UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI

DIN BACU
FACULTATEA DE INGNERIE
INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N INDUSTRIE

MONITORIZAREA MEDIULUI
- PROIECT -

NDRUMTOR:

STUDENT:

Conf. dr. ing. Mirela PANAITE

Bouro Ionu-Ctlin

ef lucr. dr. ing. Claudia TOMOZEI

Grupa: 341

2015-2016
1

MONITORIZAREA MEDIULUI LA
S.C. ECOPAPER S.R.L.

Cuprins
Capitolul 1 Activitatea desfurat......................................................................4
1.1 Dotri..................................................................................................5
1.2 Bilanul de materiale.................................................................................6
1.3 Utiliti................................................................................................6
Capitolul 2 Surse de poluani i protecia factorilor de mediu.........................................7
Staii i instalaii de epurare........................................................................8
2.1 Evacuarea apelor....................................................................................10
Capitolul 3 Surse si factori de poluare pentru factorul de mediu aer................................11
3.1 Protecia mpotriva zgomotului si vibraiilor......................................................12
Capitolul 4. Surse si factori de poluare pentru factorul de mediu solului i subsolului .............13
Capitolul 5. Gestionarea deeurilor....................................................................13
Capitolul 6. Elemente legislative.......................................................................14
Capitolul 7. Identificarea posibilitii ca proiectul sa aib efect asupra mediului ...................15
Informaii privind producia care se va realiza i resursele folosite in scopul producerii energiei
necesare asigurrii produciei..........................................................................15
7.1 Alimentarea cu ap:...........................................................................16
7.3

Solul........................................................................................17

Concluzii.................................................................................................20
Bibliografie..............................................................................................21

Capitolul 1. Activitatea S.C. ECOPAPER S.A.

Amplasament, suprafa ocupat: Zrneti, str. 13 Decembrie nr. 18 jud Braov
2
Suprafa ocupat: 436.950 m
Societatea S.C. ECOPAPER S.A. se ocup cu fabricarea hrtiei pentru carton ondulat.
Form de proprietate: Capital Mixt
Regimul de lucru: Zi
Date specifice activitii din cadrul obiectivului
Activiti desfurate: Fabricarea de hrtie pentru carton ondulat.
Situaia existent:
Principalele faze tehnologice de fabricare a hrtiei pentru carton ondulat sunt urmtoarele:
A. Prepararea materialului fibros se realizeaz pe o singur linie de fabricaie
Linia de preparare a pastei de maculatur, care are urmtoarele faze tehnologice:

destrmarea maculaturii hidrapulper;

epurarea primar a maculaturii destrmate (n epuratoare turbionare ETIC );
sortarea grosiera n sortizorul Andritz;
ngroarea i fibrilizarea;
sortarea fin (sortitoarele S II1 i S II2 i sortizorul Fibernet);
epurarea pastei n centri clinere i sortizorul Tampela.
Main de hrtie
Principalele componente din fluxul de fabricaie al mainii de hrtie sunt urmtoarele:

cutia de lansare, sita baza;

masa sitei;
prese umede (presa I si presa II);
partea usctoare (38 cilindri usctori, 6 valuri conductoare);
hota i instalaia de ventilaie Pocket;
sistem de alimentare cu abur i eliminare condens;
nfurarea i bobinare hrtie;
ambalare, marcare, depozitare i transportul hrtiei.
Capacitate producie pentru maina de hrtie: 80.000 tone/an hrtie pentru carton ondulat.

1.1 Descrierea amplasamentului

S.C. ECOPAPER S.A. Zrneti este amplasat n partea NE a oraului Zrneti (str. 13
Decembrie nr. 18), pe malul drept al rului Brsa i se nvecineaz cu:
Nord: parial rul Brsa, blocuri de locuine i societatea de transport S.C. Bugani S.A.;
4

 Sud: cale ferat i rutier;

Vest: zon locuit ora Zrneti;
Est: societate de depozitare i desfacere produse petroliere Romoil Zrneti.
Conform planului de delimitare S.C. ECOPAPER S.A. are urmtoarele structuri funcionale:

cldirea mainii de hrtie;

depozite maculatur;
depozite produse finite;
centrala termic;
cldire atelier confecionat tuburi;
captare subteran ap Toplia;
tratarea chimic a apei pentru CT;
pavilion administrativ;
cantin;
atelier mecanic;
atelier reparaii utilaje;
depozit lubrifiani;
depozit carburani;
magazie central;
staie epurare ape uzate[1].

