Incluzia si reincluzia dentara

Incluzia dentar
Este o anomalie dentar de erupie caracterizat prin rmnerea unui dinte complet format n
interiorul osului maxilar, mult dup vrsta sa normal de erup ie.
Cauze:
- tulburri n dezvoltarea maxilarului
- pierderea secundar a spaiului prin migrri dentare
- obstacole n calea erupiei dintelui
- factori ce in de dinte
- cauze generale

Cauze care in de dinte:

poziia foarte nalt a mugurelui dentar (este incriminat factorul genetic). Apare deobicei la
canin
dintele nu este normal conformat cu malformaii coronare, cingulum foarte mare sau dintele
este cudat corono-radicular
modificarea axului de erupie
pierderea potenialului de erupie. Acesta se poate relua odat cu puseele de cretere
Obstacole n calea erupiei dintelui:
persistena dintelui temporar (din cauza unui traumatism acesta se anchilozeaz i rizaliza se
oprete)
existena dinilor supranumerari
existena unor formaiuni tumorale (odontoame, chisturi foliculare, chisturi hemoragice, tumori
ale procesului alveolar)

Spaiu insuficient de erupie:

dintele este foarte mare i spaiul normal

dintele este normal i spaiul este micorat datorit : mezio-poziiilor generalizate,

nedezvoltrii proceselor
alveolare
distal,
pierderii precoce
a
dinilor
temporari,
nedezvoltrii maxilarelor
Cauze generale:
- disfuncii endocrine: nanism hipofizar, hipotiroidism
- tulburri metabolice
- rahitismul
- malnutriia
- disostoza cleidocranian
- despicturile labio-maxilo-palatine
- avitaminoze, n special avitaminoza D
- cauze toxice: raze X, intoxicaii medicamentoase
- sindroame genetice: sindrom Down, Turner, boala Paget
- tulburri neuropsihice

- ereditatea
Din punct de vedere evolutiv poate fi:
- total (complet), atunci cnd dintele
inclus se afl n ntregime intraosos
- parial (incomplet), cnd coroana
dintelui inclus nu este nconjurat n
totalitate
de os
Dup gradul de severitate, apreciat pe radiografia panoramic i reprezentat de distan a n mm
pn la planul de ocluzie, poate fi:
- uoar, distana mai mic de 12 mm
- medie, distana ntre 12 i 15 mm
- sever, distana mai mare de 15 mm
Incluzia dentar poate fi:
intraosoas
intramucoas
parial
Poate s se produc la oricare tip dentar, iar numrul poate fi variabil, de la unul la mai mul i
dini.
Cei mai interesai dini sunt: molarul 3 (mai frecvent cel inferior), caninul superior, premolarii
2 inferiori, incisivii centrali superiori.
Particularitile incluziei caninilor:
- incluzia C superior este mai frecvent dect la mandibul
- incluziile unilaterale sunt mai des ntlnite dect cele bilateral
- incluziile unilaterale sunt mai frecvente pe partea stng
- majoritatea incluziilor se afl n poziie oral
- predomin la sexul feminin
Diagnosticul pozitiv:
- lipsa pe arcad a dintelui permanent, de i
termenul de erupie este cu mult
depit
- persistena ndelungat a dintelui temporar,
uneori cu o implantare foarte bun
- reducerea spaiului pe arcad sau chiar nchiderea complet a acestuia
- existena unui dinte supranumerar erupt care ocup spaiul dintelui din seria
normal
- existena unei bombri vestibulare i/sau
orale
- uneori existena unui spaiu de edentaie
- deplasri prin nclinare spre bre a dinilor vecini
- torsionri i mortificri ale dinilor vecini (n incluziile severe)
- dureri cu caracter nevralgiform fr o cauz precis
- procese inflamatorii ale mucoasei (pericoronarite,gingivo-stomatite)
- prezena de fistule cronice, fr rspuns terapeutic
Diagnosticul de certitudine este pus pe examenul radiologic.
Radiografia retroalveolar ofer date despre:

- existena dintelui
- poziia acestuia n profunzimea maxilarelor
- eventuale nclinri sau rotaii
- aspectul morfologiei coronare i/sau
radiculare
- relaia cu dinii vecini
- gradul mineralizrii
- gradul resorbiei radiculare a predecesorilor
temporari
Radiografia retroalveolar NU ofer informaii privind localizarea vestibular sau oral a
dintelui inclus.
Cu ajutorul ei se poate pune diagnosticul cert de incluzie.
Pentru precizarea poziiei vestibulare sau orale a dintelui inclus se folosesc:
- radiografia excentric
- radiografia cu film mucat
Ortopantomograma ofer posibilitatea obinerii de informaii cu privire la:
- existena/absena dintelui
- poziia dintelui n os, profunzimea i direcia axului su
- forma coroanei i a rdcinii dintelui inclus
- gradul de dezvoltare i de evoluie a dinilor
- obstacole n calea erupiei
- raportul cu dinii vecini i formaiunile anatomice nvecinate
- prezena de chisturi foliculare, odontoame,
adantinoame, focare osteitice
Teleradiografia permite:
- aprecierea direciei de cretere a elementelor ADM, a structurilor acestor elemente
- aprecierea tulburrilor de dezvoltare cantitative, de ritm, pozi ie, direc ie i rota ie a
acestora
- analiza prognosticului de cretere: posibilit i de cre tere i dezvoltare n raport cu
vrsta i sexul
Cu ajutorul teleradiografiilor seriate, la acelai pacient, se poate aprecia eficien a metodelor
terapeutice folosite.
Imaginea radiologic digital radioviziografia i ortopantomograma computerizat
prezint multiple avantaje fa de tehnicile clasice, oferind detalii grafice de excep ie i
posibiliti de mrire a zonelor de interes.
Tomografia computerizat axial prezint aspecte anatomice de excepie ale oaselor, din ilor
i structurilor de vecintate.
Tomografia computerizat tridimensional adaug informaii care nu sunt disponibile pe
celelalte examene radiologice.
Cu ajutorul unui software de analiz volumetric, folosind computerul din cabinetul de medicin
dentar, se poate determina localizarea exact a din ilor inclu i.
Diagnosticul diferenial:
reincluzia proces de nfundare n os a unui dinte care a erupt complet pe arcad, de ctre
fore de presiune din regiune

inclavarea ntrerupere a fenomenului de erupie a dintelui

Tratamentul este condiionat de:
starea de sntate general i oral
poziia dintelui
gradul de dezvoltare al dintelui
relaiile cu elementele anatomice din zon
vrsta pacientului la momentul diagnosticrii
starea echilibrului ocluzal
Tratamentul ortodontic al dinilor inclui cuprinde 3 etape:
1. obinerea spaiului necesar evoluiei dintelui inclus
2. descoperirea chirurgical i ancorarea dintelui
3. tracionarea i alinierea dintelui pe arcad
1.Obinerea spaiului necesar evoluiei dintelui inclus se poate realiza prin:
- metode conservatoare
- metode radicale
Metode conservatoare:
- mrirea perimetrului arcadei
- distalizarea zonelor laterale n cazul meziopozi iilor generalizate
- combinaii ale acestora
n timpul tratamentului ortodontic de mrire a perimetrului arcadei, uneori din ii inclu i i reiau
spontan evoluia, nemai fiind necesar interven ia chirurgical.
Metode radicale = extracia altor dini pentru a obine spaiu necesar erup iei din ilor inclu i.
Extracia n scop terapeutic este indicat n
- macrodonie
- n toate cazurile n care spaiul necesar alinierii este complet nchis
Atunci cnd pe arcad este nevoie pentru alinierea din ilor de un spa iu mai mare de 5 mm,
aceasta impune extracia (Nance).
n situaiile n care poziia intraosoas a dintelui inclus este total nefavorabil deplasrii i
aducerii sale n curbura normal a arcadei se ia n discu ie extrac ia dintelui inclus.
i n incluziile de canin este indicat extracia, cnd ace tia sunt inclu i n pozi ie orizontal.
2. Descoperirea chirurgical i ancorarea dintelui
Pentru dinii situai n incluzie submucoas este suficient o decapu onare larg.
n cazul incluziilor intraosoase sunt necesare interven ii chirurgicale mai ample.
Se va realiza un tunel osos pentru evoluia ulterioar a dintelui.
Meninerea tunelului de erupie se realizeaz cu me e iodoformate, care stimuleaz erup ia
dintelui inclus.
Ancorarea dintelui nu este o etap necesar n toate situaiile de incluzie.
Pentru situaiile care reclam ancorarea aceasta se poate realiza astfel:
- ancorare peritisular = presupune ligaturarea dintelui n jurul coletului su
- ancorare intratisular = realizarea unei caviti retentive n coroana dintelui,
aproximal
sau palatinal, n care se cimenteaz un crlig

