STUDIU DE FEZABILITATE - Etapele elaborarii unui studiu

de fezabilitate

Capitolul I. Etapele elaborarii unui studiu de fezabilitate

1.1 Primul pas in elaborarea unui studiu il constituie prezentarea generala a agentului
economic pentru care urmeaza sa se realizeze proiectul.
1.2 Pasul doi este dat de analiza diagnostic ce are ca scop descrierea functionarii si a
tendintelor de evolutie a activitatii organismului economic, luand in considerare mediul dinamic in care
acesta isi desfasoara activitatea si factorii perturbatori, interni sau externi.
Notiunea de diagnostic vine de la cuvantul grecesc diagnostikos care inseamna apt de a discerne,
de a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare dupa manifestarile acestuia. Diagnosticul este o
apreciere facuta asupra unei intreprinderi sau asupra unei activitati a acesteia [1].
Analiza diagnostic se va realiza prin metoda SWOT ( Strengths, Weaknesses, Opportunities and
Threats). Se urmareste:
- diagnosticul juridic[2] ce are ca scop verificarea aspectelor legale privind activitatea
firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii:
Dreptul comercial. In acest domeniu se verifica: contractul de societate, statutul si modificarile
ulterioare infiintarii, registrul adunarii generale a actionarilor, contractele de vanzare- cumparare, de
inchiriere, cele de concesiune etc.
Dreptul civil. Se analizeaza si se verifica actele si contractele privind: dreptul de proprietate
asupra constructiilor, situatia juridica a terenurilor intreprinderii, situatia juridica a imobilizarilor
necorporale de natura brevetelor, licentelor, marcilor inregistrate si a altora de aceiasi natura, situatia
imobilizarilor financiare ( titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, creante
imobilizate etc.), situatia imprumuturilor primite, a garantiilor constituite, existenta creditelor
nerambursate la scadenta, eventualitatea declararii starii de faliment, situatia asigurarii societatii prin
efectul legii ( imobiliara si de raspundere civila) si in virtutea unor contracte de asigurare impotriva
unor riscuri ( calamitate naturala, furt etc.), situatia achitarii primelor de asigurare.
Dreptul fiscal. Se verifica: inregistrarea intreprinderii la organele abilitate de administratie
financiara, situatia obligatiilor legale ( impozite, taxe, contributii etc.) si a platilor restante comparativ
cu termenele exigibile, ultimul control fiscal, rezultatele sale si modul de valorificare a actelor de
control.
Dreptul muncii. Se verifica si se analizeaza existenta contractelor colective si individuale de
munca, a regulamentului de ordine interioara, a contractului de management.
O problema distincta se refera la litigii. Se verifica daca intreprinderea este implicata in litigii,
aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau al Arbitrajului de pe langa Camera de Comert si Industrie si
ce posibilitati de rezolvare exista.

Dupa verificarea si analiza domeniilor juridice prezentate mai sus se formuleaza concluziile
diagnosticului juridic sub forma punctelor forte si a punctelor slabe ale cadrului juridic.
- diagnosticul comercial[3] ce are ca obiectiv principal estimarea pietei intreprinderii si a
pozitiei intreprinderii pe piata. Piata poate fi definita ca un spatiu geografic in care se exercita cerera si
oferta respectiva, concurenta vizavi de produsele sau serviciile confectionate sau prestate de
intreprinderile apartinand unui sector de activitate dat.
Diagnosticul se efectueaza asupra elementelor care conditioneaza si actioneaza piata si anume:
evolutia vanzarii de produse sau servicii, clientii, furnizorii, concurenta, modalitatea de distribuire a
produselor, serviciilor.
In cadrul diagnosticului comercial ne intereseaza vanzarile de bunuri, servicii si lucrari care
formeaza obiectul de activitate, exprimate prin cifra de afaceri.
Se va prezenta de asemenea si structura clientelei societatii ( clienti interni si externi), pe
tipuri de clienti si ponderea pe care acestia o detin din veniturile realizate de intreprindere. Important
de analizat sunt si modalitatile de incasare, intervalul de timp la care se realizeaza incasarile, masura
in care o parte mai mare sau mai mica din clienti nu isi onoreaza obligatiile contractuale.
Se vor analiza si furnizorii tinand cont de criteriile care au stat la alegerea furnizorilor, de
existenta sau neexistenta unor raporturi de dependenta fata de anumiti furnizori, de calitatea
serviciilor prestate de catre acestia si de raportul dintre datoriile fata de furnizori si cifra de afaceri
(durata de rotatie a furnizorilor).
Situatia concurentei ofera informatii despre gradul de atractivitate al pietei care devine mai
putin interesanta in cazul unei concurente numeroase si deosebit de atractiva in cazul unui monopol.
Acest element al pietei necesita o buna informare si identificare a concurentilor intreprinderii, dar si a
pozitiei acesteia in raport cu concurenta.
Concurenta trebuie inteleasa intr-o modalitate larga de semnificatie, integrand in aceasta notiune atat
concurentii actuali, cat si pe cei potentiali ai mediului economic inconjurator.
- diagnosticul resurselor umane[4] urmareste furnizarea de informatii asupra resurselor
umane din punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor.
In conditiile unei concurente active si unui acces tot mai larg al intreprinderilor la echipamente
si tehnologii moderne, potentialul uman este considerat un factor tot mai important de succes prin
capacitatea sa de inovatie, de dezvoltare.
Resursele umane reprezinta principalul factor de productie, asigurarea intreprinderii cu personalul de
specialitate necesar si folosirea lui eficienta in activitatea operativa si de conducere constituind una
din problemele cheie ale oricarui manager.
Analiza resurselor umane se refera la urmatoarele componente:

Analiza dimensiunii si structurii potentialului uman se refera la latura cantitativa si calitativa a

incadrarii intreprinderilor cu personalul necesar, dinamica si structura acestuia. Pentru reflectarea
cantitativa se urmareste: numarul total de salariati existenti in baza unui contract de munca, limita
minima si maxima a evolutiei personalului angajat, daca nivelul existent al personalului este
conform nevoilor si care a fost evolutia acestuia in ultima perioada de timp.

