SUPORT DE CURS

ELEMENTE DE NEUROLOGIE I PSIHIATRIE UTILIZATE N

RECUPERAREA MEDICAL

Notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nevos

-

totalitatea organelor alcatuite predominant din tesut nervos specializat in

receptionarea, transmiterea si prelucrarea informatiilor culese din mediul
extern sau intern , formeaza sistemul nervos
- rolul sistemului nervos
o face legatura dintre organism si mediul inconjurator
o coordoneaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor
- aceste functii se realizeaza in principal prin acte reflexe , care au la
baza arcurile reflexe
o receptor
o cale aferenta
o centrul nervos
o cale eferenta
o efector
- in raport cu aceste functii sistemul nervos este impartit in
o sistem nervos somatic sau al vietii de relatie, care asigura
legatura dintre organism si mediul exterior
o sistemul nervos central
encefalul
impartit in trei zone
o creierul mare
2 lobi frontali
2 lobi parietali
2 lobi temporali
2 lobi occipitali
o trunchiul cerebral
o cerebelul
- functia vorbirii este localizata in partea stinga pentru dreptaci si pentru
majoritatea stingacilor
maduva spinarii
contine structural o materie cenusie in forma de H
SNC este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie

o sistemul nervos periferic

contine prelungirile neuronilor , care constituie nervii pe
traiectul carora se pot gasi si ganglionii
nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali
din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12
perechi si nervii rahidieni
o sistem nervos vegetativ sau autonom asigura coordonarera
functionarii organelor interne
isi poate coordona activitatea independent de vointa
coordoneaza activitatea organelor interne
bataile inimii
presiunea sanguina
distributia singelui
frecventa miscarilor respiratorii
simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ
actiuni antagonice
unul stimuleaza
altul inhiba
termeni
tracturi/fascicule
o grupari de fibre nervoase situate in SNC care duc
impulsurile nervoase
ganglioni
o aglomerari de corpi neuronali situati in afara SNC
nucleu
o o grupare de corpi neuronali situati in SNC
impuls/influx nervos
o propagarea in sens centrifug sau centripet a
undeide excitatie intr-o fibra nervoasa

Educaia pacientului cu afeciuni neurologice

-

in perioada embrionara, sifilisul, alcoolismul prinilor, rubeola mamei pot

leza creierul fragil al copilului
sifilisul sa fie tratat la timp si inainte de conceperea copilului
sa nu se abuzeze de alcool, mai ales in timpul conceptiei copilului
mama sa se fereasca de boli in timpul sarcinii si sa respecte regimul
dietetic
nasterea sa se faca in unitati spitalicesti
controlul acuitatii vizuale si a TA
tratamentul HTA
evitarea stresului emotional si al oboselii fizice
alterarea perioadelor de activite cu perioade de repus
evitarea expunerii la caldura excesiva

Examenul nervilor cranieni

-

nervii transmit mesaje de la si catre muschi care permit persoanei

miscarea si activitatea zilnica
afectarea produce diferite dereglari
o pierderea vederii la un ochi
o inegalitate pupilara
o o slabire unilaterala a muschiului maseter
o perturbarea gustului, mirosului
o paralizie faciala
o greutate in deglutitie
o dificultate in a ridica umerii sau a intoarce capul
pentru a identifica prezenta unor asemenea leziuni trebuie testat fiecare
nerv cranian prin examenul nervilor cranieni

Nervi afectati
- nerv I olfactiv

- nerv II optic

Manifestari de dependenta
- este testat rugind pacientul sa tina
ochii inchisi si sa indentifice mirosul
tulburari
- anosmie absenta mirosului
tumori la baza lobului frontal,
traumatisme cranio-cerebrale
- hiposmie diminuarea
simtului olfactiv
- parosmie confundarea
mirosului
Amauroza (orbire) pierderea
completa a vederii
Ambliopie diminuarea acuitatii
vizuale
Ingustarea cimpului vizual
- scotom puncte luminoase
- hemianopsie pierderea
vederii la cei 2 ochi in
jumatatea cimpului vizual
Acromatopsie abolirea perceperii
culorii
Daltonism abolirea perceperii
anumitori culori
Hemeralopie scaderea vederii in
conditii de iluminare reduda
Nictalopie vedere mai buna seara
decit ziua

nerv
III
,IV,
VI - ptoza caderea pleoapei
oculomotor
trohlear
, superioare III
comun, oculomotor extern - diplopie vedere dubla III, IV,VI
-