- ancorare transtisular = realizarea unui tunel transcoronar situat la distanei

marginea incizal i tavanul camerei pulpare
- ancorare prin colarea unor accesorii: bracket, butoni
3. Tracionarea i alinierea dintelui pe arcad
ncepe la 8-15 zile de la intervenia chirurgical
se realizeaz cu fore moderate care s stimuleze erup ia
dintre

Conduita terapeutic
n cazurile n care poziia dintelui este favorabil i exist un potenial de erupie:
- tratament chirurgical de descoperire i degajare a dintelui
- tratament ortodontic pentru dirijarea evolu iei dintelui cu aliniere pe arcad i intrarea n
funcionalitate
n incluziile medii sau nalte, dar cnd poziia este favorabil aducerii dintelui pe arcad:
- tratament chirurgical de descoperire a dintelui
- tratament ortodontic riguros controlat de aducere a dintelui pe arcad i asigurarea
participrii lui la funcia ocluzal
n incluzii profunde cu malpoziii grave se impune odontectomia, datorit insuccesului
tratamentelor, precum i riscului complicaiilor.
Reincluzia dentar
Reprezint tendina la rentoarcere sau rentoarcerea progresiv n profunzimea osului a unui
dinte care a erupt, atingnd planul de ocluzie, i care i-a ndeplinit pentru o perioad de timp
funciile sale.
Poate fi:
- parial sau total
- precoce sau tardiv
Se regsete la ambele dentiii, predominant la cea temporar.
n dentiia temporar cel mai frecvent apare la molarul II, mai ales inferior, mai rar la molarul I
temporar.
n dentiia permanent este foarte rar, cu frecven mai mare la molarul de 6 ani i/sau molarul
de 12 ani.
Momentul depistrii reincluziei este mai ales n perioada denti iei mixte.
Reincluzia parial dentar
Se caracterizeaz prin faptul c o parte din coroana dentar este vizibil.
Dintele reinclus se afl n infrapoziie.
Dinii vecini sunt nclinai spre dintele reinclus.
n unele situaii dinii antagoniti corespunztori pot fi egresa i.
Examenul clinic evideniaz o uoar depresiune la nivelul procesului alveolar.
La percuia cu un instrument bont tonul dat de dintele anchilotic este mai vibrant, mai sonor, mai
intens.
Se poate ntlni la acelai subiect la unul sau mai mul i din i.

Examenul radiologic (rio, opg) se face seriat i are mare importan .

Reincluzia dentar total
Se caracterizeaz prin absena dintelui de pe arcad, fr s fi fost extras. La nivelul crestei
alveolare se observ o denivelare.
n dreptul dintelui reinclus total exist un orificiu prin care se poate palpa n profunzime fa a
ocluzal a dintelui reinclus.
Dintele poate fi acoperit doar de fibromucoas sau de esut osos i fibromucoas.
Diagnosticul diferenial n cazul reincluziei pariale se face cu:
- oprirea n erupie a dintelui
- intruzia posttraumatic parial
Reincluzia total se difereniaz de:
- incluzia dentar
- anodonia
- extracia
- intruzii posttraumatice totale
Din punct de vedere evolutiv, este o anomalie dentar progresiv.
Evoluia este dependent de momentul instalrii i de poten ialul de cre tere.
O reincluzie instalat precoce va avea o evolu ie mai rapid i consecin e mai grave, comparativ
cu una instalat tardiv.
Consecinele reincluziei:
- denivelarea planului de ocluzie
- tulburri de ocluzie
- apariia unor fore anormale la nivelul din ilor nclina i, care i solicit nefunc ional
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia acestuia
- carii de colet i radiculare ale dinilor vecini
- hiperestezie i hipersensibilitate
- parodontopatie marginal cronic
Conduita terapeutic
Majoritatea autorilor recomand ca soluie terapeutic extrac ia dentar.
Nu ntotdeauna reincluzia impune extracie.
n reincluzia MII temporar care are succesional se recomand extracia imediat pentru a
permite PM s erup.
Nu este indicat ancorarea dintelui definitiv.
Se prefer asigurarea unui tunel de erup ie.
n reincluzia precoce i rapid a MII temporar cu anodon ia succesionalului este
recomandat extracia pentru asigurarea migrrii meziale a M1.
n reincluzia tardiv i fr potenial de evoluie marcat cu anodon ia succesionalului , se
pot reface contactele proximale i ocluzale pentru a aduce dintele temporar n limite anatomofuncionale.
n reincluzia precoce a dintelui permanent, n plin perioad de cre tere se poate ncerca
luxarea acestuia.

