Sunteți pe pagina 1din 55

MINISTERUL EDUCAIEI SI CERCETARII STIINTIFICE

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI din BACU

FACULTATEA de INGINERIE
Domeniul TCM
Calea Mreti, Nr. 157, Bacu, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, decaning@ub.ro

PROIECT
TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

CONDUCTOR TIINIFIC
Asist. univ. dr. ing. EUGEN HERGHELEGIU

T.C.M
- 2016 1

STUDENT:
TTARU VASILE
GRUPA 641

Tema proiectului
Sa se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanica al reperului .
Numarul pieselor din lot: 100 buc.

ETAPELE DE PROIECTARE
1. Alegerea semifabricatului.
2. Stabilirea traseului tehnologic.
3. Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare.
4.Calculul regimului de achiere
5. Norma tehnica
6. Desen de executie

ETAPA I : Alegerea semifabricatului


Alegerea semifabricatului se face avnd n vedere urmtoarele:
a) Materialul piesei.
b) Forma i dimensiunea piesei.
c) Numrul pieselor din lot.
a) Conform desenului de execuie piesa este confecionat din OLC45 STAS
880-66 avnd urmtoarele caracteristici:
- caracteristici privind compoziia chimic:
Oteluri
Carbon de
calitate

Clasa

Marca

Compozitia chimica in %

C
Mn
Si
P
S
Cr
Ni
Cu
As
Imbu- OLC45 0,42 0,50 0,17 max max max max max max
natatire
0,50
0,80
0,37 0,040 0,040 0,30 0,30 0,30 0,30

-caracteristici fizico-mecanice:

18

35

Kgf/cm2
-

40

17

36

66

Cele mai folosite semifabricate sunt:


- laminate;
- turnate;
- forjate liber sau n matri;
- matriate;
- sintetizate;
- sudate.

La alegerea semifabricatului se au n considerare urmatoarele:


- materialul piesei;
- forma i dimensiunile piesei;
- numrul pieselor din lot.
4

4,5

Starea recoapta

KCU
30/5

Gatuirea la
rupere z

Kgf/mm2
35
62

Starea laminata

Carbon OLC45
de
calitate

Duritatea
Brinell
max H.B.

KCU 30/2

Caracteristici mecanice minime

Alungirea la
rupere c

Starea

Rezistenta la
tractiune r

Marca

Lungimea de
curgere

Otelul

229

197

Piesa din tem fiind executat din OLC 45 se pot adopta semifabricate
- laminat;
- forjat;
- matriat.
Forma i dimensiunile semifabricatului trebuie s fie cat mai apropiat de forma i
dimensiunile piesei finale.
Avand n vedere c piesa din tem are form de arbore adoptm semifabricat din
oel laminat la cald STAS 333-77 cu seciune cilindric.

ETAPA II : Stabilirea traseului tehnologic.


n cadrul traseului tehnologic ce stabilete ordinea optim de realizare a operaiilor i a
fazelor n cadrul prelucrrii reperului dat de la semifabricat la piesa finit.
Operaia reprezint acea parte a procesului tehnologic de execuie al piesei efectuat de un
muncitor sau un grup de muncitori la acelai loc de munc.
Faza reprezint acea parte a operaiei care se execut cu o structur scurt.
n cazul piesei care urmeaz s fie prelucrat n acest proiect vom avea ca operaii finale ce
vor fi efectuate pe anumite suprafee i anume:
-suprafetele S1, S2, S8, si S11 au ca operaie final strunjirea de finisare.
-suprafata S15 are ca operaie final rectificarea.

Nr
Op.
Faze

Denumirea operatiei si
fazei

1.
1.1

Debitarea
Prins in menghina si
debitat din bara laminata
la lungimea L = 130mm si
diametrul D = 75
Desprins piesa.

1.2
2.
2.1

2.2
2.3

3.
3.1

3.2
3.3

4.
4.1

4.2
4.3

Schita operatiei/fazei

M.U.

F.A.
320

Strunjire frontala I
Prins in universal ,reglat
,centrat, strunjit frontal de
degrosare pe supraf. S11.
Strunjitfrontal de finisare
pe supraf. S11.
Executat gaura de centrare
pe supraf. S11 de
1.6mm.
Desprins piesa.
Strunjire frontala II
Prins in universal, reglat,
centrat, strunjit frontal de
degrosare pe supraf. S1.
Strunjit frontal de finisare
pe supraf. S1.
Executat gaura de centrare
pe supraf. S1 de 5 mm.
Desprins piesa.
Strunjire longitudinala I
Prins in universal,sprijinit
pe varf, strunjit
longitudinal de degrosare
pe suprafata S2.
Strunjit longitudinal de
finisare pe suprafata. S2.
Desprins piesa.

S.N.
400

S.N.
400

S.N.
400

Control intermediar

banc

S.D.V.
-pnz fierstru
alternativ tip II
form S varianta
A
STAS 1066-86
-rulet, subler,
-menghina
Cutit frontal
STAS 359-67
[25x16].
Subler.
Burghiu de
centruire STAS
1114/2-82 forma
A1.6
-ubler
Cutit frontal
STAS 359-67
[25x16].
Subler.
Burghiu de
centruire
STAS 1114/2-82
forma A5
-ubler
Cuit lateral
pentru strunguri
longitudinale
STAS 359-67
-ubler
-micrometru
exterior

Subler,micromet

6
6.1

6.2
6.3

6.4
6.5
6.6
6.7
6.8
6.9

6.10

Strunjire longitudinala II
Prins n universal i varf,
strunjire de degroare pe
suprafaa de revoluie S5
Strunjire de finisare pe
suprafaa S5
Strunjire longitudinala de
degrosare pe suprafeele
S8
Strunjire longitudinala de
finisare pe suprafeele S8
Executat teitur , 3x450
pe suprafaa S3
Executat teitur , 3x450
pe suprafaa S6
Executat teitur , 3x450
pe suprafaa S10
Executat canal pe
suprafaa S4, b=3 mm
Executat canal pe
suprafaa S7, b=3 mm
Executat canal pe
suprafaa S9, b=3 mm

6.11

Desprins piesa.

7.

Frezare
7.1

8.
9.
9.1

9.2

S.N.
400

Prins n menghin,
centrat, frezat canal de
pan pe suprafaa S12

-freza cilindrofrontal cu coad


F.U.32 conic
STAS 1683-80
Fi 41

Tratament termic.
Rectificare

Cuptor

Prins ntre vrfuri i si


inima de antrenare
rectificat pe suprafaa S5
Desprins piesa.

10.

Control final.

11

Depozitare

Cuit lateral
STAS 359-67
cu seciune
dreptunghiular
25x16.
- cuit canelat
STAS 354-67
seciunea 25x16 ,
b=3
-ubler
-micrometru

R.U.
350

-piatr abraziv
STAS 601/1-84
-micrometru
-rugozimetru

Subler.micrometru
rugozimetru

ETAPA III : Calculul adaosurilor de prelucrare i a


dimensiunilor intermediare.
Adaosul de prelucrare reprezint stratul de material ce se ndeprteaz din
semifabricat pentru a se obine piesa de prelucrat.Adaosurile de prelucrare minime ,
nominale i intermediare reprezint stratul de material ce trebuie ndeprtat la fiecare
faz a operaiei respective.
degroare
rectificare

finisare

Pentru determinarea adaosului de prelucrare se folosete relaia general de


calcul care poate fii:
- pentru prelucrarea simetric avem:
2 Acmin 2( Rz p S p ) 2 p c
2

Rz p

- nlimea microneregularitatilor de la operaia precedent

Sp

- mrimea stratului superficial degradat la operaia precedent


p
- abateri spaiale totale rezultate la operaia precedent
c - eroarea de aezare rezultat la operaia curent
c se nlocuiete cu v care este eroarea de verificare
- pentru prelucrarea asimetric avem:

Acmin Rz p S p p c m

n cazul prinderii ntre vrfuri lipsete c .


