Sunteți pe pagina 1din 33

TEMA 18.

ROLUL FACTORILOR FUNCTIONALI IN FORMAREA APARARULUI


DENTO-MAXILAR (3, pag.315-392, 405-417, 433-445)
1. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiza adaptarea curentului de aer datorit: (pag.
318)
A. Arhitectonicii speciale
B. Structurii osului maxilar
C. Funciilor glandulare
D. esutului venos erectil
E. Poziiei mandibulare
2. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea oral se soldeaz cu deficiene n ceea ce
privete: (pag. 321) A, B, C
A. Reglarea cantitii de aer
B. Umectarea i sterilizarea aerului
C. Reducerea global a debitului de aer la nivel pulmonar
D. Structura osului alveolar
E. Tulburri de erupie dentar
3. Aerul inspirat pe gur are ca efect: (pag. 323) A, B, C
A. O aciune direct asupra bolii palatine
B. Lipsa de eficien a buzei superioare
C. Retroalveolodonia superioar
D. Ocluzia adnc acoperit
E. Efectul de tiraj asupra aerului aflat n cavitile nazale i sinusale
4. Alimentarea artificial a sugarului prezint unele inconveniente: (pag. 332) A, B, D
A. Copilul execut micri de retropulsie
B. Ingestia unei cantiti de aer (aerofagie)
C. Creterea secreiei salivare
D. Absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei
E. Prezena deformaiei rahitice a maxilarelor
5. Intensitatea forelor masticatorii ca factori predispozani pentru producerea anomaliilor
dentomaxilare intervin prin mai multe ci: (pag. 341) A, B, E
A. Musculatura masticatorie i oasele maxilare sunt dezvoltate mai puin
B. Abraziunea fiziologic lipsete sau este foarte redus
C. Apariia ocluziei adnci acoperite
D. Apariia hipersecreiei salivare
E. Migrri verticale i orizontale ale dinilor cu apariia blocajelor n micrile mandibulei
6. Anomaliile dento-maxilare pot micora eficiena masticatorie prin mai multe mecanisme:
A. Reducerea suprafeei de contact ocluzal
B. Absena sau dificultatea de efectuare a unor micri masticatorii
C. Limitarea micrilor masticatorii prin blocaje
D. Dinii pot leza direct mucoasa de pe maxilarul antagonist
E. Prezena ocluziei echilibrate
7. Prelungirea i permanentizarea stadiului de deglutiie infantil s-ar datora urmtoarelor
cauze: (pag. 360) A, B, E
A. ntrzieri n maturizarea muscular i nervoas
B. Prezena tulburrilor rino-faringiene
C. Un potenial de cretere normal
1

D. Prezena echilibrului ntre musculatura extra-oral i a limbii


E. Obiceiul vicios de sugere a degetului
8. Dislalia parial poate mbrca forme variate: (pag. 384) A, B, C
A. Sigmatismul
B. Rotacismul
C. Dislalia labialelor
D. Rinolalia nchis
E. Disritmiile
9. Muchii aparatului dento-maxilar au o influen complex asupra oaselor maxilare n
dinamic prin urmtoarele modaliti: (pag. 405) A, C, E
A. Prin intermediul inseriilor osoase
B. Prin intermediul articulaiei temporo-mandibulare
C. Prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase
D. Prin poziia de echilibru a mandibulei
E. Prin aplicarea indirect a forelor musculare prin intermediul sistemului dentar
10. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt: (pag. 416) A, B, C
A. Declaneaz n mod reflex contracii musculare
B. Descompune forele verticale
C. Contribuie la normalizarea funciilor perturbate
D. Stimularea erupiei dentare
E. Expansiunea activ a maxilarelor
11. Consecinele obiceiului de sugere a policelui sunt: (pag. 439) A, B, D
A. Tonusul labial sczut
B. Modificarea ariei de aciune (incompetena labial)
C. Retrodenia superioar
D. Tip anormal de deglutiie (sindrom protruziv anterior)
E. Prognaia mandibular funcional
12. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie ntrunite
mai multe condiii: (pag. 444) A, B, D
A. Intensitatea i durata cu care este practicat
B. Factor teren, plasticitatea oaselor maxilare
C. Poziia de echilibru a mandibulei
D. Bilanul forelor oro-faciale
E. Modelarea funcional a articulaiei temporo-mandibulare
13. Prezena vegetaiilor limfo-epiteliale ce mpiedic funcia respiratorie poate determina:
A. O deplasare nainte a mandibulei
B. ntrziere n erupia dentar
C. Prezena tulburrilor de fonaie
D. O extensie a capului
E. O deplasare distal a mandibulei
TEMA 19. DEZVOLTAREA OCLUZIEI DENTATE (4, PAG. 35-49)
1. Prin erupia molarilor de 6 ani se produc urmtoarele schimbri dento-alveolare i
dentodentare importante: (pag. 48-49) A, B, D, E
A. Reducerea spaiului primat;
B. Modificarea lungimii arcadei;
C. A doua mezializare a ocluziei dentare;
2

D. Modificarea formei arcadei;


E. A doua nlare a ocluziei dentare.
2. Prin erupia molarilor de 6 ani se produc urmtoarele schimbri dento-alveolare i
dentodentare importante: (pag. 48) A, B, D
A. Reducerea spaiului primat;
B. Modificarea lungimii arcadei;
C. A doua mezializare a ocluziei dentare;
D. Modificarea formei arcadei;
E. Prima nlare a ocluziei dentare.
3. n prima etap a dentiiei mixte se instaleaz o ocluzie invers frontal dac exist: A, B,
C, D
A. O malocluzie clasa a III-a transmisa ereditar
B. Un comportament muscular anormal
C. Decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior
D. O ocluzie cap la cap
E. O ocluzie adnc
4 Erupia primilor molari permaneni poate produce: (pag. 48) B, C
A. A doua mezializare a mandibulei
B. A doua nlare a ocluziei dentare
C. Reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare
D. Deglutiia de tip adult
E. Reglarea relaiei de postur
5. Erupia molarilor doi permaneni poate produce: (pag. 48) D, E
A. A doua mezializare a mandibulei
B. A doua nlare a ocluziei dentare
C. Reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei
E. A treia nlare a ocluziei dentare
6. Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: (pag. 53) A, B
A. Incongruena dento-alveolar teriar
B. Deschiderea ocluziei frontale
C. Reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei
E. A treia nlare a ocluziei dentare
7. Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: (pag. 53) A, B
A. Agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare
B. Deschiderea ocluziei frontale
C. Reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei
E. A treia nlare a ocluziei dentare
8. Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii factori: A, D
A. Creterea scheletal
B. Deschiderea ocluziei frontale
C. Reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare
D. Valorile dimensionale ale dinilor temporari i permaneni
E. A treia nlare a ocluziei dentare
3

9. Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii factori: B, E


A. Agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare
B. Spaiul de deriv Nance
C. Reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare
D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei
E. Creterea scheletal
10*. Spaiul de deriv sau de rezerv Nance rezultat din diferena diametrelor mezio-distale
ale dinilor deciduali i permaneni pe maxilar este de: (pag. 50) C
A. 1,7 2
B. 0,9 2
C. 0,9 1,5
D. 1,7 4
E. 0,9 1,7
11*. Spaiul de deriv sau de rezerv Nance rezultat din diferena diametrelor mezio-distale
ale dinilor deciduali i permaneni pe mandibul este de: (pag. 50) A
A. 1,7 2-4
B. 1,7 2
C. 0,9 1,5
D. 1,7 4
E. 0,9 1,7
12*. Prima perioad a dentiiei mixte este n intervalul de vrst: (pag. 44) D
A. 6 i 10 ani
B. 9 i 11ani
C. 6 i 8 ani
D. 6 i 9 ani
E. 8 i 10 ani
13*. A doua perioad a dentiiei mixte este n intervalul de vrst: (pag. 44) B
A. 6 i 10 ani
B. 9 i 11ani
C. 9 i 12 ani
D. 6 i 9 ani
E. 8 i 10 ani
14*. Planul postlacteal n treapt mezializat ofer un raport molar: (pag. 44) A
A. Cuspid n antul intercuspidian
B. Mezializat
C. DIstalizat
D. Cuspid la cuspid
E. Psalidodont
15*. Planul postlacteal n treapt distalizat ofer un raport molar: (pag. 37) C
A. Cuspid n anul intercuspidian
B. Mezializat
C. Distalizat
D. Cuspid la cuspid
E. Neutral

