesc: MEMENTO MORE
Pr. Greci:
Spiritualitatea noastr ne ndeamn s ne comportm fa de timpul nostru fr
excese cu discernmnt ca si cum ar trebui sa ne slujeasc 1000 ani, iar fata de
fiecare clip a vieii prezenta sa fim mai responsabili ca si cum am muri mine.
Cele mai multe pcate pe care le svrim se datoreaz lipsei contiinei
iminenii mortii pentru ca daca am tri fiecare clip ca i cum ar fi ultima, am tri n
adnc pocin, mpcndu-ne nti cu Dumnezeu apoi cu aproapele si aa ne-am
mpca cu noi nine.
Iorga: NU CONTEAZ CT TRIM CI CT DE GROAS ESTE DRA FAPTELOR
BUNE PE CARE AI LSAT-O N
URM

Elemente de antropologie duhovniceasc. OMUL tain

teologic
Epoca n care trim se mai numeste i epoca ,,PSI fiindc este o lume
caracterizata de numeroase descoperiri in ceea ce privete fiina i viaa umana.
Astzi este tot mai mult cercetat s tot mai adnc inteles, incepnd cu zonele abisale
ale subconstientului sau i pn la manifestrile sale fizice, psihice si spirituale cele
mai inate sau cum ar spune parintii filocalici din iadul patimii lor spre raiul virtutilor.

Sf. Teognost, un scriitor filocalic spunea ca omul este o taina negraita:

ptrundea in universul de tain, pe care il constituie fiinta umana, este o expresie a
curtiei si a iubirii.
Fericitul augustin in conf. Sale spune: ,,Ne-ai facut pentru tine Doamne si
sufletul meu este obosit pn cnd nu se va odihni intru tine
Sfantul grigorie palama consider c omul este insufletit de pasiunea
divinului, adic exista in adncul sufletului nostru ceva mai adnc in noi si aceasta
este prezenta lui Dumnezeu.
De altfel, Sf. Scripturinvat ca omul a fost creat dup chipul i asemanarea
lu Dumnezeu chiar daca a cazut in robia pacatelor si a patimilor, el are ca vocatie
esentiala, dobandirea asemnrii cu Dumnezeu sau indumnezeirea.
Sf Grigorie de Nyssa si urmand lui intreaga mistica ortodox. Inva ca omul
este un inel de legatura intre lumea materialp si cea spiritual, un microcosmos
care sintetizeap un sine lumea cea mare sau macrocosmosul dar in acelasi timp, o
fiint aflat permanent intr o continua epectaz sau tindere inainte catre Printele
cel Ceresc .
De altfel experianta vietii umane, ne demonstreaza ca omul nu isi poate gasi
niciodata indeplinirea deplina in lumea materiala care este saraca si limitata in
forme si manisfestari si ca adevarata lui realizarea trebuie cautata intr-un plan net
superior in bogata lume spiritual. LOGOTERAPIA-vindecarea prin cuvnt.. omul
trebuie sa aibe un de ce?
Omul in cautarea sensului vieii
n limba greaca den de om sau..............provine de la un derivat al cuv
ANW care inseamna in sus.
Sf vasile cel Mare spunea ca daor omul are pozitia verticala si privirea
indreptat catre cer.
Sf Parinti invat la randul lor ca omul este o fiinta necunoscut un ,
o taina teologic si vorbesc depsre 3 trepte ale apofatismului:
1. Cunoaterea finite umane dintr-o perspectiva biologic sau fiic, asa cum o
fac stiintele trupeasca
2. Cunoastera bogatei vieti sufleteti sau psihologice a omului psihologic
3. Aprofundarea mult mai inaltei sale vietii spiritual si duhovnicesti
Cu toate incercrile de cunoatere i cu att mai puin de epuizare a
misterului pe care il reprezint fiina uman, omul va rmne chiar si pentru
el nsui o tain suprafiinial dup al crui chip sis pre a crei asemnare a
fost creat de Dumnezeu, iar adevarata lui implinire nu a fi gsit niciodat n
lumea material ci n bogata lume duhovniceasc.

