Tipuri de competene sociale

I.
A. Relaionare 1. Interacioneaz cu
INTERPERSONALE
social
ceilali copii prin

jocuri adecvate vrstei

2. Iniiaz interaciuni
cu ceilali copii
3. mparte
obiecte/jucrii
4. Ofer i cere ajutor
5. i ateapt rndul
6. Utilizeaz formule
de adresare
politicoase
B. Rezolvare 1. Rezolv conflictele
de probleme prin strateii adecvate
vrstei
II. INTRAPERSONALE
1. Respect regulile

2. Tolereaz situaiile
de frustrare

REPERE N DEZVOLTAREA OPTIM A COMPETENELOR SOCIALE

3-4 ani
4-5 ani
5-7 ani
Se implic n jocuri
Se implic n jocuri simbolice Pe lng jocurile simbolice se
simbolice
implic i n jocuri cu reguli
Se joac n grupuri mici de Se joac n grupuri mai mari de Interacioneaz n grupuri din ce n
2-3 copii
2-3 copii
ce mai mari
Se implic frecvent n
ncepe s coopereze n joc i s Coopereaz n joc cu ceilali copii,
jocuri izolate sau paralele
comunice
i atribuie roluri i stabilete reguli
pentru joc
Iniiaz interaciuni prin
Reaciile non-verbale sunt
nva s se alture jocurilor de
mesaje non-verbale:
nsoite de dialog
grup din mers, cere permisiunea
zmbete i petrece timp n
celorlali pentru a se altura n joc
preajma celorlali
mparte jucriile sau alte obiecte cu ceilali atunci cnd i se
mparte jucriile sau alte obiecte cu
spune
ceilali fr s i se spun
Ofer ajutor dac i cerei acest lucru
Ofer ajutor fr s i se spun
Cere frecvent ajutorul celorlali
Cere mai rar ajutorul celorlali
i ateapt rndul dac i spunei
i ateapt rndul fr a i se spune
Renun la rndul lui n favoarea
altui copil
Salut persoanele cunoscute Spune te rog i mulumesc Spune te rog i mulumesc fr
atunci cnd i se spune
a i se spune
Recurge la ajutorul unui
adult

Evit, se ndeprteaz de
ceilali cnd ncepe un conflict

De cele mai multe ori respect regulile adultului atunci cnd i

se spune
Atunci cnd nu are acces la jucria dorit, i reorienteaz
atenia ctre un alt obiect sau o alt situaie cu ajutorul unui
adult

Utilizeaz strategii de negociere i

compromis
De cele mai multe ori respect
regulile fr s i se spun
V pune ntrebri i discut regulile
care i se par nedrepte
Atunci cnd nu are acces la jucria
dorit, i reorienteaz atenia ctre
un alt obiect sau o alt situaie cu
ajutorul minim din partea unui adult
Reinterpreteaz o situaie frustrant
n termeni pozitivi Am i ali
prieteni cu care s m joc

Tipuri de competene emoionale

REPERE N DEZVOLTAREA OPTIM A COMPETENELOR EMOIONALE

3-4 ani
4-5 ani
5-7 ani

W. Weber definea managementul clasei astfel: "setul de activiti prin intermediul crora profesorul promoveaz comportamentul adecvat
al elevului i elimin comportamentul inadecvat, dezvolt relaii interpersonale bune i un climat socio-emoional pozitiv n clas,
stabilete i menine o organizare eficient i productiv a clasei." (Weber, W., (1977), Classroom Management, n J. Cooper (etc.),
Classro

Cum poti stabili regulile grupei astfel incat copiii sa le

urmeze?
Implica-i si pe ei in formularea regulilor. Intreaba-i cum le-ar placea
sa se desfasoare activitile, ce ii deranjeaza si ce ar vrea sa se
schimbe. Poate fi vorba de comportamentul colegilor, dar si de felul
in care ar prefera sa se desfasoare.
Formuleaza regulile intr-un limbaj prietenos si pe intelesul copiilor.
Daca cei mici inca nu stiu sa citeasca, foloseste un desen care sa
ilustreze regula respectiva.
Alege un numar limitat de reguli.
Evita interdictiile si opteaza pentru formularea pozitiva a regulilor, in
masura in care e posibil si potrivit. De exemplu, in loc de Nu
vorbesc in acelasi timp cu doamna invatatoare., poti spune Ascult
atunci cand vorbeste doamna invatatoare. .
Asigura-te ca cei mici stiu exact ce inseamna regula respectiva.
Pastreaza o atmosfera destinsa si placuta atunci cand alegeti
impreuna regulile.
Natura relaiilor interpersonale n
grdini