TEMA 20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE, FACTORI LOCALI (4,


pag.73-76)
1. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A, C, E
A. Retenia prelungit a dinilor temporari
B. Modificarea lungimii arcadei
C. Caria dinilor temporari
D. Modificarea formei arcadei
E. Pierderea prematur a dinilor temporari
2. Caria dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea funciei: (pag. 73) B, C
A. De deglutiie
B. Masticatorie
C. Fizionomice
D. Fonatorie
E. Respiratorie
3. Caria dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea: (pag. 73) A, D
A. Relaiei tridimensionale a ocluziei dentare
B. Funciei respiratorii
C. Funciei de deglutiie
D. Dimensiunii verticale faciale
E. Funciei fonatorii
4. ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: (pag. 74) B, D, E
A. Bariere osoase
B. Migrarea dinilor limitrofi
C. Bariere fibroase
D. Migrarea dinilor antagoniti
E. Interpoziii ale prilor moi
5. ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: (pag. 74) A, B, D, E
A. Angrenaje inverse
B. Migrarea dinilor limitrofi
C. Ocluzia distalizat
D. Migrarea dinilor antagoniti
E. Interpoziii ale prilor moi
6*. Caria aproximal din zona de sprijin lateral poate produce: (pag. 73) C
A. Incluzia dintelui permanent
B. Deschiderea ocluziei dentare
C. Pierderea spaiului de rezerv Nance
D. Instalarea disfunciei fonatorii
E. Instalarea ocluziei adnci
7*. Traumatismele dinilor temporari pot produce: (pag. 73) C
A. Supraerupia antagonitilor
B. Scurtarea arcadei dentare
C. Malpoziia dintelui permanent
D. Dezechilibru n dinamica mandibular
E. Instalarea ocluziei adnci
8*. Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor temporari poate produce: (pag. 73-76) D
5

A. Supraerupia antagonitilor
B. Scurtarea arcadei dentare
C. Malpoziia dintelui permanent
D. Incongruena dento-alveolar
E. Instalarea ocluziei adnci
9*. Inseria frenului buzei superioare pe creast poate produce: (pag. 74) B
A. Supraerupia antagonitilor
B. Disarmonia dento-alveolar cu spatiere frontala
C. Malpoziia dintelui permanent
D. Incongruena dento-alveolar
E. Instalarea ocluziei adnci
10*. Incisivul lateral superior n form de cui poate produce: (pag.74) C
A. Obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare
B. Incongruena dento-alveolar
C. Diastema interincisiv
D. Incluzie dintelui permanent
E. Supraerupia antagonitilor
TEMA 21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE (4, pag. 77-83)
1. Care terminologie este corect pentru caracterizarea profilului labial? (pag. 81) A, D
A. Procheilie
B. Retrognaie
C. Vetibulo-versie
D. Retrocheilie
E. Endocheilie
2 Care terminologie este corect pentru caracterizarea profilului bazelor scheletale? B, E
A. Progenie
B. Retrognaie
C. Exognatie
D. Endoalveolie
E. Prognatie
3. Care terminologie este corect pentru caracterizarea profilului arcadelor alveolare? B, E
A. Progenie
B. Retroalveolie
C. Exognatie
D. Endoalveolie
E. Proalveolie
4. Care terminologie este corect pentru caracterizarea bazelor scheletale? (pag. 81) B, C, E
A. Progenie
B. Retrognaie
C. Exognatie
D. Endoalveolie
E. Prognatie
5. Care terminologie este corect pentru caracterizarea micrilor dentare n sens orizontal?
A. Vestibulo-versie
B. Suprapoziie
6

C. Mezio-palato-rotaie
D. Palato-gresie
E. Mezio-gresie
6. Care terminologie este corect pentru caracterizarea ocluziei dentare? (pag. 81) B, C
A. Vestibulo-versie
B. Disto-ocluzie
C. Infra-ocluzie
D. Palato-gresie
E. Egresie
7*. Relaia de ocluzie neutral (cheia lui Angle) este definit prin: (pag. 78) D
A. Poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul
anului molarului prim permanent inferior
B. Poziia vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul
primului an vestibular al molarului prim permanent inferio
C. Poziia vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul
primului an vestibular al molarului prim permanent inferior
D. Poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul
primului an vestibular al molarului prim permanent inferior
E. Poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului prim permanent superior n dreptul
cuspicului vestibular al molarului prim permanent inferior
8*. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dup coala german are la baz criteriul: A
A. Etiologic
B. Funcional
C. Relaiei molare
D. Relaiei ocluzale
E. Planului sagital
9*. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dup Angle mparte anomaliile n: (pag. 77) A
A. Clase
B. Sindroame
C. False i adevrate
D. Normale i anormale
E. Subdiviziuni
10*. Clasa a II-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin: (pag. 78) C
A. Raport neutral molar
B. Raport mezializat molar
C. Raport distalizat molar
D. Raport vestibularizat molar
E. Raport lingualizat molar
11*.Diviziunea 1 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin: C
A. Raport neutral molar i ocluzie adnc
B. Raport mezializat molar i ocluzie invers frontal
C. Raport distalizat molar i ocluzie adnc n acoperi
D. Raport vestibularizat molar i ocluzie adnc n acoperi
E. Raport lingualizat molar i ocluzie adnc acoperit
12*. Diviziunea 2 a clasei a II-a a anomaliilor dento-maxilare dup Angle este definit prin: E
A. Raport neutral molar i ocluzie adnc
7

B. Raport mezializat molar i ocluzie invers frontal


C. Raport distalizat molar i ocluzie adnc n acoperi
D. Raport vestibularizat molar i ocluzie adnc n capacde cutie
E. Raport distalizat molar i ocluzie adnc acoperit
TEMA 22. EXAMENUL RADIOLOGIC IN ORTODONTIE (4, pag. 143-179)
1. Examenul radiologic n ortodonie se realizeaz prin: (pag. 149) A, B, D
A. Radiografie cu film retro-alveolar
B. Ortopantomografie
C. Radiografie panoramic
D. Teleradiografie
E. Rezonan magnetic nuclear
2. Semnele care indic o rotaie de tip posterior pe teleradiografia de profil sunt: B, C, D, E
A. Unghi mandibular accentuat
B. Condil ngust
C. Coroane dentare mrite
D. Canal dentar drept
E. Etaj inferior mrit
3. Ortopantomografia se efectueaz n: (pag. 152) C
A. Ocluzie centric
B. Relaie de postur
C. Ocluzie habitual
D. Ocluzie terminal
E. Gur deschis
4. Punctul radiologic Gnathion este definit prin: (pag. 156) E
A. Punctul cel mai superior al simfizei mentoniere
B. Punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare
C. Punctul cel mai superior al eii turceti
D. Punctul cel mai inferior al condilului mandibular
E. Punctul cel mai inferior i posterior al simfizei mentoniere
5. Punctul radiologic Nasion este definit prin: (pag. 156) B
A. Punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale
B. Punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale
C. Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale
D. Punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale
E. Punctul cel mai inferior i posterior al suturii nazo-frontale
TEMA 23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A (4, pag. 379-391)
1. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 379-380) B, C, D
A. Reducerea diametrelor mandibulare
B. Reducerea diametrelor maxilare
C. Reducerea diametrelor alveolare
D. Reducerea diametrelor dentare
E. Reducerea diametrelor sagitale
2. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 381) A, B, C, E
A. Protruzia procesului dento-alveolar
8

B. Inocluzie sagital
C. ocluzie distalizat
D. Ocluzie deschis
E. Reducerea diametrelor maxilare
3. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 381) A, B, C, E
A. Protruzia procesului dento-alveolar
B. Inocluzie sagital
C. Ocluzie distalizat
D. Ocluzie deschis
E. Oluzie adnc in acoperis
4. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 381) A, C, E
A. Disfuncie respiratorie
B. Profil concav
C. Tegumente palide
D. Tip mezoprosop
E. Fant labial deschis
5. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin: (pag. 398) A, D, E
A. Retrodenie
B. Reducerea diametrelor maxilare
C. Reducerea diametrelor alveolare
D. Reducerea diametrelor dentare
E. nghesuire dentar
6*. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 388) D
A. Tip euriprosop
B. Tip mezocephal
C. Tip normocephal
D. Tip dolicocephal
E. Tip hiperdolicocephal
7. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 388) D, E
A. Tip euriprosop
B. Respiraie nazal
C. Tip normocephal
D. Tip dolicocephal
E. Respiraie oral
8*. Malocluzia de clasa a II1-a se caracterizeaz prin: (pag. 387) C
A. Unghi SNA micorat
B. Unghi SNB mrit
C. Unghi SNA mrit
D. Unghi SNB normal
E. Unghi SNA normal
9*. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin: (pag. 387) B
A. Arcad dento-alveolar n omega
B. Arcad dento-alveolar n trapez
C. Arcad dento-alveolar n W
D. Arcad dento-alveolar n V
E. Arcad dento-alveolar n M
9

10. Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1 NU fac parte: (pag. 382) D, E
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea
TEMA 24. MALOCLUZIA DE CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2 ( 4, pag. 396-399)
1*. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin: (pag. 396) B
A. Arcad dento-alveolar n omega
B. Arcad dento-alveolar n trapez
C. Arcad dento-alveolar n W
D. Arcad dento-alveolar n V
E. Arcad dento-alveolar n M
2*. Malocluzia de clasa a II2-a se caracterizeaz prin: (pag. 396) B
A. Unghi SNA micorat
B. Abrazie palatinal a dinilor superiori
C. Abrazie vestibular a dinilor superiori
D. Ocluzie deschis
E. Canini temporari neatriionai
3. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: (pag. 326) B, C, E
A. Hiperextensiei capului
B. Obiceiuri vicioase
C. Unor cauze congenitale
D. Inocluziei labiale
E. Alptarii artificiale
TEMA 25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A (4, pag. 405-408)
1. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: (Pag 405) B, C, D
A. profil drept
B. facies aplatizat
C. profil concav
D. buz superioar nfundat
E. unghi mandibular nchis
2. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: (Pag 405) B, D, E
A. ocluzie distalizat
B. ocluzie mezializat
C. ocluzie adnc
D. ocluzie invers frontal
E. ocluzie invers total
3. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: (Pag 405) A, B
A. unghi SNA micorat
B. unghi SNB mrit
C. unghi SNA mrit
D. unghi SNB normal
E. unghi SNA normal
10

83.Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: (Pag 405) B, C, D, E


A. profil drept
B. treapt labial inversat
C. profil concav
D. buz superioar nfundat
E. aspect de lire a feei
84. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: (Pag 405) A, B, E
A. unghi IF mrit
B. unghi SNB mrit
C. unghi SNA mrit
D. unghi Tweed micorat
E. unghi SNA micorat
TEMA 26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALA(4, pag. 418-426, 429-438)
1. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 429) A, D, E
A. rahitism
B. facies aplatizat
C. profil concav
D. deglutiie atipic
E. tulburri fonetice
2. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 435) C, D, E
A. unghi SNA micorat
B. unghi SNB mrit
C. unghi SNA mrit
D. unghi Go mrit
E. unghi Kdl mrit
3. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 436) C, D
A. unghi IF mrit
B. unghi SNB mrit
C. unghi SNA mrit
D. unghi Tweed mrit
E. unghi Tweed micorat
4. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 435) A, D
A. tip hiperleptoprosop
B. treapt labial inversat
C. profil concav
D. fant labial deschis
E. aspect de lire a feei
5. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 433) A, C, E
A. lipsa ghidajului anterior
B. treapt labial inversat
C. afectarea periodontal
D. buz superioar nfundat
E. afectarea ATM
6. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 435) A, C, D
11

A. unghi SNA mrit


B. unghi SNB mrit
C. unghi Go mrit
D. unghi Tweed mrit
E. unghi ANB micorat
7*. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 438) C
A. prezena ghidajului anterior
B. treapt labial dreapt
C. sugerea policelui
D. buz superioar nfundat
E. angrenaje inverse frontale
8*. Sindromul de inocluzie vertical se caracterizeaz prin: (Pag 434) E
A. profil drept
B. facies aplatizat
C. profil concav
D. buz superioar nfundat
E. unghi mandibular deschis
TEMA 27. ANODONTIA (5, pag. 15-40)
1. Care terminologie este corect pentru anodonie ? (Pag 15-40) A, C, D
A. agenezie
B. retrognaie
C. hipodonia
D. oligodonia
E. prognaie
2. Factorii incriminai n producerea anodoniei totale sunt: (Pag 15-40) B, C
A. rahitism
B. sindromul Langdon-Down
C. displazia ectodermal
D. deglutiie atipic
E. infecii cronice virale
3. Factorii incriminai n producerea anodoniei redus sunt: (Pag 15-40) A, D
A. reducerea filogenetic a dinilor terminali din serie
B. sindromul compresiunii de maxilar
C. displazia ectodermal
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate
E. infecii cronice virale
4. Anodonia total se caracterizeaz prin: (Pag 15-40) A, C, E
A. etajul inferior al feei micorat
B. sindromul compresiunii demaxilar
C. buze nfundate
D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate
E. anul labio-mentonier accentuat
5. Anodonia total se caracterizeaz prin: (Pag 15-40) B, C
A. dini aezai simetric
B. micrognatism
12

C. tulburri masticatorii, fizionomice i fonetice


D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate
E. an labio-mentonier ters
6. Anodonia redus este depistat prin: (Pag 15-40) C, D, E
A. control genetic
B. anamnez
C. examen radiografic
D. examen clinic
E. persistena dintelui temporar pe arcad
7. Anodonia redus se caracterizeaz prin: (Pag 15-40) B, C, D
A. dini aezai asimetric
B. persistena dintelui temporar pe arcad
C. diastema interincisiv
D. tulburri masticatorii, fizionomice sau fonatorii
E. an labio-mentonier ters
8. Anodonia ntins este depistat prin: (Pag 15-40) C, D
A. control genetic
B. anamnez
C. examen radiografic
D. examen clinic
E. persistena dintelui temporar pe arcad
9. Anodontia poate fi expresia tendinei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor:
A. M3
B. PM2
C. IL
D. C
E. PM1
TEMA 28. DINTII SUPRANUMERARI (5, pag. 73-94) (pag 73-96) A, B, E
1. Care terminologie este corect pentru dinii supranumerari?
A. dini suplimentari
B. pleiodonia
C. hipodonia
D. oligodonia
E. hiperdonia
2. Care terminologie este corect pentru dinii supranumerari temporari? (pag 73-96) C, E
A. dini suplimentari
B. pleiodonia
C. paramolari
D. oligodonia
E. distomolari
3. Care terminologie este corect pentru dinii supranumerari permaneni ? (pag 73-96) A, B
A. meziodentes
B. meziodens
C. paramolari
D. oligodonia
13

E. distomolari
4. Factorii incriminai n producerea dinilor supranumerari sunt: (pag 73-96) C, D
A. rahitismul
B. sindromul Langdon-Down
C. necunoscui
D. teoria atavic
E. teoria proterogenetic
5. Factorii incriminai n producerea dinilor supranumerari sunt: (pag 73-96) B, D
A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie
B. teoria mugurilor adamantini multipli
C. displazia ectodermal
D. teoria evaginrii epiteliului adamantin
E. infeciile cronice virale
6. Prezena dinilor supranumerari pe arcade produc: (pag 73-96) B, C, E
A. diastema interincisiv
B. nghesuirea dentar
C. incluzia dinilor pemaneni
D. distrugerea germenului dentar
E. rizalize patologice
7. Incluzia dinilor supranumerari produc: (pag 73-96) A, C
A. nevralgii
B. tulburri de vorbire
C. diastem patologic
D. tulburri de vedere
E. tulburri de deglutiie
31
TEMA 29. INCLUZIA DENTARA (5, pag.73-94)
1. Care terminologie este corect pentru incluzia dentar ? (pag 73-96) A, E
A. retenia primar dentar
B. pleiodonia
C. hipodonia
D. inclavarea
E. incluzia submucoas
2. Care terminologie este corect pentru incluzia dentar ? (pag 73-96) A, C
A. incluzia vestibular
B. pleiodonie
C. incluzia orizontal
D. oligodonia
E. incluzia parial
3. Factorii generali incriminai n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, B, E
A. rahitismul
B. sindromul Langdon-Down
C. necunoscui
D. teoria atavic
E. despicturile labio-maxilo-palatine
14