midriaza dilatatarea pupilei

strabism vedere sasie
amizocorie inegalitate pupilara
nerv mixt
- nerv V trigemen
cel mai mare nerv cranian
lezarea produce nevralgie facial
- anestezia fetei,
mucoasei bucale, nazale
- trismus
inclestarea maxilarelor prin
contractura maseterilor
- nerv mixt
- nerv VII facial
- se observa incapacitatea de a
zimbi, a inchide complet ambii ochi,
de a arata dintii, de a stringe buzele,
de a umfla obrajii
- leziunile produc paralizia faciala
- ochi larg deschis
lagoftalmie
- comisura bucala mai
coborita de partea bolnava
- gura deviata de partea
sanatoasa
- nu poate fluiera si sufla
- nervul
VIII acustico - vertij
- tulburari de echilibru
vestibular
- nistagmus miscari oscilatorii
ritmice ale globilor oculari in toate
directiile
- nervul IX, X , XI - tulburari de gust, anestezia
fundului gitului, tulburari de
glosofaringian, vag, spinal
deglutitie pentru solide n 9, refularea
pe nas a lichidelor n 10, 11
- disfagie
- paralizia laringelui, a valului palatin
n 9, 10 , a muschilor
sternocleidomastoidian
- afonie in paralizia bilaterala a
nervului 10
hemiparalizia si hemiatrofia
- nervul XII hipoglos
limbii cu tulburari in articularea
cuvintelor, in masticatie si
inghitire

Ingrijirea pacientilor cu hipertensiune intracraniana

-

cutia craniana contine encefalul (parenchimul nervos), lichidul cefalo

rahidian,si vasele de singe
orice marire a volumului continutului cutiei craniene produce cresterea
presiunii intracraniene deoarece cutia craniana este inchisa, rigida,
inextensibila
poate apare prin
o acumulare de lichid transusudativ in tesutul cerebral edem
cerebral
o prezenta LCR in exces hidrocefalie
o de cauza vasculara
cauze
o blocarea drenajului sistemului Ventricular, absorbtia scazuta a
continutului cranian
o presiunea intracraniana poate sa creasca si temporar pentru o
perioada scurta efort de defecatie, stranut, tuse
manifestari de dependenta semne si simptome
o cefalee
apare in 90% din cazuri
intensitatea se accentueaza progresiv spre dimineata
se accentueaza dupa stranut, tuse, schimbarea pozitiei
capului
localizare occipito-cervicala, fronto-supraorbitara
diminua dupa varsaturi
nu cedeaza la analgezice
o varsaturi
spontane
explozive in jet
neprecedate de greturi
nu sunt legate de alimentatie
provocate uneori de miscarea capului
o vertij
senzatie de ameteala
o tulburari vizuale
paralizia nervului oculo-motor, cu dedublare
dedublarea imaginii-diplopie
vedere estompata
o edem papilar
se decopera la examenul oftalmoscopic dilatarea venelor
retiniene, prezenta unor mici zone hemoragice in retina
o semnul pupilei

inegalitate pupilara midriaza unilaterala

o tulburari psihice
apatie
indiferenta
diminuarea atentiei
somnolenta
confuzie
dezorientare
scaderea capacitatii intelectuale
o tulburari vegetative
bradicardie
bradipnee
dificultate respiratorie prin hipoxie, cauzeaza si cresterea
presiunii intracraniene
o crize epileptice
o complicatii potentiale
hernii cerebrale
problemele pacientului
o cefalee discomfort
o varsaturi
o modificari ale respiratiei, circulatiei
o dezechilibru fizic
o modificarea perceptiei senzoriale vederea
o modificarea procesului gindirii
o hipoxie cerebrala
o modificarea integritatii fizice
obiective
o sa se reduca PIC
o sa se diminueze durerea de cap
o sa se diminueze varsatura
o sa se mentina functiile vitale in limite normale
o oxigenarea creierului
o permeabilizarea cailor respiratorii
o sa coopereze pe masura capacitatii sale
o sa se mentina orienarea pacientului
o sa nu prezinte complicatii
interventii
o pentru reducerea presiunii intracraniene
se ridica pacientul la unghi de 15-30 grade cu capul
faciliteaza drenajul venos
trebuie sa reduca activitatile
sa evite flectarea coapselor, gitului
sa evite rotirea capului
pentru prevenirea efortului la defecatie la indicatia medicului
se administreaza un laxativ
sa evite contractiile

daca are voie sa se intoarca in pat inainte sa expire cind face

miscarile de intoarcere
o monitorizarea echilibrului hidric
se limiteaza consumul de lichide
se monitorizeaza eliminarea
o interventii legate de durere, respiratie, comunicare
se ajuta pacientul sa identifice cauza durerii
se aplica comprese reci pe frunte
se asigura mentinerea oxigenarii creierului
se stabileste o comunicare cu pacientul
se mentine orientarea pacientului explicindui-se toate
manevrele ce se fac
mentinerea unui mediu bine iluminat
se asigura securitatea pentru a nu se leza
se explica familiei ce se intimpla
o la indicatia medicului
se adiministreaza oxigen inainte si dupa aspiratie
se administreaza lichide iv manitol, glucoza, corticoizi