Analiza calitativa este exprimata prin gradul de calificare al salaritilor. Se va urmari daca personalul
este cuprins in programul de pregatire profesionala continua.

Analiza comportamentului personalului. Pentru analiza comportamentului salariatilor se urmaresc

utilizarea timpului de munca disponibil, mobilitatea personalului si conflictele in relatiile de munca.

Analiza eficientei utilizarii potentialului uman se poate exprima cu ajutorul indicatorului de

productivitate a muncii, medie si marginala, acestia caracterizand o relatie particulara dintre
factorul uman si volumul de activitate.

Analiza nivelului de salarizare si motivare a personalului. Se realizeaza cu ajutorul unor indicatori

specifici: nivelul salariului si venitului salarial mediu brut in comparatie cu cel al sectorului de
activitate, zona sau economie, modul de stabilire al salariului, structura si componentele sistemului
de salarizare sau a pachetului salarial, daca este cazul (masina, telefon, polita de asigurare).

Analiza conditiilor de munca impune verificarea indeplinirii programelor de protectie a muncii si

reducere a riscurilor.

- diagnosticul tehnologic sau operational [5] prezinta modul in care utilajele firmei raspund
necesitatilor reale ale firmei, in concordanta cu obiectivele acesteia. Se pot avea in vedere:

Calitatea tehnologiei existente, urmarindu-se uzura fizica a acesteia, dar mai ales uzura
morala. Aceasta analiza trebuie realizata obligatoriu in concordanta cu obiectivele concrete
ale firmei.

Raportul dintre mijloacele fixe generatoare de beneficii si cele lipsite de aceasta aptitudine.

Analiza functiei de cercetare dezvoltare a firmei, a posibilitatilor acesteia de a obtine efectiv

rezultate in acest domeniu.

- diagnosticul de mediu face referire la impactul tehnologiei utilizate asupra mediului natural.
Diagnosticul trebuie sa puna in evidenta existenta eventualelor costuri aditionale cu protectia
mediului.
- diagnosticul financiar este rezultatul analizei financiare a intreprinderii fiind componenta cotata cu
cea mai mare importanta, in ansamblul componentelor diagnosticului global.
Problematica analizei financiare poate fi sistematizata astfel:

Analiza pe baza de bilant;

Analiza pe baza contului de profit si pierdere;

Analiza activitatii firmei (rotatii ale activelor si pasivelor);

Analiza fluxurilor de numerar;

Analiza rentabilitatii;

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii.

Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc diferite metode si procedee de analiza, cum
sunt indici, ponderi, metoda substituirilor in lant s.a. O metoda folosita pe scara larga in toate tarile
occidentale este metoda ratelor.
In analiza pe baza de bilant se calculeaza indicatori ca: fondul de rulment, nevoia de fond de
rulment, trezoreria neta, situatia neta.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent care este destinata acoperirii
activelor circulante, permitand firmei desfasurarea normala a circuitului economic. In cazul in care
acest fond este sub necesarul acoperirii activelor circulante, se produce o decapitalizare, care creeaza
perturbatie in desfasurarea normala a circuitului economic si care determina intreprinderea sa apeleze
la credite bancare.
Necesarul de fond de rulment exprima volumul fondului de rulment ce se prevede (din surse
proprii si atrase) care sa asigure activele circulante, dimensionate pe baza unor viteze de rotatie
normale la scara nationala si comparabile cu uzantele internationale.
Trezoreria neta apare ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.
Situatia neta este un indicator ce ne arata situatia averii actionarilor.
In cadrul
gestiune:
rezultatul
pragul de

analizei pe baza contului de profit si pierdere se calculeaza soldurile intermediare de

marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut de exploatare,
exploatarii, rezultatul curent, rezultatul brut, rezultatul net, capacitatea de autofinantare,
rentabilitate.

Analiza activitatii firmei se realizeaza cu ajutorul indicatorilor de activitate, care au ca scop

cuantificarea vitezei cu care o anumita categorie de active parcurge circuitul bani-produs-bani,
regasindu-se in final in valoarea produselor oferite spre vanzare.
Se vor calcula: rata de rotatie a activului (pasivului), rata de rotatie a activelor imobilizate, rata de
rotatie a stocurilor etc. Cu ajutorul ratelor de gestiune se caracterizeaza modul in care managementul
firmei gestioneaza resursele intreprinderii si realizeaza eficienta economico-financiara.
Analiza fluxurilor de numerar poate fi folosita de catre manager atat in scopul asigurarii unei
mai bune gestiuni a activitatii intreprinderii, cat si pentru evaluarea afacerii sale. Se calculeaza: cash
flow-urile de exploatare, cash flow-urile de investitii si cash flow-urile de finantare.
Analiza rentabilitatii se realizeaza prin intermediul a doua categorii de rate de eficienta: rate de
rentabilitate economica si rate de rentabilitate financiara.
Pentru analiza lichiditatii si a solvabilitatii se calculeaza lichiditatea generala, lichiditatea
curenta, lichiditatea la vedere, solvabilitatea generala, solvabilitatea patrimoniala.
Lichiditatea semnifica capacitatea de a transforma elemente de activ in bani iar solvabilitatea exprima
capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata din surse proprii.
CAPITOLUL II
2.1 S.C. ROMANIAN AIRPORT SERVICES S.A.
Societatea comerciala S.C Romanian Airport Services S.A cu sediul in Bucuresti, Soseaua
Bucuresti- Ploiesti nr. 40, sector 1 ( Aeroportul Baneasa), are ca obiect de activitate principal prestarea
de servicii anexe transporturilor aeriene (servicii de handling si reprezentare) pentru companii aeriene
ce desfasoara operatiuni de zbor in spatiul aerian roman.
Forma juridica a societatii comerciale este de societate pe actiuni, cu capital privat si de stat,
persoana juridica romana.
Societatea a fost constituita prin transformarea si dezvoltarea societatii cu raspundere limitata
Romanian Airport Services SRL Bucuresti, din societate cu raspundere limitata in societate pe actiuni.
Durata pentru care s-a constituit societatea este NELIMITATA.