4. Factorii generali incriminai n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, C, D


A. osteoporoza
B. teoria mugurilor adamantini multipli
C. displazia ectodermal
D. disostoza cleido-cranian
E. infeciile cronice virale
5. Factorii generali incriminai n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) B, C, D, E
A. osteopetroza
B. nanismul hipofizar
C. displazia ectodermal
D. disostoza cleido-cranian
E. hipotiroidismul
6. Factorii locali incriminai n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, B, C, E
A. poziia foarte nalt de formare a germenului dentar
B. configuraia anatomic defavorabil
C. angulaia corono-radicular
D. disostoza cleido-cranian
E. curbura accentuat a rdcinii
7. Factorii locali incriminai n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, B, C, E
A. poziia foarte nalt de formare a germenului dentar
B. configuraia anatomic defavorabil
C. angulaia corono-radicular
D. modificarea axului dintelui inclus
E. curbura accentuat a rdcinii
8. Factorii locali incriminai n producerea incluziei dentare sunt: (pag 73-96) A, B, C, E
A. macrodonia
B. compresiunea de maxilar
C. nghesuirea dentar
D. endoalveolia
E. secvenele de erupie nefavorabile
9. Incluzia dentar produce: (pag 73-96) B, E
A. nevralgii
B. tulburri de vorbire
C. tulburri de audiie
D. tulburri de vedere
E. tulburri fizionomice
10. Incluzia dentar produce: (pag 73-96) A, B
A. rezorbii radiculare ale dinilor vecini
B. parestezii
C. nevralgii
D. tulburri de vedere
E. tulburri de deglutiie
11.*Referitor la metodele conservatoare de obtinere a spatiului necesar evolutiei unui dinte
inclus sunt adevarate urmatoarele: (pag 90) C
A. Daca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se recomanda extractia
B. Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui
15

C. Marirea perimetrului arcadei prin intermediu tratamentului ortodontic


D. Tractionarea si alinierea dintelui pe arcada dupa interventia chirurgicala
E. In incluziile de canin in pozitie verticala se recomanda extractia
12. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt:
A. Teleradiografia
B. Ortopantomograma
C. Radiografia cu film muscat
D. Tomografia computerizata
E. Index Carpal
13. La examenul clinic, tulburarile ce pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt: A, B, D, E
A. Pericoronarite si gingivo-stomatite
B. Semnul Quintero
C. In caz de canin superior inclus, incisivul lateral prezinta o mezio-inclinatie accentuata
D. Torsionari ale dintilor vecini
E. Persistenta indelungata cu implantare buna a dintelui temporar
TEMA 30. REINCLUZIA DENTAR (5, pag. 107-118)
1*. Un dinte reinclus se mai numeste i: (pag. 107) A
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte neonatal
2*. Dintele cel mai frecvent implicat in reincluzia dentara este: (pag. 108) E
A. Incisivul
B. Caninul
C. Premolarul
D. Meziodensul
E. Molarul
3. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: (pag. 116) A, C, D, E
A. Extractia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara
4. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si: (pag. 117) A, B, C, E
A. Denivelarea planului de ocluzie
B. Incluzia succesionalului permanent
C. Tulburari de ocluzie
D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus
E. Hiperestezie si hipersensibilitate
TEMA 31. ECTOPIA DENTAR (5, pag. 121-130)
1*. Dintele cel mai frecvent vizat de ectopie este: (pag 124) B
A. Premolarul I superior
B. Caninul superior
C. Caninul inferior
D. Incisivul central inferior
16

E. Molarul I superior
2*. Extractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este mare NU vizeaza: C
A. Premolarul I
B. Incisivul lateral
C. Molarul II
D. Premolarul II
E. Molarul I
3. Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin: (pag 127) A, B, E
A. Are caracter preventiv
B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II
D. Se desfasoara in 5 etape
E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar
4*. Pe incisivi NU se aplic: (pag. 142) A
A. Inele de cauciuc
B. Inele metalice
C. Bracket
D. Crlig
E. Tubuor
5. Alegeti variantele gresite contenia la copil se realizeaz: (pag. 142) A, B, C, D
A. Pe o perioad de 2 sptmni
B. Pe o perioad de 3 sptmni
C. Pe o perioad de 4 sptmni
D. Pe o perioad de 5 sptmni
E. Pe o perioad de 6-8 sptmni
TEMA 32. DIASTEMA (5, pag. 133, 142)
1. Care terminologie este corect pentru diastem? (pag. 133) A, E
A. Diastem patologic
B. Pleiodonie
C. Hipodonie
D. Oligodonie
E. Diastema vera
2. Factorii incriminai n producerea diastemei interincisive sunt: (pag. 133-142) B, D, E
A. Teoria filogenetic a dinilor terminali din serie
B. Frenul lat sau cu inserie joas
C. Displazia ectodermal
D. Microdonia
E. Hipodonia incisivilor laterali
3. Factorii generali incriminai n producerea diastemei interincisive sunt: (pag. 133-142) A, D
A. Meziodens-ul neerupt
B. Sindromul Langdon-Down
C. Necunoscui
D. Odontomul
E. Despicturile labio-maxilo-palatine
4. Factorii generali incriminai n producerea diastemei interincisive sunt: (pag. 133-142) B, D
17

A. Osteoporoza
B. Rotaia congenital a incisivilor centrali superiori
C. Displazia ectodermal
D. Frenul lat cu inserie nalt
E. Infecii cronice virale
5. Factorii generali incriminai n producerea diastemei interincisive sunt: (pag. 133-142) A, D
A. Frenul cu inserie joas
B. Nanismul hipofizar
C. Displazia ectodermal
D. Incluzia orizontal a caninului superior
E. Hipotiroidismul
6. Diastema interincisiv superioar patologic apare n: (pag. 133-142) A, E
A. Malocluzia clasa a II-a diviziunea 1
B. ngesuirea dentar
C. Incluzia dinilor pemaneni
D. Distrugerea germenului dentar
E. Meziodens-ului inclus
7. Diastema interincisiv superioar patologic apare n: (pag. 133-142) B, D
A. Nevralgii
B. Microdonie
C. Tulburri de audiie
D. Macroglosie
E. Tulburri fizionomice
8. Diastema interincisiv superioar patologic apare n: (pag 133-142) C, D
A. Rezorbii radiculare ale dinilor vecini
B. Parestezii
C. Prodenie
D. Migrri dentare din parodontopatie
E. Tulburri de deglutiie
9. Diastema interincisiv superioar patologic apare n: (pag 133-142) D, E
A. Dini aezai simetric
B. Micrognatism
C. Persistena unui dinte temporar pe arcad
D. Migrri dentare postextracionale
E. Canini inclui n poziie orizontal
10. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticla prezinta urmatoarele avantaje: (299) A, B, D, E
A. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara celorlalti lineri
B. Reducerea microinfiltratiei marginale
C. Rezistenta la compresiune masticatorie superioara rasinilor compozite
D. Adezivitatea la dentina
E. Biocompatibilitatea
11. Atitudinea fata de plaga dentinara in conceptia terapeutica contemporana: (290) A, B, D
A. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii termice a pulpei
dentare
B. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare in scopul izolarii chimice a pulpei
dentare
18

C. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii electrice a
pulpei dentare
D. sigilarea eficienta a plagii dentinare
E. Obturatia de baza pentru protejarea plagii dentinare doar in scopul izolarii mecanice a
pulpei dentare
12. Metodele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei
dentare sunt urmatoarele: (pag. 70) A, B, D, E
A. Fluorizarea generala si locala
B. Sigilarea santurilor si fosetelor
C. Tratamentul cariilor dentare
D. Igiena alimentatiei
E. Igiena buco-dentara
13. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: (pag. 326) B, C, E
A. Hiperextensiei capului
B. Obiceiuri vicioase
C. Unor cauze congenitale
D. Inocluziei labiale
E. Alaptarii artificiale
14*. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: (Pag 40-42) C
A. Eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni
B. n cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita dezvoltarii
mugurilor dentari
C. Incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual micsorand perimetrul
arcadei
D. Atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei
E. Incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari
15.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: (Pag 46-47) B, C, D, E
A. n incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PM 1 care erupe ultimul
B. Eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta molarului 3
C. Piederea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului 1 definitiv
D. La maxilar , secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2 sunt avantajoase pentru ca PM1
erupe fara dificultate
E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat , in linguopozitie dar si in incluzie
16. Dezvoltarea relatiilor intermaxilare la nastere se caracterizeaza prin: (Pag 37) A, B, E
A. Diferenta dintre bolta palatina si crestele alveolare este redusa
B. Frenul buzei superioare se insera pe creasta
C. Creasta alveolara superioara are forma U
D. Creasta alveolara inferioara are forma de potcoava
E. Prognatismul nou-nascutului
17. Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc reducerea dintilor: A, B,
C
A. M3
B. PM2
C. IL
D. C
E. PM1
19

