FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 1

1.

din: 7

Aprobat

Avizat

Director executiv

R.T.E.

ing. Benedek Zakaria

ing. Barbulet Gheorghe

Procedura de executie
1.1. Sapatura si sprijiniri de maluri
Mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie
1.1.1
pe o distanta suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si
constructiile invecinate;
Necesitatea sprijinirii peretilor sapaturilor de fundatii se va stabili de
1.1.2
catre executant, tinand seama de adancimea sapaturii, natura,
omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea
terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si
climatice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia
de executie adoptata;
In cazul in care in incinta se executa mai multe constructii apropiate cu
1.1.3
adancimi de fundare diferite, se vor executa sapaturile pentru obiectul cu
cea mai mare adancime de fundare.
Sapaturile nu vor afecta constructiile sau instalatiile existente pe
amplasament;
Sapaturile pentru fundatii de lungimi mari se vor organiza astfel incat,
1.1.4
in orice faza a lucrului, fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai
multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul executiei;
Sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici
1.1.5
un caz, profilul proiectat al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu
20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se cu
alte utilaje mecanice de finisare (buldozere,gredere) sau manual;
In cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor
1.1.6
atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat
sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a
fundatiei; iar daca umezirea este puternica se va indeparta
stratul de noroi;

1.1.7

La sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmatoarele masuri

pentru mentinerea stabilitatii malurilor:
- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica
de 1,00 m de la marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pina la 1,00 m
adancime distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii;
-se vor lua masuri de inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau
provenite accidental;
-daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza

FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 2

1.1.8

1.1.9

din: 7

imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare,

se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva.
Santurile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pina
la:
-0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive
-1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
-2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare
Sapaturi cu pereti in taluz se executa in orice fel de teren cu
respectarea urmatoarelor conditii:
-pamantul are o umiditate naturala de 12-18% si se asigura conditiile
ca aceasta sa nu creasca;
-sapaturile de fundatie nu stau deschise mult timp;
-panta taluzului sapaturii sa nu depaseasca valorile maxime admise
pentru diverse categorii de pamanturi.
Sapaturi cu pereti sprijiniti se fac cind:
-datorita naturii terenului a adincimii sapaturii nu se pot executa
sapaturile indicate la punctele precedente
-timpul cit trebuie sa stea deschisa sapatura este mai mare sau
umiditatea pamintului poate creste peste limitele aratate
-este mai eficient din punct de vedere economic

1.1.10

Tipul de sprijinire:
-cu elemente orizontale sau cu elemente verticale se stabileste in functie
de natura si dimensiunile sapaturii

1.1.11

Pentru sprijiniri la sapaturi cu adincimi mai mari de 5,5 m sprijinirile sunt

stabilite in proiectul de executie.

1.1.12

Sprijinirile orizontale se pot folosi daca terenul argilos este suficient de

consistent, nu prezinta fisuri de constructie si nu este sub presiune
hidrodinamica.
Ele nu sunt indicate in terenurile necoezive ce sunt stabilite numai
sub un unghi de taluz natural.

1.1.13

In cazul executarii mecanizate a sapaturiilor este

rectificarea manuala a peretilor.

1.1.14

Sprijinirea peretilor cu elemente orizontale se utilizeaza in general in

stinca fisurata pina la orice adincime si in cazul paminturilor argiloase tari
sau plastic virtoase pina la o adincime de max. 5m in urmatoarele conditii
;

1.1.15

a) Sprijinirea cu elemente orizontale distantate se va realiza:

-in cazul sapaturilor in stinca fisurata pina la 5m adincime.
-in cazul paminturilor argiloase compacte,tari sau plastic
virtoase pina la adincimea de max. 3m.

1.1.16

necesara mai intii

b) Sprijinirea cu elemente orizontale alaturate se va face:

FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 3

din: 7

-in cazul sapaturilor in stinca fisurate pentru adincime mai

mare de 5m
-in cazul paminturilor argiloase cu mici infiltratii de apa, cind
adincimea sapaturilor de fundatie este cuprinsa intre 3 si 5m.
-in paminturi coezive insa friabile (prafuri nisipoase) sau cu
infiltratii de apa ,pentru adincimi de sapaturi de peste 3m.
1.1.17

La executarea sapaturilor cu elemente verticale se vor lua

urmatoarele masuri:
-in terenurile coezive, baterea elementelor verticale trebuie sa
urmeze indeaproape sapatura de fundatie cu atit mai mult cu cit
terenul are o coeziune mai redusa
-in terenurile fara coeziune elementele se bat treptat in pamint,
inainte de executarea sapaturilor
-cadrele de sustinere trebuie sa fie bine ajustate dupa profilul
gropiisi impanate, pentru a se asigura sprijinirea peretilor fara a
permite deplasarea pamintului.