CAPITAL SOCIAL:
- subscris:48024,10 RON
- varsat: 48024.10 RON
- aport in natura: 47906.60 RON din care: 47906.60 RON
Nr. Actiuni/parti sociale 480241, din care actiuni nominative:480241.
Valoare actiune/parte sociala 0.10 RON.
APORTUL ACTIONARILOR LA CAPITAL:
Actionari fizici:
1. Ivascu Dorin: 29668.60 RON, aport in natura 29668.60 RON din care 29668.60 RON,
numar actiuni/parti sociale: 296686, participare la beneficii/pierderi: 61.7786100000%.
2. Brancus Vasile: 1921.00 RON aport in natura 1921.00 RON din care 1921.00 RON, numar
actiuni/parti sociale: 19210, participare la beneficii/pierderi: 4.0000700000%.
3.

Ivascu Julieta Carmen: 20.00 RON, numar actiuni/parti sociale: 200, participare la
beneficii/pierderi: 0.0416500000%.

Actionari juridici:
1. R.A. Aeroportul Baneasa: 15934.20 RON, aport in natura 15924.20 RON din care
15924.20 RON, numar actiuni/parti sociale: 159342, participare la beneficii/pierderi:
33.1284000000%
2. Lartours S.R.L.: 480.30, aport in natura 392.80 RON din care 392.80 RON, numar
actiuni/parti sociale:4803, participare la beneficii/pierderi:1.0001200000%.

2.2 Diagnosticul juridic:

Strenghts

Weaknesses

Opportunities

Threats

Dupa verificarea si analizarea tuturor documentelor privitoare la dreptul comercial, civil, fiscal
si cel al muncii se pot formula urmatoarele concluzii:

Strenghts (puncte forte):

Societatea are o echipa formata din trei avocati specializati pe diferite ramuri ale dreptului dintre
care doi au colaborat in cadrul societatii inca din momentul infiintarii acesteia.
Societatea respecta prevederile legii societatilor comerciale si implicit ale dreptului comercial prin
intocmirea unui contract de societate, a statutului societatii si modificarile ulterioare infiintarii, registrul
adunarii generale a actionarilor, contractele de vanzare- cumparare, de handling, de inchiriere, cele de
concesiune etc.
In urma analizarii si verificarii actelor si contractelor privind situatia imobilizarilor necorporale,
situatia imobilizarilor financiare, a asigurarii societatii si a achitarii primelor de asigurare si de
asemenea inregistrarea societatii la organele abilitate de administratie financiara si situatia obligatiilor
legale, a rezultat ca intreprinderea respecta prevederile dreptului civil si fiscal.
Existenta contractelor de munca individuale pentru fiecare angajat al societatii si a
regulamentului de ordine interioara este de asemenea un punct forte al intreprinderii.
Societatea nu are credite bancare si debite la bugetul statului.
Societatea nu este implicata in litigii in momentul prezent.
Weaknesses (puncte slabe):
Existenta unor contracte de handling si reprezentare, incheiate cu companii cu care societatea
are si in momentul prezent relatii de colaborare, a caror perioada de valabilitate a expirat, neexistand
nicio anexa privind prelungirea acestora.
Opportunities (oportunitati):
Posibilitatea incheierii unui acord scris cu un operator aerian, cu renume in aviatie, prin care
acesta se obliga ca in schimbul serviciilor de ticketing si reprezentare in Romania sa asigure un
program de instruire a personalului, recunoscut international de catre alti operatori aerieni.
Threats (amenintari):
Existenta posibilitatii de vanzare a pachetului majoritar de actiuni unei companii de handling
internationala ce isi desfasoara activitatea si in Romania, pe Aeroportul Otopeni, aceasta tranzactie
putand avea repercursiuni asupra fortei de munca.

2.3 Diagnosticul comercial:

Piata in cadrul careia isi desfasoara activitatea societatea studiata a cunoscut o dezvoltare
deosebita la inceputul anilor 90. In 1991 a fost infiintata prima companie de handling privata care si-a
inceput activitatea pe Aeroportul Otopeni. In prezent liderul pe piata pentru segmentul de servicii de
handling si reprezentare -GlobeGround Romania- isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Otopeni si a
inregistrat o cifra de afaceri de circa 11.7 milioane EURO.
Societatea are clienti fideli din randul operatorilor aerieni recunoscuti international, printre
care se numara: Wizz Air, Sky Europe, My Air, Blue Air, Romavia, Air Malta, Air Europa, Air Cairo, Egypt
Air, Tunis Air etc.