La rectificarea dup tratament termic se elimin S p conform tab. 1.1 pag. 31.
Calculul adaosurilor de prelucrare se face ncepnd cu determinarea suprafeei cu
diametrul cel mai mare.

3.1. Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare a


suprafeei de revoluie S2
3.1.1. Strunjirea de finisare (operaia anterioar degroarea)
Din tabelul 1.1 pagina 31 rezult c relaia de calcul a adaosului de prelucrare minim
este :
2Acmin = 2(Rzp + Sp +p)
Din tabelul 2.4 pagina 56 rezult c :
Rzp = 50 m
Sp = 50 m
Cu relatia 7 pagina 14 calculm abaterea spaial care este :
p = k sf
k = 0,06 pentru strunjirea de degrosare.
Din tabelul 1.3 pagina 33 poziia 9 rezult c :
sf = 2 c centrare 2
c = 2c lc
Din tabelul 1.4 pagina 35 rezult c :
c = 0,1 m/mm
c = 2 0,1 30
c = 6 m
Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezult c :
centrare = 0,25 mm = 250 m
sf = 6 2 2502 = 250,07 m
sf 250 m
p = 0,06 250
p = 15 m
2Acmin = 2(50 + 50 + 15)
2Acmin = 230 m
Adaosul de prelucrare nominal se determin cu relaia din tabelul 1.17 pagina 48
poziia 2 :
2Acnom = 2Acmin + Tp
10

Din tabelul 4.18 pagina 90 n funcie de diametru i clasa de precizie 7 rezult c :


Tp = 400 m
2Acnom = 230 + 400 =630 m
2Acnom = 0,63 mm
Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia
2.
D1max =
+ 2Acnom
D1max = 72 + 0,63
D1max = 72.63 mm
D1nom = D1max rotunjit = 72.6 mm
D1min = D1nom - Tp
D1min = 72.6 0,4
D1min = 72.2 mm
Strunjirea de degroare a suprafeei S2 se va executa la cota 72.6,-0,4 mm.
3.1.2. Strunjirea de degrosare (operaia anterioar laminare)
Din tabelul 1.1 pagina 31 rezult c relaia de calcul a adaosului de prelucrare minim
este :
2Acmin = 2(Rzp + Sp +p)
Din tabelul 2.3 pagina 56 rezult c :
Rzp = 150 m
Sp = 200 m
p = sf 0.06 = 15 m ( calculat anterior)
2Acmin = 2( 150 + 200 + 15)
2Acmin =830m
2Acmin = 0.83mm.
2Acnom = 2Acmin +
2Acnom = 0.83+ 1,1
2Acnom = 1.93
Alegand din tab.21 pag 54 ca
( functie de diametrul semifabacatului)
D2max = D1nom + 2Acnom
D2max = 72,6 + 1.93 =74.53 mm
D2nom = D2max rotunjit = 74,5 mm
D2min = D2nom+
D2min = 74.5 - 1,1
D2min = 73.4 mm

11

Din tabelul 2.1 pagina 54 se alege diametrul semifabricatului:


Dsf = 75
Se recalculeaz adaosul pentru degroare:
2Acnom = Dsf D1nom
2Acnom = 75 72.6
2Acnom = 2,4 mm
3.2. Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare a
suprafeei S5
3.2.1 Pentru rectificare (strunjirea de finisare)
Din tabelul 1.1 pagina 31 rezult c relaia de calcul a adaosului de prelucrare minim
pentru rectificarea dup tratamentul termic cu prinderea semifabricatului ntre vrfuri
este :
2Acmin = 2(Rzp + p)
Din tabelul 2.4 pagina 56 rezult c :
Rzp = 25 m
Clasa de precizie = 5
p = c tt = 2c lc
Din tabelul 1.4 pagina 35 rezult c :
c = 1.3 m/mm
lc = 46 mm
p = 2 1,3 46
p = 120 m
2Acmin = 2(25 + 120)
2Acmin = 290 m
Adaosul de prelucrare nominal se determin cu relaia din tabelul 1.17 pagina 48 iar
se alege din tabelul 4.18 pag 90 clasa de precizie 6:
2Acnom = 2Acmin + Tp
2Acnom = 290 + 170 = 460 m
2Acnom 0.46mm

12

Dimensiunea intermediar se determina cu relaia din tabelul 1.17 pagina 48 poziia


2.
D1max = Ds5 +2Acnom
D1max = 41 + 0.46
D1max = 41.46 mm
D1nom = D1max rotunjit = 41,5 mm
D1min = D1nom - Tp
D1min = 41.5 0.17
D1min = 41.33 mm
Strunjirea de finisare a suprafeei S5 se va executa la cot 41,5 -0,17 mm

3.2.2 Pentru strunjirea se finisare (strunjirea de degroare)


Din tabelul 1.1 pagina 31 rezult ca relaia de calcul a adaosului de prelucrare minim
este :
2Acmin = 2(Rzp + Sp +p)
Din tabelul 2.4 pagina 56 rezult c :
Rzp = 50 m
Sp = 50 m
Clas de precizie = 7
Cu relaia 7 pagina 14 calculm abaterea spaiala care este :
p = k sf
k = 0,06 dup strunjirea de degroare
Din tabelul 1.3 pagina 33 poziia 9 rezult c :
2
sf = c centrare
c = 2c lc

Din tabelul 1.4 pagina 35 rezult c :


c = 0,12 m/mm
c = 2 0,12 46
c = 11.04 m

13

Din tabelul 1.3 pagina 33 poziia 10 rezult c :


centrare = 0,25 mm
sf = 11.042 2502
sf =250.24 250 m
p = 0,06 250
p 15 m
2Acmin = 2(50 + 50 + 15)
2Acmin = 230 m
Adaosul de prelucrare nominal se determina cu relaia din tabelul 1.17 pagina 48
poziia 2 :
2Acnom = 2Acmin + Tp
Din tabelul 4.18 pagina 90 n funcie de diametru i clasa de precizie 7 rezult
c :
Tp = 340 m
2Acnom = 230 + 340 = 570 m
2Acnom 0.57 mm
Dimensiunea intermediar se determina cu relaia din tabelul 1.17 pagina 48 poziia
2.
D2max = D1nom +2Acnom
D2max = 41.5 + 0.57
D2max = 42.07 mm
D2nom = D2max rotunjit =42,1mm
D2min = D2nom - Tp
D2min =42,1 0.34
D2min =41,76 mm
Strunjirea de degroare a suprafeei S5 se va executa la cot 42,1 -0,34 mm
3.2.3. Strunjirea de degroare (operaia precedent laminarea)
2Acnom = Dsf D1 nom
2Acnom = 75 41.5
2Acnom = 33.5 mm