TRUPUL prieten sau duman

Sf. Ioan Scrarul n Scara se ntreab cu privire la trupul su: cum poi tu s mi
fii i prieten i vrjma?
6

Sf. Max Mart numete trupul ,,Moarte sau Antihrist i vorbeste despre arpele
trupului dar n toate aceste denumiri nu trebuie s vedem o atitudine negative a
spiritualitii rsritene la adresa elementului material din constituia uman, ci
discernmntul fa de trup, ci n funcie de atitudinea noastr poate deveni:
Un templu al Duhului Sfant sau dimpotriv
O peter de tlhari i de pcate (Sf Max M)
Acelai Sf Ioan Scrarul sppune c n viaa omului exist o lupt permanent i
surd ntre legea trupului i legea duhului , fieare dintre acestea cutnd s o
supun pe cealalt i tot el vorbete despre 3 cai de lucrare a trupului:
1. O cale potrivit cu firea
2. O cale contrar firii
3. O cale mai presus de fire (a nduhovnicirii)
Ascetica Ortodox face numeroase referiri la afecte i simurinvnd c cele
dinti(afectele: foamea, setea, teama, nevoia de odihna) sunt sfinte si neprihanite.
Ele au intrat n firea omului prin cderea n pcat i n funtie de modul n care le
folosim se pot spiritualize deplin sau dimpotriv, pot tr trupul n pcatele i
patimile cele ma iraionale.
n privina simturilor mistica ortodox, vorbeste despre 3 atitudini:
1. exist o directie care consider c atunci cnd Sf Pavel vb ddespre simurile
spiritual vorbete de fapt despre o figur de stil
2. alt directive consider c simurile duhovniceti sunt o spiritualizare a
simurilor
3. o directive mult mai mistic ce consider simturile spiritual diferite de cele
trupeti care intra n lucrare pe treptele cele mai nalte ale vieii duhovniceti.
Atunci Sf Pavel vorbeste despre inim sau subcontientul patimilor i
transconsimul care se sl. Prin Botez i despre minte ca ton al dimensiunii si
cele 3 feluri de gnduri teonomice (dumnezeieti) sau
autonomia (omeneti) eteronomia(drceti) de unde i recomandare Sf prini de
trezvie.
Ascetica Ortodox ne recomand s ne comportm cu deosebit discernmnt
fa de trupul nostrum i facultile sale nu epuizndu-l n placer i pofte pctoase
ci nduhovnicindu-l sau spiritualizndu-l prin nfrnare i virtui.
Scopul acestei ort. Nu constituie suprimarea trupului sau anihilarea
simurilor sau puterilor sale, ci sublimarea acestuia deplin covrire a elementului
material de ctre cel spiritual

PONIROLOGIE
nvtura de Credina Ortodox ne spune ca viata este o permanent lupt
mpotriva raului i a formelor pe care acesta le mbrac n pacate si in patimi.
Moralistul roman Constantin Pavel spunea pe buna dreptate ca lumea piere, dar nu
i d seama de unde i vine pieirea. Arunc vin ape diferite cause economice,
sociale sau politice dar nu realizeaz c de fapt adevrata cauz a tuturor relelor
din lume i din sufletul omului o constituie pcatul.
Sf Paisie Aghioritul sp cu mult discernmnt c odinioar, n lume exista mult
bine i mult buntate care acopereau pcatele, dnd sentimental unei lumi bune i
frumoase.Astzi chiar dac se mai fac fapte bune exoist atta ru i atta rutate
nct avem impresia c trim ntr-o lume rea i pctoas. Pcate care altddat
erau crunt nfierate, condamnate, au devenit astzi normale sau fireti n timp ce
virtuile cretine sunt criticate i umilite. Pcatul a devenit mod iar morala o form
de napoiere confirmnd astfel ceea ce prinii din vechime spuneau: faptul c pe
masur ce ne vom apropia de sfritul lumii, patimile vor clrii lumea iar virtuile
vor fi alungatee sau exilate n sufletul a tot mai puinor cretini care vor nelege s
i triasc viaa conform acestora.
Exprimrile Sfinilor prini care vorbesc despre un adevrat rzboi nevzut
ce se poart pretutindeni n lume dar mai ales n sufletul omului nu sunt figure de
stil i cu att mai puin nte metafore sau hyperbole nscocite de minile surmenate
ale unor ascetic cretini i constituie una ditre realitile cele mai dramatice ale
vieii cretine i ale mntuirii. n Spiritualitatea Ortodox exist mai multe concepii
cu privire la existena i lucrarea rului. Unii filosofi consider c rul exist n mod
real, are o existent proprie, un ipostas specific. Sfinii prini ns, nva c rul nu
exist prin sine, nu are o cauz eficient i una deficient c este o absen a finitei,
un defect, un accident aa cum lumina este absena ntunericului. Cauza ultim a
rului, nva Sf. Vasile cel Mare, o constituie voina uman GNOMI- ndreptat
ntr-o directive gresit. De altfel, n lb ebraic, cuv pcat sau H A T A T =
ndeprtarea de scop iar cuvntul grecesc = ratarea intei. ntr-adevr prin
svrirea pcatului si a ptimilor, ne ratam scopul viii noastre i ne ndeprtm de
vocaia esenial care este mntuirea.
Spiritualitatea Rsritean vorbete despre ru ntr-un mod personalizat
identificndu-l cu duhurile cele rele, care fiecare din ele sunt specializate n lucrarea
unei patimi.
n lb ebraic, numele de satan = cel care se mpotrivete, iar denumirea de
diavol vine de la gr =a rupe, a despri a scinda, a sfia, ceea ce arat
lucrarea specific a duhului celui viclean.
Aceeai Sfini Prini (ex.Sf Ioan Scrarul) vb despre teologia si teomahia
diavolilor, adic lupta lor mpotriva creaiei lui Dumnezeu. n viclenia lor specific,
duhurile rele se mpotrivesc lui Dumnezeu dar tiind c nu au cum s l nfrng,
8