Structura funcional aparinnd S.C. ECOPAPER S.A., situat pe alt amplasament, legat
tehnic de activitate:
captare de ap - sursa de adncime Toplia, cu o suprafa de 41734 m

Instalaii n conservare:
instalaia de captare ap de suprafa din rul Brsa suprafaa de 19 342 m
staia de tratare apa de suprafa (decantor radial V = 5564 m

i staie de filtrare);

depozitul de motorin aferent remizei CFU [1].

Se vor lua toate msurile necesare privind recepia, descrcarea i depozitarea i livrarea
ctre seciile productive a materialelor prfoase, lichide i gazoase pentru a preveni sau limita
efectele negative asupra mediului, n special poluarea aerului, solului, apei de suprafa i
subterane, precum i mirosurile, zgomotele i riscurile directe asupra sntii populaiei.
Materii prime utilizate: Deeuri de hrtie i cartoane [1].
Mod de depozitare: Sub forma de baloi, pe platforma betonat prevzut cu rigole.

1.3 Utiliti
Ap
Alimentarea cu ap:
Surse de ap:
a) sursa pentru alimentare cu ap potabil
b) sursa adncime Toplia: Qmax = 100 L/s captare izvoare printr-o galerie subteran cu
L = 362 m, H = 2.6 m, l = 1.2 m din beton, camera colectare prevzut cu trei compartimente
(bazine): bazin de linite, bazin de ncrcare si compartimentul vanelor. Conducta de aducie
confecionat din oel cu D = 350 mm i L = 2600 m;
c) sursa de suprafa pr. Brsa: Qinst = 450 L/s captarea se realizeaz printr-o priz de
mal cu prag de fund (fr deversor) cu H = 1.8 m;
Instalaii de aducie i nmagazinare: apa captat din sursa subteran Toplia nu se
nmagazineaz.
Volume de ap asigurate n surse pentru alimentarea cu ap tehnologic:
subteran: Vzilnic mediu: 1600 m

/zi 18.5 L/s; anual 584 mii m

suprafa: Qmed. = 30 L/s n cazul repunerii n funciune a instala iilor de

captare..
Volume i debite de ap autorizate:
zilnic maxim
m

4500 m

1600 m

/zi = 52.1 l/s;

anual 1642.5 mii

zilnic mediu

/zi = 18.51 l/s;

anual 584 mii m

Mod de folosire a apei

3
3
Necesar total de ap : zilnic max. 105000 m ; zilnic med. 7600 m .
3
3
Cerina total de ap: zilnic max. 4500 m ; zilnic med. 1600 m .

Grad de circulare intern a apei: cca. 65%.

Utilizarea eficient a resurselor energetice
Consum general pe unitate Energie electric 34799.5 MWh Reeaua energetic, prin
furnizorul S.C. TINMAR IND S.A. Bucureti
6

Consum general pe unitate Gaz metan 390661.1 GJ Reeaua zonal, prin furnizorul
S.C. TINMAR-IND S.A. Bucureti [1].