Prin caracterul su de mediu

instituionalizat, grdinia ofer repere
specifice n care se va nscrie relaia
educatoare-copil, n procesul educaional i
dincolo de acesta. Dei mprumut foarte mult din ncrctura afectiv a
relaiei printe copil, noua relaionare cu adultul pe care precolarul o
face odat cu intrarea n grdini are cteva trsturi aparte:
implic o anumit distan;
presupune respectarea unor reguli de comunicare i relaionare cu un
adult, altul dect printele;
este marcat de preocuprile explicite ale educatoarei n atingerea
finalitilor instructiv-educative propuse;
este mediat de preocuparea copilului precolar pentru rezolvarea
sarcinilor didactice;

este influenat de condiiile particulare pe care le are instituia

educaional: spaiul unde este situat, dotarea, mobilierul, pregtirea
cadrului didactic, programul special de instruire i formare.
Educatoarea este repede perceput de copilul nou intrat n grdini
drept un adult semnificativ, n afara prinilor, pe care nu l accept
ntotdeauna foarte uor, mai ales c acest proces se suprapune adesea peste
primele situaii n care copilul se desparte temporar de prini. Mediul
stimulativ al grdiniei i experiena de comunicare n astfel de situaii a
educatoarei faciliteaz adaptarea precolarului la noul su statut.
Educatoarea devine pentru acesta un punct de reper n contextul bogat n
provocri al grdiniei. Copilul se strduiete s obin atenia i aprecierea
educatoarei, accept fr condiionri regulile impuse de aceasta i i
recunoate autoritatea absolut. Acest lucru nu nseamn renunarea
copilului la manifestarea unor trebuine fireti precum: afirmarea de sine,
mprtirea impresiilor i a unor puncte de vedere personale, nevoia de a
avea un anumit control asupra unor situaii educaionale i de a-i exersa
capacitatea de a alege i de a lua decizii iar aceste nevoi trebuie ncurajate
i ndeplinite de educatoare ori de cte ori este posibil.
Rolul educatoarei n procesul instructiv-educativ presupune n primul rnd
transmiterea de noi cunotine pentru copilul precolar. Asumarea de ctre
educatoare a cestui rol presupune nelegerea faptului c fiecare copil
nva ntr-un mod aparte i are nevoi de cunoatere diferite. Angajai n
activiti de nvare, copiii sunt ncurajai s gndeasc singuri, s ia
decizii i s gaseasc soluii pentru problemele ntlnite.
Educatoarea este i organizatorul activitii de joc a copilului, activitate n
care se poate angaja uneori ca partener, ns ntotdeauna observ, asist i
regleaz conduita de joc a copiilor. Observarea activitii ludice este pentru
educatoare prilej de cunoatere a identitii copiilor, a tririlor emoionale
i a experienelor de via trite, a calitii cunotinelor, fapt care i
permite adaptarea i diferenierea modalitilor de relaionare individual
cu fiecare copil.

Rolul educatoarei n relaia cu copiii este i acela de mediator al

comportamentului copiilor. Activitatea de disciplinare n grdini este de
natur pozitiv i implic respectarea de ctre educatoare a unor principii
de baz :
formularea regulilor de comportament ntr-o manier pozitiv i
implicarea de cte ori este posibil a copiilor n stabilirea regulilor;
evitarea diminurii respectului de sine i a motivrii, argumentrii
prin comparaii ntre copii;
redirecionarea comportamentelor inadecvate, grija de a nu amplifica
sentimentul de vinovie i ruine;
utilizarea cu discernmnt a recompensei i pedepsei, folosirea
cuvntului i a tonalitii vocii ca instrumente pedagogice.
Nu trebuie uitat nici rolul de model pe care educatoarea l joac n
relaia cu copilul. nclinaia spre imitaie a precolarilor se manifest i n
preluarea rapid i fidel a comportamentelor, limbajului i atitudinilor pe
care educatoarea le manifest.
De aceea, ncrederea n sine, echilibrul psihic, capacitatea de comunicare
eficient, preocuparea pentru comunicarea interindividual, dinamismul,
simul ordinii i a frumosului, caliti absolut necesare cadrului didactic se
vor regsi i n personalitatea copiilor.
Tot acest ansamblu de relaionri inerpersonale condiionate de rolurile
sociale i facilitate de specificul activitii din grdini se reflect n
climatul psihosocial al grupei i al instituiei, cu amprenta sa asupra
activitii i dezvoltrii copiilor precolari.