14

3.3. Calculul adaosului de prelucrare i a dimensiunilor intermediare a


suprafeei S8
3.3.1 Strunjirea de finisare (operaia precedent degroarea)
Din tabelul 1.1 pagina 31 rezulta ca relaia de calcul a adaosului de prelucrare minim
este :
2Acmin = 2(Rzp + Sp +p)
Din tabelul 2.4 pagina 56 rezulta c :
Rzp = 50 m
Clasa de precizie = 7
Sp = 50
Cu relaia 7 pagina 14 calculm abaterea spaial care este :
p = k sf
k = 0,06 dup strunjirea de degroare
Din tabelul 1.3 pagina 33 poziia 9 rezult c :
sf = 2 c centrare 2
c = 2c lc
Din tabelul 1.4 pagina 35 rezulta ca :
c = 0,12 m/mm
lc = 48 mm
c = 2 0,12 48
c = 11.52m
Din tabelul 1.3 pagina 33 pozitia 10 rezulta ca :
centrare = 0,25 mm =250 m
sf = 11.522 2502
sf =250,26 m
sf 250 m
p = 0,06 250
p =15 m
2Acmin = 2( 50 + 50 + 15)
2Acmin = 230 m
Adaosul de prelucrare nominal se determin cu relaia din tabelul 1.17 pagina 48
poziia 2 :
2Acnom = 2Acmin + Tp

15

Din tabelul 4.18 pagina 90 n funcie de diametru i clasa de precizie 7 rezult c :


Tp = 280 m
2Acnom = 230 + 280 = 510 m
2Acnom 0,51 mm
Dimensiunea intermediara se determina cu relatia din tabelul 1.17 pagina 48 pozitia
2.
D1max = Ds8 +2Acnom
D1max = 29 + 0,51
D1max = 29,51 mm
D1nom = D1max rotunjit = 29,5 mm
D1min = D1nom - Tp
D1min = 29.5- 0,28
D1min = 29,22 mm
Strunjirea de degroare a suprafeei S8 se va executa la cota 29.5-0,28 mm

3.3.2. Strunjirea de degroare (operaia precedent laminarea)


2Acnom = Dsf D1 nom
2Acnom = 75 29,5
2Acnom = 45.5 mm

16

3.4. Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare


pentru suprafata

Ad I
Ad I

L
L1 = L + Af II
Af I

Af II

L
L1 = L + Af II
L2 = L1 nom + Ad II

Ad II
Ad II Af II

L3 = L2 nom + Af II
L4 = L3 nom + Ad I (Lsf)
3.4.1. Strunjirea frontala de finisare (operatia precedenta strunjirea de
degrosare)
Conform indicatiilor din tab. 1.1. pag. 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosurilor de
prelucrare minim pentru strunjirea de finisare frontala cu prinderea semifabricatului
pe universal este:
Acmin Rz p S p p v m

- Ac min - adaosul de prelucrare minim considerat pe o parte


- p - neperpendicularitatea suprafetei frontale pe axa semifabricatului
Din tab. 2.7. pag. 58 rezulta ca :
Rz p 50 [ m]
S p 50 [ m]

Deoarece la strunjirea de degrosare se inlatura neperpendicularitatea suprafetei


frontale pe axa semifabricatului rezulta ca :
p 0

Conform pag. 47 v 0,1[mm]


L1 = L + Af II

17

Astfel avem:

Acmin 50 50 0 100 200[m]

Conform tab.1.17 pag. 48 adaosul de prelucrare nominal se calculeaza cu relatia :


Ac nom Ac min Tp

Conform tab 2.8. pag. 59 rezulta ca :


Tp 500[ m] 0,5 mm

Acnom 200 500 700 mm

Acnom 0,7[mm]

Conform tab.1.17 pag. 48 rezulta ca dimensiunile intermediare se calculeaza cu


relatiile:
L1 max Lmax Ac nom
L1nom L1 max (rotunjit)

L1 min L1nom Tp

unde: - L - dimensiunea de dupa strunjirea de finisare


- L1 - diametrul dinaintea strunjirii de finisare
Lmax 124mm
L1 max 124 +0,7 mm

L1nom 124,7 mm

L1 min 124,7 - 0,5 = 124,2 mm

Astfel strunjirea de degrosare pe suprafata S1 se va executa la cota de : L1 124,7 00,5

3.4.2. Operatie de strunjire frontala de degrosare (operatia precedenta


debitarea) pe suprafata
Conform indicatiilor din tab. 1.1 pag. 31 rezulta ca relatia de calcul a adaosurilor de
prelucrare minim pentru strunjirea de finisare frontala cu prinderea semifabricatului
pe universal este:
Acmin Rz p S p p v m

Conform tab. 2.6. pag. 58 rezulta ca:


Rz P S P 0,3[mm]

18

Abaterea spatiala este neperpendicularitatea suprafetei frontale pe suprafata


semifabricatului avand:

Astfel avem :

Adaosul de prelucrare nominal se determina conform relatiei de la pag. 49. :


Ai = 1.3 mm
Acnom Acmin Ai

Ai 1,3 (alegandu-se din tab 2.6 pag 58 functie de diametrul semifabricat)

Astfel avem :
Ac nom 1,15 1,3
Ac nom 2,45[mm]

Conform tab.1.17 pag. 48 rezulta ca dimensiunile intermediare se calculeaza cu


relatiile:
L2 max L1 max Ac nom
L1nom L2 max (rotunjit)
L2 min L2 nom Ai

unde: - L1 - dimensiunea de dupa strunjirea de degrosare


- L2 - diametrul dinaintea strunjirii de degrosare
L1max 124,7[mm]
L2 max 124,7 2,45 127,15[mm]

L2 nom 127,15[mm]

L2 min 127,15 1,3 125,85[mm]

19

3.5. Determinarea adaosurilor de prelucrare si a dimensiunilor intermediare


pentru suprafata
3.5.1. Operatia de strunjire frontala de finisare (operatia precedenta strunjirea
de degrosare)
Deoarece conditiile de lucru sunt aceleasi ca pentru suprafata S1 adopt aceleasi
adaosuri de prelucrare.
Acnom 0,7[mm]
L3 max L2 nom Acnom
L3nom L3 max (rotunjit)
L3 min L3nom Tp

unde: - L2 - dimensiunea de dupa strunjirea de finisare


- L3 - diametrul dinaintea strunjirii de finisare
L3 max 127,15 0,7 127,85[mm]
L3nom 127,85[mm]
L3 min 127,85 0,5 127,35[mm]

Astfel strunjirea de degrosare a suprafetei S11 se va executa la cota de :


L3 127,8500,5

20

3.5.2. Operatia de strunjire frontala de degrosare (operatia precedenta


debitarea) pe suprafata S11
Deoarece conditiile de lucru sunt aceleasi ca pentru suprafata S 1 adopt aceleasi
adaosuri de prelucrare.
Acnom 2,45[mm]
L4 max L3nom Acnom
L4 nom L4 max (rotunjit)
L4 min L4 nom Ai

unde: - L3 - dimensiunea de dupa strunjirea de degrosare


- L4 - diametrul dinaintea strunjirii de degrosare
L3nom 127,85[mm]
L4 max 127,85 2.45 130.3[mm]
L4nom = L4max rotunjit = 130,3 mm
L4min = L4nom Ai
L4min = 130.3 1.3 = 129 mm

Adoptam ca si lungime a semifabricatului :


Lsf 130[mm]

Recalcularea adaosului de prelucrare pentru strunjirea de degrosare a suprafetei S11:


Ac nom Lsf L3nom
Acnom 130 127,85

Ac nom 2,15[mm]

21

ETAPA IV Determinarea regimurilor de aschiere


4.1. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 1.1. (Debitarea)
La determinarea parametrilor unui regim de aschiere se parcurg urmatoarele etape:
4.1.1Alegerea masini-unelte:
Pentru operatia de debitare masina-unealta va fi ferastraul alternativ FA 300 cu
urmatoarele caracteristici :
Caracteristici dimensionale
- dimensiunea maxima a materialului de debitat 300
- cursa ramei 200 mm
Caracteristici functionale
- numarul treptelor de viteza 3
- numarul curselor duble pe minut 63/80/100
- avans de taiere continuu
- motor electric
- putere 1.5kw
- turatie 1500 rot/min
Caracteristici de gabarit
- lungime 1576 mm
- latimea 611 mm
- inaltimea 1080 mm
- greutatea 860 kg
4.1.2 Alegerea sculei aschietoare:
Alegem panza fierastraucu miscare alternativa pentru metale STAS 1066-86 cu
urmatoarele caracteristici :
- l = 600[mm] (lungimea panzei)
- a = 50[mm] (latimea panzei)
- b = 2[mm] (grosimea panzei)
- p = 4 mm] (pasul)
- numarul de dinti/25 mm =6 dinti
- material Rp 5
Adoptm din gama de turaii a mainii de debitat turaia de 80 cd/min.