Capitolul 2. Elemente legislative

Valorificarea deeurilor industriale reciclabile: hrtie, ambalaje PET, metale uzate, uleiuri
uzate, baterii vor fi colectate separat si valorificate In conformitate cu legislaia n vigoare:
Ordin comun MMGA/MAI 1121/1281/2006 privind stabilirea modalitilor de
identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale In scopul aplicrii colectrii
selective;
O.U.G. 16/2001, aprobat prin Legea nr. 465/2001 privind gestionarea deeurilor
industriale reciclabile si de Legea 138/2006, modificata si completata prin Legea nr.
27/2007;
H.G. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
H.G. 62 J /2005 privind gestionarea ambalajelor si a deeurilor de ambalaje, modificat i
completat prin HG 1872/2006;
OMMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si
deeuri de ambalaje;
H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
H.G.1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatori lor care conin substane
periculoase;
H.G. 448/2005 privind deeurile de echipamente electrice si electronice si O.M. nr.
90112005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deeurilor de
echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentru
securitatea si sntatea personalului din punctele de colectare.
Gestiunea ambalajelor si a deeurilor de ambalaje se va realiza astfel nct sa fie
respectate programele si termenele de implementare ale acestora, potrivit prevederilor legale n
vigoare.
Recipientele vor fi inscripionate, verificate periodic, asigurndu-se i proceduri pentru
containerele avariate.
Se interzic depozitarea deeurilor pe amplasament neautorizare[1].

Capitolul 3 Surse de poluani i protecia factorilor de mediu

Instalaii pentru evacuarea, reinerea, dispersia poluanilor n mediu i monitorizarea emisiilor
a) Aer
Centralizarea emisiilor n atmosfer
-Arderea gazului metan n cazanul de abur LOOS - CO, NOX,SO2
Co dispersie-CT1 cazanul

Loos tip UL-S-IE:28000 - Denumire - CT I -

nlime=26.0/Diametru 1.0m
Co de dispersie - CT2 cazanul Loos tip UL-S-IE:22000 - Denumire CT2 - nl ime
20.0m/Diametru 1.0m.
Arderea gazului metan n microcentrale de nclzire - CO, NOX, SO2 - Co dispersie
CT1/1.2 - Co dispersie CT1/1.2 - CT1/1.2 - nlime 10 m/Diametru 0.1 m.
Co dispersie CT1/1.2 - CT1/1.2 - nlime 10.0 m/Diametru 0.1 m.
Co dispersie CT3 - CT3 - nlime 10.0 m/Diametru 0.15 m.
Uscarea hrtiei i climatizarea halei mainii de hrtie - Vapori de ap - Instala ie de
ventilaie Pocket pentru recuperarea cldurii vaporilor de ap rezultai din uscarea hrtiei
- Diametru 0.15m.
Deshidratarea benzii de hrtie - Vapori de ap - Instalaiei de vid, care utilizeaz.
Ventilatoare axiale tip V 310, V 309, V 308
b) Apa
Apele reziduale de la fabricarea hrtiei sunt evacuate n canalizare ce le conduce la staia
de epurare a S.C. ECOPAPER S.A. Tot n aceast staie de epurare sunt deversate i apele
menajere i o parte din apele pluviale colectate de pe platformele societii [1].
Staii i instalaii de epurare
Staia de epurare
Unitatea dispune de o staie de epurare mecanic-biologic cu o capacitate proiectata de
650 J/s pentru fiecare treapt. Apele epurate sunt evacuate n receptor de suprafa, rul Brsa.
Treapta mecanic este compus din: grtar fin pailor pentru reinerea suspensiilor mai
mari de I mm, suspensiile reinute fiind descrcate prin intermediul unui nec ntr-un container;
decantor primar (recuperator de fibra) de tip orizontal, mprit in 3 compartimente 50 x 5 x 2,5
m (h util=l,75m) fiecare-i echipat cu pod raclor.
Nmolul cu fibra este evacuat din decantor cu o pompa submersibila si transportat spre instala ia
de deshidratare nmol.
Treapta biologica este compusa din:
8

3
Bazin de aerare: V=3280 m , 41 m x 20 m x 4 m , cu 8 compartimente.

Compartimentarea este realizata dup cum urmeaz:

1 compartiment de mare ncrcare cu un volum de 200

m3

prevzut cu elemente

Turbo.
1 reactor in cascade de mic ncrcare; acesta este realizat prin separarea In 7
compartimente, la distane de 5 m pe lungimea bazinului de aerare. Pereii despr itori ai
reactorului tubular sunt realizai din folie PP de grosime 2 mm rezistent la radiaiile UV.
Sistem automat de aerare pneumatic constituit din: unitate, modul de furnizare a aerului,
3
compus din 2+ 1 suflante tip LUTOS, cu Q=2120 m aer/h;

unitate de distribuie i introducere a aerului n bazin este compus din: conducte, vane
de distribuie, elemente de aerare, 2 agitatoare submersibile confecionate din material
rezistent la coroziune, elemente-panouri Turbopack; distribuia aerului este uniform, cu
ramificaii prevzute cu dispozitive de nchidere, dnd posibilitatea ulterioara a creierii
unor zone anoxice oxice necesare proceselor de nitrificare- denitrificare;
unitate de msura si comanda automata a oxigenului dizolvat, compusa din: tablou
principal de comanda si automatizare, 2 electrozi de oxigen cu armatura de imersie, cu
amplificator de semnal si dispozitiv de calcul al valorii medii.
Instalaie. Modul automata de dozare a nutrienilor necesari funcionarii treptei biologice:
uree si acid fosforic compusa din:
2 vase de preparare soluie uree 10 %, prevzute cu pompa dozatoare i un vas de dozare
soluie diluata de acid fosforic 15 % prevzut cu pompa dozatoare.
Decantor secundar orizontal, prevzut cu pod raclor:
3
dimensiunile decantorului sunt de 80 x 1 Ox 2,5 m si Vutil = 2000 m ;

Recircularea nmolului spre bazinul de aerare este asigurata de o pompa submersibila de

tip AFP, cu un debit maxim de 157

m3 /h. Nmolul In exces este dirijat la instalaia de

deshidratare nmol.
Efluentul Staiei de epurare: este evacuat in rul Barsa printr-un canal, prevzut cu sistem
de msurare a debitului.
9

Instalaia pentru prelucrarea nmolului este compus din:

centrifuga pentru deshidratarea nmolului primar cu fibra din treapta de decantare primar in
amestec cu nmolul biologic n exces;
Instalaie preparare-dozare poli electrolit;
Fluxul tehnologic de evacuare a nmolurilor se desfoar dup cum urmeaz:
evacuarea continua a nmolului cu fibra din decantorul primar ntr-un cheson circular cu
un volum de cca l 00

m3 , situat subteran, de unde este pompat in camera de distribu ie

a nmolului;
introducerea nmolului biologic in exces prin cdere libera in camera de distribu ie a
nmolului, unde se amesteca cu nmolul primar cu fibra;
pomparea nmolurilor amestecate, in cutia de nivel constant de la instalaia de
deshidratare a nmolului.
Nmolul deshidratat este colectat ntr-un container metalic si transportat la depozitul
ecologic al Municipiului Braov (S.C. Fineco S.A. ) [1].
3.1 Evacuarea apelor

Limite admisibile a emisiilor in apa uzat evacuat n emisar conform autoriza iei de
gospodrirea apelor nr. 149 din 04.01.2010, emisa de ctre ,,Administraia Naional Apele
Romane.
Punctul de emisie

3
Limita admisibila ( m /L)

Parametrul
pH

6,5 -8,5

suspensii

35,00

reziduu filtrabil

1500,00

la 105 C
Evacuare din staia de
epurare in rul Brsa

C805

25,00

CCO-Cr

125,00

Azot total

15,00
10

Fosfor total

2,00

Substane extractibile

20,00

Sulfuri+H2S

0,50

Valorile din tabel reprezint concentraii medii zilnice. Pentru indicatorul Azot toat
valoarea nscris in tabel, reprezint valoarea medie anual[1].