MANAGEMENTUL GRUPEI DE ELEVI, O PROVOCARE CONTINUA A

EDUCATOAREI PENTRU EFICIENTA ACTULUI DIDACTIC
Copilul este la fericita varsta cand se trezeste la viata, cu ochii plini de lumina unei
fericiri nebanuite si indepartate. Sa ne ferim a intuneca cu carbune si creta aceste
minunate vise ale varstei de aur!.
AD. FERRIERE
Managementul clasei poate fi definit ca fiind un domeniu de cercetare in stiintele
educatiei care studiaza atat perspectivele teoretice de abordare a clasei cat si
structurile dimensional practice ale acesteia (ergonomica, psihologica, sociala,
normativa, operationala si inovatoare).
Scopul realizarii unui management de calitate este cel al facilitarii interventiilor
cadrelor didactice in situatiile educationale concrete.
Pentru a realiza managementul eficient al grupei de prescolari, trebuie ca
educatoarea sa considere grupa drept un microgrup, adica o formatie de mai multe
persoane, care se afla in relatii fata de fata si care sunt implicate intr-o activitate
comuna.
Ca manager al grupei, educatoarea indeplineste mai multe roluri :

Rolul de planificare prin care selecteaza activitatile cu caracter instructiveducativ, determina sarcinile si obiectivele pe nivele de varsta, isi structureaza
continuturile esentiale si alcatuieste orarul grupei.

Rolul de organizare- atat al activitatilor si continuturilor, cat si al spatiului

ambiental al grupei.

Rolul de comunicare selecteaza informatiile stiintifice si le transmite

copiilor pe baza prelucrarilor; activitatea didactica implica un dialog
permanent cu copiii, ilustrat prin arta formularii intrebarilor dar si prin
libertatea acordata copiilor in structurarea raspunsurilor.

Rolul de conducere- directioneaza procesul asimilarii dar si al formarii

copiilor;

Rolul de coordonare realizarea unei sincronizari intre obiectivele

individuale ale copiilor si cele comune clasei, evitand suprapunerile ori risipa
de timp;

Rolul de motivare stimuleaza activitatea copiilor prin forme de intarire

pozitiva utilizeaza aprecierile verbale dar si nonverbale in scopul consolidarii
comportamentelor pozitive; reduce tendintele negative identificate in
conduitele copiilor.

Rolul de consiliere- are o atitudine suportiva fata de copii in activitatile

scolare, dar si fata de parintii acestora. Un rol important il are interventia
educatorului in orientarea scolara (trasee de activitate diferentiata conform
aptitudinilor fiecaruia) dar si in cazurile de patologie scolara( negativismul,
incapacitatea de a parcurge continuturile cognitive conform varstei
cronologice, probleme de natura afectiva care determina adaptarea ).

Rolul de control verifica stadiul in care se afla activitatea de realizare a

obiectivelor, nivelele de performanta atinse de copii, lacunele care exista
pentru permanenta ghidare a actiunilor urmatoare.

Rolul de evaluare- masoara prin instrumente de evaluare formativa si

sumativa, prin prelucrari statistice ale datelor recoltate si prin elaborarea
sintezei aprecierilor finale,calitatea transferului obiectivelor in comportamente
durabile.

Calitatile manageriale ale educatoarei :

Exista o serie de trasaturi de personalitate prin care o educatoare se evidentiaza :
- temperamentul echilibrat, dinamic;
- sociabilitate,
- consecventa, corectitudine, cinste,
- modestie, stapanire de sine,
- are un bun nivel al capacitatii de lucru, este echilibrata in tendinta de
interiorizare dar si exteriorizare;
- are o mare capacitate de prelucrare informationala,
- dovedeste integritate morala, vointa si caracter ferm,
- manifesta responsabilitate fata de destinele gradinitei,
- aflata intr-o continua perfectionare a propriilor componente
- dar, mai presus de toate iubeste copiii, indiferent de varsta lor, conditia sociala,
rasa, nationalitate, cultura.

Aptitudini manageriale :
- gandire critica ce presupune coordonate precum : planificare, organizare,
coordonare si evaluare aspecte ce duc la dezvoltarea copilului.
- simt organizational- atat in ce priveste grupa de prescolari, dar si parintii
acestora,
- simt estetic- de reflectare a frumosului din natura si mediul inconjurator
- comunicare permite si incurajeaza copilul sa isi exprime ganduri, opinii,
rezolva situatiile conflictuale inca din faza incipienta
- deschidere la nou adaptarea la situatii nou ivite in activitatea
desfasurata; utilizarea concreta si coordonarea resurselor umane si materiale in
vederea atingerii obiectivelor propuse.
Consecinte ale unui management defectuos al grupei

Oboseala,datorata in principal:

- activitatiilor si sarcinilor repetitive, monotone;

-motivarii limitate;
- durata si intensitatea inadecvata a activitatiilor de tip educational;
- interesul scazut al elevilor pentru activitati instructiv- educative, conduse
inoportun de catre cadrul didactic.

Plictiseala apare adeseori fara o cauza obiectiva si poate concura la

instaurarea oboselii; un elev se poate simti plictisit inca de la inceputul
lucrului, mai ales daca sarcina de invatare nu il atrage sau are o atitudine
negativa fata de aceasta.
Supraincarcarea atat de prezenta in timpurile moderne;
Lipsa de motivare a copiilor copiii invata in principal ce le place ce ii
atrage, ce ii intereseaza. Studiile asupra performantelor invatarii arata ca
peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au
realizat datorita propriilor demersuri de studiu individual insotite si
sprijinite de motivatie. De aceea copiii trebuie invatati sa-si faca cunoscute
si sa-si argumenteze parerile in public, sa participe activ la deciziile
educationale, la jocuri de rol. Copiii trebuie invatati sa-si puna intrebari, sa
creada in capacitatile lor. Cel mai grav lucru din punct de vedere al
motivatiei este nonimplicarea elevilor in interactiunile din clasa.

Deprecierea climatului educational

Climatul educational indica atmosfera din grupa, moralul, starea afectiva a

clasei si este indicatorul sanatatii unui grup educational.
O atmosfera calda, o ambianta placuta, un spatiu organizat ergonomic este
stimulativ. Una dintre consecintele cele mai frecvente ale unui climat deficitar
este abandonul scolar.

Minciuna

Minciuna reprezinta un comportament verbal si nonverbal, care apare, de cele

mai multe ori ca urmare a unor greseli de tip managerial ale cadrului didactic.

Agresivitatea

La nivel prescolar, copilul, nu de putine ori este impins la acte necugetate, care
nu-si au o explicatie rationala, de multe ori din lipsa discernamantului.Cu tact,
rabdare si dragoste, promovand modelele pozitive si dezvoltand aspectele bune
din personalitatile agresorilor cadrul didactic poate apela la stategii
manageriale altruiste.
Agresivitatea se dezvolta in raport cu contraactiunea pedagogica si tactul
pedagogic. Multi educatori nu admit agresivitatea deschisa, insa neglijeaza
formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca imbufnarii, dispozitiei rele
sau sub forma rezistentei motorii si verbale, exista deci posibilitatea aparitiei
conflictelor.
Cadrul didactic, prin arta sa de a produce schimbare, influentand, fara sa
atinga. Ca sa influenteze, el trebuie sa stie cum, trebuie sa intuiasca dorinte si
curiozitati, sa prevada reactii si comportamente si sa fie pregatit sa le
preintampine, ramanand fidel profesiunii sale de credinta.
Fiind model de competenta, de stapanire de sine, de echilibru psihic educatorul
devine un model educativ pentru elevii sai.