Mediul de locuire in Europa de Vest

Scurt istoric:
Europa de Vest, sau Occidental, se distinge de Europa de
Est, sau Rsritean, mai degrab prin istorie i cultur dect
prin geografie. Aceste granie europene sunt schimbtoare,
existnd suprapuneri i fluctuaii care fac foarte dificil orice fel
de difereniere. De aceea, conceptul de Europ Occidental
este asociat mai degrab cu democraia liberal, rile din
regiunea astfel denumit mprind multe tradiii culturale,
economice i politice cu SUA i Canada, ri care au primit
milioane de coloniti vest-europeni de la descoperirea Lumii
Noi. Pn la Primul Rzboi Mondial, Europa de Vest cuprindea
Frana, Insulele Britanice i Beneluxul. Aceste ri reprezentau
democraiile nvingtoare n amndou rzboaiele mondiale.
Politicile i ideologiile de aici au penetrat spre est, ntr-un
proces nu cu mult diferit de efectele rzboaielor napoleoniene,
cnd noile idei ale Revoluiei franceze s-au rspndit ctre est.
Pe durata Rzboiului Rece, aceast apartenen la Europa de
Vest a fost dat, n plus, i de caracterul de pia al economiei
din Occident, fa de economiile planificate, puternic
centralizate din Europa Rsritean, oglind a curentului
anticomunist aprut n vest dup victoria revoluiei bolevice
din 1917. Aceasta face ca Europa de Vest s includ i ri
democratice nemembre NATO, (Finlanda, Suedia i Elveia), dar
i ri cu regimuri dictatoriale care aveau, ns, economie de
pia, (Spania i Portugalia). Aa se explic i de ce ri precum
Grecia i Turcia au fost considerate occidentale, dei, din punct
de vedere geografic, se afl n sud-est. Grania dintre est i
vest, aprig aprat, a devenit ceea ce a fost cunoscut sub
numele de Cortina de fier.
Europa de Vest const din 7 ri: Belgia; Frana; Luxemburg;
Monaco; Olanda; Regatul Unit; Irlanda.

O abordare simplificat
urmtoarele pri:

Europei

de

Vest

include

Insulele Britanice Regatul Unit i Irlanda;

rile din Benelux Belgia, Olanda, Luxemburg;
Frana i Monaco;
1. Asezari:
Asezarile rurale din Europa de Vest se caracterizeaza
printr-o mare varietate, prin caracterul mozaicat ca urmare a
intenselor arii de interferenta a variatelor conditii naturale cu o
pronuntata diferentiere peisagistica. Aici actiunea de cucerire a
spatiului este in expansiune luandu-se in circuitul agricol noi
suprafete atat prin defrisari, cat si prin crearea de asezari noi
de interes turistic in arealele montane sau de litoral.
Forma de organizare a ruralului este comuna. Populatia
medie/comuna variaza de la aproximativ 1.200 locuitori in
Franta la cca. 11.000 in Olanda. Suprafata medie/comuna este
de 3.200 ha in Olanda si 1.500 ha in Belgia si Franta. Comunele
cele mai extinse sunt intalnite pe polderele olandeze si in
regiunile cu profil pomi-viticol de la poalele Alpilor, Pirineilor si
Vosgilor. Comunele cele mai mici se gasesc in regiunile
montane si de podis. Organizarea administrativa a comunelor
mici nu este avantajoasa deoarece ridica costul actiunilor de
echipare. De aceea, in Franta populatia minima/comuna este de
800 locuitori.
a)Dupa structura se disting trei tipuri majore de asezari
rurale: satul aglomerat, satul rasfirat si satul risipit.