3.2 Surse si factori de poluare

a) Sursele si poluanii pentru aer
Centralizarea emisiilor n atmosfer
Faza de proces

Poluant

Sisteme de evacuare a

Caracteristica

emisiilor/Coordonate

fizice

ale

surselor

Geografice
Denumire

Arderea gazului metan

CO, NOx,S02

Co dispersie CTI cazanul

nlime

Diametru

(m)

cos (m)

CT I

26,0m

1,0 m
In cazanul de abur LOOS

Loos tip UL-S-IE:28000

Lat : 45 33 71 N
Long : 25 20 95 E
Cos de dispersie CT2 cazanul
Loos tip UL-S-IE:22000
Lat : 45 33 71 N
Long : 25 20 95 E

11

CT2

20,0m

1,0m

Arderea gazului metan

CO, Nox,S02

Co dispersie

CT l/1,2

10

0, l

10,0

O,l

In microcentrale de
nclzire

CTl/l,2
Lat: 4533 71 N
Long: 25

20 95 E

Cos dispersie

CT2

CT2
Lat : 45 33 7 I N
Long: 25

20 95 E

Cos dispersie

CT3

10,0

0,15
CT3
Lat : 45 33 71 N
Long : 25 20 95 E

Uscarea hrtie: i
climatizarea halei

Vapori de ap

de hrtie

0.5

pentru recuperarea cldurii vaporilor de ap

mainii de hrtie

Deshidratarea benzii

Instalaie de ventilaie Pocke

rezultai din uscarea hrtiei.

Vapori de ap

Instalaie de vid, care utilizeaz -

Ventilatoare axiale tip V 310, V 309, v 308 [1].

3.3 Protecia mpotriva zgomotului si vibraiilor

Zgomot
Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei, nu va depi nivelul de zgomot
echivalent continuu de 65 dB(A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.
Activitile de pe amplasament nu trebuie sa produc zgomote care depesc limitele de
12

presiune (Leq), prevzute de STAS 10009/88, de 50 dB(A), Cz 45, in timpul zilei si 40 dB (A),
Cz 35, in timpul nopii, in afara amplasamentului, in locaii sensibile, zone rezideniale, de
recreere, scoli si spitale, cu excepia cazului cnd zgomotul de fond ( circulaia rutiera, CF)
depete aceasta valoare.
nainta instalrii utilajelor $i echipamentelor noi titularul de activitate va demonstra
autoritii de mediu respectarea condiiilor privind zgomotele si vibraiile prevzute de lege.
eful de activitate trebuie sa realizeze o data la 3 ani un audit privind zgomotul produs de
operaiunile si procesele de pe amplasament, sa consulte autoritatea competena de protecie a
mediului referitor la amploarea studiului si la programul msurtorilor. Rezultatul msurtorilor
trebuie sa fie disponibil autoritii de control, iar un raport succint va fi inclus necondiionat In
RAM [1].

3.4 Surse si factori de poluare pentru factorul de mediu sol i subsol

Surse de poluare i masuri de protecie
Principalele surse posibile de poluare a solului si subsolului si masuri de prevenire a polurii:
depozit carburani - suprafaa nebetonata;
depozit de lubrifiani si uleiuri - construcie nchisa, acoperita, cu radier betonat ;
spatii depozitare maculatura - suprafee betonate, ngrdite, parial acoperite - cu legturi
la canalizarea pluviala a platformei;
depozit de condensatori ce conin PCB-uri -magazie nchisa, acoperita, cu radier betonat.
ncrcrile i descrcrile de material trebuie sa aib loc in zone desemnate, protejate
mpotriva pierderilor prin scurgeri lichid sau dispersii de pulberi si gaze.
Toate bazinele subterane trebuie etanate corespunztor, pentru a preveni contaminarea
solului.
In depozit este obligatoriu sa se dein o cantitate corespunztoare de substane
absorbante, adecvate pentru controlul oricrei deversri accidentale.
Trebuie planificat si realizat, o data la 3 ani, activitile de revizii si reparaii la
elementele de construcii subterane, respectiv conducte, bazine, cmine i guri de
vizitare etc.
13

Se vor evita deversrile accidentale de produse care pot polua solul si implicit apa. in
cazul apariiei unor deversri accidentale se va proceda la eliminarea acestora, prin ndeprtarea
urmrilor acestora i se vor restabili condiiile anterioare producerii deversrilor.
Valorile concentraiilor agenilor poluani specifici activitii prezeni in solul terenurilor
aferente societii nu vor depi limitele pentru terenuri de folosina mai puin sensibile
prevzute de Ordinul 756/1997 [1].