lupt mpotriva Lui prin intermediul creaturilor Sale, cu oameni i lucruri, creznd c
astfel l vor birui pe Dumnezeu.

Ascetica Ortodox, referindu-se la manifestrile rului, consider pcatul a fi

ntrebuinarea greit a gndurilor creia i urmeaz ntrebuinarea gresita a
lucrurilor (Sf Max M). astfel Sf M M vb despre 4 etape ale pcatului:
1. Ispita(atacul, momeala sau bntuiala). Este un gnd simplu naiv i fr consisten
care apare dintr-o data in fata constiintei noastre din exterior sau din suflet si
subconstientul patimilor. Asadar ispita poate fi extern sau intern.
Extern - se produce prin lucruri si oameni. Prin lucruri atunci cand in loc sa
deosebim ratiunile spirituale ale acestora si sa le folosim in confomitate cu aceste
ratiuni dumnezeiesti, le folosimpctos, subiectiv. Prin oameni duhul cel rau ne
ispiteste, indemnandu-i s ne conduc la pcate i patimi.
Intern - se produce de obicei prin 2 mecanisme psihologice: inchipuirea i
amintirea. Sfantul Ioan scrarul spune ca diavolul ca tat al minciunii cautnd sa
ne instige la ru, mut locul rusinii dinaintea pcatului, naintea pocinei. Ascetica
ortodox consider ispita ca nu e pcat. Sfinii Prini ne invata c fr ispit nu
este mntuire Ridic ispita si nimeni nu se va mntui. Ea nu e nici virtute, ci
dovada a libertii voinei noastre. Aceeai prini numesc ispita furnico-leul
pentru ca ptrunde in suflet discret ca o furnic, dar dup ce ne-a ranit ne nghite
ca un leu;
Sf Paisie:patimile intr cu crua dar ies cu pictura.
mpotriva ispitelor ascetica ne recomand 2 metode:
I. Descoaserii gndurilor a primi ispita si a incerca sa identific si implinirii
ei pentru ca astfel sa o biruim in cunostinta de cauza. Parintii cei
duhovnicesti nu recomanda aceasta metoda novicilor
II. Antiretic recomandata. De la Evagrie Ponticul intitulata
`` in
care adunase 100 de capete din Sf S.. prin care sa ne impotrivim
fiecareia din patimile capitale. Cea mai eficienta metoda o constituie rugaciunea
inimii sau sau rugaciuni similare catre M.D. si
2. Insotirea
prin care la ispita venita din afara incepem sa
gandurile sau sentimentele noastre. Ea nu e pacat, atata
timp consfintit dar in momentul in care sufletul se ataseaza de
placerea adusa de ispita, ea devine pacatoasa.
3. Consimtirea- prin care in urma unei lupte lautrice, sufletul a inclinat spre
pacat
4. Fapta propriu zisa care conduce la impatimire
Aceste ultime 2 etape sunt ambele pacatoase si isi primesc pedeapsa
cuvenita