Lista putand sa continuie cu numerosi alti operatori de curse business dintre care mentionam: Jet
Aviation, Tag Aviation, Netjets, Execujet Switzerland, Universal Aviation etc.
Dintre furnizorii de servicii ai companiei mentionam:
-

ROMATSA S.A prestator de servicii de navigabilitate si trafic aerian

TD Maci furnizor servicii catering

ALDO ROM- comisionar vamal

Abela Rocas furnizor servicii catering

Phoenicia Hotel, Crowne Plaza Hotel, Howard Johnson Hotel s.a.

2004

2005

2006

CA

9995825

12476762

15983519

Creante clienti

1031656

1512724

2478884

Datorii furnizori

865207

952552

931333

Durata de rotatie clienti=Clienti/CA*365

37.67

44.25

56.61

Durata de rotatie furnizori=Furnizori/CA*365

31.59

27.87

21.27

Nr. Rot. Clienti=CA/Clienti

9.7

8.2

6.4

Nr. Rot. Furnizori=CA/Furnizori

11.6

13.1

17.2

Se observa o durata de rotatie a creantelor fata de clienti mult mai mare decat durata de
rotatie a datoriilor fata de furnizori, firma fiind incapabila sa obtina un excedent financiar din diferenta
dintre resursele procurate de la furnizori si cele puse la dispozitia clientilor. Este evidenta
imposibilitatea firmei de a rula aceste fonduri in favoarea ei.

Concurenta din randul operatorilor de servicii anexe transporturilor aeriene pe Aeroportul

Baneasa este slaba existand o singura companie cu licenta AIC Handling- recunoscuta de catre
Autoritatea Aeronautica Civila Romana, ce a patruns pe Aeroportul Baneasa in Februarie 2007.
Pentru acest segment de piata ce corespunde prestarii de servicii anexe transportului aerian,
concurenta nu este foarte numeroasa. Pe Aeroportul Otopeni existand doi mari operatori de curse
comerciale, ambii de renume international, respectiv GlobeGround Romania (cu sediul central in
Germania) si Menzies Aviation Group (cu sediul central in Scotia), iar pentru segmentul aviatiei de
afaceri singurul concurent este Tiriac Air ce isi desfasoara activitatea tot pe Aeroportul Otopeni.
Strenghts (puncte tari):
Concurenta slaba, pe Aeroportul Baneasa existand o situatie de duopol, in care este clar
avantajata societatea studiata datorita vechimii in activitate, a pregatirii personalului, a inzestrarii
tehnologice.
Pe segmentul de piata aferent aviatiei de afaceri compania are un avantaj clar fiind cea mai
cunoscuta din Romania datorita castigarii locului 3 in Europa in 2003 pentru deservirea segmentului
aviatiei de afaceri.
Societatea isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Baneasa, avand avantajul zonei in care este
amplasat acesta si a taxelor mult mai mici comparativ cu cele de pe Aeroportul Otopeni.
Colaborarea cu autoritatile aeroportuare a dus la usurarea activitatii si la elaborarea unor
proceduri extreme de simplificate in ceea ce priveste deservirea aviatiei de afaceri.
Conform unor studii interne ale Aeroportului, traficul pe Aeroportul Baneasa a cunoscut o crestere
de 1300% in ultimii 5 ani, existand in continuare o tendinta de crestere.
In prezent pe aeroportul Baneasa se deruleaza un proiect de renovare a pistei de
aterizare/decolare si de asemenea modernizarea terminalelor de sosiri respective plecari. Proiectul are
ca termen de finalizare 31 iulie 2007.

 Dupa renovare se va opera in continuare segmentul low-cost pe acest aeroport, urmand ca dupa
deschidere societatea sa deserveasca cei mai importanti doi operatori low-cost din lume, respectiv
Easy-Jet si RyannAir.
Weaknesses (puncte slabe):
Durata de rotatie a clientilor este mai mare decat durata de rotatie a furnizorilor, compania
neruland fondurile in favoarea ei.
Slaba dezvoltare a infrastructurii aeroportuare ce duce la ingreunarea activitatii desfasurate de
companie pentru deservirea curselor comerciale.
Patrunderea concurentei a dus la o renegociere a preturilor de contract, in sensul micsorarii, cu
doi dintre operatorii aerieni deserviti de catre companie, ducand de asemenea si la rezilierea
contractului cu un alt operator aerian low-cost, respectiv MyAir Airlines.
Opportunities (oportunitati):
Posibilitatea incheierii de noi contracte de handling si reprezentare in contextul modernizarii
aeroportului.
Threats (amenintari):
Majorarea taxelor aeroportuare odata cu modernizarea aeroportului.
Posibilitatea de inchidere a aeroportului datorita intereselor imobiliare.

2.4 Diagnosticul resureselor umane:

In prezent compania are un numar de 82 angajati, media de varsta fiind de 25 ani.
Pentru a oferi o mai buna reprezentare a personalului in tabelul de mai jos vom repartiza personalul in
functie de varsta:

Varsta

Numarul de angajati 2008

mai mica de 30 de ani

35

intre 31 de ani si 40 de ani

22

intre 41 de ani si 50 de ani

20

Peste 50 de ani

Total angajati

82

Un dezechilibru accentuat in structura dupa varsta a personalului poate sa dauneze starii si