Dac nu se observ mbuntiri ale situaiei, se recomand extrac ia dintelui i nchiderea

ortodontic a spaiului sau refacerea ulterioar a arcadei prin implanturi i/sau lucrri protetice.
n reincluzia tardiv a dintelui permanent se poate reface morfofunc ionalitatea coronar a
dintelui.
Dac procesul reincluziei continu, indicaia terapeutic = extrac ie.

Anomaliile dento-maxilare
Anomaliile dento-maxilare de numar si eruptie
Compresia de maxilar si grupa prognatiilor mandibulare
Anomaliile dento-maxilare (An.D.M.) sunt tulburari ale procesului de dezvoltare care se
instaleaza insidios, au o evolutie lenta, iar unele manifestari aparute brusc in special legate de
fenomenologia evolutiei dentitiei sunt, de fapt, consecinta unor perturbari anterioare. An.D.M.,
de cele mai multe ori, sunt rezultatul intrepatrunderii actiunii unor factori etiologici generali
(ereditari, neuro-endocrini, dismetabolici etc) si locali (perturbari in exercitarea functiilor,
particularitati ale comportamentului muscular, obiceiuri vicioase, modificari ale sistemului dentar
etc). Modificari de conformatie si rapoarte la nivelul diferitelor parti componente ale Ap.D.M. cu
consecinte asupra desfasurarii functiilor se gasesc si in afara anomaliilor dento-maxilare
(exceptand deformarile inflamatorii si tumorale) si anume in: malformatiile congenitale (cu cea
mai mare frecventa se intalnesc despicaturile labio-maxilo-palatine), care sunt tulburari ale
perioadei de organogeneza, precum si unele sechele rezultate dupa traumatisme sau afectiuni
inflamatorii.
Anomaliile dentare de numar sunt reprezentate de dintii supranumerari si anodontii.
Dintii supranumerari reprezinta o anomalie caracterizata prin existenta unui numar mai mare de
dinti (erupti sau situati intraosos) fata de numarul normal de dinti dintr-un anumit sector al
arcadei. Se utilizeaza si alti termeni ca: dinti suplimentari, pleiodontie sau meziodens dinte
supranumerar situat pe sau langa linia mediana.
Se intalnesc mai rar in dentitia temporara si mult mai frecvent in cea definitiva. Pe sectoare de
arcade, este interesata in primul rand regiunea incisiva superioara. Dintii supranumerari se pot
dezvolta ca formatiuni total independente sau in legatura cu un dinte din seria normal ori cu alt
dinte supranumerar. Cand sunt sudati doi sau mai multi dinti, se foloseste termenul de dentes
confusi, cand elementele dentare sunt de conformatii si dimensiuni diferite, si de dentes
germinati, cand sunt uniti 2 dinti de dimensiuni si forma asemanatoare. Uneori, formatiunile
supranumerare se dezvolta in interiorul altui dinte (dens in dente).
Brabant a denumit termenul de dinti anastrofici pentru dinti supranumerari inclusi, ce pot fi
orientati cu radacina spre planul de ocluzie si cu coroana spre baza maxilarului. Modificarile
numerice ale dintilor sunt tulburari ce apartin perioadei de organogeneza.
Dintii supranumerari nu opresc neaparat eruptia unui dinte permanent, insa pot provoca incluzia
(retentia) unor dinti din seria normal.