18*. Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este reprezentat
de: B
A. FMIA
B. FMA (TWEED)
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB
19. Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1 NU fac parte: (Pag 382) D, E
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea
20*. Un dinte reinclus se mai numeste si: (Pag 107) A
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte neonatal
21*. Dintele cel mai frecvent implicat in reincluzia dentara este: (pag. 108) E
A. Incisivul
B. Caninul
C. Premolarul
D. Meziodensul
E. Molarul
22. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: (pag. 116) A, C, D, E
A. Extractia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara
23. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si: (pag. 117) A, B, C, E
A. Denivelarea planului de ocluzie
B. Incluzia succesionalului permanent
C. Tulburari de ocluzie
D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus
E. Hiperestezie si hipersensibilitate
24*. Dintele cel mai frecvent vizat de ectopie este: (pag. 124) B
A. Premolarul I superior
B. Caninul superior
C. Caninul inferior
D. Incisivul central inferior
E. Molarul I superior
25*. Extractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este mare NU vizeaza: C
A. Premolarul I
B. Incisivul lateral
20

C. Molarul II
D. Premolarul II
E. Molarul I
26. Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin: (pag. 127) A, B, E
A. Are caracter preventiv
B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II
D. Se desfasoara in 5 etape
E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar
27.* Pe incisivi NU se aplic : (pag.142) A
A. Inele de cauciuc
B. Inele metalice
C. Bracket
D. Crlig
E. Tubuor
28. Alegeti variantele gresite contenia la copil se realizeaz: (pag. 142) A, B, C, D
A. Pe o perioad de 2 sptmni
B. Pe o perioad de 3 sptmni
C. Pe o perioad de 4 sptmni
D. Pe o perioad de 5 sptmni
E. Pe o perioad de 6-8 sptmni
29*. In transpozitiile de la mandibula cel mai afectat dinte este: (pag. 150) C
A. Incisivul central
B. Molarul I
C. Caninul
D. Premolarul I
E. Premolarul II
30. In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: (p 153) B, C, D, E
A. lefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. lefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. Pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. Realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. Apar probleme functionale
31. In contextul tratamentului anodoniilor, prognosticul autotransplantului dentar este
semnificativ mai bun dac: (pag. 39) C, E
A. Apexul dintelui transplantat este nchis
B. Dintele are rdcina complet format
C. Este format 2/3 din rdcin
D. Dintele este complet format i cu o structur biologic mai pu in dens
E. Dintele este mai tnr i incomplet format
32. Urmtoarele afirmatii sunt adevarate: (pag. 67) A, C, D, E
A. Extracia dintilor anastrofici este intotdeauna obligatorie;
B. Se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu microdontia dintilor
din seria normala;
C. n cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara
marirea perimetrului arcadei cu ajutorul aparatelor ortodontice;
21

D. Extracia dintilor supranumerari este atitudinea terapeutica de electie;


E. n cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara
extractia lor.
33. Referitor la metodele conservatoare de obtinere a spatiului necesar evolutiei unui dinte
inclus sunt adevarate urmatoarele: (pag. 90) C
A. Daca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se recomanda extractia;
B. Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui;
C. Marirea perimetrului arcadei prin intermediu tratamentului ortodontic;
D. Tractionarea si alinierea dintelui pe arcada dupa interventia chirurgicala;
E. In incluziile de canin in pozitie verticala se recomanda extractia.
34. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt:
A. Teleradiografia
B. Ortopantomograma
C. Radiografia cu film muscat
D. Tomografia computerizata
E. Index Carpal
35. La examenul clinic, tulburarile ce pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt: A, B, D, E
A. Pericoronarite si gingivo-stomatite
B. Semnul Quintero
C. In caz de canin superior inclus, incisivul lateral prezinta o mezio-inclinatie accentuata
D. Torsionari ale dintilor vecini
E. Persistenta indelungata cu implantare buna a dintelui temporar
36. Majoritatea transpozitiilor sunt: (pag. 150) A, C
A. Unilaterale
B. Bilaterale
C. Partiale
D. Totale
E. Pe partea dreapta
TEMA 33. TRANSPOZIIA DENTAR (5, pag. 149-154)
1*. In transpozitiile de la mandibula cel mai afectat dinte este: (pag. 150) C
A. Incisivul central
B. Molarul I
C. Caninul
D. Premolarul I
E. Premolarul II
2. In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt: (p. 153) B, C, D, E
A. lefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. lefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. Pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. Realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. Apar probleme functionale
3. In contextul tratamentului anodoniilor, prognosticul autotransplantului dentar este
semnificativ mai bun dac: (pag. 39) C, E
A. Apexul dintelui transplantat este nchis
B. Dintele are rdcina complet format
22

C. Este format 2/3 din rdcin


D. Dintele este complet format i cu o structur biologic mai pu in dens
E. Dintele este mai tnr i incomplet format
4. Urmtoarele afirmaii sunt adevarate: (pag. 67) A, C, D, E
A. Extractia dintilor anastrofici este intotdeauna obligatorie;
B. Se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu microdontia dintilor
din seria normala;
C. n cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara
marirea perimetrului arcadei cu ajutorul aparatelor ortodontice;
D. Extractia dintilor supranumerari este atitudinea terapeutica de electie;
E. n cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara
extractia lor.
5. Majoritatea transpoziiilor sunt: (pag. 150) A, C
A. Unilaterale
B. Bilaterale
C. Partiale
D. Totale
E. Pe partea dreapta

23

Incluzia si reincluzia dentara


Incluzia dentar
Este o anomalie dentar de erupie caracterizat prin rmnerea unui dinte complet format n
interiorul osului maxilar, mult dup vrsta sa normal de erup ie.
Cauze:
- tulburri n dezvoltarea maxilarului
- pierderea secundar a spaiului prin migrri dentare
- obstacole n calea erupiei dintelui
- factori ce in de dinte
- cauze generale

Cauze care in de dinte:


poziia foarte nalt a mugurelui dentar (este incriminat factorul genetic). Apare deobicei la
canin
dintele nu este normal conformat cu malformaii coronare, cingulum foarte mare sau
dintele este cudat corono-radicular
modificarea axului de erupie
pierderea potenialului de erupie. Acesta se poate relua odat cu puseele de cretere
Obstacole n calea erupiei dintelui:
persistena dintelui temporar (din cauza unui traumatism acesta se anchilozeaz i rizaliza
se oprete)
existena dinilor supranumerari
existena unor formaiuni tumorale (odontoame, chisturi foliculare, chisturi hemoragice,
tumori ale procesului alveolar)

Spaiu insuficient de erupie:

dintele este foarte mare i spaiul normal

dintele este normal i spaiul este micorat datorit : mezio-poziiilor generalizate,


nedezvoltrii proceselor alveolare distal, pierderii precoce a dinilor temporari,
nedezvoltrii maxilarelor
Cauze generale:
- disfuncii endocrine: nanism hipofizar, hipotiroidism
- tulburri metabolice
- rahitismul
- malnutriia
- disostoza cleidocranian
- despicturile labio-maxilo-palatine
- avitaminoze, n special avitaminoza D
- cauze toxice: raze X, intoxicaii medicamentoase
- sindroame genetice: sindrom Down, Turner, boala Paget
- tulburri neuropsihice
- ereditatea
Din punct de vedere evolutiv poate fi:
- total (complet), atunci cnd dintele
inclus se afl n ntregime intraosos
- parial (incomplet), cnd coroana
dintelui inclus nu este nconjurat n
totalitate
de os
Dup gradul de severitate, apreciat pe radiografia panoramic i reprezentat de distan a n
mm pn la planul de ocluzie, poate fi:
- uoar, distana mai mic de 12 mm
- medie, distana ntre 12 i 15 mm
- sever, distana mai mare de 15 mm
24

Incluzia dentar poate fi:


intraosoas
intramucoas
parial
Poate s se produc la oricare tip dentar, iar numrul poate fi variabil, de la unul la mai mul i
dini.
Cei mai interesai dini sunt: molarul 3 (mai frecvent cel inferior), caninul superior, premolarii
2 inferiori, incisivii centrali superiori.
Particularitile incluziei caninilor:
- incluzia C superior este mai frecvent dect la mandibul
- incluziile unilaterale sunt mai des ntlnite dect cele bilateral
- incluziile unilaterale sunt mai frecvente pe partea stng
- majoritatea incluziilor se afl n poziie oral
- predomin la sexul feminin
Diagnosticul pozitiv:
- lipsa pe arcad a dintelui permanent, de i
termenul de erupie este cu mult
depit
- persistena ndelungat a dintelui temporar,
uneori cu o implantare foarte
bun
- reducerea spaiului pe arcad sau chiar nchiderea complet a acestuia
- existena unui dinte supranumerar erupt care ocup spaiul dintelui din seria
normal
- existena unei bombri vestibulare i/sau
orale
- uneori existena unui spaiu de edentaie
- deplasri prin nclinare spre bre a dinilor vecini
- torsionri i mortificri ale dinilor vecini (n incluziile severe)
- dureri cu caracter nevralgiform fr o cauz precis
- procese inflamatorii ale mucoasei (pericoronarite,gingivo-stomatite)
- prezena de fistule cronice, fr rspuns terapeutic
Diagnosticul de certitudine este pus pe examenul radiologic.
Radiografia retroalveolar ofer date despre:
- existena dintelui
- poziia acestuia n profunzimea maxilarelor
- eventuale nclinri sau rotaii
- aspectul morfologiei coronare i/sau
radiculare
- relaia cu dinii vecini
- gradul mineralizrii
- gradul resorbiei radiculare a predecesorilor
temporari
Radiografia retroalveolar NU ofer informaii privind localizarea vestibular sau oral a
dintelui inclus.
Cu ajutorul ei se poate pune diagnosticul cert de incluzie.
Pentru precizarea poziiei vestibulare sau orale a dintelui inclus se folosesc:
- radiografia excentric
- radiografia cu film mucat
Ortopantomograma ofer posibilitatea obinerii de informaii cu privire la:
- existena/absena dintelui
- poziia dintelui n os, profunzimea i direcia axului su
- forma coroanei i a rdcinii dintelui inclus
- gradul de dezvoltare i de evoluie a dinilor
- obstacole n calea erupiei
- raportul cu dinii vecini i formaiunile anatomice nvecinate
25

- prezena de chisturi foliculare, odontoame,


adantinoame, focare osteitice
Teleradiografia permite:
- aprecierea direciei de cretere a elementelor ADM, a structurilor acestor elemente
- aprecierea tulburrilor de dezvoltare cantitative, de ritm, pozi ie, direc ie i rota ie a
acestora
- analiza prognosticului de cretere: posibilit i de cre tere i dezvoltare n raport cu
vrsta i sexul
Cu ajutorul teleradiografiilor seriate, la acelai pacient, se poate aprecia eficien a
metodelor terapeutice folosite.
Imaginea radiologic digital radioviziografia i ortopantomograma computerizat
prezint multiple avantaje fa de tehnicile clasice, oferind detalii grafice de excep ie i
posibiliti de mrire a zonelor de interes.
Tomografia computerizat axial prezint aspecte anatomice de excepie ale oaselor,
dinilor i structurilor de vecintate.
Tomografia computerizat tridimensional adaug informaii care nu sunt disponibile pe
celelalte examene radiologice.
Cu ajutorul unui software de analiz volumetric, folosind computerul din cabinetul de
medicin dentar, se poate determina localizarea exact a din ilor inclu i.
Diagnosticul diferenial:
reincluzia proces de nfundare n os a unui dinte care a erupt complet pe arcad, de ctre
fore de presiune din regiune
inclavarea ntrerupere a fenomenului de erupie a dintelui
Tratamentul este condiionat de:
starea de sntate general i oral
poziia dintelui
gradul de dezvoltare al dintelui
relaiile cu elementele anatomice din zon
vrsta pacientului la momentul diagnosticrii
starea echilibrului ocluzal
Tratamentul ortodontic al dinilor inclui cuprinde 3 etape:
- obinerea spaiului necesar evoluiei dintelui inclus
- descoperirea chirurgical i ancorarea dintelui
- tracionarea i alinierea dintelui pe arcad
1.Obinerea spaiului necesar evoluiei dintelui inclus se poate realiza prin:
- metode conservatoare
- metode radicale
Metode conservatoare:
- mrirea perimetrului arcadei
- distalizarea zonelor laterale n cazul meziopozi iilor generalizate
- combinaii ale acestora
n timpul tratamentului ortodontic de mrire a perimetrului arcadei, uneori din ii inclu i i reiau
spontan evoluia, nemai fiind necesar interven ia chirurgical.
Metode radicale = extracia altor dini pentru a obine spaiu necesar erup iei din ilor inclu i.
Extracia n scop terapeutic este indicat n
- macrodonie
- n toate cazurile n care spaiul necesar alinierii este complet nchis
Atunci cnd pe arcad este nevoie pentru alinierea din ilor de un spa iu mai mare de 5 mm,
aceasta impune extracia (Nance).
n situaiile n care poziia intraosoas a dintelui inclus este total nefavorabil deplasrii i
aducerii sale n curbura normal a arcadei se ia n discu ie extrac ia dintelui inclus.
i n incluziile de canin este indicat extracia, cnd ace tia sunt inclu i n pozi ie orizontal.
26

2. Descoperirea chirurgical i ancorarea dintelui


Pentru dinii situai n incluzie submucoas este suficient o decapu onare larg.
n cazul incluziilor intraosoase sunt necesare interven ii chirurgicale mai ample.
Se va realiza un tunel osos pentru evoluia ulterioar a dintelui.
Meninerea tunelului de erupie se realizeaz cu me e iodoformate, care stimuleaz erup ia
dintelui inclus.
Ancorarea dintelui nu este o etap necesar n toate situaiile de incluzie.
Pentru situaiile care reclam ancorarea aceasta se poate realiza astfel:
- ancorare peritisular = presupune ligaturarea dintelui n jurul coletului su
- ancorare intratisular = realizarea unei caviti retentive n coroana dintelui,
aproximal
sau palatinal, n care se cimenteaz un crlig
- ancorare transtisular = realizarea unui tunel transcoronar situat la distanei
dintre marginea incizal i tavanul camerei pulpare
- ancorare prin colarea unor accesorii: bracket, butoni
3. Tracionarea i alinierea dintelui pe arcad ncepe la 8-15 zile de la intervenia
chirurgical se realizeaz cu fore moderate care s stimuleze erup ia
Conduita terapeutic
n cazurile n care poziia dintelui este favorabil i exist un potenial de erupie:
- tratament chirurgical de descoperire i degajare a dintelui
- tratament ortodontic pentru dirijarea evolu iei dintelui cu aliniere pe arcad i intrarea n
funcionalitate
n incluziile medii sau nalte, dar cnd poziia este favorabil aducerii dintelui pe arcad:
- tratament chirurgical de descoperire a dintelui
- tratament ortodontic riguros controlat de aducere a dintelui pe arcad i asigurarea
participrii lui la funcia ocluzal
n incluzii profunde cu malpoziii grave se impune odontectomia, datorit insuccesului
tratamentelor, precum i riscului complicaiilor.
Reincluzia dentar
Reprezint tendina la rentoarcere sau rentoarcerea progresiv n profunzimea osului a unui
dinte care a erupt, atingnd planul de ocluzie, i care i-a ndeplinit pentru o perioad de timp
funciile sale.
Poate fi:
- parial sau total
- precoce sau tardiv
Se regsete la ambele dentiii, predominant la cea temporar.
n dentiia temporar cel mai frecvent apare la molarul II, mai ales inferior, mai rar la molarul I
temporar.
n dentiia permanent este foarte rar, cu frecven mai mare la molarul de 6 ani i/sau
molarul de 12 ani.
Momentul depistrii reincluziei este mai ales n perioada denti iei mixte.
Reincluzia parial dentar
Se caracterizeaz prin faptul c o parte din coroana dentar este vizibil.
Dintele reinclus se afl n infrapoziie.
Dinii vecini sunt nclinai spre dintele reinclus.
n unele situaii dinii antagoniti corespunztori pot fi egresa i.
Examenul clinic evideniaz o uoar depresiune la nivelul procesului alveolar.
La percuia cu un instrument bont tonul dat de dintele anchilotic este mai vibrant, mai sonor,
mai intens.
Se poate ntlni la acelai subiect la unul sau mai mul i din i.
Examenul radiologic (rio, opg) se face seriat i are mare importan .
27

Reincluzia dentar total


Se caracterizeaz prin absena dintelui de pe arcad, fr s fi fost extras. La nivelul crestei
alveolare se observ o denivelare.
n dreptul dintelui reinclus total exist un orificiu prin care se poate palpa n profunzime fa a
ocluzal a dintelui reinclus.
Dintele poate fi acoperit doar de fibromucoas sau de esut osos i fibromucoas.
Diagnosticul diferenial n cazul reincluziei pariale se face cu:
- oprirea n erupie a dintelui
- intruzia posttraumatic parial
Reincluzia total se difereniaz de:
- incluzia dentar
- anodonia
- extracia
- intruzii posttraumatice totale
Din punct de vedere evolutiv, este o anomalie dentar progresiv.
Evoluia este dependent de momentul instalrii i de poten ialul de cre tere.
O reincluzie instalat precoce va avea o evolu ie mai rapid i consecin e mai grave,
comparativ cu una instalat tardiv.
Consecinele reincluziei:
- denivelarea planului de ocluzie
- tulburri de ocluzie
- apariia unor fore anormale la nivelul din ilor nclina i, care i solicit nefunc ional
- incluzia succesionalului permanent sau ectopia acestuia
- carii de colet i radiculare ale dinilor vecini
- hiperestezie i hipersensibilitate
- parodontopatie marginal cronic
Conduita terapeutic
Majoritatea autorilor recomand ca soluie terapeutic extrac ia dentar.
Nu ntotdeauna reincluzia impune extracie.
n reincluzia MII temporar care are succesional se recomand extracia imediat pentru a
permite PM s erup.
Nu este indicat ancorarea dintelui definitiv.
Se prefer asigurarea unui tunel de erup ie.
n reincluzia precoce i rapid a MII temporar cu anodon ia succesionalului este
recomandat extracia pentru asigurarea migrrii meziale a M1.
n reincluzia tardiv i fr potenial de evoluie marcat cu anodon ia succesionalului ,
se pot reface contactele proximale i ocluzale pentru a aduce dintele temporar n limite
anatomo-funcionale.
n reincluzia precoce a dintelui permanent, n plin perioad de cre tere se poate
ncerca luxarea acestuia.
Dac nu se observ mbuntiri ale situaiei, se recomand extrac ia dintelui i nchiderea
ortodontic a spaiului sau refacerea ulterioar a arcadei prin implanturi i/sau lucrri
protetice.
n reincluzia tardiv a dintelui permanent se poate reface morfofunc ionalitatea coronar a
dintelui.
Dac procesul reincluziei continu, indicaia terapeutic = extrac ie.

28

Anomaliile dento-maxilare
Anomaliile dento-maxilare de numar si eruptie
Compresia de maxilar si grupa prognatiilor mandibulare
Anomaliile dento-maxilare (An.D.M.) sunt tulburari ale procesului de dezvoltare care se
instaleaza insidios, au o evolutie lenta, iar unele manifestari aparute brusc in special legate
de fenomenologia evolutiei dentitiei sunt, de fapt, consecinta unor perturbari anterioare.
An.D.M., de cele mai multe ori, sunt rezultatul intrepatrunderii actiunii unor factori etiologici
generali (ereditari, neuro-endocrini, dismetabolici etc) si locali (perturbari in exercitarea
functiilor, particularitati ale comportamentului muscular, obiceiuri vicioase, modificari ale
sistemului dentar etc). Modificari de conformatie si rapoarte la nivelul diferitelor parti
componente ale Ap.D.M. cu consecinte asupra desfasurarii functiilor se gasesc si in afara
anomaliilor dento-maxilare (exceptand deformarile inflamatorii si tumorale) si anume in:
malformatiile congenitale (cu cea mai mare frecventa se intalnesc despicaturile labio-maxilopalatine), care sunt tulburari ale perioadei de organogeneza, precum si unele sechele
rezultate dupa traumatisme sau afectiuni inflamatorii.
Anomaliile dentare de numar sunt reprezentate de dintii supranumerari si anodontii.
Dintii supranumerari reprezinta o anomalie caracterizata prin existenta unui numar mai mare
de dinti (erupti sau situati intraosos) fata de numarul normal de dinti dintr-un anumit sector al
arcadei. Se utilizeaza si alti termeni ca: dinti suplimentari, pleiodontie sau meziodens dinte
supranumerar situat pe sau langa linia mediana.
Se intalnesc mai rar in dentitia temporara si mult mai frecvent in cea definitiva. Pe sectoare
de arcade, este interesata in primul rand regiunea incisiva superioara. Dintii supranumerari
se pot dezvolta ca formatiuni total independente sau in legatura cu un dinte din seria normal
ori cu alt dinte supranumerar. Cand sunt sudati doi sau mai multi dinti, se foloseste termenul
de dentes confusi, cand elementele dentare sunt de conformatii si dimensiuni diferite, si
de dentes germinati, cand sunt uniti 2 dinti de dimensiuni si forma asemanatoare. Uneori,
formatiunile supranumerare se dezvolta in interiorul altui dinte (dens in dente).
Brabant a denumit termenul de dinti anastrofici pentru dinti supranumerari inclusi, ce pot fi
orientati cu radacina spre planul de ocluzie si cu coroana spre baza maxilarului. Modificarile
numerice ale dintilor sunt tulburari ce apartin perioadei de organogeneza.
Dintii supranumerari nu opresc neaparat eruptia unui dinte permanent, insa pot provoca
incluzia (retentia) unor dinti din seria normal.
Anodontiile reprezinta absenta unor dinti (pana la numarul total) ca rezultat al neformarii
mugurilor dentari sau distructiei lor in stadiile incipiente de dezvoltare.
Cand lipsesc toti dintii dintr-o dentitie de pe un maxilar se numeste anodontie totala. Cand
lipseste un numar limitat de dinti, anodontia este partiala, care, la randul ei, poate
fi redusa (absenta a 1-2 dinti de pe o hemiarcada) sau intinsa.
Se mai utilizeaza termenul de agenezie pentru a desemna absenta dintilor pentru care nu au
existat niciodata muguri dentari.
29

Anodontia apare ca o manifestare a unei maladii de sistem displazia ectodermala.


In anodontiile subtotale, dintii existenti sunt, de regula, simetrici, uneori redusi de volum si
atipici ca forma. Tulburarile functionale sunt severe si se manifesta in special la nivel
masticator si fizionomic.
Anodontia partial intinsa intereseaza frecvent ambele arcade, cu o topografie de obicei
simetrica.
Anodontia partial redusa este, de obicei, unidentara (in raport cu o hemiarcada) si
intereseaza mai ales incisivii laterali superiori, incisivii centrali inferiori si premolarii II.
Anomaliile dentare de eruptie sunt rotatia dentara, transpozitia dentara, incluzia dentara,
reincluzia dentara, ectopia de canin si diastema interincisiva.
Rotatia dentara este definita de rotatiile dentare accentuate, cu rasucirea dintelui la 90 grade
sau aproape de 90 grade. Rotatia intereseaza dintele in totalitate (coroana si radacina), spre
deosebire de torsiune, in care rasucirea este numai coronara. Rotatia se poate datora unor
tulburari ce dateaza din perioada de formare a dintelui, dar cel mai adesea este produsa de o
cauza mecanica (prezenta unui dinte supranumerar, cicatrici, absenta spatiului sau
persistenta unui dinte temporar).
Transpozitia dentara este o anomalie caracterizata prin inversarea locului pe arcada de catre
2 dinti vecini. Dintele cel mai interesat de transpozitie este caninul, care isi inverseaza locul
fie cu incisivul lateral, fie cu premolarul I. Este o anomalie care intereseaza, de regula, dintii
permanenti. In producerea acestei anomalii intervin factori ca: pozitia (profunzimea) de
formare a diferitilor germeni dentari, cronologia eruptiei si modificari ale sistemului dentar
temporar. Transpozitia poate fi completa, cand fiecare dinte se gaseste aliniat total pe arcada
in locul vecinului sau, sau incompleta, cand, cel mai adesea, cei 2 dinti sunt situati unul in
dreptul celuilalt, sau poate interesa numai coroanele ori radacinile dentare.
Incluzia dentara se manifesta prin ramanerea unor dinti in profunzimea osului, dupa ce
termenul lor de eruptie a trecut, fara a avea tendinta sau posibilitatea sa erupa.
Reincluzia dentara sau retentia dentara secundara este reintoarcerea sau tendinta la
reintoarcere in profunzimea osului alveolar a unui dinte care a fost initial partial sau total
erupt. Fenomenul intereseaza in special molarul II temporar si mai rar molarul I temporar si
molarii permanenti.
Ectopia de canin. Termenul de ectopie dentara se refera la anomalia caracterizata prin
pozitia unui dinte (complet sau partial erupt) in afara sau inauntrul liniei arcadei dentare
(ectopie vestibulara, respectiv, ectopie palatinala, lingual). Se mai foloseste si termenul
de distopie, prin care se defineste anomalia in general. Daca pozitia dintelui distopic
este vestibulara fata de linia arcadei, se numeste ectopie, iar cand este orala se
numeste entopie. Datorita cronologiei eruptiei dintilor permanenti, ectopia intereseaza in
marea majoritate a cazurilor caninul superior.
Diastema interincisiva mai este cunoscuta si sub denumiri ca: diastema vera sau
strungareata, cum spune o vorba din popor. Este caracterizata prin existenta unui spatiu,
uneori de dimensiuni foarte mari, intre cei doi incisivi centrali superiori, in unele cazuri, intre
cei doi centrali inferiori. Principalul factor incriminant este frenul buzei superioare, care este
30