performantelor capitalului uman al intreprinderii. De exemplu, angajarea masiva la un moment dat a
tinerilor franeaza posibilitatile acestora de promovare.
In firma analizata s-a tinut cont de acest aspect, astfel selectia personalului sa fie facuta de asa natura
urmarindu-se o mai buna imbinare a experientei acumulate de personalul deja existent in firma
imbinat cu setea de afirmare a noilor veniti.
Repartitia personalului in firma dupa sex s-a facut tinandu-se cont de natura locului de munca, astfel
rezultand o repartitie sensibil egala cu cea care apare la scara nationala pentru ansamblul populatiei
active.
Strenghts (puncte tari):
Toti angajatii societatii au forme legale de munca.
Personalul este bine instruit, existand un program de training ce se desfasoara semestrial pentru
fiecare departament.
Numarul angajatilor este triplu in 2006 in comparatie cu numarul de angajati din 2000.
Un procent de 70% din numarul total de angajati au o vechime mai mare de 3 ani in cadrul
societatii.
Semestrial se asigura programe de protectie a muncii si reducere a riscurilor, fiind reexaminate si
conditiile generale de munca.
Sistemul de salarizare este motivant, comparativ cu cel al sectorului de activitate din care face
parte societatea.
Toti membrii consiliului de conducere dispun de masina si telefon de serviciu.
Toti angajatii societatii au asigurari de viata.
Dupa perioada de training a celor care urmeaza sa fie angajati, principiul care sta la baza
angajarii este cel al competentei profesionale, demostrata prin concurs.
Weaknesses (puncte slabe):
Angajatilor nu le sunt platite orele suplimentare.
In calculul salariilor nu este inclus sporul de vechime.
Domeniul de activitate prezinta un grad ridicat de periculozitate.
Opportunities (oportunitati):
Organizarea de cursuri pentru perfectionare profesionala, recunoscute international.

Threats (amenintari):
Intentia unor angajati de a parasi firma din motive mai mult sau mai putin intemeiate.
Posibilitatea aparitiei unui climat psihologic necorespunzator datorita unor conflicte intre
departamente.

2.5 Diagnosticul tehnologic sau operational:

Strenghts (puncte forte):
Societatea dispune de active de o calitate superioara cu ajutorul carora isi poate desfasura
activitatea in cele mai bune conditii.
In comparatie cu concurenta din randul celorlalte companii ce presteaza servicii aeroportuare,
resursele tehnologice cu care este inzestrata compania fac parte din ultimele generatii aparute.
Societatea are la dispozitie 5 spatii pentru birouri ce sunt dotate cu echipamente de inalta
tehnologie fiind amenajate pentru a asigura comfortul tuturor.
Firma are in dotare 45 de utilaje si autoturisme cu permise de deplasare in cadrul Aeroportului
Baneasa. Masinile si utilajele fiind adapostite intr-un parc special amenajat in incinta aeroportului.
Weaknesses (puncte slabe):
Imobilizarile a caror durata de functionare a depasit 10 ani sunt supuse uzurii fizice si morale.
Acestea sunt in numar de 3:
1. Autoturismul Peugeot Boxer (8 locuri)- an fabricatie 1993
2. Scara de pasageri tractabila Magirus- an fabricatie 1991
3. Tractorul U651 an fabricatie 1990
Opportunities (oportunitati):
Societatea poate participa la o licitatie in Germania care are ca obiectiv vanzarea de utilaje
pentru deservirea serviciilor aeroportuare.
Threats (amenintari):
Cresterea semnificativa a numarului de curse poate duce la o insuficienta a numarului de utilaje
necesare pentru deservirea aeronavelor.

2.6 Diagnosticul financiar[6]:

2.6.1 Prin analiza bilantului si a contului de profit si pierdere pe ultimii ani vom stabili situatia
actuala a firmei din punct de vedere financiar. Aceasta va constitui baza proiectului de investitii.
Bilantul simplificat

ACTIV

2002

2003

2004

2005

2006

Imobilizari necorporale

11026

29314

Imobilizari corporale

143670

422275

728481

1493455

2149334

Imobilizari financiare

320

320

320

320

320

Total Active imobilizate

143990

422595

739827

1523089

2149654

Stocuri

24336

58670

13899

43837

Creante

378497

1362282

1679559

2380157

3144958

Casa si conturi la banci

712196

431173

604053

1379447

1228430

Total Active circulante

1115029

1852125

2283612

3773503

4417225

Cheltuieli in avans

8647

7080

27868

Total ACTIV

1259019

2274720

3032086

5303672

6594747

PASIV

2002

2003

2004

2005

2006

Capital social

48024

48024

48024

48024

48024

Rezerve

246601

400447

648567

962617

1262643

Rezultatul reportat

Rezultatul exercitiului

59397

371420

848120

2093658

2100026

Repartizarea profitului

59397

371420

848120

2093658

2100026

Total capitaluri proprii

294625

448471

696591

1010641

1310667

Datorii pe termen lung

59605

73875

34983

Datorii pe termen scurt

843368

1705223

2154865

4065085

4957066

Provizioane

121026

121026

121025

154071

292031

Total PASIV

1259019

2274720

3032086

5303672

6594747

Indicatorii de pozitie:
Situatia neta: SN= Activ-Datorii
Fondul de rulment: FR=Pasive Permanente-Active Imobilizate
Necesarul de fond de rulment: NFR=Stocuri+Creante-Datorii de exploatare
Trezoreria neta: TN=FR-NFR

2002

2003

2004

2005

2006

SN

415651

569497

817616

1164712

1602698

FR

271661

146902

137394

-284502

-511973

NFR

-440535

-284271

-475306

-1671029

-1768271

TN

712196

431173

612700

1386527

1256298

Situatia neta este un indicator ce ne arata situatia averii actionarilor. Pentru societatea
analizata, acest indicator a inregistrat o crestere semnificativa de la un an la altul, acest lucru indicand
o imbogatire a patrimoniului, fiind rezultatul unei bune gestiuni a firmei.

Cresterea semnificativa a valorii activelor imobilizate in perioada 2005, 2006 a dus la

scaderea fondului de rulment, acesta inregistrand valori negative ceea ce va duce la imposibilitatea
finantarii activitatii curente, indeosebi a celei aferente exploatarii. In prezent societatea se confrunta
cu o insuficienta de fond de rulment.