Anodontiile reprezinta absenta unor dinti (pana la numarul total) ca rezultat al neformarii
mugurilor dentari sau distructiei lor in stadiile incipiente de dezvoltare.
Cand lipsesc toti dintii dintr-o dentitie de pe un maxilar se numeste anodontie totala. Cand
lipseste un numar limitat de dinti, anodontia este partiala, care, la randul ei, poate
fi redusa (absenta a 1-2 dinti de pe o hemiarcada) sau intinsa.
Se mai utilizeaza termenul de agenezie pentru a desemna absenta dintilor pentru care nu au
existat niciodata muguri dentari.
Anodontia apare ca o manifestare a unei maladii de sistem displazia ectodermala.
In anodontiile subtotale, dintii existenti sunt, de regula, simetrici, uneori redusi de volum si atipici
ca forma. Tulburarile functionale sunt severe si se manifesta in special la nivel masticator si
fizionomic.
Anodontia partial intinsa intereseaza frecvent ambele arcade, cu o topografie de obicei
simetrica.
Anodontia partial redusa este, de obicei, unidentara (in raport cu o hemiarcada) si intereseaza
mai ales incisivii laterali superiori, incisivii centrali inferiori si premolarii II.
Anomaliile dentare de eruptie sunt rotatia dentara, transpozitia dentara, incluzia dentara,
reincluzia dentara, ectopia de canin si diastema interincisiva.
Rotatia dentara este definita de rotatiile dentare accentuate, cu rasucirea dintelui la 90 grade
sau aproape de 90 grade. Rotatia intereseaza dintele in totalitate (coroana si radacina), spre
deosebire de torsiune, in care rasucirea este numai coronara. Rotatia se poate datora unor
tulburari ce dateaza din perioada de formare a dintelui, dar cel mai adesea este produsa de o
cauza mecanica (prezenta unui dinte supranumerar, cicatrici, absenta spatiului sau persistenta
unui dinte temporar).
Transpozitia dentara este o anomalie caracterizata prin inversarea locului pe arcada de catre 2
dinti vecini. Dintele cel mai interesat de transpozitie este caninul, care isi inverseaza locul fie cu
incisivul lateral, fie cu premolarul I. Este o anomalie care intereseaza, de regula, dintii
permanenti. In producerea acestei anomalii intervin factori ca: pozitia (profunzimea) de formare
a diferitilor germeni dentari, cronologia eruptiei si modificari ale sistemului dentar temporar.
Transpozitia poate fi completa, cand fiecare dinte se gaseste aliniat total pe arcada in locul
vecinului sau, sau incompleta, cand, cel mai adesea, cei 2 dinti sunt situati unul in dreptul
celuilalt, sau poate interesa numai coroanele ori radacinile dentare.