22

4.2. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.1. (Strunjirea frontala de


degrosare pe suprafata S11)
4.2.1 Alegerea masini-unelte
Prelucrarea se execut pe strungul SN 400 cu urmatoarele caracteristici:
Caracteristicile principale:
h = 400 - 750mm
L = 1000 1500 mm
N = 7.5 KW
Turaia axului principal [rot/min]:
12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230, 305, 380, 480, 600,
765, 955, 1200, 1500.
Avansul longitudinal [mm/rot]:
0.06, 0.18, 0.24, 0.48, 0.96, 0.08, 0.16, 0.38, 0.64, 1.28, 0.10, 0.20, 0.40, 0.80,
1.60, 0.14, 0.29, 0.56, 1.12, 2.24, 0.16, 0.36, 0.72, 1.44, 2.88, 0.22, 0.44, 0.88, 1.76,
3.52.
Avansul transversal [mm/rot]:
0.046, 0.092, 0.184, 0.368, 0.796, 0.059, 0.113, 0.226, 0.452, 0.904, 0.075, 0.15,
0.30, 0.60, 1.20, 0.101, 0.203, 0.406, 0.812, 1.624, 0.126, 0.253, 0.506, 1.012, 2.024,
0.17, 0.34, 0.68, 1.36, 2.72.
4.2.2 Alegerea sculei aschietoare
Prelucrarea se execut cu cuit frontal 25x16 STAS 358-67/Rp3 cu urmatoarele
caracteristici:
h x b = 25 x 16
r = 0,5
k = 70o
k = 20o
= 10o
4.2.3 Determinarea adancimii de aschiere
Conform indicatiilor de la pag. 96 ,relatia adancimii de aschiere este:
- la suprafete frontale: t

Ac nom
i

23

- la suprafete longitudinale: t

2 Acnom
2i

i=numarul de treceri.
t

Ac nom

= 2,15 mm

4.2.4. Alegerea avansului si verificarea lui


Din tab. 6.1. pag 98 si din gama de avansuri transversale a SN 320 adoptam
urmatorul avans :
S 0,904[mm / rot]

Verificarea avansului se face din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului


conform tab 6.12 pag 104 .
h
y1
L [mm / rot]
S
C 4 t x1 HB m1
3,33 h b

unde :
- h x b sectiunea corpului cutitului
h
- raportul dintre inaltimea cutitului si distanta cu care iese in afara cutitului,
L

pentru cutite de strung normale se recomanda ca


h
h
= 0,5 1 ; Vom adopta =1.
L
L

Din tabelul 6.13 pag 106 rezulta ca :


HB = 200
C4 = 3,57
n1 = 0,75
S 0,75

x1 = 1

y1 = 0,75

3,33 25 16 1
4.83[mm / rot] s (=0,904)
3,57 2,151 2000,75

4.2.5 Determinarea vitezei de aschiere


Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea
suprafetelor frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15
inmultita cu un coeficient din tabelul 6.25
Vp

Cv
HB
T t s

200
m

xv

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

yv

24

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca :


- Cv = 42
- Xv = 0,25
- Yv = 0,66
- n = 1,75
- T = 60 min (durabilitatea sculei) - se ia din tab 6.11. pag. 103.
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,
Din tabelul 6.16 pagina 108 rezulta ca :
- k1 coeficient ce tine seama de influenta sectiunii transversale a cutitului ;
(

0.96

- exponent in functie de materialul de prelucrat , pentru otel rapid = 0,08


- k2 coeficient ce tine seama de influenta unghiului de atac k

0,6

45
45
k2 = = = 0,76
70

- exponent in functie de natura materialului prelucrat si a materialului


sculei ; = 0,6
- k3 coeficient ce tine seama de influenta unghiului de atac secundar
a
k3 =
ks

0 , 09

= 0,94

unde a = 10 pentru scule din otel rapid.


- k4 - coeficient ce tine seama de raza de racordare a varfului cutitului

r
k4 = = 0,87
2

exponent in functie de tipul prelucrarii si de materialul prelucrat


= 0,1 pentru degrosarea tuturor materialelor
= 0,2 pentru finisare
k5 coeficient ce tine seama de influenta materialului sculei
k5 = 1
k6 coeficient ce tine seama de influenta materialului de prelucrat
k6 = 1 pentru continut de carbon de 0,6%
k7 coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului
k7 = 1 pentru laminate la cald din tabelul 6.18
k8 coeficient ce tine seama de stratul superficial al semifabricatului
k8 = 1 din tabelul 6.16
k9 coeficient ce tine seama de forma suprafetelor de degrosare pentru forma
plana
k9 =1
Vp

42
0,96 0,76 0,94 0,87 1 1 1 1 1[m / min]
60 2,15 0,9040, 66 1
Vp 14,68[ m / min]
0 ,1

0 , 25

25

Din tabel 6.25 pag 113 rezulta ca:


K=1,42
Va V p k 14.681,42 20,85[m / min]

4.2.6 Determinarea turatiei


n

1000 v 1000 20,85

D
3,14 75

n 88.53[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata .


n 96[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere:


v

D n 3,14 75 96

1000
1000

v 22.6[m / min]

4.2.7. Determinarea puterii


Na=

Fz V
Nmotor
6000

0,85 randamentul masinii

Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :


Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
t = 2,15
x1 = 1
n1 = 0,75
s = 0,904
Fz 3,57 2,151 0,9040, 75 2000,75
Fz 378,44[daN ]

Na =

378,44 22,6
1,42 kw
6000

26

HB = 200

Rezulta ca prelucrarea de la faza 2.1 se poate executa pe strungul SN 400 cu


urmatorii parametri reali :

t
i
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

2,15 mm
1
0.904 mm/rot
96 rot/min
22,6 m/min
1,42 kw

4.3. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.2.(Strunjirea


frontala de finisare S11)
4.3.1 Alegerea masinii unelte:
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate la faza 2.1
4.3.2 Alegerea sculei aschietoare:
Se alege un cutit frontal STAS 359-67 [25x16]cu coada dreptunghiulara cu
caracteristicile prezentate la faza 2.1
4.3.3 Determinarea adancimii de aschiere
Acnom
= 0,7 mm
i

t=
4.3.4.Alegerea avansului

Din tab. 6.14. pag 106 si din gama de avansuri transversale a SN 400 adoptam
urmatorul avans :
S = 0,13 (pentru OLC 45, rugozitate 6,33,2 si raza la varf a cutitului = 0,5)
Rezulta ca vom lua un avans apropiat de 0,13 din gama de avansuri a masinii unelte .
Deci S = 0,113 [mm/rot]
4.2.5 Determinarea vitezei de aschiere
Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor
frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu
un coeficient din tabelul 6.25.

Vp

Cv
HB
T m t xv s yv

200

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

27

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca :


- Cv = 52,5
- Xv = 0,25
- Yv = 0,50
- T = 60 min se ia din tab 6.11. pag. 103
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1
Coeficientii k1, k2, k3, k5, k6, k7, k8, k9 sunt identici ca la faza anterioara 2.1, diferind
doar k4 care este egal 0,75.
52,5
0,96 0,76 0,94 0,75 11111[m / min]
60 0,7 0,1130,50 1
Vp 58,31[m / min
Vp

0 ,1

0 , 25

Din tabel 6.24 pag 113 rezulta ca:


Va V p k 58,311,42 82,8[m / min]

K=1,42
4.3.6 Determinarea turatiei
1000 v 1000 82,8

D
3,14 75
n 351,59[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata.


n 380[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere


v

D n 3,14 75 380

1000
1000

v 89,49[m / min]

4.3.7 Determinarea puterii


Na=

Fz V
Nmotor
6000

= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :
Fz = C4 tx1 sy1 HBn1

28

Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :


C4 = 3,57
y1 = 0,75
x1 = 1
n1 = 0,75

HB = 200
s = 0.113

t = 0,7

Fz = 3,57 0,7 0,1130,75 2000,75


Fz = 25,9 daN
Na =

Fz V 25,9 89,49

0,38 kw 6,35
6000
6000

Rezulta ca prelucrarea de la faza 2.2 se poate executa pe strungul SN 400 cu


urmatorii parametri reali :

i
t
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

1
0,7 mm
0,113 mm/rot
380 rot/min
89,49 m/min
0,38 kw

4.4. Determinarea regimului de aschiere pentru faza 2.3 (Executat gaura de


centrare pe S11)
4.4.1 Alegerea masini-unelte
Prelucrarea se executa pe un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate la faza 2.1

4.4.2 Alegerea sculei aschietoare


Prelucrarea de executare a gaurii de centrare se executa cu un burghiu A5 STAS 1114/282/Rp3

4.4.3 Determinarea adancimii de aschiere


Dgaurii

t=

2
i=1 trecere

5
= 2.5 mm
2

4.4.4 Alegerea avansului


Din tabelul 7.56 pagina 150 adopt avansul cuprins intre 0,020,05
S = 0,03 mm/rot

4.4.5 Determinarea vitezei de aschiere


Din tabelul 7.56 pagina 150 adopt viteza cuprinsa intre 715
Vp = 10 m/min
29

4.4.6 Determinarea turatiei


n

1000 v 1000 10
=636,94[rot/min]

D
3,14 5

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata


n= 600 [rot/min]
Recalcularea vitezei de aschiere

D n 3,14 5 600

9,42 [m/min]
1000
1000

4.4.7 Determinarea puterii

Fz V
Nmotor
6000
= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :
Na=

Fz = C4 tx1 sy1 HBn1


Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
x1 = 1
n1 = 0,75

HB = 200
s = 0.03

Fz = 3,57 2,5 0,030,75 2000,75


Fz = 34,21 daN
Fz V 34,21 9,42

0,087 kw
Na =
6000
6000
Deci faza 2.3 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :

i=1
t = 2,5 mm
s = 0,03 mm/rot
n = 380 rot/min
V = 9,42 m/min
Na = 0,053 kw

30

t = 2,5

4.5.Determinarea regimului de aschiere pentru faza 3.1. (Strunjirea frontala de


degrosare S1)
4.5.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1
4.5.2 Alegerea sculei aschietoare:
Vom folosi un cutit frontal STAS 359-67 [25x16]cu coada dreptunghiulara cu
caracteristicile prezentate la faza 2.
4.5.3 Determinarea adancimii de aschiere
t=

Acnom
=
i

= 1,22 mm
i=2

4.5.4 Alegerea avansului


Din tab. 6.1.si din gama de avansuri transversale a SN 400 adoptam urmatorul avans:

S 0,904 mm
Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului conform tab
6.12.
h
y1
L [mm / rot]
S
x1
C 4 t HB m1
3,33 h b

unde :
- h 25[mm]
- b 16[mm]
-

h
1[ mm ]
L

- t 1,22[mm]
- HB 200
Din tabelul 6.13 rezulta ca :
C4 3,57

n1 0,75

x1 1

S 0,75

3,33 25 16 1
10,3[mm / rot] s (=0,904)
3,57 1,221 2000,75

31

y1 0,75

4.5.5 Determinarea vitezei de aschiere


Conform indicatiilor de la pagina 97 viteza de aschiere la prelucrarea suprafetelor
frontale se determina cu relatia de la suprafata longitudinala tabelul 6.15 inmultita cu
un coeficient din tabelul 6.25.
Vp

Cv
HB
T t s

200
m

xv

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

yv

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca :


- Cv = 42
- Xv = 0,25
- Yv = 0,66
- T = 60 min
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1
Coeficientii k1, k2, k3, k4, k5, k6, k7, k8, k9 sunt identici ca la faza anterioara 2.1
Vp

60

0 ,1

42
0,96 0,76 0,94 0,87 1 1 1 1 1[m / min]
1,22 0,9040, 66 1
0 , 25

Vp = 16,92 m /min
Va = Vp k= 16,92 1,42
Va = 24,02 m/min
4.5.6 Determinarea turatiei
1000 v 1000 24,02

D
3,14 75
n 101,99[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata


n 96[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere


v

D n 3,14 75 96

1000
1000

v 22,60[m / min]

32

4.5.7 Determinarea puterii


Na=

Fz V
Nmotor
6000

= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :
Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
HB = 200

x1 = 1

n1 = 0,75

Fz =3,57 1,221 0,9040,75 2000,75


Fz = 214,74 daN
Na =

214,74 22,60
0,80 kw
6000

Deci faza 3.1 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :

t
i
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

1,22 mm
2
0,904 mm/rot
96 rot/min
22,60 m/min
0,8 kw

4.6 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 3.2 (Strunjire frontala de


finisare pe suprafata S1)
Pentru aceasta faza vom volosi aceiasi parametri reali ca la faza 2.2
Rezulta ca prelucrarea de la faza 3.2 se poate executa pe strungul SN 400 cu
urmatorii parametri:

i
t
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

1
0,7 mm
0,113 mm/rot
380 rot/min
89,49 m/min
0,38kw

33

4.7 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 3.3 (Executat gaura de


centrare pe suprafata S1)
Pentru aceasta faza vom folosi aceiasi parametri de aschiere ca si pentru faza 2.3
Rezulta ca prelucrarea de la faza 3.3 se va executa cu urmatorii parametri:

i=1
t = 2,5 mm
s = 0,03 mm/rot
n = 380 rot/min
V = 9,42 m/min
Na = 0,053 kw
4.8 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 4.1 (Strunjire longitudinala
de degrosare pe suprafata S2)
4.8.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1
4.8.2 Alegerea sculei aschietoare
Se alege cutit lateral de strung
caracteristici:
-

2516 STAS 359-67/Rp3-1 cu urmatoarele

hxb =25 x 16;


=10
k=90 ungiul de atac principal
ungiul de atac secundar k``=10
b=20
lungimea L=140mm
raza la varf r=1
material Rp3-1

4.8.3 Determinarea adancimii de aschiere


t

2 Ac nom 2,4

2i
2

i=1 trecere
t = 1,2[mm]
34

4.8.4 Alegerea avansului


Din tab. 6.1. pag 98 si din gama de avansuri longitudinale a SN 400 adoptam
urmatorul avans :
S 0,96[mm / rot]

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului


conform tab 6.12.
S

y1

h
L [mm / rot]
C4 t x1 HB n1
3,33 h b

unde :
- h 25[mm]
- b 16[mm]
-

h
1[ mm ]
L

- t 1,2[mm]
- HB 200
Din tabelul 6.13 pag 106 rezulta ca :
C4 3,57

n1 0,75

x1 1

S 0,75

y1 0,75

3,33 25 16 1
10,53[mm / rot] S ( 0,96)
3,57 1,21 2000,75

4.8.5 Determinarea vitezei de aschiere


Vp

Cv
HB
T t s

200
m

xv

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

yv

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca :


- Cv = 42
- Xv = 0,25
- Yv = 0,66
- n = 1,75
- T = 60 min
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1

35

Din tab. 6.16. pag 108 rezulta ca :

q
K1

20 30
400
K1

600

0, 08

0,96

45
K2
k

unde : - k 90 - unghi de atac principal


- 0,6 - exponent in functie de natura materialului de prelucrat si a materialului
sculei

45
K2
90
a
K 3
ks

0, 6

0,65

0 , 09

pentru k s 0

unde : - a 10
- k s 10 - unghi de atac secundar

10
K3
10

r
K4
2

0 , 09

unde : - r 1 - raza de racordare a varfului cutitului


- 0,1 - exponentul functie de tipul prelucrarii
0 ,1

K4
K5
K6

K7
K8
K9

1
0,93
2
1 conform tab. 6.17. pag. 110
1 conform tab. 6.18. pag. 110
1
1
1
42
Vp 0,1
0,96 0,65 1 0,93 1 1 1 1 1[m / min]
0 , 25
60 1,2 0,960,66 1
Vp = 27,37 m/min

36

4.8.6 Determinarea turatiei


1000 v 1000 27,37

D
3,14 75
n 116,22[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata.


n 120[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere

D n 3,14 75 120

1000
1000

v 28,26[m / min]

4.8.7 Determinarea puterii


Fz V
Nmotor
6000
= 0,85

Na=

Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :


Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
HB = 200

x1 = 1

Fz =3,57 1,21 0,960,75 2000,75


Fz = 220,96daN
220,96 28,26
1,04 kw
6000
Deci faza 4.1 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :
Na =

i=1
t = 1,2 mm
s = 0,96 mm/rot
n = 120 rot/min
V = 28,26 m/min
Na = 1,04 kw
37

n1 = 0,75

4.9 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 4.2 (Strunjire longitudinala


de finisare pe suprafata S2)
4.9.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate la faza 2.1

4.9.2 Alegerea sculei aschietoare


Se alege cutit lateral de strung 2516 STAS 359-67/Rp3-1 cu caracteristicile prezentate la faza 4.

4.9.3 Determinarea adancimii de aschiere


t

2 Ac nom 0,63

2i
2

i=1 trecere
t 0,315[mm]

4.9.4 Alegerea avansului


Din tabelul 6.14 pagina 106 i din gama de avansuri longitudinale a strungului adopt :
S = 0,12-0,17(pentru OLC 45, rugozitate 6,33,2 si raza la varf a cutitului = 1)
Rezulta ca vom lua un avans apropiat din gama de avansuri longitudinale a masinii
unelte .
Deci S = 0,14 [mm/rot]
4.9.5 Determinarea vitezei de aschiere
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.
Vp

Cv
HB
T m t xv s yv

200

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezult c :


- Cv = 52.5
- n = 1,75
- Xv = 0,25
- T = 60 min
- Yv = 0,5
- HB = 200
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezult c : m = 0,1
Din tab. 6.16. rezulta ca :
q
K1

20 30

38

400
K1

600

0, 08

0,96

45
K2
k
unde : - k 90 - unghi de atac principal
- 0,6 - exponent in functie de natura materialului de prelucrat si a materialului
sculei

45
K2
90
a
K 3
ks

0, 6

0,65

0 , 09

pentru k s 0

unde : - a 10
- k s 10 - unghi de atac secundar

10
K3
10

r
K4
2

0 , 09

unde : - r 1 - raza de racordare a varfului cutitului


- 0,2 - exponentul functie de tipul prelucrarii
0, 2

K4
K5
K6
K7

1
0,87
2
1 conform tab. 6.17. pag. 110
1 conform tab. 6.18. pag. 110
1
K8 1

Vp

K9 1

52,5
0,96 0,65 1 0,87 1 1 1 1 1[m / min]
600,1 0,3150, 25 0,140,5 1

Vp = 67,51 m/min

4.9.6 Determinarea turatiei


n

1000 v 1000 67,51

D
3,14 72

n 298,61[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata.


n 305[rot / min]
39

Recalcularea vitezei de aschiere

Dn

3,14 72 305
1000
1000
v 68,95[m / min]

4.9.7 Determinarea puterii


Na=

Fz V
Nmotor
6000

= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezult c :
Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezult c :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
t = 0,315
x1 = 1
n1 = 0,75
s = 0,14

HB = 200

Fz =3.57 0.3151 0.140.75 2000.75


Fz = 13,68 daN
Na =

13,68 68,95
= 0,157 kw
6000

Deci faza 4.2 se va executa la urmatoarele regimuri de achiere :

t
i
s
n
V
Na

= 0.315 mm
= 1
= 0.14 mm/rot
=305 rot/min
= 68,95 m/min
= 0.157 kw

4.10 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 6.1 (Strunjire


longitudinala de degrosare pe suprafata S5)
4.10.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1

40

4.10.2 Alegerea sculei aschietoare


Se alege cutit lateral de strung 2516 STAS 359-67/Rp3-1 cu urmatoarele
caracteristici:
- hxb =25 x 16;
- =10
- k=90 ungiul de atac principal
- ungiul de atac secundar k``=10
- b=20
- lungimea L=140mm
- raza la varf r=1
material Rp3-1
4.10.3 Determinarea adancimii de aschiere
t

2 Ac nom 33.5

2i
26

i=6 treceri
t = 2,79[mm]
4.10.4 Alegerea avansului
Din tab. 6.1. pag 98 si din gama de avansuri transversale a SN 400 adoptam
urmatorul avans :
S 0,72[mm / rot]

Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului


conform tab 6.12.
S

y1

h
L [mm / rot]
x1
C4 t HB n1
3,33 h b

unde :
- h 25[mm]
- b 16[mm]
-

h
1[ mm ]
L

- t 2,79[mm]
- HB 200
Din tabelul 6.13 pag 106 rezulta ca :
C4 3,57

n1 0,75

x1 1

S 0,75

3,33 25 16 1
3,41[mm / rot] S ( 0,72)
3,57 2,791 2000,75
41

y1 0,75

4.10.5 Determinarea vitezei de aschiere


Vp

Cv
HB
T m t xv s yv

200

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca :


- Cv = 42
- Xv = 0,25
- Yv = 0,66
- n = 1,75
- T = 60 min
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1
Din tab. 6.16. pag 108 rezulta ca :

q
K1

20 30
400
K1

600

0, 08

0,96

45
K2
k

unde : - k 90 - unghi de atac principal


- 0,6 - exponent in functie de natura materialului de prelucrat si a materialului
sculei

45
K2
90

0, 6

0,65

0 , 09

a
pentru k s 0
K 3
ks
unde : - a 10
- k s 10 - unghi de atac secundar

10
K3
10

0 , 09

r
K4
2
unde : - r 1 - raza de racordare a varfului cutitului
- 0,1 - exponentul functie de tipul prelucrarii
1
K4
2