Ingrijirea pacientilor cu tulburari comitiale epilepsie

-

manifestare convulsiva paroxistica, cu debut si sfirsit brusc, caracterizat

de pierderea constientei,insotita de convulsii tonico-clonice
cauze
o in epilepsia esentiala
tulburari genetice
o in epilepsia functionala
tumori cerebrale
meningite
abces cerebral
tromboflebita cerebrala
AVC
traumatisme cranio-cerebrale
boli metabolice
intoxicatii
insuficienta renala
anoxie cerebrala
hiponatremie, hipocalcemie, hipoglicemie
tipuri de epilepsie cu pierderea stariide constienta
o criza majora generalizata grand mal
o criza minora petit mal
o starea de rau epileptic statusul epileptic major
manifestari de dependenta semne si simptome
o criza majora
crize convulsive si pierderea constientei
cuprinde urmatoarele faze
aura epileptica
o semne care preced criza cu citeva zeci de
secunde inainte
o mioclonii la nivelul unui segment clipitul
pleoapelor,furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale,
olfactive, auditive, anxietate
o nu apare intotdeauna
o debutul e brutal
o paloare brusca
o pierderea constientei
o prabusirea pacientului

pierderea constientei
o convulsie tonica
o oprirea respiratiei cianoza
o dureaza 15-29 secunde
o apoi apar convulsile clonice dureaza 1-2 minute
o miscari violente arhaice ale membrelor
o spuma abundenta la nivelul gurii
o incontinenta de urina si fecale
o dupa faza clonica pacientul pare ametit, confuz,
dureri de cap, dureri musculare, respiratie
zgomotoasa
o uneori criza e urmata de stare comatoasa sau
somn profund
o criza minora
pierderea starii de constienta ciyeva secunde 10-20 fara
caderea pacientului
pacientul isi intrerupe activitatea , persista doar activitatiile
automate mersul, deglutitia, mestecatul
o starea de rau epileptic
manifestarile ca si la criza majora dar in acest caz crizele
tonico-clonice se repeta si pacientul ramine in stare de
inconstienta
probleme
o in criza epileptica
oprirea respiratiei din cauza contractiei tonico-clonice
risc de sufocare din cauza convulsiilor sau caderii limbii
risc de traumatizare leziuni, muscarea limbii
alterarea perceptiei senzoriale vizuala, auditiva
incontinenta urinara, fecala din cauza relaxarii post critice
ale sfincterelor
deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor
o intre crize
dificultate de a se realiza din cauza riscului potential pentru
anumite profesii
depresie
perturbarea stimei de sine

in unele forme deteriorarea psihica progresiva

obiective imediate
o sa se asigure functionalitatea cailor respiratorii
o sa nu isi muste limba
o sa fie protejat de traumatisme
o nu se forteaza deschiderea maxilarelor in timpul crizei
o nu se imobilizeaza fortat, pentru ca se produc fracturi din cauza
contractiei musculare
obiective pe termen lung
o sa se reduca crizele ca frecvnta si intensitate

o sa se amelioreze adaptarea psiho-sociala

o sa se amelioreze depresia
o sa stie sa urmeze medicatia
o sa fie capabil sa recunoasca semnele prodromale
interventii in timpul crizei
o sa nu fie lasat singur
o se aseaza in pozitie orizontala
o se introduce intre dinti un obiect moale nu se forteaza maxilarul
o se desfac cravata, gulerul, cordonul
o se indeparteaza obiectele tari
o se intoarce capul intr-o parte pentru a ajuta sa respire
o evantual daca se poate va fi imobilizat sa nu se loveasca
o se ridica barele laterale de protectie ale patului, se captuseste
patul
o se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
o se curata cavitatea bucala
interventii dupa criza
o se verifica permeabilitatea cailor respiratorii atentie la caderea
protezei in trahee
o se aspira secretiile
o se verifica eventuale leziuni sau muscarea limbii
o in caz de hipotermie sticle calde
o in cazul hiperpirexiei impachetari reci
o se asigura igiena corporala dupa incontinenta
o se ajuta pacientul sa se orienteze in mediul inconjurator
o dupa crize poate apare tusea urmare a aspiratiei de saliva in caile
respiratorii se intoarce capul pacientului spre stinga sau se
aseaza in pozitie de drenaj postural
alte interventii
o se pregatesc si se administreaza medicamentele anticonvulsivante
indicate de medic
o la pacientii cu abcese tranchilizante, hipnotice, antispastice,
narcotice, decontracturante
o in caz de hiperpirexie antitermice
educarea pacientului
o sa traiasca cit mai normal posibil
o sa evite activitatile periculoase
o sa evite alcoolul
o sa ia medicamentele cu regularitate, sa se odihneasca adecvat