Sunteți pe pagina 1din 9

GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice)

Gradinile erau numite Gradini Paradis importanta elementelor naturii


apa si vegetatia
Gradini geometrice intersectia a doua axe, constructie centrala (pavilion,
mausoleu sau fantana)
Axele canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate catre cele
4 puncte cardinale)
Vegetatie bogata si variata specii fructifere si ornamentale
Canale de irigatii
Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuri pentru odihna,
distractii si exercitii de tir (traditie mostenita de la Asirieni de catre regii
Achaemenizi) si animale salbatice
Informatii furnizate de reprezentarile din covoarele persane comandate
de regele Khosrou al II-lea (sec.6 i.Hr.)
Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare
- reuneau ce era frumos i extrem in lume: flori, fntni, muni, fluvii si
drumuri, dar si fiine nprasnice i monstruoziti ale firii. nu sunt admise
legumele si fructele sunt amenajate foioare, pavilioane, terase
vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunziuri i
flori metalice;
existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: cotee
de iepuri, heleteie cu peti, stnci, deluoare printre care rtcesc cerbi i
cprioare; zece iazuri cu ap dulce sau srat pentru toate speciile de
psri palustre sau marine; prdtoare, de la ulii i vinderei, pn la
vulturul regal, adpostii sub un velum; lei, tigrii, lupi, acali, vulpi, erpi,
pisici slbatice care fac o larm infernal
sase sute de persoane intretin gradina si animalele, cur iazurile,
supravegheaz si hrnesc puii.
gradina este un muzeu de tiine naturale - sunt expuse inclusiv fiinte
diforme: familii de albinoi, montrii, pitici i cocoai (Les Nouvelles du
Mexique - Alfonso Reyes)

Gradinile Egiptului Antic mileniul 3, 2 i.Hr.


Domenii agricole ale marilor proprietari cuprindeau si gradini de
placere reprezentari in necropolele din epoca Regatului Mediu (mileniul
2)
Gradinile locuintelor
forma regulata, inconjurate de ziduri prelungire a cladirii,
dominate de un bazin de apa rectangular sau in forma de T, populat cu
pesti colorati, decorat cu lotusi
Incadrat de randuri de arbori
Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin
Pergole cu vita de vie
Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea varietate de specii
basoreliefuri din templul de la Karnak
Gradinile templelor regale funerare si divine Ramses I, Ramses II sec.
14-13 i.Hr.
Gradini patio in interiorul palatelor decorate cu bazine de apa,
pavilioane, voliere cu pelicani; irigate prin intermediul unor canale

GRADINA ANTICA GRECEASCA marcata de:


-aparitia orasului plan geometric,
-organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore)
-integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti).
-Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate
TIPOLOGII DE GRADINI:
Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor
Gradini pe langa palate, gimnazii, academii
Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente
din Mitologia greceasca
Apare spatiul public urban gradini destinate publicului

Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in


centru, elemente de influenta in gradinile romane
Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica,
respect pentru elementul vegetal; puternic simt al peisajului
Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala,
ofera perspective spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre
gradina si locurile naturale.
Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei
Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii,
peisajului (Delphi)
Templele = mari sculpturi in peisaj
Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism
Gradini miniaturale cultivate in context ritualic - Gradinile lui
Adonis obtinute prin cresterea rapida a semintelor udate cu apa
calduta (gradini de influenta orientala)
Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan
Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:
Dimensiuni reduse
Subordonate arhitecturii
Traseu geometric amorf
Aspecte de voluptate si extaz
Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare
Geometrie logica
Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si
arbusti)
Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica
- efect ornamental: chiparosii, statuile, fantanile,
constructiile
- decorativa (arbori si arbusti)
- florile folosite ca decoratie
Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade
Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea
gradinii
Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea
zonelor/subzonelor
GRADINILE FILOSOFILOR
-Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de
scoli filosofice
-Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce
insemna ca discipoli si maestrii se plimbau printre copaci si
dialogau
-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public
-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii
spirituale
Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea
pastrata pana la expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand
grecilor li s-a relevat o lume de basm, luxoasa care i-a sedus
-Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in
plante, arbusti decorativi si flori, colonade, portice-promenada si
automate hidraulice
- In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea
gradinilor
- In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit Cornul
Amaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante
-Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o
gradina multifunctionala

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:


-spatiu al relaxarii, al refugiului
-inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase;
-dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale;
EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE LA
TEHINICA GRADINII INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII:
persii, grecii si egiptenii;
- exista elemente preluate din gradinile acestor popoare:
- porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior;
- elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite in
acest mod pentru combaterea ariditatii terenului;
- pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza ce
completeaza placerea oferita de gradina;
Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor
Gradina Romana:
-caracterizata de grandoare
-conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea filosofica
si literara, arte plastice si arhitectura
-natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoare
peisagera zone colinare, privelisti deosebite
(Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre domeniul
provinciei, domeniu al bucuriei si virtutilor vietii rurale, al frumusetii
campiei cultivate).
-vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini organizate
conform principiilor compozitionale geometrice - cuprind obiecte de arta
si elemente arhitecturale, bazine cu apa, plantatii, toate integrandu-se in
sit, in mediul inconjurator.
-vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjurate de
galerii de coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole, vase,
statui, borduri tunse din buxus, plante aromate si colorate
Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre.
Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi releva
aspectul sacru.
ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA
In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata:
- folosirea predominanta a florilor;
- utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea un
aspect monoton
- ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental,
lipsa totala a speciilor exotice,
folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul);
- pentru inlaturarea monotoniei se apela la forma elementelor
vegetale, creandu-se diferite jocuri
- imbinarea abila a speciilor alimentareutilitare (foarte des
intalniti fiind pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ;
- folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se
creaza diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori
ajungandu-se la realizarea unor adevarate scenografii si scenete
teatrale in aer liber;
- incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele
alimentare / utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)
Influentele predominante in ceea ce priveste esentele sunt cele
orientale;
Elementele minerale si micile constructii, sunt destinate diferitelor
anotimpuri, si diferitelor ore ale zilei, si erau constituite din alei, fantani,
terme ;
Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul acvatic era
intodeauna prezent, prin fantani, sau ochiuri de apa (in unele piscine erau
amplasati chiar pesti care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri).
Alte elemente decorative, prezente in gradina romana antica sunt:
vasele-decorative, vasele-containere pentru vegetatie, statuetele
TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple:
Gradinile vilelor imperiale:
- Villa lui Plinius cel Tanar Toscana
- Villa lui Hadrian de la Tivoli

Gradinile de tip parc imperial:


-Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate
-Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio)
-Gradina vilei Albana
Gradinile private
-Gradina Villei lui Vetii din Pompei
TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANI
a. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ)
b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs
de apa pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele
trasaturi prezente la vila Albana);
c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special,
neintalnit la gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si
devenea parte a gradinii (exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o
trasatura traditionala;
GRADINA ANTICA ISLAMICA
a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba.
in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de
perceptie al gradinii.
de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si Gradinile
Peninsulei Arabice.
-intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe
dezvoltarea interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara.
- aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis
utilizarea unei vegetatii luxuriante.
-incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia
fiind un factor marcant in viata populatiei islamice.
- cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice
este caracterul introvertit al acestora.
-in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cu
arhitectura, relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia din
interiorul celeilalte
-caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea
- in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa
paradisul asa cum e descris in Coran
-relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina
se stabilea o legatura foarte importanta, formand un tot unitar
influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.
CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice :
DIVERSITATEA imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o
imagine unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si
fantezie, intre sacru si profan, fizic si metafizic, urban si natural
FRUMUSETEA calitatea estetica era foarte importanta. In traditia
ismamica simtul artistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi,
pentru care frumusetea nu era un lux, ci un tel, astfel nu era gresit sa iti
decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele foarte simple.
CONSERVAREA in special a elementelor care se preocupa de mediul
inconjurator. Folosirea apei este controlata cu grija si in general este
folosita impreuna cu elemente vegetale pentru a asigura umiditatea
aerului necesara. Rolului apei in gradina islamica este importanta pentru
capacitatea de reflectie, mobilitatea si calitatile acustice
COMPLEXITATEA necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la
elementele arhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul
arhitectural sau urban (al oraselor Islamice)
INDIVIDUALISMUL este principiu de baza in lume Islamica, fiecare
persoana raspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale
unei societati particulare, se dezvolta dupa un design individual, cu
conditia ca nici un individ sa nu isi deranjeze vecinii
MULTIFUNCTIONALITATEA o gradina trebuie sa produca apa si
mancare nu numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari.
Arborii si arbustii vor produce nu numai fructe si ierburi (utilizate in
alimentatie si in scopuri medicinale), ci si umbra, reacoare si umiditate,
miscare si sunet
MODERATIA necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si
natura, umbra si soare, functiune si spatiu liber, etc

CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice


SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:
PLAN GENERAL CVADRIPARTIT ca rezultata al influentei Coranului si al
conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinand cont de
climatul arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuri de apa,
care reprezinata raurile paradisiece si care duc spre un element central, o
fantana sau un bazin.
APA este elementul central si cel mai important in gradinile islamice,
avand rol atat fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-o arie
geografica unde se intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat aspru,
in care apa aducea viata in desert. De aici, rezulta conotatiile apei in plan
spiritual.
VEGETATIA SI UMBRA raport echilibrat intre zone insorite si umbrite
in cadrul gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de inaltime
medie sau mica; se folosesc aliniamente, texturi, precum si siluete cu rol
simbolic, copaci care nazuiesc spre divinitate
PAVILIOANE prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata de
Coran, unde acestea sunt promise credinciosilor ca locuri de unde
gradina poate fi admirata
ZIDURI SI PORTI Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi
inconjurat de ziduri cu porti Coran. In afara acestei influente,
imprejmuirea gradinilor cu ziduri sau portice si dezvoltarea acestora in
corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are si un aspect functional:
impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si intimitate
pentru actiunile care se desfasoara in interiorul acestei
Peisajul cultural
-Tipologii
-Relatia cu peisajul natural si antropic
-Traditii, Obiceiuri, Sarbatori
-Port Popular
-Ornamentica
-Tipologia gospodriei traditionale
Peisajul cultural oral si imaterial
TOT CEEA CE S-A PSTRAT N AFARA DOCUMENTULUI SCRIS: PRACTICI,
OBICEIURI, CUTUME, CREDINE, EXPRESII, CUNOTINE, ABILITI CU
NTREAGA GAM DE ACCESORII (ARTEFACTE, OBIECTE, SPAIILE
CULTURALE ASOCIATE LOR)
GRADINILE IN EVUL MEDIU
GRADINILE BIZANTINE
GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE - GRADINILE MONAHALE - GRADINILE
LOCUINTELOR MEDIEVALE
GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA
-reguli compoziionale si sensuri simbolice
muni, coline
un lac cu insule, un pru cu cascad
stnci coluroase, pietre rotunjite
nisip, pietri
arbori i arbuti,
florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj
complet la o scar redus, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj:
grdin montan, grdin de muchi, grdin arid.
Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor,
sugereaz peisajul rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le
nconjoar.
n grdinile mari erau prezente i elemente construite:
poduri
pavilioane
lanterne de piatr( dup modelul corean)
ansambluri decorative din coloane de lemn
Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului;
mai mici i mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe
care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru i special constituit
pentru a induce starea spiritual pregtitoare ceremoniei cuprinde:
plante sempervirescente

roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)


garduri
pori interioare
n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional
Tematica: - Gradina de rau pietre si cascade
- Valurile marii nisip greblat
- Iarba de mlastina pietre plate si vegetatie acvatica
1.Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist
simplitatea ca norma estetica
- Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji=
suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3
pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul
contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un
tot, un microcosmos) este tipul ideal al gradinii iluzorii
- Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de manifestare,
care se regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo stilul
intermediar;
2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si
rafinamentul
Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina
ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina
miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui
vegetaia era perfect integrat peisajului;
simbolica- legata de cultul religios
arbuti modelai prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite,
ovalizate, etajate, combinate n variate compoziii volumetrice,
sugereaz elemente inerte ale peisajului (roci, munte); mase de arbuti
supuse tunderii simbolizeaz formele valurilor mrii sau peisaje colinare.
Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde
Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui
(Peisajul apei secate) la Kyoto apareau pavilioane destinate
ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip exercitiu prin care se
dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea fata de oameni si
lucruri) compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o
gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui;
drumul strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas,
prin engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie
apt de a participa la ceremonial

GRADINILE BIZANTINE:
Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in incercarea
de a manifesta puterea suvernului
Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti,
sisteme hidraulice
Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul,
mirosul) si starneau surpriza si admiratia
COMPOZITIE:
De forma patrata, inconjurate de ziduri in general din marmura
Vegetatie luxurianta
Bazine inconjurate de statui
Sculpturi decorate
Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata
Amenajari hidrauluice
Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul
bazilicilor, gradina tinde catre decorativ si artificial
Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari pelicani,
pauni, lebede, porumbei, vulturi, animale leoparzi, lei, cai, plante
palmieri, pini, curmali, flori, fructe reprezentate in maniera elenistica
Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini
Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:
Orchard gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de obicei
fructiferi
Herber gradina de ierburi (parfumate, decorative)
Hortus Conclusus gradina inchisa (termen folosit in alegoriile
religioase)
Pleasaunce gradina placerilor - complex de gradini sau parc de loisir si
petrecere a timpului liber
Wood /forestry padurea parc
Kitchen garden gradina cu plante aromate - folosite in bucatarie
Paradise termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care se
refera la curtea deschisa monastica, unde florile devin singura decoratie
ornamentala a manastirilor care in general aveau o imagine sobra
Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini
Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni, paduri, vii,
livezi
doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau
masive plantate pollarding/taierea varfurilor si coppicing /
realizarea de cranguri - plantari masive in grupuri
introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica,
nuiele sau tip urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erau
introduse in interior)
Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia
parcurs de tinerii romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era
realizat nu numai din arbusti, ci si din ierburi
Galerii, pergole, grote
-Amenajari florale decorative si partere florale de tip broderie
florala, prin impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai
tarziu in doua sectoare)
-Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate
-Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori
in ghivece sau containere tip urna)
-Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber)
-Grote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in
perioada Renasterii) decorate prin intermediul caderilor de apa,
fantanilor decorative, mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor
sculpturale si statuare)

ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM


-mare nflorire a culturii i civilizaiei europene;
-reluarea idealurilor antichitii clasice, manifestandu-se n toate
domeniile litere, arte, arhitectur, tiine.
-Leagnul Renaterii - Italia (sec. XV- XVI), de unde a iradiat in restul
Europei.
-s-a manifestat i n domeniul artei grdinilor, desprinzndu-se treptat
de modelele Evului Mediu
-grdinile europene au evoluat n direcia reconsiderrii realizrilor
antice greco-romane si renvierea tradiiilor acestora, ca urmare a
activitii unor literai, arhiteci, artiti i teoreticieni, transpuse apoi n
realizri concrete.
-aceast nou orientare a aprut nti n regiunea Florenei (Toscana),
promovat de umaniti n cursul secolului al XV-lea, culminnd apoi n
timpul secolului al XVI-lea.
- Din Italia, noile concepii au fost preluate n Frana, care ulterior i-a
creat propria art clasic a grdinilor.
-Maniera italian ca i cea francez au revoluionat grdinile Europei,
crendu-se adevrate mode si stiluri in peisagistica.
- Cele dinti creaii ale Renaterii n arta grdinilor (secolul al XV-lea) sau datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la Carregi i Fiesole) i
a peisagistilor aflai n serviciul acesto Principii de amenajare a
grdinilor in Renatere:
simetria,
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cladire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
teren cu relief n pant sau accidentat
amenajare n terase succesive
forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.
- Gradini amenajate in terase succesive, forme geometrice regulate (vila
se afla de obicei in partea superioara)
- Axul principal marcat si prelucrat minutios;
- Axele secundare sustinute de elemente de arta (sculpturi)
- Terasa superioara Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii
fasonate prin prelucrare si taieri, la inaltimi variabile
- Compozitii in unghi drept
- Compartimentari in zone functionale distincte (zona de servit ceaiul,
zona de odihna, relaxare, etc.
- Pardoseala = pietris
- Panta arbusti nefasonati
Gradina inchisa, secreta, de meditatie, odihna, interiorizare
Culoare sobra (verde), fara flori; specii persistente pin, chiparos, stejar
meridional, arbusti fasonabili (tisa, buxus, mirt)
- Vase cu arbori / arbusti exotici laur, lamai, potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA


Petrarca a relansat tema virgiliana a frumusetii provinciei si naturii
in general.
Renasterea aduce conceptia gradinii ca a treia natura se dezvolta
puternic arta gradinilor
Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor
nobiliare suburbane din jurul Romei, din locurile unde existau vechile
vile romane
Teren in panta, curbe de nivel miscate
Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat
In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura
Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu
al agriculturii, ci si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele
artei peisajului
utilizarea intensa a apei fantani arteziene, canale dirijate pe pante,
de-a lungul aleilor, cascade sau scari de apa
Secolul XVII incepe influenta stilului baroc
-Se mentine echilibrul si simetria compozitiei
-Apar liniile curbe
-Gradini de dimensiuni mari parcuri
-Efecte pitoresti, scenografice teatre de vegetatie, teatre de apa
(jocuri hidraulice si muzicale)
Grdini:
cu suprafee nu prea mari,
delimitate de ziduri,
cldirea principal (palatul, vila) particip la ordonarea general a
compoziiei,
fiind amplasate n cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief n pant
sau accidentat, grdinile au fost amenajate n terase succesive:
la Villa d`Este,
la Villa Lante,
la Villa Medici,
cu forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.
Sistematizarea etajat este subordonat :
unei axe principale de perspectiv n sensul descendent al pantei;
n lungul axei i pe terase se desfoar partere decorate cu :
desene din buxus i forme tunse,
bazine cu jocuri de ap,
canale, cascade, fntni,
statui,
vase ornamentale,
balustrade,
parapete ornamentale cu vasce i statui.
axe secundare de perspectiv sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii,
ctre alte elemente care capteaz interesul vizitatorului i aduc varietate
decorului. Statuile i fntnile, de cele mai multe ori, sunt legate de
reprezentarea alegoric a unor mituri antice.
3 tipuri de perspective:
Descendenta de la vila catre gradina
Ascendenta - catre vila
Indepartata depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele
peisaj
Vegetaia este tratat, de asemenea, arhitectural, subordonndu-se
compoziiei geometrice:
arbori plantai n linie, ziduri verzi
garduri vii, borduri tunse
arbuti modelai n forme geometrice - alctuiesc un decor armonios
organizat, care ncnt prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE FRANTA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC


FRANCEZ CARACTERISTICI GENERALE - interes crescut pentru spiritul
antic - terasarea terenului cu diferente mici de nivel, astfel incat
relieful era mai putin accentuat si chiar plan - au imbogatit si
diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si modelele de
partere Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat
in spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa
disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au
pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si
una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una
dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii
CARACTERISTICI GENERALE Schimbarea de la stilul medieval s-a produs
in a doua jumatate a secolului al XVI-lea
Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in
spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive
Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe
cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi
timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit
una dintre trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii
CARACTERISTICI:
Coeziune intre cladire si gradina
Sistematizarea compozitiei in functie de un ax dominat de o alee
centrala
Modelarea terenului in terase largi
Partere decorate cu flori
Canalele ca elemente ale compozitiei
GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii gradinii
peisagere, au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini,
in mod particular, in gradinile romane.
In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval,
inchise intre ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand
animale si chiar oameni (preluare a stilului particular olandez).
Influente ale altor stiluri
Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si
Franta (in mod special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia),
unde se punea problema transformarii gradinii monastice intr-o gradina
a placerii.
Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui
Tudor (1485-1503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele
exemple semnificative de gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch,
Packwood House, si mai tarziu Parcul St James - cel mai vechi parc
existent.
Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon
de Caus
Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch,
Hampton Court, Theobalds, Wimbledon
Gradina individuala reprezentativa: Wilton
APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE
coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte
mult imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care
erau aduse in fiecare zi din India, America, Insulele Canare
tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale
pentru cresterea plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de
la Holborn - o faimoasa gradina stiintifica)

GRADINA IN BAROC
GRADINILE CLASICE FRANCEZE
Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene, imbogatite la
nivel decorativ
Primele gradini castelele de pe Valea Loirei - Amboise, Blois, Gaillon,
Chenonceaux terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat)
Valea Loirei zona foarte impadurita parcuri de vanatoare a
determinat defrisarea unor suprafete mari in care s-au amenajat parcurile
castelelor
Gradina Franceza dominatie totala asupra naturii; are loc progresul
geometriei si perspectivei ( Boyceau, Mansart, le Notre Tratat du
jardinage selon le principes de la nature et de lart)
Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central, partere florale,
boschetele, formele patrate, capetele de perspectiva toate fiind
articulate cu constructia care domina ansamblul.
CARACTERISTICI:
Parc pentru promenada, festivitati, spectacole
Decorativismul cu influente orientale (de tip covor oriental) desene
colorate din flori - mozaicuri
Geometria este imbogatita cu linia curba
Terase putin denivelate
Sistem de axe ce deschid perspective
Puternica legatura intre arhitectura si gradina acelasi mod de gandire,
continuare a spatiului arhitectural in spatiul gradinii
Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate)
element reluat de urbanismul Haussmanian Rond Point / Place dEtoile)
Stil complet artificial parcuri foarte scumpe, necesita intretinerea
permanenta, dificila.
PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE
Influente ulterioare in istoria gradinilor:
Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court
CARACTERISTICI PRINCIPALE
TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI
DESFASURAREA PE SPATII VASTE
AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA
AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA
TEREN TERASAT, CU DIFERENTE DE NIVEL MICI
SIMETRIE FATA DE AXE
GEOMETRIE
AMENAJARE GRADATA
ALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATE
LE NOTRE FIGURA REMARCANTA A EPOCII
Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce
Principii compozitionale
Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei
Stabilirea perspectivei dominante
Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale
Modelarea terenului
Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori
pozitionati geometric
Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor
elemente, cat si prin varietate
Suprafete plane de apa bazine si canale
GRADINA BAROC - Italia
Principii:
simetria
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cldire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
teren cu relief n pant sau accidentat
amenajare n terase succesive
cu forme geometrice regulate
susinute de ziduri ornamentate

legate prin scri i rampe


compoziia arhitectural- cu atenuarea schematismului rigid, dup
criterii ortogonale, caracteristic secolului al XVI-lea
trasee rectilinii sunt mbinate cu linii ample, curbe
S-a renunat la excesiva disciplinare a arborilor lsndu-i s se
dezvolte liber, ceea ce a contribuit la o bun legtur cu peisajul
ambiant.
Dimensiunile grdinilor s-au mrit, tinznd ctre transformarea n
parcuri.
S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participnd n msur
mai mare la organizarea compoziiei.
i ornamentaia grdinilor au aprut schimbri, reflectnd gustul
pentru bogia decorului i pentru efectele pitoreti i scenografice
specifice epocii baroce.
Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grdini au cedat
locul elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase.
Au aprut grotele artificiale, fntnile cu stnci i teatrele de apcompoziii arhitecturale n care se asociaz statui, roci i ap n micare
(jocuri hidraulice i muzicale), integrate ntr-o construcie decorativ cu
nie (avnd de obicei i funcia de zid de sprijin).
Acestei perioade i aparin numeroase creaii, printre care:
grdina Vilei Doria Pamphili (Roma)
grdina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlo
grdinile Boboli (ale palatului Pitti din Florena)
- arh. peisagist Tribolo Niccola
grdina vilei Gamberaia (lng Florena)
- arh. peisagist Capponi Family
grdina vilei Garzoni ( Collodi)
- arh. peisagist Garzoni Romano
Isola Bella (insul n lacul Maggiore , amenajat n 9 terase)
- arh. peisagist Borromeo Count Carlo III
Gradinile sunt impresionante prin unitatea i armonia de ansamblu,
precum i prin strlucirea i varietatea decorului, nnobilat de
numeroase opere de art.
Portugalia avea in secolul XVII UN PROFIL INDIVIDUAL
NU CULTIVA GRADINILE PATIO
IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE ALEGRETES, INTALNIM
TEME SPECIFICE PORTUGHEZE, PRECUM CEA A BAZINELOR TERASATE
IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE SAU UN
PERETE ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA, CU ACELE AZULEJOS
ADUSE DE ARABI IN EUROPA.
LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU
FLORI, PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI VII, CA SA SUPLINEASCA
LIPSA FLORILOR IN GRADINA, IN SEZONUL FOARTE CALD.
ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE
DCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI
GRADINI
EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII EUROPENE