0 ,1

0,93
42

K 5 1 conform tab. 6.17. pag. 110

K 6 1 conform tab. 6.18. pag. 110


K7 1
K8 1

K9 1
Vp

42

60 2,79 0,720,66 1
Vp = 15,55 m/min
0 ,1

0 , 25

0,96 0,65 1 0,93 1 1 1 1 1[m / min]

4.10.6 Determinarea turatiei


1000 v 1000 15,55

D
3,14 75
n 66,02[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata.


n 58[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere

D n 3,14 75 58

1000
1000

v 13,65[m / min]

4.10.7 Determinarea puterii


Fz V
Nmotor
6000
= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :
Na=

Fz = C4 tx1 sy1 HBn1


Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
HB = 200

x1 = 1

Fz =3,57 2,791 0,720,75 2000,75


Fz = 414,04 daN
Na =

414,04 13,65
0,94 kw
6000

43

n1 = 0,75

Deci faza 6.1 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :

i=6
t = 2,79 mm
s = 0,72 mm/rot
n = 58 rot/min
V = 13,65 m/min
Na = 0,94 kw
4.11 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 6.2 (Strunjire
longitudinala de finisare pe suprafata S5)
4.11.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate la faza 2.1

4.11.2 Alegerea sculei aschietoare


Se alege cutit lateral de strung 2516 STAS 359-67/Rp3-1 cu caracteristicile prezentate la faza 6.

4.11.3 Determinarea adancimii de aschiere


2 Acnom 0,57

2i
2
i=1 trecere
t

t 0,285[mm]

4.11.4 Alegerea avansului


Din tabelul 6.14 pagina 106 i din gama de avansuri longitudinale a strungului adopt :
S = 0,12-0,17(pentru OLC 45, rugozitate 6,33,2 si raza la varf a cutitului = 1)
Rezulta ca vom lua un avans apropiat din gama de avansuri longitudinale a masinii
unelte .
Deci S = 0,14 [mm/rot]
4.11.5 Determinarea vitezei de aschiere
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.
Vp

Cv
HB
T m t xv s yv

200

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezult c :


44

- Cv = 52.5
- Xv = 0,25
- Yv = 0,5

- n = 1,75
- T = 60 min
- HB = 200

Din tabelul 6.19 pagina 111 rezult c : m = 0,1


Din tab. 6.16. rezulta ca :
q
K1

20 30

400
K1

600

0, 08

0,96

45
K2
k

unde : - k 90 - unghi de atac principal


- 0,6 - exponent in functie de natura materialului de prelucrat si a materialului
sculei

45
K2
90
a
K 3
ks

0, 6

0,65

0 , 09

pentru k s 0

unde : - a 10
- k s 10 - unghi de atac secundar

10
K3
10

r
K4
2

0 , 09

unde : - r 1 - raza de racordare a varfului cutitului


- 0,2 - exponentul functie de tipul prelucrarii
0, 2

K4
K5
K6
K7

1
0,87
2
1 conform tab. 6.17. pag. 110
1 conform tab. 6.18. pag. 110
1
K8 1

Vp

K9 1

52,5
0,96 0,65 1 0,87 1 1 1 1 1[m / min]
600,1 0,2850, 25 0,140,5 1
45

Vp = 68,56 m/min

4.11.6 Determinarea turatiei


n

1000 v 1000 68,56

D
3,14 41

n 532,54[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata.


n 480[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere

Dn

3,14 41 480
1000
1000
v 61,79[m / min]

4.11.7 Determinarea puterii


Na=

Fz V
Nmotor
6000

= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezult c :
Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezult c :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
t = 0,285
x1 = 1
n1 = 0,75
s = 0,14

HB = 200

Fz =3.57 0.2851 0.140.75 2000.75


Fz = 12,44 daN
Na =

12,38 61,79
= 0,127 kw
6000

Deci faza 6.2 se va executa la urmatoarele regimuri de achiere :

t
i
s
n
V
Na

= 0.285 mm
= 1
= 0.14 mm/rot
=480 rot/min
= 61,79 m/min
= 0.127 kw

46

4.12 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 6.3 (Strunjire


longitudinala de degrosare pe suprafata S8)
4.12.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1
4.12.2 Alegerea sculei aschietoare
Se alege un cutit lateral de strung 2516 STAS 359-67/Rp3-1 cu caracteristicile
prezentate la faza 6.
4.12.3 Determinarea adancimii de aschiere
t

2 Ac nom 45,5

2,84mm
2i
2 8

i = 8 treceri
4.12.4 Alegerea avansului
Din tab. 6.1. si din gama de avansuri transversale a SN 400 adoptam urmatorul avans
:

S 0,48[mm / rot]
4.12.5 Determinarea vitezei de aschiere
Vp

Cv
HB
T m t xv s yv

200

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca :


- Cv = 42
- Xv = 0,25
- Yv = 0,66
- n = 1,75
- T = 60 min
Din tabelul 6.19 pagina 111 rezulta ca : m = 0,1

47

Din tab. 6.16. rezulta ca :

q
K1

20 30
400
K1

600
45
K2
k

0, 08

0,96

unde : - k 90 - unghi de atac principal


- 0,6 - exponent in functie de natura materialului de prelucrat si a
materialului sculei
45
K2
90
a
K 3
ks

0, 6

0,65

0 , 09

pentru k s 0

unde : - a 10
- k s 10 - unghi de atac secundar
10
K3
10

r
K4
2

0 , 09

unde : - r 1 - raza de racordare a varfului cutitului


- 0,2 - exponentul functie de tipul prelucrarii
K 4 0,93
K 5 1 conform tab. 6.17. pag. 110

K 6 1 conform tab. 6.18. pag. 110


K7 1
K8 1

K9 1

Vp =

42
0,96 0,65 0,93
600,1 2,840, 25 0,480, 66 11, 75

Vp = 20,23 m/min

48

4.12.6 Determinarea turatiei


n

1000 v 1000 20,23

D
3,14 75

n 85,90[rot / min]

Din caracteristicile strungului SN 400 se alege turatia imediat apropiata .


n 96[rot / min]

Recalcularea vitezei de aschiere:


D n 3,14 75 96

1000
1000
v 22,06[m / min]

4.12.7 Determinarea puterii


Na=

Fz V
Nmotor
6000

= 0,85

Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :


Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
HB = 200
t = 2,84
s = 0,48

x1 = 1

Fz =3,57 2,841 0,480,75 2000,75


Fz = 310,94
Na =

310,94 22,06
1,17 kw
6000

Deci faza 6.3 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :

i
t
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

8
2,84mm
0,48 mm/rot
96 rot/min
22,06 m/min
1,17 kw

49

n1 = 0,75

4.13 Determinarea regimului de aschiere pentru faza 6.4 (strunjire longitudinala


de finisare pe suprafata S8)
4.13.1 Alegerea masinii unelte
Pentru aceasta prelucrare vom folosi un strung SN 400 cu caracteristicile prezentate
la faza 2.1
4.13.2 Alegerea sculei aschietoare
Se alege un cutit lateral de strung 2516 STAS 359-67/Rp3-1 cu caracteristicile
prezentate la faza6.
4.13.3 Determinarea adancimii de aschiere
t

2 Ac nom 0,51

= 0,255
2i
2

i = 1 trecere
4.13.4 Alegerea avansului
Din tabelul 6.14 pagina 106 i din gama de avansuri longitudinale a strungului adopt :
S = 0,12-0,17(pentru OLC 45, rugozitate 6,33,2 si raza la varf a cutitului = 1)
Rezulta ca vom lua un avans apropiat din gama de avansuri longitudinale a masinii
unelte .
Deci S = 0,14 [mm/rot]
La strunjirea longitudinala de finisare nu se face verificarea cutitului.
4.13.5 Determinarea vitezei de aschiere
Viteza se calculeaza cu relatia din tab. 6.15.
Vp

Cv
HB
T t s

200
m

xv

K1 K 2 K 3 K 4 K 5 K 6 K 7 K 8 K 9 [m / min]

yv

Din tabelul 6.20 pagina 112 rezulta ca


- Cv 52,5
- T 60[min] se ia din tab 6.11. pag. 103.
- m 0,1 se ia din tab. 6.19. pag. 111.
- t 0,255[mm]
- xv 0,25
- yv 0,5
- s 0,14[mm / rot]
n

HB
-
1
200
50

Coeficientii k1, k2, k3, k5, k6, k7, k8, k9 sunt identici ca la faza 4.2 .

