Municipiul Braov

Braov, capitala judeului, cu o populaie de peste 300 000

de locuitori, este situata in partea central-estica a Romniei, la
poalele vrfului Tmpa (967m). Important centru industrial,
cultural si de afaceri, Braov este si un centru universitar de
tradiie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el
este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii.
Existenta sa a fost atestata documentar din 1235 pe o veche
construcie dacica si a fost menionata n documentele teutonilor
n 1211-1222.

Oraul este mprit n doua componente distincte: zona de

influenta baroca care erpuiete la poalele Tmpei si a masivului
Postvaru si zona ntinsa de blocuri si fabrici. Principala atracie o
reprezint oraul vechi - cartierul Schei, nc plin de farmec, unde
vei gsi o mulime de case si obiecte vechi, n special pe filon

religios.

Istoric
Brasovul in evul mediu
Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu
numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV-lea, este
confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei (Corona,
Kronstadt, Brasso), "oras liber regal", unul dintre centrele economice
si culturale ale Transilvaniei.
In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al
bisericii parohiale, Biserica Sfinta Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra,
reconstruita incepand cu anul 1383. Inca din prima jumatate a secolului al
XIV-lea in Cetate erau conturate doua artere principale: Strada Manastirii si
Strada Portii. In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la limita
formata de Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), orasul extinzandu-se
spre 1600, pana la limita zidurilor dinspre actualul Hotel
Aro Palace. Asezarea era impartita in patru cartiere: Portica - spre sud-est,
Corpus Christi - spre sud-vest, Petri - spre nord est si Catharina - spre

nord-vest. In afara Cetatii existau totodata trei suburbii. "Brasovul Vechi" sa dezvoltat in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, ingloband asezarea de langa
dealul Sf. Martin (zona strazilor Lunga si De Mijloc). Spre est, cartierul
Blumana (zona strazilor Cuza Voda, Eroilor, 15 noiembrie, Castanilor si
Colina Universitatii), cu capela Sf. Barbara, era locuit in principal de secui;
aici se afla si leprozeria, mentionata documentar in 1413. Spre sud-vest se
afla vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului.
Evenimentele istorice puncteaza evolutia fortificatiilor cetatii: daca in 1421
orasul este devastat, intregul sfat (consiliul orasenesc) fiind dus in robie,
incursiunea turceasca din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de aparare
fiind suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara,
voievod al Transilvaniei in 1441 si guvernator al Ungariei in 1446,
contribuie in mod substantial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este
amplificat pana in 1646. Centura de fortificatii a facut din Brasov
unul dintre cele mai intarite orase medievale din Transilvania. Sistemul de
aparare al Cetatii era completat cu fortul de pe Dealul Straja si cu cele
patru turnuri de observatie extra-muros: Turnul Negru si Turnul Alb;
celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oras al
muntelui Tampa in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor .

Brasovul in vremea Renasterii

"Brasovul acestor timpuri iese in evidenta - fata de alte orase - prin
cultivarea stiintelor", nota in 1548, marele umanist si reformator sas
Johannes Honterus (1498-1549) intr-o scrisoare adresata lui Sebastian
Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii si bibliotecii
infiintate de Honterus in 1541 - Studium Coronense - avea sa atraga elevi
din toata Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. Johannes Honterus a
introdus reforma religioasa la sasii din Tara Barsei, iar in 1547 Dieta
Principatului accepta religia luterana ca una dintre cele patru religii oficiale
admise in Transilvania.
Casele patriciatului urban reflecta stilul Renasterii, majoritatea lor fiind
construite in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene
cu front stradal ingust ocupat integral si dezvoltare in adancime prin
adaugarea succesiva de incaperi. Accesul in curte se facea printr-un gang.
La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata. Acestea au
fost puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la
casele Closius - Hiemesch - Giesel. Insemnarile din epoca vorbesc despre
fatadele caselor "zugravite in culorile cameleonului", picturi figurative
impodobind chiar si zidurile de incinta, turnurile si portile Cetatii .

Johannes Honterus (1498-1549)

Secolul al XVII-lea - prima jumatate a secolului al XIX-lea
Intre 1639 si 1641, fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord
a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare.
Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul
defensiv. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului
afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea
orasului se desfasoara cu greutate, iar reconstruirea edificiilor distruse se
face in concordanta cu noile stiluri: baroc, rococo, clasic.
Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolica Sfintii Petru
si Pavel, este construit intre 1776-1782. Fortificatiile medievale, devenite
anacronice, sunt lasate in paragina. Castiga in schimb
insemnatate Cetatuia de pe Dealul Straja, al carei sistem defensiv este
adus la zi de imperiali. In 1737 Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736
se construieste o sosea spre Tara Romaneasca prin pasul Timis. In
aceasta perioada Brasovul ramane un oras mestesugaresc, fiind
consemnata existenta aici a peste 1227 de ateliere.

Sfarsitul secolului al XVII-lea si prima jumatate a veacului urmator

inseamna totodata si epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov,
antrenand miscarea de emancipare intelctuala si nationala ce va culmina in
Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848. Ca urmare a desfiintarii
privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile
Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei sau din Tara
Romaneasca, dar si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.
Intre 1784 si 1787 este construita Biserica ortodoxa greaca Sf. Treime de
pe actuala Strada George Baritiu din daniile bogate ale negustorilor romani
si greci, dar si ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din
Tara Romaneasca, aflati in pribegie la Brasov. In 1835 este infiintata
Casina romana ca loc de intalnire pentru negustori. Intre membrii sai
figureaza elita intelectuala si culturala romaneasca a Brasovului precum
intemeietorii "Gazetei de Transilvania" - George Baritiu, Iacob si Andrei
Muresianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpara case
vechi sasesti sau isi construiesc resedinte impozante in stilurile epocii.
Curentul dominant in arhitectura Brasovului din aceasta perioada este
neoclasicismul.

(Bastionului Aurarilor in 1646)

A doua jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea

Transformarea dintr-un oras medieval intr-un oras modern a impus

extinderea pe laturile de nord-est (inspre Brasovul Vechi si Blumana) si
vest (inspre Schei), prin demolarea centurii fortificate a orasului care a
inceput in anul 1857 (Poarta Strazii Portii si fortificatiile aferente), Poarta
Strazii Negre (1873), Poarta Targul Cailor (1874), Bastionul Aurarilor
(1886), Bastionul Curelarilor (1887). Vechile santuri de aparare, iazurile si
baltile au fost umplute, s-au ridicat cladiri publice si administrative, scoli,
cazarmi si vile, s-au amenajat parcuri si promenade.

(Bastionul Curelarilor ) -1887

Aezare Geografic
Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al
Oltului, in interiorul arcului carpatic, judeul Braov ocupa din
punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a
depresiunilor Braov si Fgra, fiind cuprins ntre 4523'13" 4612'12" latitudine nordic si 246'11" longitudine estica.

ntins pe o suprafaa de 536309 ha, judeul Braov

reprezint 2,3 % din suprafaa Romniei.

Braov, capitala judeului, cu o populaie de 311059 de

locuitori, este situata in partea central-estica a Romniei, la
poalele vrfului Tmpa (967m).

Relief:
Teritoriul administrativ al oraului Braov se ncadreaz in
partea sudica a depresiunii Braovului, la contact cu rama
muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpailor Orientali.
Regiunea se compune din doua uniti distincte : depresiunea
Braovului si orogenul Carpailor Orientali, iar la contactul dintre
acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a
activitilor factorilor externi, si anume:
piemontul oraului Braov
piemontul Scele
culoarul piemontan Rnov.
Din punct de vedere morfologic se disting trei trepte majore de
relief:

treapta munilor nali, cu nlimi de peste 1700m

munii Brsei, respectiv masivele Postvarul si Piatra Mare;
treapta munilor scunzi cu nlimi intre 800 si 1700m, in
care se ncadreaz munii ntorsura Buzului, Drstelor,
Tmpa, Poiana Braovului, Codlei si Persani;
treapta depresiunilor, cu nlimi intre 450 si 700 m
altitudine.

Clima:
Clima judeului Braov are un specific temperat-continental
caracterizndu-se prin nota de tranziie intre clima temperata de
tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si
rcoroasa in zonele de munte, cu precipitaii relativ reduse si
temperaturi uor sczute in zonele mai joase. Inversiunile de
temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime
din timpul iernii nu se nscriu in valorile extreme. Cantitatea de
precipitaii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor
diurne mici.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C,

temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august.
Numrul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an.
Numrul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.
Precipitaiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.
Vntul la sol are direcii predominante dinspre vest si nord-vest si
viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.

Cultur si Turism
Obiective turistice :

Biserica Neagra - (secolele 14 - 15), cea mai mare construcie

n stil gotic din Romnia, avnd cea mai mare orga din Europa.
Aici putei asculta concerte de muzica clasica si preclasica
(concertul de Crciun este celebru). n fata bisericii se afla
statuia marelui umanist german Johannes Honterus .

Veche de peste 500 de ani, Biserica Neagra este cel mai

reprezentativ monument istoric al Brasovului, cea mai mare
biserica gotica din Transilvania si, dupa cum afirma unii
istorici, cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul. Mai
mult decat atat, inauntrul el se afla una dintre cele mai mari
orgi din Europa si cea mai mare colectie de covoare vechi
din Asia Mica.

Constructia acestei biserici vanghelice in stil gotic a inceput in

jurul anului 1380, in timpul parohului Thomas Sander, si initial a
fost numita Biserica Sfanta Maria. In 1421, mare parte din
constructie a fost distrusa in urma invaziei turcesti, motiv pentru
care abia in 1477 s-au finalizat lucrarile. In prezent este
considerata cel mai mare lacas de cult din Romania, avand
dimensiuni impresionante: 90 de metri lungime, de la 25 la 37 de
metri latimea si inaltimea turnului cu cruce atinge 65 de metri, iar
inauntrul ei pot fi primiti circa 5000 de oameni. Mai mult, in turn
se gaseste cel mai mare clopot din tara, care cantareste 6,3 tone.

Apoi, dupa aproape 200 de ani,

in 1689 un incendiu a distrus-o
partial iar fumul a inegrit peretii
si multa vreme exteriorul nu a
putut
fi
restaurat.
Renovarea a durat circa 100 de
ani, dar din cauza peretilor negri
de fum a fost supranumita
Biserica Neagra (in germana Die
Schwarze Kirche, in maghiara Fekete Templom). Tot dupa acest
incendiu i s-a ridicat si actualul acoperis, inalt de 20 de metri.
Mesterii care au lucrat la refacerea ei erau veniti din orasul
Danzing, motiv pentru care noile bolti sunt in stil baroc nu gotic.

Orga Bisericii Negre

Orga Bisericii Negre, avand 4000 de tuburi si fiind considerata
printre cele mai mari din Europa, a fost construita intre anii 18361839 de catre constructorul de orgi Buchholz din Berlin si este
renumita pentru sonoritatea ei. In 1924, galeria din fata orgii a
fost extinsa pentru a se putea organiza concerte mari de muzica

sacra cu participarea corului. In decursul anilor au fost realizate

nenumarate discuri de vinil, casete audio si cd-uri.
De altfel, in prezent, saptamanal se organizeaza un concert de
orga.

Casa Hirscher - Cunoscuta si ca Sala negustorilor, construita n stil

renascentist (ntre 1539-1545) .

Casa a fost construita la dorinta Apolloniei Hirscher, vaduva judelui

brasovului Lukas Hirscher, pentru aceasta platins 8000 de florini.

Initial, rolul Casei Hirscher era de a asigura un loc pentru desfasurarea

activitatilor comerciale de catre breslasii brasoveni.
Cladirea nu a fost ocolita de trecerea timpului, fiind aproape distrusa in
numarate randuri de incendii. Restaurarile de dupa incedii au pastrat,
insa, arhitectura originala a cladirii.

Casa Negustorilor din Brasov a fost, ani in sir, locul in jurul caruia s-au
nascut mai multe legende. Una dintre ele povesteste ca Apollonia
Hirscher avea o fata. La un moment dat, fata intra in moarte clinica si,
presupunandu-se ca a murit, a fost inmormantata cu multe bijuterii pe
ea. Intr-o noapte, niste hoti incearca sa o jefuiasca si, vazandu-i inelul,
vor sa-i taie degetul. In acel moment fata se trezeste. Drept multumire
pentru revenirea fiicei sale, Apollonia Hirscher construieste Casa
Hirscher.

Astazi, fosta Casa a Negustorilor din Brasov, gazduieste Galeriile

Corona.

 Dup Ziduri - parte din centura de fortificaie medievala a Braovului.

In Brasov se gasesc aproape toate stilurile arhitectonice din
arhitectura europeana incepand din perioada medievala: gotic,
renastere, baroc, clasicism, stilul eclectic si art nouveaux.
Vechea cetuie a Braovului - Este o construcie fortificata construita
n lemn si piatra, n prezent transformata ntr-un restaurant cu totul
special.

Turnul Alb si Turnul Negru - Turnul Alb, n forma circulara si Turnul

Negru, n forma ptrata, puncte-cheie n lanul de aprare a vechiului
burg.

 Bastionul estorilor - considerat a fi o construcie unica n felul

sau n Romnia, este cel mai bine pstrat ntre cele 7 bastioane ale
cetii din secolul 16. n prezent, aici se afla Muzeul Cetii Braov .

Prima coala Romneasca - Gzduiete o seciune care include

diverse expoziii din istoria tipriturii (manuscrise vechi, ediii
princeps, lucrrile tiprite de Coresi). n aceasta cldire exista, de
asemenea, sala de clasa a Primei scoli romneti din Transilvania.
n 1495, cnd i-a deschis porile Prima coal Romneasc, era
lucru mare. La coal venea doar alesul satului, ca s nve e i s
devin dasclul, notarul sau chiar preotul satului. Venea la coal, i
aducea o gleat de gru, un car cu lemne i 4 florini (bani cu care
cumprai 3-4 boi), i studia gramatici, nv tur bizantin, pilde din

biblie, dar i filozofia secolul XVI, citate din Aristotel, Democrit i al ii.
Elevii de atunci, nvau cum se fac actele oficiale n cancelarii, aveau
un manual de cultura albinelor, unul cu legile comerciale, i chiar un
manual de macrobiotic - secretul de a- i lungi via a, aprut n 1844 de
Pavel Vasici. Graie diaconului Coresi aici au vzut lumina tiparului
primele cri n limba romn. El a venit aici de la Trgovi te n 1556,
cnd n biseric se folosea limba slavon, iar preo ii din Ardeal
ncepuser s traduc n limba romn cr ile biserice ti. A recunoscut
imediat c n Ardeal erau nevoie de cr i n limba romn. Prin cele 39
de cri tiprite, n 150-200 de exemplare, tot serviciul religios ortodox al
rii era bine ntreinut. n muzeul colii este pstrat tiparni a, mpreun
cu cele 9 exemplare coresiene. n muzeu se mai pot admira cr i
ferecate n argint, documente de pe vremea lui tefan cel Mare, un
hriov din 1656, slile Tudor Ciortea (muzic) i tefan Mironescu
(pictur)

 Muzeul de Arta - cu o colecie extraordinara de opere aparinnd

unor artiti romni si strini, gzduiete expoziii foarte interesante,
printre cele mai recente fiind Dali, Miro, Portretul flamand.

Muzeul de Arta Brasov functioneaza ntr-o cladire situata n Bulevardul

Eroilor nr. 21 (lnga Hotel Capitol). Ridicata n anul 1902 pentru Asociatia
Meseriasilor din Brasov (Kronstadt Gewerbeverein), cladirea a fost
reamenajata si adaptata in vederea destinatiei actuale ntre anii 1969-1970.
n salile de la parter sunt organizate expozitii temporare si o gama variata
de manifestari culturale (concerte, lansari de carte, mese rotunde,
conferinte etc.).
Patrimoniul muzeal cuprinde peste 4300 de bunuri culturale (pictura de
sevalet, grafica, sculptura, arta decorativa, icoane, tapiserie, covoare

orientale si de Transilvania etc.). Colectia de pictura, grafica si sculptura

este reprezentativa pentru arta romneasca moderna si contemporana si
pentru arta transilvaneana din secolele XVII-XX. Expozitia permanenta
a Muzeului de Arta Brasov, Galeria Nationala, reuneste o selectie de
lucrari reprezentative pentru arta plastica moderna din spatiul romnesc
(pictura si sculptura). n cadrul expozitiei sunt incluse piese care ilustreaza
evolutia picturii transilvanene din secolele XVIII-XIX si a artei romnesti din
intervalul cuprins ntre prima jumatate a secolului XIX si perioada
postbelica. Alaturi de operele maestrilor artei romnesti figureaza n
expunere si creatiile artistilor activi la Brasov, de la portretele patriciatului
sasesc la lucrarile artistilor contemporani brasoveni.
Expozitiile temporare organizate n ultimii ani au evidentiat momente si
personalitati semnificative din evolutia artei romnesti si transilvanene
(Avangarda artistica, Misu Popp, Petre Abrudan, Hans Eder, Artisti
Brasoveni Uitati, Constantin Brncusi, Hans Mattis-Teutsch, Arthur Coulin,
Elena Popea, Brasovul si Tara Brsei n Arta Romneasca, Karl
Hbner). Muzeul de Arta Brasov a organizat n ultimii ani ample expozitii
avnd ca obiectiv valorificarea patrimoniului muzeal: Colectia de grafica,
Maestri ai picturii romnesti - patrimoniu inedit din colectia Muzeului de
Arta Brasov si Arta sub comunism. Arta oficiala a regimului comunist
(1945-1989), Arta germana din Transilvania n colectia Muzeului de Arta
Brasov. De-a lungul timpului, muzeul a acordat un generos spatiu
expozitional artistilor contemporani, consacrati sau debutanti. Nu au lipsit
nici manifestarile expozitionale de prestigiu dedicate artei moderne
universale si marilor fotografi ai secolului XX (Salvador Dali, Juan Mir,
Pop Art, Brassa, Robert Capa etc.)

 Poarta Schei - dateaz de la nceputul secolului XIX, este construita

n stil clasic .

Construit
n 1827 n Braov,
pentru
a
corespunde
nevoilor
cheienilor, Poarta chei are trei arcuri: dou mici, pentru pietoni, i unul
mare, central, pentru vehicule. A fost renovat de curnd.

 Poarta Ecaterinei - este o adevrata bijuterie arhitecturala si a fost

construita n 1559 .
Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai vechi, dar cu siguran cea
mai frumoas poart, care i-a pstrat aspectul original pn astzi.
A fost numit porta superior, porta corpus Christi sau porta sanctae
Katharinae, ultima denumire este folosit i n prezent. Se afl chiar
lng Poarta chei, i a fost timp de cteva secole singura poart
care strpungea zidurile vestice ale cetii. Cldirea ptrat cu patru
turnulee, ca semn al jurisdiciei, era prevzut cu un pod mobil cu
lanuri pentru asigurarea trecerii peste san ul cu ap, iar n interior
erau galerii de lemn amplasate pe mai multe rnduri, pentru
aprtori. Pe inscripiile deasupra intrrii apare anul 1540, dar se
pare c nu este vorba de anul construciei. A fost construit n 1559,

dup unele preri chiar reconstruit n locul unei po i mai vechi Poarta Sfntului Duh - atestat n 1522 i construit n 1828. Poarta
Ecaterina a suferit n urma incendiilor din 1689 i 1759, si a fost
fisurat n cutremurul din 1738. Dup deschiderea por ilor de la
Trgul cailor (1820) i chei (1828) Poarta Ecaterinei a fost zidit i
folosit drept magazie pn n anul 1955. ntre anii 1971-1973 a fost
restaurat la aspectul ei actual. Deasupra intrrii se vede stema
oraului, iar lng poart o parte din vechiul zid al ora ului.

Casa Sfatului - dateaz din secolul XV, domina oraul vechi. n

prezent este Muzeul de istorie al judeului Braov, mprit pe patru
seciuni : arheologie, istorie medievala moderna si contemporana.

Casa Sfatului din Braov un important monument de arhitectur din

municipiul Braov, a fost iniial doar un turn de supraveghere, ale crui
baze se aflau pe cele ale actualului turn.
n 23 decembrie 1420 se ncheie un acord ntre Adunarea Districtului rii
Brsei i Breasla Blnarilor privind construirea Casei Sfatului. n acest
document se menioneaz c reprezentanii Breslei Blnarilor bra oveni au
ngduit celor nou comune ale Provinciei ara Brsei s- i construiasc
deasupra bolii de vnzare a breslei o camer pentru acordarea drept ii
i pentru edinele magistratului. Totui, din
cauza invaziei turceti din 1421, a distrugerii n mare parte a oraului,
precum i a arestrii magistratului oraului, acest proiect va fi amnat.
Cldirea s-a transformat n Primrie pe msur ce ora ul s-a dezvoltat.
Astfel, urmtoarea meniune despre Casa Sfatului din Bra ov apare
n 1503, ea fiind menionat sub numele de Praetorium.

 Biserica Sf. Bartolomeu - este cel mai vechi monument arhitectural

al oraului, construit la mijlocul secolului XIII ntr-un stil combinat ntre
gotic si romanic. Pe faada sudica este un ceas solar.

Biserica Sf. Bartolomeu este cea mai veche cldire a ora ului. A fost
construit n secolul XIII i a fost cunoscut i sub denumirea de
Biserica celor trei orfane, care conform legendei i-au lsat tot ce aveau
bisericii au i fost nmormntate sub altar. Edificiul cu trei nave cu
zidurile masive cu contrafori, nconjurat cu zid de aprare a rezistat att
numeroaselor invazii turceti, i marelui incendiu din 1689, ct i a
devastrii trupelor lui Vlad epe (1458) i ale lui Gabriel Bathori

(1611) . Turnul bisericii a fost reconstruit i inl at cu un etaj n 1842,

dup ce s-a prbuit ca urmare a cutremurului din 1822. Altarul bisericii
dateaz din 1791, iar o stran veche din 1683. Partea nordic, vestic i
sud-vestic a zidului medieval de aprare sunt originale, iar partea
estic i unele pri din partea nordic au fost demolate i reconstruite.
n interiorul zidului de aprare se afl cimitirul enoria ilor sa i din
Bartolomeu. De mai bine de 500 de ani, n ultima duminic naintea zilei
de 24.august (ziua Sf. Bartolomeu) se desf oar pelerinajului la
Hramului Sf. Bartolomeu ca o serbare regional unde se ntlnesc
comunitile sseti din ara Brsei. Slujba festiv este urmat de
dansuri i cntece populare germane acompaniate de fanfar. n 2003
n incinta bisericii s-a deschis un muzeu etnografic cu peste 1500 de
obiecte, donate de emigrani, care prezint o gospodrie tipic sseasc
cu esuturi, mobilier, port ssesc, unelte de tmplarie, de brutrie, de
cmp etc.

Evenimente Culturale:

Festivalul internaional de muzica pop - Cerbul de Aur

Festivalul de primvara de Jazz si Blues - anual
Festivalul muzicii de camera - anual
Festivalul de teatru contemporan - anual
Concertele de orga de la Biserica Neagra - sptmnal
Concertele Filarmonicii Gheorghe Dima - sptmnal
Celebrarea Sfntului Gheorghe
Festivalul rnesc Nedeia Munilor - anual
Festivalul naional al Berii - anual
Srbtoarea Junilor anual

Junii Braoveni :

n fiecare an, n cheii Braovului, n prima duminic de dup Pati - a

Tomii - att braovenii ct i turitii asist la un spectacol cu elemente de
mit, rit, ceremonial i magie. Este vorba despre defilarea junilor i
manifestarea obiceiurilor pe care acetia le-au mo tenit din timpuri
strvechi. Junii trebuie privii ca un rest de epoc pgn, o strveche
serbare de primvar, care serbeaz renvierea naturii, nvingerea soarelui
asupra asprimii i gerului iernii, nceputul vieii noi... iar serbarea trebuie
considerat ca un cult religios precretin, confirmat i de mprejurarea c
ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut nc de la
daci (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din chei i cei din Bra ovul Vechi
mpart tradiii comune i au fost unii spaial, nainte de venirea sa ilor, care
treptat i-au desprit cu Cetatea. Abia dup 1918 li s-a permis revenirea n
chei a braovechenilor. Exist apte grupuri de juni, dup cum urmeaz:
Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Btrni, Junii Doroban i, Junii Albiori, Junii
Roiori i Junii Braovecheni.
Vasile Oltean in cartea Junii din cheii Braovului - Monografie Istorica menioneaz c: "George Bariiu, fr a semna articolul, n primul periodic
braovean, la 26 martie 1839 prezint obiceiul junilor, asemuindu-l
cluarilor, afirmaii care sunt actuale" si "Ocupndu-se de buna
desfurare a acestui obicei, protopopul braovean Vasile Voina sus ine n
faa studenilor teologi din Sibiu o conferin, publicat apoi n pu in
cunoscuta revist a acestora (scris de mn), pstrat n arhiva
Mitropoliei considerentelor privind originea dacic a a ezrii de la Pietrele
lui Solomon, profesorul braovean se ocup de etnogeneza junilor,
gsindu-le origini ndeprtate i provenien geto-dacic, roman i nu
slav-bulgar.