Nevoia de fond de rulment este negativa, ceea ce indica faptul ca nu se asigura echilibrul
intreprinderii pe termen scurt.

Trezoreria neta apare ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.
Soldul disponibilitatilor banesti la sfarsitul periadei este pozitiv, ceea ce reflecta un echilibru financiar
al intreprinderii si un surplus monetar care poate fi expresia profitului net realizat.
2.6.2

Contul de profit si pierdere simplificat

2002

2003

2004

2005

2006

Cifra de afaceri

3438401

5619176

9995825

12476762

1598351

Productia imobilizata

Alte venituri din exploatare

842

2608

391267

Total Venituri din exploatare

3439243

5621784

9995825

12476762

1637478

Cheltuieli materiale

1014437

1223645

1991617

2820544

2376854

Cheltuieli cu personalul

346388

569538

796052

1607176

2430695

Cheltuieli cu amortizari si provizioane

106286

74799

106839

269895

1045906

Alte cheltuieli de exploatare

1921647

3336017

5914321

5072111

7989396

Total cheltuieli din exploatare

3388758

5203999

8808829

9769726

1384285

Rezultat din exploatare

50485

417785

1186996

2707036

2531935

Total venituri financiare

33190

48376

41243

68432

234930

Cheltuieli cu dobanzile

6500

5398

Alte cheltuieli financiare

5892

31781

94983

292944

267036

Total cheltuieli financiare

5892

31781

94983

299444

272434

Rezultat financiar

27298

16595

-53740

-231012

-37504

Rezultat curent

77783

434380

1133256

2476024

2494431

Venituri exceptional

Cheltuieli exceptionale

1216

Rezultat exceptional

-1216

Venituri totale

3472433

5670160

10037067

12545194

1660971

Cheltuieli totale

3395867

5235780

8903811

10069170

1411528

Rezultatul brut al exercitiului

76566

434380

1133256

2476024

2494431

impozit pe profit

17170

62960

285135

382366

394405

Rezultat net

59396

371420

848121

2093658

2100026

Aplicatia cu SIG
Solduri intermediare de gestiune
Primul sold intermediar de gestiune il reprezinta marja comerciala. Acesta cuantifica nivelul
de performanta financiara inregistrat de firma din activitatea comerciala.

In cazul prezentat, marja comerciala are valori pozitive in primii trei ani analizati, fapt ce indica
obtinerea de profit din desfasurarea activitatii comerciale. Pentru ultimii doi ani se inregistreaza o
valoare nula a marjei comerciale, societatea desfasurand o activitate exclusiv de productie.

Productia exercitiului reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor realizate de firma in cadrul

exercitiului curent, reflectand astfel performantele din activitatea de productie.

In cazul societatii analizate, productia exercitiului inregistreaza cresteri semnificative de la an

la an, crescand in 2003 fata de 2002 cu 2.380.118, in 2004 fata de 2003 cu 4.431.273, in 2005 fata de

2004 cu 2.520.905 iar in 2006 fata de 2005 cu 3.506.757.

Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a firmei: personal, stat, creditori, actionari si
firma prin capacitatea de autofinantare.

In cazul firmei analizate, valoarea adaugata este pozitiva si crescatoare, firma utilizand eficient
proprii factori de productie.

Excedentul brut de exploatare EBE reprezinta acumularea bruta din activitatea de

exploatare, tinand cont de faptul ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate nu si
platite.

Valorile pozitive ale EBE indica faptul ca firma dispune de resurse financiare necesare
mentinerii sau cresterii acesteia.

Rezultatul exploatarii EBIT ofera informatii privind marimea resurselor determinate de

activitatea de exploatare pe care intreprinderea se poate baza pentru acoperirea cheltuielilor sale
financiare.

Rezultatul de exploatare inregistreaza de asemenea o crestere pe parcursul perioadei 20022005, evidentiindu-se astfel ca firma functioneaza corespunzator la nivelul activitatii sale de baza. In
anul 2006 se inregistreaza o scadere cu 1751001 lei fata de 2005.

Urmatoarele
solduri
intermediare
de
gestiune: rezultatul
brut si rezulatul net inregistreaza cresteri de la un an la altul.

curent, rezultatul

Rezultatul curent evolueaza crescator in fiecare an de analiza evidentiind un grad ridicat de

profitabilitate a firmei.

Rezultatul brut are de asemenea o evolutie ascendenta pe parcursul intregii perioade de

analiza.

Evolutia rezultatului net este de asemenea crescatoare evidentiind o activitate generala

eficienta desfasurata defirma.

.Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a

intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin
dividendele datorate) si sa finanteze investiitile de expansiune.

Metoda deductiva

2002

2003

2004

2005

EBE

155928

490567

1333250

2982128

+Ven financiare (- provizioane)

33190

48376

41243

68432

-Chelt financiare(-amortiz.si proviz)

5892

31781

94983

299444

+Ven exceptionale(-ven din cesiunea A si proviz)

-Chelt exceptionale(-amortiz&proviz, val net ctb a A cedate)

1216

-Impozit pe profit

17170

62960

285135

382366

CAF

164840

444202

994375

2368750

Capacitatea de autofinantare a inregistrat valori pozitive si crescatoare de la an la an,

constituind un mijloc sigur de finantare pentru intreprindere.

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel

incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de procesul de
productie, cat si cheltuielile fixe ale acestuia.