GASTRIMARGIA
Un proverb foarte vechi spune ca fiecare dintre noi ne spm groapa cu furculia i
cuitul iar o alta vorba inteleapt ne recomand ca micul dejun s l servim singuri i
ca un mprat, prnzul s-l mprim cu alii ca un prin, iar cina sa o mncam ca un
srac sau mai degrab s o dam la dumani.
Hipocrate avea perfect dreptate atunci cnd spunea: ,,Alimentele voastre s
v fie medicamente, iar medicamentele voastre s fie alimente,
Organizatia mondiala a sanatatii a constatat ca peste 50% din populatia UE
este obez, incepnd din copilrie; acelai organism mondial, apreciaz ca in
urmatorii 25 de ani, rspndirea cancerului va crete cu 80%, multe dintre formele
sale (ale cancerului) fiind din cauza unei alimentatii proaste, modificate genetic,
procesate si tratate chimic. De altfel, cancerul de coloneste in prezent este a 2-a
larg raspandit forma de cancer
Acelai statistici medicale, au identificat cele mai longevive populatii de pe planeta:
-

Un trib nomad de la granita dintre Pakistan si India;

Locuitorii din arhipelagul Okinawa
Monahii din Sf Mt Athos

Ca obiceiuri de via, s-a constatat la acetia c erau persoane ft religioase, ft

active fizic, cu o mentalitate optimist, dar mai ales cu o alimentaie vegetarian,
avnd la baz aa numita dieta cretana sau mediteranean.
Aceeasi O.M.S a revizuit in 2010 piramida alimentaiei. Daca pn atunci carnea
sau proteina animal era situate la jumatatea piramidei i se recomndata consumul
ocazional de carne, n present se recomand consumul accidental de carne, ea fiind
situat in vrful piramidei i propunandu-se inlocuirea ei cu pestele.
Denumirea de Gastrimargie vine de la gr
(nebunie)deci = nebunia pantecelui.

(stomac) i

Sfantul Ioan Scararul avea dreptate atunci cand spunea: ,, lacomul dup bucate,
hair daca ar manca tot Egiptul i ar inghiti tot Nilul, ghiftuit, strig mai departe ca
este flamnd .
Medical = BULIMIE opusul ANOREXIE
Sfantul ioan casian identifica 3 forme ale lacomiei pantecelui:
1. Mancarea in afara orelor de masa
2. Mancarea fr msura (bulimia)
10

3. Cautarea mancarurilor alese si care necesit un effort special de pregatire

Sfantul Mxim Marturisitorul spune: Toate alimentele sunt bune i ca au o
valoare tamaduitoare
Sf. Diadoh al Foticeii si intreaga Spiritualitate Ortodoxa considera ca nevoia
de hran este un affect natural si firesc al omului, iar tt sf Max ne recomanda
sa mancam pentru a trai si nu s trim pentru a mnca.
Sf grigorie Sinaitul: La iubitorii de mancare, dumnezeul lor este pntecele care
devin un balcon al faradelegilor pentru c aceast patim le introduce pe toate
celelalte.
Prinii filocalici vorbesc de 3 masuri (hotare) ale modului in care ne hranim.
-

Infranarea: adica a ne ridica de la masa fiind inca nesatui

Indestularea/ saturarea
Imbuibarea/ ghiftuirea

Deoarece diferenta dintre saturare si imbuibare este ft greu de facut, aceeasi Sf