3.5 Gestionarea deeurilor

Eliminarea sau recuperarea deeurilor trebuie sa se desfoare aa cum s-a precizat la
punctul l a prezentei autorizaii si in conformitate cu legislaia naionala in domeniu. Nu trebuie
eliminate sau recuperate alte deeuri nici pe amplasament, nici n afara amplasamentului, fiind
informat n prealabil autoritatea competent pentru protecia mediului i dat acordul scris al
acesteia.
Deeurile expediate n afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare pot fi
transportate numai de ctre ageni economici autorizai, cu respectarea prevederilor H.G. nr.l06l
din 2008. Deeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activitii la amplasamentul de
recuperare/eliminare fiindc a afecta in sens negativ mediul i n conformitate cu reglementrile
legale n vigoare.
La transportul deeurilor documentele necesare trebuie sa conin minimum de detalii cu
privire la:

cantitile si codurile deeurilor;

sursele deeurilor;
numele transportatorului deeurilor si detaliile de atestare si de autorizare ale acestuia;
nregistrarea documentelor de transport prevzute de ctre reglementrile 'in vigoare;
confirmarea scrisa privind acceptarea si eliminarea/recuperarea oricror transporturi de

deeuri;
periculoase 'in afara amplasamentului;
detalii privind expediiile respinse;
detalii privind orice amestecare voluntara a deeurilor.
O copie a acestui registru trebuie depusa la ARPM Sibiu ca parte a RAM.

14

Gestionarea tuturor categoriilor de deeuri se va realiza cu respectarea stricta a

prevederilor O.U.G. nr. 78/2000, aprobata cu modificri de Legea nr. 426/2001, modificat i
completat cu O.U.G. nr. 61/2006, aprobata prin Legea nr. 27/2007[1].

3.6 Alimentarea cu ap:

Surse de ap:
a. sursa pentru alimentare cu ap potabil - conform contractului ncheiat cu S.C. Morani
Impex S.R.L., contract nr. 14/01 .03.2006;
b. sursa adncime Toplia: Qmax. = 100 L/s captare izvoare printr-o galerie subterana cu L =
362 m, H = 2,6 m, I = 1.2 m din beton, camera colectoare prevzut cu trei
compartimente (bazine ): bazin de linitire, bazin de ncrcare si compartimentul vanelor.
Conducta de aduciune confecionat din oel cu D = 350 mm si L = 2600 m ;
c. sursa de suprafaa pr. Barsa : Qinst = 450 L/s captarea se realizeaz printr-o priza de mal
cu prag de fund (baraj deversor) cu H = I ,8 m. Caracteristici constructive baraj deversor :
lungime front barare 40 m (executat pe toata limea albiei minore a prului Barsa),
lime la baza 3,5 m, nlime constructiva 5,3 m, protecia taluzelor este executata prin
pereu de piatra bruta cu mortar de ciment. Captarea apei se realizeaz prin priza de mat,
canal de aduciune care asigura transportul apei ntr-un bazin de acumulare cu doua
compartimente, cu rol de deznisipator. Conducta de aduciune din OL, 0 = 640 mm si L =
2700 m;
3.7 Managementul apelor uzate:
Instalaii de tratare a apei
Doua instalaii automate de dedurizare a apei (din subteran Toplia) aferente celor doua
cazane de abur LOOS. Instalaiile sunt de tip Vari tee, WA - ED 1300 si respectiv WA - ED 1400,
fiecare fiind constituita din doua filtre cationice schimbtoare de ioni, cu func ionare alternativa
(1 activ+ l n regenerare ); debitul funcional pe fiecare filtru este 12 m

/h.

Instalaii de aduciune i nmagazinare: apa captata din sursa subterana Toplia nu se

15

nmagazineaz.
Volume de ap asigurate n surse pentru alimentarea cu ap tehnologic:
3
subteran: Vzilnic mediu : I 600 m /zi - 18,5L/s; anual 584 mii me;

suprafaa: Qmed.=30 L/s - in cazul repunerii in functiune a instalatiilor de captare.