Satul cu structura aglomerata apare in numeroase

variante si il intalnim peste tot incepand din Peninsula
Bretagne, poalele Muntilor Vosgi, bazinul mijlociu al Rhinului.
Satul rasfirat ca forma intermediara se intalneste frecvent
in centrul Frantei. In regiunea de podis si cea a Muntilor Jura din
Elvetia se caracterizeaza prin predominarea asezarilor rasfirate
cu nuclee de concentrare.
Asezarile cu structura risipita sau dispersate sunt cele de
tip ferma. Ele sunt frecvente atat in regiunile joase de campie,
cat si in cele montane. In zonele joase se desfasoara din
Acvitania, Normandia, Flandra maritima pana in polderele
olandeze. Apare insula in Saxonia in bazinul superior al Rhinului
precum si in centrul Poloniei. Dispersia imbraca mai multe
forme: astfel in Olanda si peninsula Cornwall se asociaza de
regula 2-3 ferme pe cand in Yorkshire si sud-estul tarii forma
singulara este dominanta.
b)Asezarile urbane cele mai importante sunt:
Belgia cu capitala la Bruxeles si o suprafata de 30510 km2 si o
populatie de 1.119.088
Franta cu capitala la Paris si o suprafata de 547030 km2 si o
populatie de 2.234.105
Luxemburg cu capitala la Luxemburg si o suprafata de 2586
km2
Monaco cu capitala la Monaco si o suprafata de 1, 95 km2
Olanda cu capitala la Amsterdam si o suprafata de 41526 km2
Regatul Unit cu capitala la Londra si o populatie de 8.174.000
Irlanda cu capitala la Dublin

Clasificarea oraelor dup criterii geografice:

Dup poziia geografic:
Orae situate pe litoral, orae-port: Londra, Rotterdam.

Orae situate n interiorul continentului: Paris.

Dup funcia urban:

Orae cu funcie comercial: Lyon, Cardiff.
Orae cu funcie industrial: Manchaster, Birmingham.
Orae cu funcie cultural: Versailles, Oxford, Cambridge,
Heidelberg.
Orae cu funcii de servicii: Vichy, Nisa.
Orae cu funcie financiar: Londra, Paris.
Orae cu funcie portuar: Rotterdam, Hamburg, Liverpool,.
Nivelul de urbanizare al Europei de vest este evideniat i de
ponderea de 77 % a populaiei urbane.

2.Relief:
ARHIPELAGUL BRITANIC: cuprinde cca 932 de insule,
cele mai importante fiind Marea Britanie si Irlanda, alaturi de
care, mai mari sunt Ins. Shetland, Orkney, Hebride.
Tarmurile acestui arhipelag sunt foarte articulate, cu
numeroase golfuri de tip fiorduri, estuar sau golfuri propriuzise. Golfurile de tip fiord sunt intalnite pe litoralul insulelor
Shetland, Orkney, Hebride, Noua Scotie ( partea nordica a
Marii Britanii ) precum si in nordul Irlandei, in timp ce golfurile
de tip estuar sunt specifice Tamisei. Tarmurile sunt fie inalte,
cu faleza taiata in calcare, ca in Ins. Wight, fie joase, de