Printi ne recomanda sa mancam cu infranare.
In istoria crestinismului, in special a monahismului se practica MONOFAGIA
adica a ne hrani o singur data in zi, de obicei dupa ora 15 sau XIROFAGIA adic a
ne hrani cu mancaruri uscate legume si fructe.
Dintre toate recomandarile referitaore la comportamentul alimentar,
Spiritualitatea Ortodoxa ne recomanda cumpatarea si respectarea posturilor
bisericesti care reprezinta o adevrat disciplina sau pedagogie a trupului si a
sufletului sau o primvar duhovniceasca.Postul imblanzeste salbticia patimilor
noastre (SF IOAN GURA DE AUR).
Tot sfintii parinti ne recomanda sa insotim postul trupesc cu infranarea
duhovniceasc, adica s postim nu doar de bucate ci si de pcate. Sf parinti = POST
FRUMOS , cu roade binefacatoare.
Biserica Ortodoxa, in calitatea ei de mama arata ft multa ingaduint fata de
persoanele aflate in situatii special, asa cum sunt copii, femeile insarcinate sau care
alapteaza, precum si persoanele bolnave. Tuturor acestora, Biserica le d
pogorminte sau ii sfatuiete cu iconomie, cf. sfintilor Varsanufie si Ioan care spun:
Coboar, fii ingduitor cu trupul i aceasta nu i se va socoti ie pcat. Adica atunci
cand suntem bolnavi putem usura postul,cu sfatul duhovnicului pentru a ne intrma
din pcat iar apoi sa reluam postirea
Pr Paisie Olaru: Canonul bolnavului il constituie patul suferintei sale.

11

FILARGIRIA
Anul acesta statisticile arata ca 62 de personae stpnesc 49% dinaverile
pamantului,iar intre acestia 1% au cumulat 99% din acel capital.
n prezent mai bine de 3,4 mld de locuitori ai planetei, traiesc cu 1,2 $ pe zi
ceea ce reprezinta coul zilnic al cheltuielilor, inclusiv hran i sntate in timp ce o
cafea cost aprox 4$.
Cea mai srac tar de pe planet, din Africa este Etiopia de Sud. Acolo nu
exist strzi asfaltate sau pietruite, gardurile sunt din trestie, pereii caselor din
carton preset, iar acoperisurile din frunze de finic. Cu toate acestea, oamenii de
stiin nu au intalnit nicaieri in lume, atta veselie, cntec i bucurie. Ba mai mult,
in ultimii 25 de ani, ri precum S.U.A., Japonia, UK, Fr., au triplet veniturile
cetenilor, dar cu toate acestea, un psiholog se ntreba: Cum se face c dei
suntem de 3x mai bogai, suntem de 10x mai nefericii. Ultimele cerrceri,
demonstreaz faptul c averea n ecuaia fericirii noastre nu au puterea s ne
schimbe starea de nefericire sau starea de flux/ flow flux decat cu maxim 2%, in
timp ce atunci cnd urmarim o comedie, in urmtoarea jumtate de or, starea
noastr de bine se schimb cu 0,83%, iar un compliment adresat unei persoane
influeneaz starea de bine cu 0,31%.
Din starea de bine a unui om 50% e influentata de stare ape care au
transmis-o prinii, 10% starea de bine (fericire, bani etc.), 40% e influentat de
modul in care abordam problemele vieii.
La o ultima cercetare asupra studentilor facultii din Harward, absolventii
facultatii de adm a afacerilor, a rspuns c pentru ei,banii sau averea se situeaz pe
locul 4 sau chiar 5 ntre lucrurile importante n via, la mare distan fa de
familie, prieteni, cariera(1,2,3).
Lumea a cunoscut in fiecare etapa a istoriei sale, harpagon, de Hagi Tudose,
de ciocoi, sau de oligari, care s-au mbogait de cele mai multe ori in mod necinstit
pe spatele sarmanilor. Se spune, pe bun dreptate, c fiecare dintre- noi ne
conjugm viaa cu unul din 2 verbe ,,a fi sau ,,a avea. Cei care o conjug cu a fi
sunt personae spirituale care pun mai mult pre pe mplinirile luntrice sau
duhovniceti. Cei care pun accentul pe a avea sunt personae materialiste,
utilitariste sau hedoniste, despre care proverbul spune c Sunt in stare s nhame la
trsur fluturii, numai ca s fac economie la cai.
Literature duhovniceasc folosete pentru patima iubirii de argini, mai multi
termeni. n primul rand:
1. Filargiria = belug, bogie, zgarcenie n administrarea bogatiei
12