1.1.18

Se poate adopta si solutia de executie a sapaturii in taluz la partea

superioara si cu peretii verticali sprijiniti la partea inferioara a sapaturii
atunci cind conditiile locale impun acest lucru(latimea zonei ce poate fii
afectata de executia sapaturii, constructiile invecinate)sau cind rezulta
necesar din punct de vedere economic.

1.2.1

Executarea sapaturilor sub nivelul apelor subterane sau in terenuri

cu infiltratii puternice de apa.
Pentru a se putea realiza sapatura si apoi si celelalte
lucrari(fundatii,pozitionare conducte, retele) este necesar a se indeparta
apa din zona respectiva
Aceasta se face prin:
-epuismente directe
-epuismente indirecte
Epuismente directe= pomparea directa a apei din groapa de
fundatie cind:
-afluxul de apa subterana este mic
-diferenta de nivel intre nivelul apei subterane si fundul gropii
este mic
-nu este un strat permeabil sub presiune care sa pericliteze
sapatura

1.2.2

1.2.3

Se realizeaza santuri de drenaj (de adincime maxima 0.5-1.0) pe

trasee care sa nu deranjeze executia fundului sapaturii,spre puturi de
unde se evacueaza apa.

FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 4

1.2.4

1.2.5

din: 7

In loc de o pompa cu debit mare ,este preferabil a se utiliza mai

multe pompe cu debite mai mici. Se utilizeaza:
-pompe centrifugale ,la ape curate sau putin murdare
-pompe cu diafragma, la ape murdare(cind poate fi antrenat
nisipul fin sau namolul)
Epuismente indirecte
Pentru debite si denivelari mai mici:
-puturi filtrante-puturi de epuismente in foraje de 200-600mm
in care se lanseaza o coloana filteranta metalica sau din mase plastice
de D=1250-2500mm, cu fante de grosimea stratului acvifer, iar in
jurul ei se pozitioneaza material filtrant granular.
-filtre aciculare-puturi de diametru mic de 7.5 -10 cm in care se
infig de obicei prin jet de apa la 10-12 m adincime, racordate la statii
de pompare cu vacuum, distantele dintre filtre fiind de 1-5m

1.2.6

Pentru debite foarte mari si denivelari mai mari de 10-20m, se

utilizeaza pompe submersibile sau cu sisteme de ejectie,transmisie
sonica,etc.

1.2.7

In terenuri cu infiltratii puternice de apa se iau masuri speciale de

inchidere a stratului prin pereti de palplanse, ecrane de beton, chesoane
deschise.

1.2.8

Ecranele de etansare se incastreaza intr-un strat de baza cu

impermeabilitate redusa.Daca refularea pamintului din groapa de
fundare nu este prea mare, adincimea de batere a palplanselor este 0.50.75, in caz contrar adincimea este cea rezultata din calcul.
La baterea palplanselor se va avea grija:
-sa se faca ghidarea palplanselor in timpul baterii
-la sprijinirile pe 2 rinduri de palplanse (in 2 etaje) intre etaje
se intercaleaza o bancheta orizontala de 0.5m.
Infigerea palplanselor se face :
-prin batere in terenuri coezive
-prin vibrare in terenuri necoezive
Se va solicita prezenta proiectantului geotehnician pe santier
la atingerea cotei de fundare sau cind este neconcordanta intre studiul
geotehnic si dispunerea straturilor, caracteristicie terenului,nivelul si
caracterul apelor subterane

1.2. Umpluturi si compactari

1.3.1

Umpluturile se vor executa de regula din pamanturile rezultate din

lucrarile de sapatura.

1.3.2

Acoperirea conductelor pana la aproximativ 30cm deasupra generatoarei

FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 5

din: 7

superioare se deosebeste de umplutura care are loc dincolo de aceasta

zona, deoarece alegerea materialului de acoperire are o mare influenta
asupra durabilitatii retelei. Materialele de umplutura deasupra
generatoarei trebuie sa fie puse in straturi succesive de 0.15m, compactate
manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie facuta excesiva
pentru a nu periclita stabilitatea tubului, in special la tuburile deformabile.
1.3.3

Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii

mari , maluri , argile moi , cu continut de materii organice , resturi de
lemn , bulgari , etc. Dupa efectuarea probelor aferente lucrarii umplutura
este realizata prin straturi succesive a caror grosime este determinataa in
functie de echipamentul de compactare, niciodata mai mare de 0.30m.
Pentru a evita orice confuzie in cazul deschiderii unei noi sapaturi pe
acelasi traseu, se recoomnada amplasarea in umplutura desupra
generatoarei conductei, intre 0.30m 0.60m a unei benzi longitudinale de
culoare portocalie Atentie canal sau a uneia de culoare albastra
Atentie apa care sa marcheze pozitionarea in sol a conductei.