mai dezvoltat si inserat mai jos, fiind un obstacol in calea mezializarii fiziologice a incisivilor
centrali.
Compresia de maxilar
Spre deosebire de anomaliile dentare de numar si eruptie, in compresia de maxilar se pun in
evidenta modificari morfofunctionale care denota o perturbare complexa in dezvoltarea
Ap.D.M.
Modificarea comuna tuturor cazurilor incadrate aici o constituie dezvoltarea insuficienta, in
sens transversal, a arcadelor dentare (mono- sau bimaxilar), alaturi de care se asociaza
modificari faciale si ale oaselor maxilare, perturbari ale rapoartelor intermaxilare sau blocari
ale ocluzoarticularii, deficite si perturbari functionale.
Se disting doua forme clinice principale: cu protruzie prodentie si cu inghesuire dentara.
Compresia de maxilar este anomalia dento-maxilara care se intalneste cu cea mai mare
frecventa la pacientii din Romania. S-au facut studii pe un lot de copii de 7-14 ani si s-a gasit
o proportie de 31,8% a acestei afectiuni. Anomalia poate fi evidentiata in toate cele trei
perioade ale dentitiei (temporara, mixta, definitiva).
Compresia de maxilar se exteriorizeaza prin semne multiple faciale si orale, precum si prin
modificari functionale.
Manifestarile faciale sunt mai marcate pentru forma clinica cu prodentie:
fata ingusta si prelunga in majoritatea cazurilor;
fanta labiala este deschisa in repaos, iar in formele accentuate dintii sunt mai distantati
intre ei si au axele divergente;
buza inferioara se insinueaza in spatele incisivilor superiori si contribuie la perturbarea
aspectului fizionomic si agravarea anomaliei;
la forma clinica cu inghesuire, tonusul buzei superioare poate fi normal sau usor crescut;
semnul lui Gudin pozitiv hipotonia aripilor nazale;
etajul inferior al fetei este micsorat fata de cel superior;
mentonul ocupa o pozitie retrasa, ce determina un profil facial cu aspect convex accentuat.
Semnele orale sunt dominate de modificari privind dezvoltarea, conformarea arcadelor si
alinierea dentara, la care se asociaza modificari ale boltii palatine si modificari de ocluzie.
Ingustarea arcadei dentare. Arcadele dentare sunt ingustate, au dimensiuni transversale
reduse. Ingustarea este rezultatul unei dezvoltari insuficiente a arcadei dentare, dar este
posibila si o deformare secundara sub actiunea factorilor etiopatogenici. In limitele dezvoltarii
normale, dimensiunile transversale ale arcadelor dentare sunt variabile de la individ la
individ, de aceea, pentru obiectivarea modificarilor, s-a recurs la metoda indicilor, care
31

compara largimea arcadei fata de alte elemente ale subiectului luate drept criteriu de
apreciere.
Asimetriile de arcada se remarca atunci cand o hemiarcada schiteaza o anumita forma, iar
hemiarcada opusa alta forma. Ele pot fi transversale si sagitale.
Tulburarile de eruptie si malpozitiile dentare se remarca prin vestibulo- sau oropozitiile si
rotatiile dentare, apoi meziopozitiile si, mai rar, distopozitiile unor dinti anteriori.
Prodentia este inclinarea vestibulara a dintilor frontali si se intalneste frecvent la arcada
superioara. Este consecinta ingustarii arcadei dentare in regiunile laterale si poate fi
rezultatul unor presiuni directe asupra dintilor in timpul practicarii unor obiceiuri vicioase.
Poate fi de trei feluri:
cu aliniere dentara (inclinarea spre inainte a dintilor a permis alinierea acestora unul langa
altul);
cu inghesuire (spatiul insuficient determina rotatii ale dintilor si meziopozitii partiale
incalecare dentara). Baza apicala la nivelul foselor canine este micsorata. Bolta palatinala
este ingustata si foarte adanca. Rapoartele de ocluzie sunt modificate: ocluzia distalizata ce
poate fi insotita de inocluzie sagitala, ocluzia adanca acoperita, ocluzia inversa laterala
(incrucisata),
ocluzia
lingualizata.
cu diasteme (inclinarea vestibulara a dintilor este accentuata, axele dintilor sunt divergente
si apar spatii interdentare). Este forma cea mai severa.
Tulburarile functionale determinate de compresia de maxilar sunt remarcate in respiratie,
masticatie, deglutitie, fonatie si in tonusul muscular.
Grupa prognatiilor mandibulare
In aceasta grupa sunt incadrate anomalii dento-maxilare care prezinta intre ele unele
similitudini din punct de vedere al manifestarilor clinice.
Semne
faciale
Modificarile
caracteristice
se
intalnesc
in:
prognatia mandibulara cu macrognatie, unde mentonul proemina mult anterior, depasind
chiar planul nazo-frontal cu punctul gnathion, dand intregului profil facial un aspect concav.
Santul labio-mentonier este sters, buza inferioara proemina anterior, regiunea buzei
superioare apare infundata, treapta buzelor este inversata, in cazuri accentuate buza
superioara se afla in spatele incisivilor inferiori, etajul inferior al fetei este marit, unghiul
mandibular
este
larg
deschis,
putand
ajunge
pana
la
140-145
grade.
pseudoprognatia mandibulara (pseudoprogenia, retrognatia superioara), prin lipsa de
dezvoltare a maxilarului superior, se observa profilul concav si o inversare a treptei buzelor.
ocluziile inverse frontale, unde profilul este drept sau usor concav, mentonul are o pozitie
anterioara, treapta buzelor este inversata, unghiul mandibular nu este modificat, regiunea
buzei
superioare
nu
este
infundata.
angrenajul invers, unde se pot observa uneori modificari usoare ale raportului interlabial,
cand buza inferioara este impinsa de vestibulopozitia unor incisivi inferiori.
Semne orale
32

Modificari de arcada si de evolutie dentara ce semnifica un exces de dezvoltare mandibulara:


existenta unor diasteme foarte mari in perioada dentitiei temporare;
precocitate in eruptia dintilor permanenti si disocierea ritmului de eruptie intre dintii
superiori
si
inferiori;
existenta pe radiografie a unor distante mari intre germenii dintilor succesionali la arcada
inferioara;
eruptia dintilor permanenti inferiori din sectoarele laterale ale arcadelor cu spatii intre ei;
mariri sagitale si transversale ale arcadei inferioare.
Dezvoltarea insuficienta a maxilarului si arcadei superioare, ocluzii frontale inverse de
conducere articulara, angrenajele inverse, parodontiul interesat precoce in angrenajul invers,
modificarile limbii (volum, tonicitate), modificarile ocluzale in plan sagital sunt, de asemenea,
semne orale ale prognatiilor mandibulare.

33