acumulare, ca in lungul estuarelor Tamisa si Humber (tarm

asemanator cu cel olandez ).
a)Din punct de vedere geologic, arhipelagul Britanic
apartine unitatii de platforma, care are la baza, pe cea mai
mare intindere, structuri cutate caledonice, exceptie facand
coltul nord-vestic al Scotiei, Ins. Hebride ( cu structuri
precambriene ) si sudul, sud-vestul Irlandei si sud-vestul
Angliei, unde apar structuri cutate hercinice.
b)Relieful este foarte fragmentat, cu altitudini reduse,
intre 800-1.300 m. Din punct de vedere hipsometric, relieful
prezinta valori intre 0 si 1.343 m ( Vf. Ben Nevis, un vechi
vulcan ). Cele mai mari altitudini se gasesc in nordul, centrul si
vestul M. Britanii, precum si pe marginile Irlandei, unde exista
un relief de dealuri si munti josi. In sud-estul M. Britanii si in
centrul Irlandei predomina un relief de campie, cu valori
altimetrice intre 0 si 200 m.
Relieful Marii Britanii este reprezentat de o parte inalta,
numita HIGHLAND si una joasa, LOWLAND. Regiunea
Highland, inalta, de munti si podisuri dezvoltate pe roci
cristaline, cuprinde muntii Caledonici, Grampian, Scotiei de
Sud, Cheviot, Penini, Cambrieni, Cornwal. Regiunea Lowland,
regiune joasa, depresionara, de scufundare ( fosa, graben ),
specifica Angliei de sud-est, se distinge printr-un relief de
dealuri si campii cu altitudini intre 0-300 m, alcatuite din roci
sedimentare de diferite duritati, slab inclinate, care au
determinat larga aparitie a cuestelor, cu asezare semicirculara.
REGIUNEA IRLANDEI: este reprezentata de o campie
interioara in cuprinsul careia se gasesc dealuri izolate si lacuri,
inconjurata de o rama de munti cu altitudini mici, de varsta
paleozoica, caledonica in nord si hercinica in sud (muntii
Kerry ). Muntii sunt separati prin culoare de campie, precum
Campia Centrala a Irlandei (formata din calcare paleozoice moi
).
CAMPIA FRANCEZA: prezinta altitudini intre 0-200 m, cu
exceptia unor portiuni restranse din Peninsula Bretagne,
Normandia si Bazinul Parisului, unde altitudinile depasesc pe
alocuri 300 m, chiar 400 m.

Regiunea Campiei Franceze reprezinta latura oceanica a

Frantei, care este drenata de cele trei mari bazine hidrografice:
Garonne, Loire si Sena. Tarmul este inalt in nord (de tip
breton), cu faleze inalte, taiate in sisturi cristaline si calcare,
iar in sud-vest este jos (de tip lande), cu plaje intinse, dune de
nisip si estuare (cel mai mare fiind estuarul La Gironde, lung de
100 km si lat de 10-11 km). Dunele sunt orientate de la N la S,
in lungul Golfului Gasconiei, barand estuarele micilor rauri si
lacurile ce insotesc litoralul.
Campia Franceza apartine unitatii de platforma si
cuprinde subunitatile: Masivul Armorican (alcatuit din sisturi
cristaline cutate in faza hercinica) este reprezentat de Colinele
Normandiei, Bretagne, Vendel (alcatuite din roci precambriene
ce apar la zi) si bazinele Parisului si Aquitaniei, unde
fundamentul este acoperit de o cuvertura sedimentara. In
Bazinul Aquitaniei, pe latura estica, la contactul cu Podisul
Central Francez apare un podis calcaros, cu un dezvoltat relief
carstic, denumit Quercy.
3.Clima Europei de vest:
Cea mai mare parte a Europei de vest este temperatoceanic, fiind influentata de pozitia geografic ocupat n
cadrul Europei dar si desfurarea marilor unitti montane, care
pot avea rolul de barier orografic. Din punct de vedere termic
se remarc o diminuare progresiv a temperaturilor pe directia
S-N, pe fondul micsorrii unghiului de incident pe care razele
soarelui l formeaz. Astfel, n sudul Insulelor Marii Britanii,
media termic anual este de 10-11C n Cmpia Londrei, n
nordul Scotiei sau Insulele Hibride, temperaturile sunt cuprinse
ntre 7-8C. Diferentele locale sunt puse n evident datorit
reliefului variat dar si datorit gradului diferit de influent pe
care o exercit oceanul. n ceea ce priveste amplitudinea
termic, cele mai mici valori se remarc pe latura de vest
(gradul de umezeal este mai mare, actioneaz ca un scut
termic). Cele mai mari valori se nregistreaz n E dar si SE, n