1.3.4

Umpluturile din pamanturi loessoide , pamanturi compactate cu maiul

greu si pamanturi necoezive compactate prin vibrare se vor executa
comform Normativului privind imbunatatirea terenurilor de fundare
slabe prin procedee mecanice indicativ C 29 85.

1.3.5

Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului

de pamant vegetal, iar suprafata rezultata va fi amenajata cu pante de 1,0
1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii.

1.3.6

Cand inclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de
infratire a umpluturii cu stratul de baza.

1.3.7

Se vor putea utiliza , de asemenea zguri , reziduuri din exploatari

minerale , etc. , cu conditia ca inainte de punerea in opera acestea sa fie
studiate din punct de vedere al posibilitatiilor de compactare si al actiunii
chimice asupra elementelor de constructie din teren , precum si al
mediului inconjurator. Umpluturile de acest gen se vor executa numai in
baza unei fise tehnologice care va prevede conditiile de executie si
verificare a calitatii acestora.

1.3.8

Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea

optima de compactare , admitandu-se variatii de 2 %.

1.3.9

Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor

efectua in straturi nivelate , avand grosimi uniforme stabilite initial prin
compactari de proba , astfel incat sa se realizeze gradul de compactare

FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 6

din: 7

prescris , pe intreaga grosime si suprafata , printr-un numar corespunzator

de treceri succesive.

2.

1.3.10

Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de

a stabili pentru fiecare utilaj de compactare , cu care urmeaza a se lucra ,
grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri prin care se
realizeaza gradul de compactare prescris.

1.3.11

Determinarile pe sectoarele de proba se efectueaza in prezenta proiectantului

1.3.12

Avand stabilite tipul utilajului , numarul de treceri ale utilajului ,

grosimea stratului si umiditatea optima , se va trece la compactarea
efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii umpluturii.

1.3.13

Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe baza prevederilor

caietelor de sarcini , a proiectelor speciale sau a fiselor tehnologice , cu
respectarea prevederilor Normativului pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C 56 85
si a Normativului C 29 85 .

Protectia, Siguranta si Igiena Muncii

2.1

2.2

3.

n toate operaiile de execuie a conductelor de aduciune i de

canalizare se vor respect cerinele eseniale referitoare la protecia,
sigurana i igiena muncii.
Executantul, precum i reprezentanii beneficiarului care urmresc
realizarea lucrrilor, au obligaia s aplice toate prevederile legale privind
protecia muncii: "Legea 90/1996" - a proteciei muncii i "Normele
metodologice de aplicare", "Normele generale de protecie a muncii"
elaborate de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale n colaborare cu
Ministerul Sntii - 1966, "Normele specifice de securitate a muncii"
precizate n anexa II, precum i Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT "Regulament privind protecia i igiena muncii n construcii".

Responsabilitati
3.1. Conducator punct de lucru
3.1.1

Asigura receptia materialelor, atat cele procurate de firma cat si cele procurate de
utilizatorul final

3.1.2

Asigura montarea corecta a aparatelor, cu respectarea prescriptiilor

producatorului si a reglementarilor tehnice.

FISA TEHNOLOGICA

Sapaturi, sprijiniri de maluri,

umpluturi, compactari

Retele de alimentare cu apa in

comuna Ludos, satele Ludos
si Gusu

Obiect: Instalatii
Pagina: 7

3.1.3

Completeaza Procesele Verbale pe diferite faze de executie a lucrarilor.

3.1.4

Urmareste respectarea prevederilor privind protectia mediului.

3.2.

Responsabil CQ

3.2.1

Urmareste calitatea lucrarilor executate

3.2.2

Participa la fazele de control prevazute in planul de control elaborat de

proiectant.

3.3.
3.3.1

4.

din: 7

RMSSM
Urmareste respectarea legislatiei in vigoare privind protectia mediului si
sanatatea si securitatea in munca.

Inregistrari
4.1.1

Proces-verbal de predare a amplasamentului.

4.1.2

Proces-verbal pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse.

4.1.3

Proces-verbal de recepie final.

4.1.4

Proces verbal de receptie calitativa.

4.1.5

Proces-verbal de recepie la terminarea lucrrilor.

Intocmit
M.P.ing. Chelaru Victor