2. Pleonexia=
Acestea sunt cele 2 forme geerale ale patimii iubirii de Ag.i anume plcerea de
a aduna ct mai multe lucruri materiale i bani si cea de a 2 a : durerea pe care o
suferi atunci cand trebuie sa oferi cuiva, sau zgrcenia.
Mntuitorul Hristos i crestinismul n genereal nu este un system economic i cu
att mai puin unul de piaa, dar cu toate acestea a dat importante rspunsuri
asupra acestei realiti a existenei bogailor si a saracilor. Domnul Hristos S-a
pronunat asupra ei, att in unele ziceri ocazionale, dar i n unele cuvntri sau
parabole mai largi, precum: Bogatul nemilostiv, pilda bogatului cruia i-a rodit
arina, Tnarul bogat, samarineanul milostiv, nfricoatoarea judecat.
De altfel, Mntuitorul ne avertizeaz c nu puteam sluji la 2 domni. n limba
ebraic, Mamona = avere, bogie,iar n dialectal caldeic, aceasta = ascunderea
bunurilor/ deci nu putem sluji i lui Dumnezeu i bogiilor pentru c, dei n mod
teoretic, acestea se pot mpca uor, in mod practice le ntlnim foarte rar
mpreun.
Sfinii prini ne inva c bogia dar i srcia sunt neuter d.p.d.v. spiritual, dar
att una ct i cealalt, pot deveni ci spre mpria lui Dumnezeu, sau drumul
spre chinul iadului. Bogatia folosit egois aduce mult pagub sufleteasc, insa
daca este intrebuinat filantropic, ca milostenie, ea este o adevrat comoar
agonisit n ceruri. La fel, srcia, nu ne mntuiete prin ea nsi, desi omul
ncercat este mai aproape de Dumnezeu. Dac sracul l osndete pe cel bogat, va
primi pedeaps, dar dac srcia material va fi legat de bogia spiritual, aceasta
i va aduce mntuirea. Aadar putem spune c exist n lumea i viaa aceasta
bogai sraci i sraci bogai.
Tot Sfintii parinti ne invata c adevaratul proprietar al tuturor celor ce exist,
este Dumnezeu: Creatorul i purttorul lor de grij. El are dreptul absolut asupra
intregii lumi. Noi oamenii avem un drept relativ (sau derivat): acela de
administratori sau de chivernisitori ai darurilor oferite de Dumnezeu. n aceast
calitate (de administratori) noi suntem datori s folosim cu nelepciune darurile pe
care milostivul Dumnezeu ni le-a oferit. Sf Ioan Gura de Aur, considerat, pe
drept,ambasador al sracilor spune c averea sau proprietatea, este o urmare a
pcatului strmoesc pentru c, spune el, nainte de cdere..... acecstea spune el,
sunt expresia unui furt sau al unui RAPT. La rndul su, sf. Vasile cel Mare, spune c
bogaii sunt nite borfai, odat ce in cuferele lor, putrezesc haine care ar putea
imbrca pe cei goi, iar in cmrile lor se stric mncruri care ar putea hrni pe cei
sraci.
Un lucru foarte important legat de averi, l constituie deosebirea dintre strictul
necesar i prisos care sunt 2 noiuni foarte elastice astfel nct, ceea ce este prea
putin pentru cineva, paote hrani cartire sau chiar orae ntregi de oameni.
13

Patima iubirii de argini este o adevrat idolatrie pentru c persoana robit de

acesta, idolatrizeaz banii care devin pentru el un adevrat Dumnezeu,
transformndu-l din posesor n p-o-s-e-d-a-t.
Spiritualitatea Ortodox, ne recomand cele mai eficiente mijloace de lupt
mpotriva acestei patimi:
1. Filosofia vieii sau cum spun Sf. Printi bogia sau srcia cu filosofare =
s meditm la faptul ca toate cele materiale, inclusiv noi nine suntem
trectori i cltori prin lumea i prin viaa aceasta n care toate sunt umbr
i vis. Aa cum spune o cntare din cadrul nmormntarii: Cnd dobndim
lumea, n groap ne slluim....
2. sa nu punem pret pe lucrurile materiale pe care rugina si moliile le sap, ci pe
lucrurile spirituale pe care nimeni nu le poate smulge niciodata de la noi.
3. Pe de alt parte Sfinii Prini ne recomand munca si economisirea.
Munca nu este un mijloc profilactic impotriva trndviei, ci este o porunc
dumnezeiasc. (59%din starile de flux/fericire sunt traite de oameni atunci
cand muncesc si doar 18% n concedii, vacante, T.V. etc)
n privina economisirii, ea devine un foarte bun prilej de milostenie
sau filantropie.
4. Milostenia- cel mai bun mijloc de lupt impotriva acestei patimi. Milostenia
trupeasca si sufleteasca adevarata forma de manifestare a iubirii fata de
Dumenzeu si fata de aproapele. Sf Ioan Grua de Aur ne spune ca atunci cand
oferim ceva, pentru Dumenzeu nu conteaza atat de mult cantitatea sau
suma, ci starea sufleteasc cu care oferim. El spunea c trebuie totdeauna sa
dam mai mult decat ni se cere, s dam cu draga inim i cu discreie,
ateptn rsplat doar din partea lui Dumnezeu, odat ce milostenia este,
precum spune el, mprumut dat cerului.
In acelai sens, Sf. Max Mart: Milostenia terge un ocean de pcate.
Credina noastr cretin ne spune foarte frumos c acela care pe srac ajut,
pe Dumnezeu mrpumutasau druind vei dobndi n sensul ca niciodat nu suntem
att de sraci incat sa nu putem ajuta pe cineva mai srac dect noi.
S nu uitm niciodat c dintre toate criteriile dup care vom da socoteala la
Judecata de Apoi, cele mai importante, vor fi criteriile de asisten social, adic
faptele de mil trupeasc i sufleteasc pe care le-am fcut, fa de semenii notri
aflai in lipsuri si necazuri.