GRADINILE IN SEC XVIII- XIX STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC


Inceputurile stilului liber peisagist
Idea de intoarcere la anumite valori mistice
Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste)
Reapare ideea de minimalizare
Se constituie in Anglia stilul liber/peisagist englezesc
suprafetele devin - mari si neleimitate
Inceputul catre trecerea STILUL LIBER
Castelul Howard - inceputul sec 18 - fara compozitie ,aduna la un loc
parcuri, lacuri, constructii
- o percepere a elementelor
Primul gest de ordonare a acestui stil se presupune a fi parcul Stowe
structura pentagon (dupa structura miedievala ca de cetate)
arh. BRIDGEMAN
contrazice unghiul drept alea de promenada
Crearea unei zone libere
Parterul inlocuit cu o pajiste
Contrazicerea unor semne de limbaj
Se desfinteaza ingradirea plantatia este lasata libera
Stilul liber opereaza cu contraste, fiecare element vegetal volumetrie, contrast
Gradiile englezesti compozitie peisagistica libera, bazata pe
conservarea unor portiuni autentice de padure, in care arhitectul
intervine prin trasarea de alei, crearea de ritmuri numai aparent
naturale, conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului si
combinarea cu vaste suprafete de gazon, special plantat si ingrijit
Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii, impus de
traditiile medievale si de modelele renasterii si a baracului, a constat in
suprimarea tunderii arborilor, marirea spatiului prin eliminarea zidurilor
de incinta si inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel legarea de peisajul
inconjurator .
Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman,care a initiat acste
modificari, reprezinta o etapa de tranzitie, cu pastrarea axei centrale
dominante, dar cu atenuarea regularitatii schemelor clasice: absenta
parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi, absenta canalelor si, mai
tarziu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare, cursuri de apa,
grupari libere ale vegetatiei. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A
STILULUI
- TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST, AJUNGE LA 2 - 3m
- DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE, INSALUBRITATEA
ORASULUI) PROMOVAREA PARCULUI PLAMANUL VERDE AL
ORASULUI- Apare parcul public secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes
Chaumont in NE Frantei)
- INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF, MINIGOLF, CRIKET)
- APA FOLOSITA IN MISCARE, IN FORMA NATURALA - EX: IAZ, HELESTEU
STILUL LIBER
GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE
Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 intr-un context generat
de puternice schimbari produse pe parcursul inceputului de secol:
Extinderi catre orient China, si occident America influente in arta
gradinile chinezesti, filosofie (ex. confucianism)
Aparitia industriei se promoveaza alte tipuri de peisaje
Curente filosofice noi aduc in discutie dragostea fata de natura
Blaise Pascal
Literatura dorinta intoarcerii catre natura - J.J. Rousseau La
nouvelle Heloise; John Milton Paradisul pierdut
Pictura de peisaj Claude Lorrain
Politica monarhia este inlaturata se deschid alte orizonturi
Contextul favorizeaza ROMANTISMUL reactie impotriva
rigiditatii, exactitatii predispozitie spre visare, emotie
Stilul liber promoveaza NATURA, realizeaza SCENOGRAFII,
induce EMOTII spatiu ce contine mesaje, simboluri
PRINCIPII COMPOZITIONALE:
Contrazic axialitatea; Teren denivelat, necontrolat
Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa

Plantatia majora fluida, continua


Inserarea de grupuri vegetale decorative colorit, talie, textura
Elementele decorative sunt romantice obeliscuri, pagode, arcuri de
triumf
Contururi estompate, contraste de lumina si culori
Utilizarea apei helestee, apa curgatoare, vegetatie acvatica
Se mizeaza pe efecte culoare, lumina, volumetrie
SECOLUL XIX
observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale
Se dezvolta gradinile botanice, amenajari de tipul rozariilor
Are loc o rafinare a stilului
Contextul: tripla revolutie industriala, urbana, democratica
Tendinte:
O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat
Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice
Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private.
Perioada parcurilor urbane
Parcurile Montsouris, Buttes Chaumont, Monceau, Bois de Boulogne,
Bois de Vincennes Paris
Parcul tete dOr Lyon proiectat de fratii Buhler,
Central Parc New York
aparitia orasului industrial democratic (Haussmann Paris)
TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE
GRADINII PEISAGERE:
REZUMAND ESENTIALUL, STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE CARACTERIZEAZA
PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE SI CELE CONSTRUITE
SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL
EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA, UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN
EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE
IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU NEREGULARITATEA
CU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI TERITORIU ELEMENTE DE
PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT
SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A
TERENULUI: RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT, INTERVENINDU-SE NUMAI
CU MODIFICARI DE DETALIU, PENTRU REALIZAREA ARMONIEI FORMELOR
TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE PITORESTI
ADANCIREA VAILOR, SUPRAINALTAREA COLINELOR, IMPLANTAREA DE ROCI,
CREAREA DE PANTE LINE, CONCAVIZAREA PELUZELOR (VALONAMENTE) ETC.
PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE, INTRODUCEREA ROCILOR IN COMPOZITIE, SE
FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT, DUPA MODELELE OFERITE DE NATURA, PRIN
CREAREA DE MASE DE ROCI, GROTE , CASCADE.
APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE LACURI, RAURI,
PARAIE, CASCADE OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE; ELE SUNT
ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA;
PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI SI
GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT, PALCURI, EXEMPLARE
SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA VARIETATE IN
PLANURI SUCCESIVE, ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE PELUZELOR
INIERBATE.
VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII DE
VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE PEISAJUL
EXTERIOR
ALEILE AU TRASEU LIBER, DESENAT IN LINII SINUOASE, CONTURAND ARII LARGI.
ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE INCAT NU SE
SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE STILUL CLASIC, UNDE
DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL VIZUAL)
IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE IN
NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI,
CHIOSCURI, PAVILIOANE RUSTICE, MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE
EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC, UNEORI RUINE, FANTANI, ZIDURI,
SCARI, IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. ACESTEA SE INTEGREAZA PEISAJELOR
CREATE, FARA OSTENTATIE, COMPLETANDU-LE SI IMPRIMANDU-LE ANUMITE
TRASATURI: ROMANTICE, PITORESTI, RUSTICE.

STILUL MODERN - mixt (eclectic) in arta gradinilor


reunete caracteristicile grdinilor rectangulare i a celor peisagere
a aprut ca urmare a cerinelor epocii, fr a putea fi atribuit unui
creator anume.
transformarea peisager a unor vechi amenajri clasice crora nu li s-a
putut schimba n totalitate caracterul, a dus la mbinarea celor dou
metode de compoziie n cadrul aceluiai parc
iniial aceste transformri nu s-au sudat ntr-o compoziie unitar, dar
au trezit interesul pentru posibilitile mai variate pe care le oferea o
astfel de asociere
primele amenajri mixte s-au fcut n a doua jumtate a secolului al
XVIII-lea n Frana, la Paris: BAGATELLE, MONCEAU
CARACTERISTICI - Stilul mixt, numit i stil compozit, se caracterizeaz
prin:
rezolvarea unor zone ale parcului sau grdini n stil geometric i a
altora n stil natural, cu tranziii armonioase ntre ele, alctuind un
ansamblu unitar.
amenajare geometric
centrele de compoziie
Intrrile
zonele situate n lungul unor axe principale de perspectiv
unele inserii importante de alei
spaiile din vecintatea cldirilor se amenajeaz geometric
manier liber, peisager
restul amsamblului
ntre zonele cu rezolvri stilistice diferite nu exist o difereniere
net n toate aspectele compoziionale
mbinnd unele elemente comune amenajrilor peisagere
sectoarele tratate regulat se leag firesc i armonios de cele libere,
ordonarea compoziie ntr-o manie mai simpl.
Astfel, ansamblurile de partere, decorate cu rabate de flori i bazine
geometrice pot fi ncadrate de peluze n care vegetaia arborescent
este dispus liber: masive cu liziera neregulat, grupuri i exemplare
izolate repartizate n mod echilibrat, dar nesimetric, de o parte i de alta
a parterelor.
un parc mixt poate avea mai mult atractivitate, prin:
varietatea scenelor de peisaj n care se pot mbina deopotriv aspecte
ale ordinii estetice geometrice( pn la exprimarea caracterului
arhitectural) i aspecte pitoreti sau romantice
succesiunea zonelor de tranziie stilistic ofer, de asemenea, moduri
diferite de asociere a elementelor de construire a peisajului
unitatea compoziiei se realizeaz prin :
modalitile de organizare spaial
modelrile de relief
aranjamentul plantaiilor.
stilul mixt permite o mai mare libertate a soluiilor
el se adapteaz mai bine cerinelor de amenajare a parcurilor publice
multifuncionale
cuprinde numeroase dotri i sistematizri secundare, mai ales n cazul
suprafeelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.
Caracteristica ce definete noul mod de amenajare a grdinii
optarea n zonele reprezentative i n cele destinate marelui public,
pentru tratarea geometric care:
poate asigura monumentalitatea
pune mai mult n valoare construciile( ce ocup cel mai adesea tocmai
partea central a ansamblului)
permite profile transversale largi
necesare accesului la echipamentele pentru spectacole
manifestri sportive
expoziionale,cu sute sau mii de vizitatori
platforme generoase n faa cldirilor semnificative ale parcului sau n
jurul unor obiective decorative majore ca lucrrile de art monumental
sau fntnile-spectacol.