Incluzia dentara se manifesta prin ramanerea unor dinti in profunzimea osului, dupa ce termenul
lor de eruptie a trecut, fara a avea tendinta sau posibilitatea sa erupa.
Reincluzia dentara sau retentia dentara secundara este reintoarcerea sau tendinta la
reintoarcere in profunzimea osului alveolar a unui dinte care a fost initial partial sau total erupt.
Fenomenul intereseaza in special molarul II temporar si mai rar molarul I temporar si molarii
permanenti.
Ectopia de canin. Termenul de ectopie dentara se refera la anomalia caracterizata prin pozitia
unui dinte (complet sau partial erupt) in afara sau inauntrul liniei arcadei dentare (ectopie
vestibulara, respectiv, ectopie palatinala, lingual). Se mai foloseste si termenul de distopie, prin
care se defineste anomalia in general. Daca pozitia dintelui distopic este vestibulara fata de linia
arcadei, se numeste ectopie, iar cand este orala se numeste entopie. Datorita cronologiei
eruptiei dintilor permanenti, ectopia intereseaza in marea majoritate a cazurilor caninul superior.
Diastema interincisiva mai este cunoscuta si sub denumiri ca: diastema vera sau strungareata,
cum spune o vorba din popor. Este caracterizata prin existenta unui spatiu, uneori de dimensiuni
foarte mari, intre cei doi incisivi centrali superiori, in unele cazuri, intre cei doi centrali inferiori.
Principalul factor incriminant este frenul buzei superioare, care este mai dezvoltat si inserat mai
jos, fiind un obstacol in calea mezializarii fiziologice a incisivilor centrali.
Compresia de maxilar
Spre deosebire de anomaliile dentare de numar si eruptie, in compresia de maxilar se pun in
evidenta modificari morfofunctionale care denota o perturbare complexa in dezvoltarea Ap.D.M.
Modificarea comuna tuturor cazurilor incadrate aici o constituie dezvoltarea insuficienta, in sens
transversal, a arcadelor dentare (mono- sau bimaxilar), alaturi de care se asociaza modificari
faciale si ale oaselor maxilare, perturbari ale rapoartelor intermaxilare sau blocari ale
ocluzoarticularii, deficite si perturbari functionale.
Se disting doua forme clinice principale: cu protruzie prodentie si cu inghesuire dentara.
Compresia de maxilar este anomalia dento-maxilara care se intalneste cu cea mai mare
frecventa la pacientii din Romania. S-au facut studii pe un lot de copii de 7-14 ani si s-a gasit o
proportie de 31,8% a acestei afectiuni. Anomalia poate fi evidentiata in toate cele trei perioade
ale dentitiei (temporara, mixta, definitiva).
Compresia de maxilar se exteriorizeaza prin semne multiple faciale si orale, precum si prin
modificari functionale.

10

Manifestarile faciale sunt mai marcate pentru forma clinica cu prodentie:

fata ingusta si prelunga in majoritatea cazurilor;
fanta labiala este deschisa in repaos, iar in formele accentuate dintii sunt mai distantati intre ei
si au axele divergente;
buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori si contribuie la perturbarea
aspectului fizionomic si agravarea anomaliei;
la forma clinica cu inghesuire, tonusul buzei superioare poate fi normal sau usor crescut;
semnul lui Gudin pozitiv hipotonia aripilor nazale;
etajul inferior al fetei este micsorat fata de cel superior;
mentonul ocupa o pozitie retrasa, ce determina un profil facial cu aspect convex accentuat.
Semnele orale sunt dominate de modificari privind dezvoltarea, conformarea arcadelor si
alinierea dentara, la care se asociaza modificari ale boltii palatine si modificari de ocluzie.
Ingustarea arcadei dentare. Arcadele dentare sunt ingustate, au dimensiuni transversale reduse.
Ingustarea este rezultatul unei dezvoltari insuficiente a arcadei dentare, dar este posibila si o
deformare secundara sub actiunea factorilor etiopatogenici. In limitele dezvoltarii normale,
dimensiunile transversale ale arcadelor dentare sunt variabile de la individ la individ, de aceea,
pentru obiectivarea modificarilor, s-a recurs la metoda indicilor, care compara largimea arcadei
fata de alte elemente ale subiectului luate drept criteriu de apreciere.
Asimetriile de arcada se remarca atunci cand o hemiarcada schiteaza o anumita forma, iar
hemiarcada opusa alta forma. Ele pot fi transversale si sagitale.
Tulburarile de eruptie si malpozitiile dentare se remarca prin vestibulo- sau oropozitiile si rotatiile
dentare, apoi meziopozitiile si, mai rar, distopozitiile unor dinti anteriori.
Prodentia este inclinarea vestibulara a dintilor frontali si se intalneste frecvent la arcada
superioara. Este consecinta ingustarii arcadei dentare in regiunile laterale si poate fi rezultatul
unor presiuni directe asupra dintilor in timpul practicarii unor obiceiuri vicioase.
Poate fi de trei feluri:

11

 cu aliniere dentara (inclinarea spre inainte a dintilor a permis alinierea acestora unul langa
altul);
cu inghesuire (spatiul insuficient determina rotatii ale dintilor si meziopozitii partiale
incalecare dentara). Baza apicala la nivelul foselor canine este micsorata. Bolta palatinala este
ingustata si foarte adanca. Rapoartele de ocluzie sunt modificate: ocluzia distalizata ce poate fi
insotita de inocluzie sagitala, ocluzia adanca acoperita, ocluzia inversa laterala (incrucisata),
ocluzia
lingualizata.
cu diasteme (inclinarea vestibulara a dintilor este accentuata, axele dintilor sunt divergente si
apar spatii interdentare). Este forma cea mai severa.
Tulburarile functionale determinate de compresia de maxilar sunt remarcate in respiratie,
masticatie, deglutitie, fonatie si in tonusul muscular.
Grupa prognatiilor mandibulare
In aceasta grupa sunt incadrate anomalii dento-maxilare care prezinta intre ele unele similitudini
din punct de vedere al manifestarilor clinice.
Semne
faciale
Modificarile
caracteristice
se
intalnesc
in:
prognatia mandibulara cu macrognatie, unde mentonul proemina mult anterior, depasind chiar
planul nazo-frontal cu punctul gnathion, dand intregului profil facial un aspect concav.
Santul labio-mentonier este sters, buza inferioara proemina anterior, regiunea buzei superioare
apare infundata, treapta buzelor este inversata, in cazuri accentuate buza superioara se afla in
spatele incisivilor inferiori, etajul inferior al fetei este marit, unghiul mandibular este larg deschis,
putand
ajunge
pana
la
140-145
grade.
pseudoprognatia mandibulara (pseudoprogenia, retrognatia superioara), prin lipsa de
dezvoltare a maxilarului superior, se observa profilul concav si o inversare a treptei buzelor.
ocluziile inverse frontale, unde profilul este drept sau usor concav, mentonul are o pozitie
anterioara, treapta buzelor este inversata, unghiul mandibular nu este modificat, regiunea buzei
superioare
nu
este
infundata.
angrenajul invers, unde se pot observa uneori modificari usoare ale raportului interlabial, cand
buza inferioara este impinsa de vestibulopozitia unor incisivi inferiori.
Semne orale
Modificari de arcada si de evolutie dentara ce semnifica un exces de dezvoltare mandibulara:

existenta
unor
diasteme
foarte
mari
in
perioada
dentitiei
temporare;
precocitate in eruptia dintilor permanenti si disocierea ritmului de eruptie intre dintii superiori si
inferiori;

12

 existenta pe radiografie a unor distante mari intre germenii dintilor succesionali la arcada
inferioara;
eruptia dintilor permanenti inferiori din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii intre ei;
mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare.
Dezvoltarea insuficienta a maxilarului si arcadei superioare, ocluzii frontale inverse de
conducere articulara, angrenajele inverse, parodontiul interesat precoce in angrenajul invers,
modificarile limbii (volum, tonicitate), modificarile ocluzale in plan sagital sunt, de asemenea,
semne orale ale prognatiilor mandibulare.