Vp

52,5
0,96 0,65 1 0,87 11111[m / min]
60 0,2550, 25 0,140,5 1
0 ,1

Vp 70,5[m / min]

4.13.6 Determinarea turatiei


n = 1000 Vp 1000 70,5 774,21rot/min
Ds5

3,14 29

Din gama de turatie a masinii unelte voi adopta :


n = 765 rot/min
Recalculez viteza :
V=
4.13.7 Determinarea puterii
Na=

Ds8 n 3,14 29 765

69,66 m/min
1000
1000
Fz V
Nmotor
6000

= 0,85
Din tabelul 6.12 pagina 105 rezulta ca :
Fz = C4 tx1 sy1 HBn1
Din tabelul 6.13 pagina 106 rezulta ca :
C4 = 3,57
y1 = 0,75
x1 = 1
n1 = 0,75

t = 0,255
s = 0,14

Fz =3,57 0,2551 0,140,75 2000,75


Fz = 11,08 daN
Na =

11,08 69,66
0,12 kw
6000

Deci faza 6,4 se va executa la urmatoarele regimuri de aschiere :

i
t
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

1
0,255 mm
0,14 mm/rot
765 rot/min
69,66 m/min
0,12 kw

51

HB = 200

4.14. Calculul regimului de aschiere pentru faza 6.5


(executat teitur 3 x 45 pe suprafaa S3)
Pentru regimul de achiere pentru executarea teiturii se va adopta acelasi regim de
achiere ca la faza 6.2
Deci faza 6.5 va avea urmtoarele regimuri de achiere :

i
t
s
n
V
Na

= 1
= 0.285 mm
= 0.14 mm/rot
=480 rot/min
= 61,79 m/min
= 0.127 kw

4.15. Calculul regimului de aschiere pentru faza 6.6, 6.7


(executat teitur 3 x 45 pe suprafaa S6, S10)
Pentru regimul de achiere pentru executarea teiturii se va adopta acelasi regim de
achiere ca la faza 6.4
Deci faza 6,6 va avea urmtoarele regimuri de achiere :

i
t
s
n
V
Na

=
=
=
=
=
=

1
0,255 mm
0,14 mm/rot
765 rot/min
69,66 m/min
0,12 kw

52

ETAPA IV. Calculul normei de timp


Conform indicatiilor din capitolul 4, norma tehnica de timp pe operatie se determina cu relatia :
NTi =
Tuij = tb + ta + tdt + tdo + ton
In care :
Tpi timpul de pregatire incheiere, consumat de catre muncitor inainte de inceperea lucrului
si dupa incheierea lucrului;
tb timpul de baza, unde tb= [L/(sn)] i; si L- lungimea cursei de lucru;
ta timpul auxiliar sau timpul ajutator;
tdt timpul pentru deservirea tehnica a locului de munca pentru inlocuirea sculelor,
indepertarea aschiilor ;
tdo timp pentru deservirea organizatorica a locului de munca ;
ton timpul de odihna si necesitatile fiziologice folosit de catre muncitor pentru odihna si
necesitatile fiziologice ;
NTi norma de timp pe operatie;
La strunjire timpul auxiliar total este format din :
ta = ta1 + ta2 + ta3 + ta4 [min]
ta1 timp necesar pentru prinderea si desprinderea piesei, dat in tabelele 13.2 ; 13.3 ; 13.4.
ta2 timp pentru comanda masinii, montarea si demontarea sculelor, dar in tabelul 13.5
ta3 timp pentru complexe de manuiri legate de faza, continutul acestora se gaseste in tabelul
13.6. In tabelul 13.7 sunt date valorile normative ale timpilor ta3.
ta4 timp pentru masuratori de control dat in tabelul 13.8, functie de instrumentul de masura,
procedeul de masurare, precizia masurarii si dimensiunea de masurat.

Greutatea specifica a semifabricatului (in functie de diamentru si


lungime) este egala cu 4.506 kg si cea dupa finalizarea operatiilor este de 6,21 kg.
5.1 Normarea tehnica la degrosarea frontala pe S11:
NT1 =
+ Tu1
unde n = numarul de piese si n = 100 buc

Din tab. 13.1/ 264 avem :


Tp1 = 15+3+0,5+3= 21,5 min
tb =

= 0,43 min

ta= ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 3,24 min


ta1= 1,5 min
ta2= 0,1+0,1+0,1+0,2+0,05+0,05+0,05+0,05+0,4= 0,9 min
53

ta3= 0,25 min


ta4= 0,3+0,29= 0,59 min
tdt= 2,5% din 0,43= 0,0107 min
tdo= 1% din 0,43= 0,0043 min
ton= 1+1+1+1,5+0,5+0,5+5,5= 11 min
Cu ajutorul acestor determinari putem afla Tui1= 0,43+3,24+0,0107+0,0043+11= 14.68 min.
Rezulta ca NT1= 21,5/100+14.68= 14,85min.
5.2. Normarea tehnica la finisare frontala pe S11:
NT2 =

+ Tu2

Tp2= 15+3+0,5+3= 21,5 min


tb =
= 0,74 min
ta , tdt , tdo si ton sunt identici determinarilor din etapa anterioara, rezultand:
Tu2= 0,74+3,24+0,0107+0,0043+11= 14.995min
Rezulta ca NT2 = 21,5/100+14,995= 15.21 min.
5.3. Normarea tehnica la degrosarea longitudinala pe S2:
NT3 =

+ Tu3

Tp3= 15+0,5+3+1+3= 22,5 min


tb =
= 1.12 min
ta= ta1 + ta2 + ta3 + ta4 = 4,9 min
ta1= 1,7+1,5= 3,2 min
ta2= 0,1+0,1+0,1+0,2+0,05+0,05+0,05+0,05+0,4+0,7= 0,71 min
ta3= 0,3 min
ta4= 0,32+0,37= 0,69 min
ta , tdt , tdo si ton sunt identici determinarilor din etapa anterioara, rezultand:
Tu3 = tb + ta + tdt + tdo + ton= 1.12+4,9+0,0107+0,0043+11= 17,13 min
Rezulta ca NT3 = 22,5/100+17,13=17,355 min.
5.4. Normarea tehnica la finisare longitudinala pe S2:
NT4 =

+ Tu4

Tp4= 15+0,5+3+1+3= 22,5 min


tb =
= 3,044 min
ta1= 3,2 min
ta2= 0,71 min
ta3= 0,3 min
ta4= 0,69 min
ta , tdt , tdo si ton sunt identici determinarilor din etapa anterioara, rezultand:
Tu4= 3,044+4,9+0,0107+0,0043+11= 18,959 min
Rezulta ca NT4 = 22,5/100+18,959=19,184min.

54

ETAPA VI. Desen de executie

55