n general, tratarea geometric este mai substanial la scuaruri i mai


diminuat la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa
pn la 60-70% din totalul suprafeei.
De reinut este i faptul c n cazul grdinilor urbane, stilul geometric, nu
a fost utilizat foarte mult n secolul XX
tratarea liber :
prseste centrul major de interes al compoziiei
organizarea circulaiei
a spaiilor funcionale
natura este de tot mai puin prelucrat sau chiar acuzat( prin
sistematizarea vertical, dispunerea suprafeelor de ap)
unde perspectivele lungi sunt evitate
unde construciile nu mai au amploare i sunt reduse ca numr
unde se creaz ambiana adecvat pentru plimbarea solitar
evadarea din urban i cotidian
contemplaie
meditaie.
Prelund din cele dou stiluri asociate ntr-o singur compoziie,
elementele decorative dezvolta o gama variata de posibiliti.
Vegetalul
se supune i el acelorai reguli.
n partea de primire reprezentativ, paleta cromatic a florilor atinge
cota maxim (ocupnd partere, bulingrine, succesiuni de terase)
arbuti i arbori sunt alei dup ofertele decorative
posibilitile de prelucrare a coroanei
se acuz perspective
se creaz fundaluri (pentru construcii sau sculptur)
se caut ritmuri si armonii in mineral/vegetal
n zonele destinate evadrii din urban, se va urmri n schimb, cu
predilecie, pitorescul, naturalul

GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de gradini sa


descompuna gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri /
conceptuale.
Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi
geometrii - pentru a amplasa poezia de beton, pentru a: construi o
camera de sticla, ptr a utiliza plante netraditionale, atipice, ptr a
transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr-o fantana).
transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura
postmoderna
Din punct de vedere geometric, postmodernismul este asociat cu
deconstructivismul geometric.
Gradina Japoneza
Folosind toate elemente din natur, gradina se supunea
astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a
gradinii)

-Februarie - sarbatoarea Prunului Inflorit Cel care infrunta gheata


-Martie luna florilor de piersic; Aprilie sarbatoarea ciresului japonez
-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei
mai vechi familii camp de glicine); Iunie stanjeneii; iulie lotusi;
august si septembrie hibiscus; Octombrie crizanteme (emblema
multor imparati japonezi); noiembrie si decembrie camelia si floarea
de ceai
-reguli compoziionale si sensuri simbolice
muni, coline
un lac cu insule, un pru cu cascad
stnci coluroase, pietre rotunjite
nisip, pietri
arbori i arbuti,
florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj
complet la o scar redus, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj:
grdin montan, grdin de muchi, grdin arid.

Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor,


sugereaz peisajul rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le
nconjoar.
n grdinile mari erau prezente i elemente construite:
poduri
pavilioane
lanterne de piatr( dup modelul corean)
ansambluri decorative din coloane de lemn
Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului;
mai mici i mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe
care vizitatorul le parcurge succesiv. Decorul mai sobru i special
constituit pentru a induce starea spiritual pregtitoare ceremoniei
cuprinde:
plante sempervirescente
roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)
garduri
pori interioare
n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional
Tematica: - Gradina de rau pietre si cascade
- Valurile marii nisip greblat
- Iarba de mlastina pietre plate si vegetatie acvatica
Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist
simplitatea ca norma estetica
- Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji=
suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3
pietre ce se unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul
contemplatorului care prin meditatie se identifica cu gradina si devine un
tot, un microcosmos) este tipul ideal al gradinii iluzorii

- Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de manifestare,


care se regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo stilul
intermediar;
2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si
rafinamentul
Tipuri de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina
ceremoniei ceaiului, gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina
miniaturala, gradina Bon Chei, gradina Kara San Sui
n grdinile japoneze, vegetaia era perfect integrat peisajului;
cirei japonezi, legai de cultul religios; pini; ienuperi; arbuti de ceai;
camelii; azalee; bambus, fac parte din decorul vegetal tradiional alturi
de numeroase specii de flori, ferigi, muchi.
n aranjamentul spaial al grdinilor s-au introdus arbuti modelai
prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate, etajate,
combinate n variate compoziii volumetrice, sugereaz elemente inerte
ale peisajului (roci, munte); mase de arbuti supuse tunderii
simbolizeaz formele valurilor mrii sau peisaje colinare.
Gradina pavilioanelor: auriu,argintiu;rosu,verde
Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui
(Peisajul apei secate) la Kyoto
pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen budista - tip
exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea
fata de oameni si lucruri)
compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o gradina; un
pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul
strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin
engawa , pana in pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de
a participa la ceremonial