2002

2003

2004

2005

2006

CA (cifra de afaceri)

3438401

5619176

9995825

12476762

15983519

CF(cheltuieli fixe)

468744

644337

902891

1884054

3484143

CV(cheltuieli variabile)

2920015

4559663

7905938

7892172

10364106

v=CV/CA

0.85

0.81

0.79

0.63

0.65

CAPRAG=CF/1-v

3109130.7

3417271.0

4318482.5

5127370.9

9910086.0

=CA-CAPRAG

329270.3

2201905.0

5677342.5

7349391.1

6073433.0

'=/CAPRAG

0.11

0.64

1.31

1.43

0.61

CF (cheltuieli fixe) = cheltuieli cu

amortizarea+cheltuieli cu dobanzile.

energia

si

apa+cheltuieli

cu

personalul+cheltuieli

cu

CV (cheltuieli variabile) = cheltuieli cu materii prime si marfuri+alte cheltuieli de exploatare.

Indicatorul (indicator de pozitie) evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si adapta
productia la cerintele pietei. Indicatorul calculat pentru firma analizata, inregistreaza valori pozitive si
crescatoare in fiecare an studiat, evidentiind o flexibilitate ridicata a intreprinderii, respectiv un risc de
exploatare redus. Cifra de afaceri obtinuta de firma are valori superioare cifrei de afaceri prag in
fiecare an analizat, existand mai putine sanse ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.
Indicatorul ' (indicator de pozitie relativ) inregistreaza valori pozitive in fiecare an studiat
evidentiind un risc redus pentru firma.

2.6.3Analiza activitatii firmei

Rata de rotatie a activului (pasivului):

2002

2003

2004

2005

2006

CA

3438401

5619176

9995825

12476762

1598351

Total activ (pasiv)

1259019

2274720

3032086

5303672

6594747

133.65

147.76

110.72

155.16

150.60

Durata de rotatie activ (pasiv)

=Total activ/CA*365

Numarul de rotatii=CA/Total activ

2.7

2.5

3.3

2.4

2.4

Acesti indicatori exprima eficienta utilizarii activelor (pasivelor) firmei.

In urma analizarii duratei de rotatie si a numarului de rotatii se observa o crestere a duratei de

rotatie si o scadere a numarului de rotatii in 2003 fata de 2002 si in 2005 fata de 2004, ceea ce
semnaleaza o inrautatire a starii de performanta a firmei.
Rata de rotatie a activelor imobilizate:

2002

2003

2004

2005

2006

CA

3438401

5619176

9995825

12476762

15983519

Active imobilizate

143990

422595

739827

1523089

2149654

=Active imobilizate/CA*365

15.29

27.45

27.01

44.56

49.09

Numarul de rotatii=CA/Active imob

23.9

13.3

13.5

8.2

7.4

Durata de rotatie

Acesti indicatori exprima eficienta utilizarii activelor imobilizate ale societatii.

Se observa o tendinta de crestere a duratei de rotatie a activelor imobilizate si o scadere a numarului

de rotatii (cu exceptia anului 2004, cand scade durata de rotatie si creste numarul de rotatii), ceea ce
evidentiaza un management ineficient al activelor imobilizate.
Rata de rotatie a stocurilor:

2002

2003

2004

2005

2006

CA

3438401

5619176

9995825

12476762

15983519

Stocuri

24336

58670

13899

43837

=Stocuri/CA*365

2.58

3.81

0.00

0.41

1.00

Numarul de rotatii=CA/Stocuri

141.3

95.8

0.0

897.7

364.6

Durata de rotatie

Durata de rotatie a stocurilor este relativ mica, exceptie facand anii 2002 si 2003 in care
se inregistreaza o durata de rotatie mai mare (2.58 zile respectiv de 3.81 zile). In 2004 durata de
rotatie a stocurilor este zero realizandu-se aprovizionarea si livrarea just in time.
Firma desfasoara o activitate eficienta, durata de rotatie a stocurilor inregistrand valori mici.
2.6.4 Analiza financiara a cash flow-urilor intreprinderii
Analiza cash flow-urilor poate fi folosita de catre manager atat in scopul asigurarii unei
mai bune gestiuni a activitatii intreprinderii, cat si pentru evaluarea afacerii sale.
CAF=capacitatea de autofinantare

NFR=variatia necesarului de fond de rulment.

CAF

2003

2004

2005

2006

444202

994375

2368750

2939255

NFR

156264

-191035

-1195723

-97242

Ven finan

48376

41243

68432

234930

CFexploatare

239562

1144167

3496041

2801567

Se observa o evolutie crescatoare a marimii fluxurilor de numerar din activitatea de

exploatare, asigurandu-se o buna gestiune a activitatii de exploatare a intreprinderii, exceptie facand
anul 2006, cand se inregistreaza o usoara scadere a cash flow-urilor din exploatare.

Imobilizari
brute=Imobilizari
nete+Amortizarea

2003

Imob

278605

Amotizarea

74799

Imob br=Imob+Amo

353404

Venfinan

48376

CFinvestitii

-305028

-382828

-984725

-1437541

Valoarea negativa a acestui cash flow reprezinta o alocare de fonduri din trezoreria firmei pentru
efectuarea de investitii.

2003

2004
2005
2006

CPR

15384 24812 31405

6
0
0

30002
6

DATfin

5398

Dividende

44595 60000 17796

0
0
08

21546
05

Rezultat financiar

23101
16595 53740 2

-37504

CFfinantare

27550 40562 16900

9
0
70

18866
85

6500

Valoarea negativa a acestui cash-flow indica faptul ca alimentarea trezoreriei intreprinderii nu se face
cu resurse de finantare atrase de la actionarii si creditorii acesteia.