14

SENTIMENTUL TRISTEII
Spiritualitatea Ortodox, prin vocea Sf. Parinti inspirai, vorbete mai nti
despre o tristee bun sau mntuitoare. Aceasta echivaleaz cu sentimentul de
pctoenie al omului n urma cdeii n pcatul strmoesc, actualizat prin pcatele
personale. Pe treptele cele mai nalte ale vieuirii cretine starea aceasta se
identific cu virtutea pocinei permanente care rodete din sentimentul de
strpungere i aceasta se manifest prin plnsul cel duhovnicesc i prin lacrimile
spirituale, pururea curgtoare i de bucurie aductoare.
Contrar acesteia exist i o tristee rea sau pctoas datorat frustrrilor
sau nemukumirilor omului n legtur cu lumea n care triete i cu semenii si.
O.M.S a constatat ca pn n prezent tristeea sau depreseia se afl pe locul
al treilea n lume ca afeciune imediat dup bolile cardiovasculare si suferina
oncologic. Pn n anul 2020, a va deveni prima boala pe planet, afectnd trei
ptrimi de pe planet vor cunoate mcar o dat n via un episod depresiv major.
n 1945: frecvena depresiei era de 0,8%. n prezent, ea a crescut cu 400700%. Rata ei medie de rspndire fiind de 40-50%. Rata creterii anuale a
depresiei este de 8%. Vnzrile de medicamente antidepresive cresc anual cu 42%.
Izvarele medicale au cnstatat in 2% din cazuri, depresia are cauze obiective.
Restul de 98% este vorba de Depresia nouagena, ontologica sau existentiala, sau
noa logica. Aceasa este din cauza proastei noastre raporatri la realitate
Mai nou se vorbeste despre anumite forme foarte stranii de tristete : depresia
de weekend (holiday), depresia de promovare, de non-shopping, ca reactie la o alta
afectiune contrara, oniomania (depresia de cumparatur).
Denumirea de depresie vine de la depressio ionis, care inseamna cadere,
cufndare, adancire. Expima deplin starea care o are sufletul atacat de aceasta
patima. Scena biblica pt aceasta patima este reprezentata de scena mergerii pe
mare a lui Petru, care este salvat de Hristos (cand se uita direct la Hristos nu ii era
15

frica, insa cum a inceput sa priveasca la valuri, s-a temut, strigand: Doamne, scapama!).
Triada negativa:
1. Sentimente de culpabilitate s evaluare depreciativa la adresa proriei
persoane;
2. Perceptie negativa
3. Proiectii fataliste asupra viitorului.
La aceasta trada se adauga 9 cauze:
1. Dispozitie trista sau abatuta
2. Pierderea interesului fata de activitatile care alta data ii faceau placere
(inclusiv sex)
3. Pierderea in greutate fara dieta
4. Insomie sau hipersomnie
5. Agitatie sau lentoare psiho-motorie
6. Oboseala cronica, lipsa de tonus
7. Sentimente de inuilitate si culpabilizare
8. Inconsecventa in gandire si actiune
9. Tentativa de suicid.
Etimilogie: entuziasm- Dumnezeu este cu noi (gr.)

16