13

Aparate dentare
Bara palatinala este un accesoriu al aparatelor ortodontice fixe sub forma unui arc de sarma prevazut cu
o bucla, sudat sau atasat la nivelul tubusoarelor paltinale ale inelelor de la nivelul molarilor superiori. Are rol
de ancoraj si de prevenire a miscarilor nedorite care pot aparea la nivelul molarilor superiori, dar prin activarea
de catre medical ortodont poate avea si un efect de derotare al acestora.
Bara palatinala cu buton Nance este un accesoriu al aparatelor ortodontice fixe sudat sau atasat la
nivelul tubusoarelor paltinale ale inelelor de la nivelul molarilor superiori asemanator barii palatinale prevazut
in plus cu un buton acrilic ce se sprijina in partea anterioara a boltii palatine, crescand astfel valoarea
ancorajului oferit.
Bara linguala este un accesoriu al aparatelor ortodontice fixe sub forma unui arc de sarma aplicat la
nivelul tubusoarelor linguale ale inelelor de la nivelul molarilor inferiori. Are rol de ancoraj si de prevenire a
miscarilor nedorite care pot aparea la nivelul molarilor inferiori, dar prin activarea de catre
medical ortodont poate avea si un efect de derotare al acestora.
Quad-Helix este un aparat ortodontic cimentat in cavitatea bucala, folosit pentru expansiunea arcadei
dentare superioare, producand si o usoara deschidere a suturii medio-palatine. Este atasat la nivelul molarilor
prin intermediul a doua inele ortodontice si este prevazut cu 4 bucle prin a caror activare se realizeaza largirea
arcadei dentare si asigurarea spatiului necesar dintilor inghesuiti. Se foloseste si pentru corectarea ocluziei
incrucisate (inverse) posterioare cauzata de o ingustare a maxilarului superior. Cea mai mare rata de succes
o are in cazul pacientilor tineri, in crestere. Este necesara o perioada de contentie pentru a preveni aparitia
recidivei.
Disjunctorul este un dispozitiv ortodontic folosit in vederea deschiderii suturii medio-palatine in cazul
ingustarii foarte mari a arcadei superioare, cu bolta palatina adanca si ingusta, la pacientii la care arcada
inferioara este normal dezvoltata. Dupa unii autori este indicat in special la pacientii cu tulburari respiratorii
(respiratie orala) cu fosele nazale anormal de ingustate. Disjunctia ortodontica se poate face numai pana la
inchiderea suturii medio-palatine (14 ani la fete, 18 ani la baieti), ulterior putandu-se realiza numai prin
asistare chirurgicala. Dispozitivul este prevazut 4 inele ortodontice cimentate pe molari si pe premolari si cu un
surub prin a carui activare se obtine desfacerea suturii medio-palatine (observata de catre dvs. prin aparitia
unui spatiu intre cei doi incisivi superiori diastema). Ortodontul va va sfatui despre cand si cum sa va
activati disjunctorul. Cand se atinge nivelul de dilatare dorit va trebui sa purtati aparatul inca cateva luni pentru
osificarea zonei dilatate si prevenirea recidivei.
Dispozitiv Herbst este un aparat ortodontic care reduce treapta sagitala prin favorizarea avansarii arcadei
mandibulare si distalizarea arcadei maxilare. Acest aparat fix este folosit mai mult pentru tineri in perioada de
crestere si este purtat intre 12 si 15 luni.
Pendulum este un aparat ortodontic cimentat, folosit pentru distalizarea molarilor maxilari.
Distal-jet (distalizator) este un aparat folosit pentru corectarea pozitiei molarilor (distalizarea acestora) in
cazul unor anomalii dento-maxilare in sens sagital. Este eficient mai ales in perioada dentitiei mixte, dar se
foloseste cu succes si in dentatia permanenta.

14

Fastback cel mai nou aparat ortodontic de distalizare a molarilor superiori, prevazut cu 1-2 suruburi
Leone care dezvolta o forta continua si predeterminata, cu o directie precisa. Permite si aplicarea
concomitenta a brackets-urilor.
Lip-Bumper este un aparat de interceptie care functioneaza prin intermediul fortei musculare dezvoltata de
catre buze (orbicular). Buza inferioara care vine in contact intim cu portiunea anterioara acrilica a lipbumperului va dezvolta o forta care va actiona prin intermediul acestuia asupra primilor molari inferiori
mentinandu-i pe loc (ancoraj) sau producand o usoara distalizare. In acelasi timp este limitata forta de actiune
a buzei inferioare asupra dintilor frontali si obiceiul vicios de interpunere/aspirare a acesteia.
Head-gear dispozitiv ortodontic-ortopedic extraoral prevazut cu o capelina/banda cervicala si un arc
extraoral care face legatura cu un arc intraoral, folosit pentru inhibarea dezvoltarii sagitale a maxilarului si
stimularea dezvoltarii mandibulei avand ca scop ghidarea lenta a cresterii faciale si osoase prin intermediul
miscarilor dentare in directia corecta. Forta este aplicata asupra arcului facial prin intermediul elementelor
elastice de tractiune. Pentru a fi eficient trebuie sa fie purtat minim 10-12 ore/zi, iar impactul maxim il are in
perioada puseului de crestere (8-10 ani la fete, 10-12 ani la baieti). Este folosit si ca dispozitiv de ancoraj
maxim.

Masca Delair dispozitiv ortodontic-ortopedic extraoral folosit pentru stimularea dezvoltarii maxilarului
superior si inhibarea dezvoltarii sagitale a mandibulei.
Barbita si capelina este un dispozitiv ortopedic extraoral care are rolul de a inhiba cresterea anterioara a
mandibul, putand fi aplicat inca din perioada dentatiei temporare.

15