Volume si debite de apa autorizate:
zilnic maxim 4500 m

/zi = 52, 1 L/s;

3
zilnic mediu 1600 m /zi =I 8,5 l/s.
3
anual - 1642,5 mii m ;
3
anual - 584 mii m .

Modul de folosire a apei

3
3
Necesar total de ap: zilnic max. 105000 m ; zilnic med. 7600 m .

Cerina total de ap: zilnic max. 4500 m

; zilnic med. I 600 m

Gradul de recirculare intern a apei :cca. 65%.

Apa pentru stingerea incendiilor : asigurata prin reeaua de hidrani racordat la reeaua
de distribuie apa tehnologica din sursa subterana Toplia, cele dou reele fiind interconectate.
Reeaua de distribuie a apei de incendiu este de tip liniar, formata din conducte cu <p =
250 mm i L=lOOO m [1].

3.8 Solul
Principalele surse posibile de poluare a solului si subsolului si masuri de prevenire a polurii:
depozit carburani - suprafaa nebetonat;
depozit de lubrifiani si uleiuri - construcie nchisa, acoperita, cu radier betonat ;
spatii depozitare maculatura - suprafee betonate, ngrdite, parial acoperite - cu legturi
la canalizarea pluvial a platformei;
depozit de condensatori ce conin PCB-uri -magazie nchisa, acoperita, cu radier betonat.
ncrcrile i descrcrile de material trebuie sa aib loc in zone desemnate, protejate
mpotriva pierderilor prin scurgeri lichide sau dispersii de pulberi si gaze.
16

 Toate bazinele subterane trebuie etanate corespunztor, pentru a preveni contaminarea

solului.
In depozit este obligat s se dein o cantitate corespunztoare de substan e absorbante,
adecvate pentru controlul oricrei deversri accidentale.
O data la 3 ani trebuie s se planifice i s se realizeze, activit ile de revizii i reparaii la
elementele de construcii subterane, respectiv conducte, bazine, cmine i guri de vizitare
etc.
Se vor evita deversrile accidentale de produse care pot polua solul si implicit apa. in
cazul apariiei unor deversri accidentale se va proceda la eliminarea acestora, prin
ndeprtarea urmrilor acestora i se vor restabili condiiile anterioare producerii
deversrilor.
Valorile concentraiilor agenilor poluani specifici activitii prezente n solul terenurilor
aferente societii nu vor depi limitele pentru terenuri de folosina mai puin sensibile
prevzute de Ordinul 756/19[1].

17

1.Program de monitorizare i msurare a aspectelor de mediu

Nr.
crt
.

FACTOR
DE
MEDIU

TIP
DE
MONITORIZA
RE

1.

Aer

Discontinu

2.

Ap

Discontinu

PUNCT
CONTROL

DE

INDICATOR
DE MEDIU

Coul
de CO
evacuare
de NO
la
centrala SO2
termic
pH
Evacuate din

staia de
epurare in
rul Barsa

suspensii

CERINA
LEGAL
CARE
IMPUNE
MONITORIZA
REA

FRECVENA
DE
MONITORIZA
RE

HG 456/2008

Sptmnal-

NTPA Zilnic
002/2005
zilnic
zilnic

CBO5

sptmnal

zilnic
P
Cloruri
Substane
Extractibil
e

sptmnal
sptmnal
sptmnal

sulfuri+H2
S

18

sptmna

TERMENE DE
PLANIFICARE

RESPONSA
BIL
MONITORIZ
ARE

luni de la ora Bouro

12:00
IonuCtlin
De la ora 12
De la ora 12
De la ora 12
Marti de la ora
13:00
De la ora 12
Miercuri de la
ora 15:00
Vineri de la
ora 10:00
Marti de la ora
16:00
Joi de la ora
11:00

Bouro
IonuCtlin

19

Concluzii

Bibliografie
1.Autorizaie integrat de mediu
20