2003

CFexploatare

CFinvestitii

2004

2005

2006

2395
62

11441
67

34960
41

28015
67

3050

38282

98472

14375

28

41

CFfinantare

2755
09

40562
0

16900
70

18866
85

CF

3409
75

35571
9

82124
6

52265
9

In 2004 si 2005 se inregistreaza un nivel favorabil al trezoreriei intreprinderii, acesta avand

valori pozitive, comparativ cu 2003 si 2006 cand evolutia este nefavorabila datorita politicii de
finantare si a celei de exploatare.
2.6.5 Analiza rentabilitatii
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea economica (ROA -Return on Assets) reprezinta rata de rentabilitate a ansamblului
capitalurilor atrase de intreprindere de la proprietarii si creditorii sai.
Activ economic=Capital
propriu+Datorii
financiare

2002

2003

2004

2005

2006

Profit net

59396

371420

848121

2093658

2100026

Dobanzi

6500

5398

Activ economic=Imob+ACN

300517

480252

791574

1310085

1583101

Rentabilitatea economica

0.20

0.77

1.07

1.60

1.33

Rentabilitatea economica a inregistrat o crestere semnificativa pornind de la 20% in 2002 si

ajungand la 160% in 2005, in 2006 se inregistreaza o scadere a rentabilitatii cu 27% fata de 2005.

Rentabilitatea financiara
Rentabilitatea financiara (ROE- Return on Equity) ne arata cat profit a reusit intreprinderea sa obtina
pentru fiecare suta de unitati monetare investite de actionar.

2002

2003

2004

2005

2006

Profit net

59396

37142
0

84812
1

209365
8

210002
6

Capital propriu

29462
5

44847
1

69659
1

101064
1

131066
7

Rentabilitatea financiara

0.20

0.83

1.22

2.07

1.60

Rentabilitatea financiara are aceiasi evolutie ca rentabilitatea economica, avand o crestere

semnificativa, incepand cu 20% in 2002 si ajungand la 207% in 2005. In 2006 se inregistreaza o
scadere la 160%, cu 47% fata de 2005.

2.6.6 Analiza lichiditatii

Analiza lichiditatii permite identificarea problemelor de lichiditate a intreprinderii.

2002

2003

2004
2005

2006

Activ circulant

11150
29

18521
25

22836
12

37735
03

44172
25

Pasiv circulant

84336
8

17052
23

21548
65

40650
85

49570
66

Lichiditatea generala

1.32

1.09

1.06

0.93

0.89

De la inceputul perioadei analizate si pana in prezent are loc o scadere a lichiditatii generale a
intreprinderii. In 2005 si 2006 lichiditatea intregistreaza valori mai mici decat 1 evidentiind o lichiditate
alarmant de scazuta pentru intreprindere

2.6.7 Analiza solvabilitatii

Analiza solvabilitatii ne indica gradul de indatorare al societatii.

2002

2003

2004

2005

2006

Datorii totale

843368

1705223

2214470

4138960

4992049

Pasiv

1259019

2274720

3032086

5303672

6594747

Grad de indatorare

0.67

0.75

0.73

0.78

0.76

Se observa un grad scazut de indatorare a intreprinderii.

Analiza SWOT
Strenghts (puncte forte):
societatea a inregistrat o rentabilitate economica si financiara de peste 100% in ultimii doi ani
analizati;
de la un an la altul s-a inregistrat o crestere semnificativa a averii actionarilor;

 firma isi utilizeaza eficient proprii factori de productie, avand o valoare adaugata pozitiva si
crescatoare;
firma dispune de resurse financiare necesare mentinerii sau dezvoltarii acesteia;
ecartul dintre cifra de afaceri efectiv inregistrata si cifra de afceri la pragul de rentabilitate;
firma desfasoara o activitate eficienta, avand un grad ridicat de profitabilitate, neexistand riscul
unui faliment;
se realizeaza o buna gestiune a activitatii de exploatare a intreprinderii, inregistrandu-se un flux
de numerar crescator din activitatea de exploatare;
societatea aloca fonduri pentru activitatea de investire.
Weaknesses (puncte slabe):
managementul ineficient al activelor imobilizate;
in ultimii doi ani analizati se semnaleaza o inrautatire a starii de performanta a firmei datorita
cresterii duratei de rotatie a activului;
neasigurarea echilibrului intreprinderii pe termen scurt datorita unei nevoi de fond de rulment
negativa;
inregistrarea unei lichiditati reduse in ultimii doi ani analizati;
gradul de indatorare, desi subunitar, este ridicat.
Opportunities (oportunitati):
posibilitatea contractarii unui credit de extindere datorita rentabilitatii ridicate.
Threats (amenintari):
insuficienta de fond de rulment poate duce la imposibilitatea finantarii activitatii curente.

[1]

Toma Marin, Chivulescu Marius Ghid pentru diagnostic si evaluare a intreprinderii, Editat
de corpul expertilor contabili din Romania, Bucuresti 1996,

[2]

Isfanescu Aurel, Serban Claudia, Stanoiu Andreea Evaluarea intreprinderii, Editura

Universitara, Bucuresti 2003

[3]

Verboncu Ion, Popa Ion Diagnosticarea firmei teorie si aplicatie, Editura Tehnica,
Bucuresti 2001

[4]

coord. Sorin V. Stan Evaluarea intreprinderii, Editura Iroval, Invel Multimedia, Bucuresti

2006

[5]

Dumitrescu Dalina, Dragota Victor, Ciobanu Anamaria Evaluarea intrepriderilor, Editura

Economica, Bucuresti 2002

[6]

Formulele utilizate sunt preluate din suportul de seminar Gestiunea financiara a

intreprinderii, profesor Obreja Laura, Bucuresti 2005