Cmpia Londrei, unde se remarc cea mai puternic influent

din partea continental.
Din punct de vedere pluviometric se remarc diferente
mari ntre latura de V, expus circulatiei dominante a maselor
de aer dinspre ocean, aici media pluviometric depseste 1500
mm pe an, chiar 2000mm/an, n partea nalt a versantului V
din SV Insulelor Irlanda, Angliei si Trii Galilor. n E Insulelor
Britanice se evidentiaz cantitti mai mici de precipitatii, de
regul sub 800mm/an n SE Marii Britanii, n Londra mai mici de
600mm/an datorit rolului de barier orografic a sectoarelor
montane din V a Insulelor Irlandei si Marii Britanii. Astfel pe
versantul V, pe fondul ascensiunii fortate a maselor de aer, sunt
lsate cele mai mari cantitti de precipitatii, n timp ce n E sunt
versantii adpostiti,
acolo
unde descendenta aerului
disperseaz sistemul noros, rezultnd cantitti mai mici de
precipitaii, sub 750mm/an n Cmpia Irlandei, lng Dublin dar
si n centrul si estul Marii Britanii.
Dinspre Atlantic vin vnturile de apus care aduc umezeal
tot anul i menin temperaturile deasupra mediei mondiale la
latitudinile corespunztoare, mulumit apelor calde aduse de
curentul Nord-Atlantic zis i Curentul Golfului. Acestea
determina in Europa Atlantica temperaturi moderate si
precipitatii bogate de aproximativ 1000 mm/an.
4. Vegetatia, fauna si solurile:
Padurile de foioase: - raspandite in climatul temperatcontinental si cel oceanic din centru si respectiv vestul Europei
- arbori cu frunze cazatoare (fagul, stejarul s.a.)
- cerbi, lupi, vulpi, pisici salbatice, ciocanitoarea, cinteza
s.a.
- soluri: - brune
- brune acide de padure - cambisoluri
- argiloiluviale - argiluvisoluri

Regiunile muntoase: - vegetatie etajata

- paduri de stejari - de la poalele muntilor (500700m)
- paduri de fag - cca 1200 m
- paduri de conifere - 1800- 2000m
- arbusti pitici si pajisti - pe marile inaltimi

5. RESURSELE NATURALE:
I. Resursele de subsol:
1. Petrol si gaze: Marea Nordului
2. Carbuni: Arhipelagul Britanic
3. Roci de constructie: granit (Scoia), bazalt (Masivul
Central Francez);
II. Resursele de apa:
1. Energia hidroelectric: Alpi;
2.Ape minerale: Frana (Vichy);
3.Lacuri: agrement, piscicultur, irigaii, etc.
4. Centrala mareomotric: Rance este un fluviu n regiunea
Bretania n partea de vest a Franei si a fost construit un baraj
de 750 m lungime ce formeaz Centrala Mareometric Rance.
Aceast central mareometric are o putere instalat de 240
Mw. Ea a fost construit ntre anii 1961 - 1966. Centrala
Mareometric Rance este prima central mareomotric din
lume.
III.Resurse atmosferice i extraatmosferice:
1.Energia eolian: Olanda;

2.Energia solar: Frana;

IV. Resursele vegetale: pduri, psuni, fnee. Din punct
de vedere economic, mai importante sunt padurile de conifere,
pajistile montane si cele din lungul raurilor.
V.
Resursele
de
sol:
argiluvisoluri
(fertilitate
medie);terenuri agricole in zonele de campie si deal.
6. Distribuia spaial a populaiei:
Populaia a fost distribuit inegal n Europa, n funcie de
factorii naturali, factorii tehnologici i economici, factorii
demografici i factorii sociali.
Densitatea medie a populaiei este de 71 loc./km, plasnd
Europa pe locul 2 dup Asia. Pe state exist densiti diferite:
state cu densiti medii de peste 200 loc./km (Olanda, Belgia,
Regatul Unit); cu densiti ntre 100150 km (Frana) si ntre
50-100 loc./ km (Irlanda). Cea mai mare densitate de populaie
o are Monaco (16.000 loc./km).
Pe zone, densiti mai mari de 300 loc./km apar n
Olanda, Belgia, centrul i sud-estul Marii Britanii, valea Rhinului,
ntre 100-200 loc./km.

Ciocan Ana-Stefania
Clasa a X-a H

Concluzie: