UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICA
INGINERIE DE PRECIZIE SI MANAGEMENTUL CALITATII

ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII

Gazul Natural Lichefiat si Impactul asupra Mediului

TANCA MARIUS
GRUPA 2M3_11

Cuprins
Cuprins.............................................................................................................................................2
1.

2.

Notiuni Introductive.................................................................................................................3
1.1.

Definitie............................................................................................................................3

1.1.

Scurta Prezentare a Gazului Natural.................................................................................4

1.2.

Lichefierea........................................................................................................................7

1.2.1.

Notiuni Generale........................................................................................................7

1.2.2.

Depozitare..................................................................................................................7

1.2.3.

Transport....................................................................................................................9

1.3.

Scurt Istoric.....................................................................................................................10

1.4.

Impactul asupra Mediului Inconjurator...........................................................................11

Bibliografie.............................................................................................................................13

1. Notiuni Introductive
1.1. Definitie
Analiza calitativa si cantitativa a gazului natural este un aspect important in comertul cu
gaz natural unde cunoasterea compozitiei si a calitati acestuia este necesara pentru determinarea
densitatii si puterea calorifica neta a gazului natural. Cu ajutorul acestor parametri se calculeaza
energia transferata atunci cand exista schimburi de gaz natural intre client si furnizor. [1]
Primul pas si in acelasi timp si cel mai important din analiza gazului natural este
extragerea probei si vaporizarea acesteia unde cea mai mica eroare poate avea urmari costisitoare
in tot procesul de analiza a gazului natural.
Una dintre cele mai intalnite metode de transportare a gazului natural este sub forma de
gaz natural lichefiat (GNL). Acesta prezinta multe avantaje printre care un cost mai redus al
transportului si un risc mai scazut de explozii.
Un sistem de analiza calitativa a gazului natural este compus din :
-

Sonda
Sistem primar de conditionare a probei
Sistem secundar de conditionare a probei
Analizor
Aceasta configurarea poate fi supusa unor schimbari tinandu-se cont de preferintele
clientului sau legislatia in vigoare prezenta in zona geografica unde o sa functioneze sistemul.
Sonda este introdusa in linia de transport a gazului si are rolul de a colecta un esantion pentru
masurare. Sistemul primar de conditionare a probei are rolul de a vaporiza gazul natural lichefiat
si de ai controla parametri importanti cum ar fi presiunea si temperatura. Aceste doua
componente se afla de obicei amplasate direct pe linia de transport a gazului. Sistemul secundar
de conditionare a probei pregateste proba pentru introducerea acesteia in analizor care la randul
lui analizeaza compozitia gazului.[2]
In cazul unui transfer de gaz natural cel mai important parametru monitorizat de catre
partile implicate este energia transferata care conform LNG Custody Transfer Handbook se
masoara in MMBTU sau milioane de Brithish Thermal Units. Energia transferata se calculeaza
cu urmatoarea formula:
3

E = ( VGNL x D GNL x Qs GNL ) - EGaz Inlocuit [3]

VGNL - Volumul gazului transferat, masurat in m3
D GNL - Densitatea gazului transferat masurata in kg/m3
QS GNL - Puterea Calorifica Bruta masurata in MMBTU/kg
EGaz Inlocuit - Energia gazului inlocuit
Acuratetea oricarei masurari este definita de catre Vocabularul International al Metrologiei ca
si aproprierea dintre rezultatul unei masuratori si valoarea adevarata a masurandului.[4]
Acuratetea masurarii este deosebit de importanta atunci cand se realizeaza transfer de gaze
naturale din cauza ca sunt implicate cantitati si sume uriase. De exemplu daca la o statie de
pompare care este proiectata sa incarce 50000 de litri pe minut de petrol avem o eroare de
0.1% se ajunge la o eroare de 72000 de litri pe zi. Daca ne raportam la un an de functionare a
pompei cu o astfel de eroare si luam in considerare pretul petrolului de 105 $/baril se ajunge la o
diferenta de 17 milioane de dolari pe an. Aceasta diferenta poate afecta in functie semnul erorii
clientul sau furnizorul. Din cauza acestor sume mari implicate in aparitia erorilor se prefera
investitii mari in sisteme de masurare care functioneaza cu acuratete si precizie.
1.1. Scurta Prezentare a Gazului Natural
Gazul natural este un amestec de hidrocarburi in care predomina metanul (CH4), nu are
culoare si este inodor. In comparatie cu alte surse de energie este mai sigura si polueaza mai
putin. Este utilizat in principal ca si combustibil, insa este o sursa importanta de hidrocarburi
pentru industria chimica.[7]

Avantajele gazului natural:[8]

-

Polueaza mai putin in comparatie cu alte tipuri de combustibil cum ar fi petrolul sau carbunele.
Arderea acestuia este mai curata si se elimina mai putini poluanti in atmosfera.[9]
Combustibil

Kg CO2 / 106 BTU

Carbune

103.6

Motorina

73.1

Benzina

71.3

Propan

63

Gaz Natural

53

Este mai abundent in natura in comparatie cu alte combustibile

Ofera o siguranta mai mare din punct de vedere al riscului de explozie in comparatie cu propanul

sau alte combustibile

Este mult mai versatil. Se foloseste ca si combustibil dar si pentru: productia de amoniac,
industria ingrasamintelor chimice.

Dezavantajele gazului natural [10]:

-

Este inflamabil si toxic: scurgerile de gaz natural s-au dovedit a fi foarte periculoase deoarece pot
cauza explozii sau daca este inhalat are efecte toxice asupra corpului omenesc. Lucru care
inrautateste situatia fiind faptul ca gazul natural este inodor, exceptie atunci cand se introduce in

acesta o cantitate mica de mercaptan.

Impactul asupra mediului: Prin arderea gazului natural se elibereaza in atmosfera dioxid de
carbon, monoxid de carbon si alti compusi care contribuie la creseterea efectului de sera. Chiar
daca arde mai curat in comparatie cu alti combustibili, eliberarea metanului in atmosfera este mai

periculoasa deoarece acesta este de 21 de ori mai periculos decat dioxidul de carbon.
Este o sursa de energie finita care nu poate fi considerata ca o solutie pe termen lung pentru
asigurarea energie necesare.
Necesita investiti considerabile pentru extragere, transport si depozitare.
Gazul natural este un combustibil fosil si o sursa de energie neregenerativa care s-a
format in urma cu 200-400 milioane de ani prin degradarea materiei organice la conditii extreme
de presiune si temperature.
Gazul natural este utilizat in principal ca si combustibil sau materie de baza in mai multe
industrii. Este folosit ca:
-

Generarea de energie electrica

Productia de Hidrogen
Combustibil pentru autovehicule
Uz domestic
Ingrasamant
Combustibil pentru avioane
Productia de sticla, vopsea, plastic, etc.

1.2. Lichefierea
1.2.1. Notiuni Generale
In ultimi ani industria gazului natural a prezentat o crestere considerabila din cauza
emisiilor mici care rezulta din arderea acestuia si randamentul marit pe care il prezinta in
generarea curentului electric. Pentru a avea mai usor acces la cantitati mari de gaz natural a fost
dezvoltata industria gazului natural lichefiat. Cel mai important avantaj introdus de lichefierea
gazului natural este usurinta cu care se transporta cantitati mari de gaz natural oriunde in lume.
Inainte de lichefierea gazului natural si transportarea acestuia pe cale maritima, gazul era
transportat in cea mai mare parte prin conducte care faceau legatura intre furnizor si client.[5]
6

Lichefierea este transformarea de stare inversa vaporizarii, adica trecerea din starea de
vapori in stare lichida. Acest proces rezulta in urma cresterii presiunii asupra unui gaz, fortand
moleculele acestuia sa se aproprie iar prin scaderea temperaturii se elimina destula energia pentru
trecerea in stare lichida.[6]
Metanul, componenta cu cel mai mare procent din compozitia gazului natural lichefiat
are urmatorii parametri critici: temperatura critica tcr = - 82.5C, respectiv Tcr = 190.65K si
presiunea critica pcr = 46.29 bar. La o presiunde de 1 atmosfera, temperatura de
lichefiere(vaporizare) este de tv = -161.7 C, respectiv Tv = 111.45 C. Avantajul lichefierii
gazului natural reiese din faptul ca volumul unui kg de metan lichid, la presiunea p = 1 atm si
temperatura t = -161.7 C este de 615.41 ori mai mic fata de volumul ocupat de aceiasi masa,
aflat in stare de gaz la o presiune p = 1 atm si temperatura t = 15 C.[23]
1.2.2. Depozitare
Gazele naturale lichefiate se depoziteaza la o presiune p = 1.02 bar (doar cu putin mai
mare decat presiunea atmosferica). Temperatura la care se incearca mentinerea gazelor naturale
lichefiate este temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii de 1.02 bar, adica -161 C. La
acesti parametri, volumul specific al lichidului este 0.00236448 m3/kg, iar densitatea este 422.94
kg/m3 . Cand vine vorba de asemenea temperaturi, otelurile devin fragile iar din aceasta cauza
recipientele destinate depozitarii gazului natural lichefiat nu pot fi presurizate.[5] In figura se
poate observa constructia unui rezervor pentru gaz natural lichefiat.[24]

Fig. 1.1 Depozit de GNL construit in sol. (1) - capac rezervor din beton armat;
(2) - acoperis din otel; (3) punte suspendata; (4) izolatie cu vata minerala;
(5) izolatie poliuretan; (6) membrana din otel inoxidabil; (7) perete lateral
din beton armat; (8) perete de siguranta din beton armat (9) sistem de
incalzire lateral; (10) baza bazinului din beton armat; (11) sistem de incalzire primar;
(12) strat de pietris;
Cantitatile mari de gaz natural lichefiat se realizeaza in rezervoare care functioneaza in
regim izoterm, la temperaturi de saturatie corespunzatoare presiunii la care are loc stocarea.
Regimul izoterm impune mentinerea unei temperaturi constante, foarte joase. Chiar daca
rezervoarele sunt construite pentru a putea face fata temperaturilor foarte joase, transferul de
caldura cu mediul inconjurator nu poate fi minimalizat in totalitate. Caldura primita de catre
gazul natural lichefiat stocat in rezervor duce la vaporizarea unei cantitati de lichid. Acest
fenomen poarta numele de Boil-Off[5] . Acesti vapori trebuie eliminati continuu din rezervor
pentru a evita cresterea presiunii si pericolele care apar odata cu ea. Utilizare acestor gaze difera
in functie de tipul rezervorului. In cazul depozitelor cu functionare permanenta, gazele provenite
din urma vaporizarii, sunt evacuate, comprimate si injectate in reteaua de distributie sau de
transport. Daca este vorba de vase maritime de transport, gazul provenit din vaporizare este
folosit ca si combustibil in retelele de turbine cu gaze.
8

1.2.3. Transport
Transportul gazelor naturale lichefiate se desfasoara in regim izoterm, la o temperatura
foarte scazuta, de aproximativ -161.5 C, corespunzatoare unei presiuni cu putin mai mare decat
presiunea atmosferica. Lichefierea gazelor se realizeaza in tarile producatoare, dupa care
transportul spre tarile consumatoare se realizeaza pe cale maritima. Drumul gazului natural se
poate observa in figura 1. . Viata gazului natural incepe prin extragerea acestuia dupa care este
transportat printr-o retea de conducte unde urmeaza a fi separat de componentele mai grele si
curatit de impuritati. In statia de lichefiere gazul este transformat in lichid prin racirea acestuia la
-162 C si scaderea volumului de pana la 600 de ori. Urmeaza incarcarea lichidului in vase
construite special pentru transportul maritim in regim izoterm. Dupa transportul gazului natural
lichefiat urmeaza stocarea acestuia in rezervoare pentru ca mai tarziu acesta sa fie regazificat cu
ajutorul unor vaporizatoare. Ultima etapa din viata gazului natural este transportul acestuia prin
conducte spre consumatori[25].

Fig. 1.1 Traseul parcurs de gazul natural

Navele care transporta gaz natural lichefiat se numesc metaniere. Acestea au o constructie
speciala care trebuie sa asigure un schimb de caldura minim intre continutul rezervoarelor si
mediul exterior.[5]

Fig. 1.2 Metanierul Arctic Princess cu o capacitate de 122000 tone gaz natural lichefiat
Ca si combustibil pentru aceste vase se foloseste de obicei gazul natural rezultat in urma
vaporizari partiale a gazului natural lichefiat. O cantitate de pana la 0.3 % din totalul de gaz
natural lichefiat se vaporizeaza pe durata unei zile.
Transportul maritim al gazului natural lichefiat impune o serie de masuri de siguranta
deosebite. Cele mai importante dintre acestea sunt urmatoarele:
-

dotarea rezervoarelor de gaz natural lichefiat cu supape de siguranta;

stabilirea unor viteze maxime admise de deplasare a navei pe apa;
un nivel inalt de pregatire impotriva incendiilor;
existenta pe nava a unei rezerve de gaz inert (azot lichid) sau generator de gaz inert;
navele incarcate partial nu au voie sa circule;

1.3. Scurt Istoric

Descoperirea gazului natural dateaza inca din cele mai vechi timpuri. Era considerat de
catre oameni o manifestare supranaturala. Utilizarea gazului natural a aparut in jurul anului 2500
i.Hr., in China unde cu ajutorul tevilor confectionate din bambus, gazul natural era transportat
pentru a folosi la fierberea apei sarate din ocean pentru sare.
Gazul natural era necunoscut in Europa pana in anul 1659 cand a fost descoperit in
Anglia. In anul 1815 gazul natural a fost descoperit in Statele Unite, Charleston in timpul unei
sapaturii care avea scopul extragerea sarii. In 1821, a fost sapat primul put de gaz natural de catre
William Aaron Hart. Acesta era acoperit de un butoi mare si gazul era transportat cu conducte
10

confectionate din lemn, care mai tarziu au fost schimbate cu conducte din plumb. Prima
compania de gaz din lume a fost Fredonia Gas Light Company in 1858.[7]
In secolul 19 gazul natural a fost folosit in principal pentru iluminat, insa odata cu
inventia lui Robert Bunsen care mai tarziu este cunoscuta ca si bec Bunsen, s-a deschis orizontul
pentru noi utilizari a gazului natural. Odata cu construirea unei retele mai ample de conducte in
secolul 20, utilizarea gazului natural s-a extins la gatit si generarea de curent electric.[11]

1.4. Impactul asupra Mediului Inconjurator

Chiar daca gazul natural este un combustibil fosil care arde curat in comparatie cu
petrolul sau carbunele, efectele acestuia asupra mediului inconjurator nu pot fi trecute cu
vederea. Arderea curata a acestuia nu il face mai putin periculos pentru incalzirea globala decat
petrolul.
Daca ar fi sa comparam o centrala energetica care functioneaza cu gaz natural, aceasta ar
elibera cu 60% mai putin dioxid de carbon in atmosfera decat o centrala care foloseste ca si
combustibil carbunele.[12] Daca luam in considerare emisiile eliberate de o masina care foloseste
gaz natural, acestea sunt intre 15 si 20 % mai mici decat cele obtinute in urma arderii benzinei.[13]
Uitandu-ne doar la aceste date am putea afirma faptul ca gazul natural este o sursa de energie
sigura si mai curata in comparatie cu sursele de energie traditionale. Insa emisiile provenite din
furnale si tevi de esapament spun doar o mica parte din aceasta poveste.
In forarea,extragerea si transportarea gazului natural se ajunge la eliberari considerabile
de gaz in atmosfera. Metanul, componenta principala a gazului natural, este un gaz mult mai
periculos din privinta incalzirii globale decat dioxidul de carbon. Pentru ca industria gazului
natural sa aiba un efect asupra incalzirii globale mai mic decat petrolul sau carbunele, trebuie ca
scurgerile in atmosfera sa fie sub 3.2% din productia totala.[14] Tehnologia necesara penrtu
minimalizarea acestor pierderi exista, insa pentru implementarea ei este nevoie de investitii mari
si de noi reglementari din partea guvernelor.[15]
Arzand mai curat decat alti combustibili fosili, gazul natural produce cantitati neglijabile
de sulf si mercur. Din arderea lui rezulta oxizi de nitrogen (NOx), care duc la formarea cetii care
se observa in unele orase mari care sufera de poluare excesiva. Emisiile acestea sunt totusi la un
nivel mult mai scazut in comparatie cu cele rezultate din folosirea benzinei sau a motorinei.Un
studiu realizat de catre Departamentul de Energie al Statelor Unite arata ca pentru 10000 de case
11

alimentate cu energie provenita din folosirea gazului natural in locul carbunelui, s-au redus
emisiile cu 1900 tone de NOx si 3900 tone de SO2 in timp de un an.[16] Reducerea acestor emisii
are o legatura directa cu calitatea aerului deoarece poluantii respectivi au ca si urmari cazuri de
astm, bronsita, cancer de plamani sau boli de inima.
In ciuda acestor beneficii, industria gazului natural poate avea si un efect negativ asupra
mediului inconjurator. In locurile de extragere a gazului natural s-au inregistrat cresteri ale
concentratie de praf si ozon din atmosfera, poluanti care au efecte grave asupra sanatatii si e
mediului inconjurator[17].
Cel mai mare impact asupra mediului inconjurator il are fracturarea hidraulica. Prin
aceasta tehnica se urmareste extragrea gazului natural si a petrolului prin injectarea unui amestec
format din apa, nisip si aditivi in piatra la o presiune foarte mare. In urma acestei injectari gazul
este extras mai usor din zone unde se considera imposibila extragerea lui.[18] Cele mai importante
urmari ale fracurari hidraulice sunt : emisii de metan in atmosfera, consum mare de apa, risc
mare de cutremure si poluare fonica.[19] Emisiile de metan sunt cea mai mare problema din punct
de vedere al mediului inconjurator, aceastea avand un potential negativ mult mai mare decat
dioxidul de carbon. In Uniunea Europeana s-au introdus legi care nu accepta emisii de metan in
productia de gaz natural.[20] Consumul de apa necesar fracturarii este un alt aspect care scade
popularitea acestei metode, un singur put de forare necesita in jur de 20000 m3 de apa pe toata
durata vietii.
In data de 23 octombrie 2015 s-a sesizat inceputul celui mai mare dezastru cauzat din
cauza exploatarii gazului natural. In sudul Californiei a fost inregistrata cea mai mare deversare
de gaz natural in atmosfera din istoria Statelor Unite. Pe parcursul a 4 luni, o cantitate estimata la
100000 de tone de gaz natural a fost eliberata in atmosfera.[21]

12

2. Bibliografie
1.

Accurate Determination of LNG quality unloaded in REceiving Terminals: An Innovative

Approach. Angel Benito, Enagas S.A.

2.

industrial sampling systems tony waters

3.

LNG Custody Transfer Book

4.

JCGM 200:2012 International vocabulary of metrology Basic and general concepts and

associated terms (VIM) 3rd edition 2008 version with minor corrections
5.

Handbook of Liquified Natural Gas

6.

http://www.thermopedia.com/content/924/

7.

Handbook of Natural Gas Transmission and Processing (Third Edition)

Saeid Mokhatab, William A. Poe and John Y. Mak

8.

http://www.conserve-energy-future.com/advantages-and-disadvantages-of-natural-

gas.php
9.

https://www.eia.gov/tools/faqs/faq.cfm?id=73&t=11

10.

Advantages

and

Disadvantages

of

Natural

Gas

use

http://www.brighthubengineering.com/power-plants/114797-pros-and-cons-of-natural-gas-use/
11.

brief

History

of

Natural

Gas

http://www.apga.org/apgamainsite/aboutus/facts/history-of-natural-gas

AGPA

accesat la data de

05/05/2016
12.

National Energy Technology Laboratory (NETL) 2010. Cost and performance baseline

for energy plants, Volume 1: Bituminous coal and natural gas to electricity DOE/NETL2010/1397 . United States Departament of Energy.

13

13.

FuelEconomy.gov. 2013. Find a car: Compare side-by-side. U.S. Department of Energy.

Argonne National Laboratory (ANL). 2012. GREET 2 2012 rev1. U.S. Department of Energy.
14.

Alvarez, R.A., S.W. Pacala, J.J. Winebrake, W.L. Chameides, and S.P. Hamburg. 2012.

Greater focus needed on methane leakage from natural gas infrastructure. Proceedings of the
National Academy of Sciences 109:64356440.
15.

. Golden rules for a golden age of gas: World energy outlook special report on

unconventional

gas

http://www.worldenergyoutlook.org/media/weowebsite/2012/goldenrules/WEO2012_GoldenRul
esReport.pdf
16.

National Renewable Energy Laboratory. 1999. Life Cycle Assessment of Coal-fired

Power Production.
17.

http://www.nrel.gov/docs/fy99osti/25119.pdf

Lyman, S., and H. Shorthill, 2013. 2012 Uintah Basin winter ozone & air quality study.

Final report. Document no. CRD13-320.32. Commercialization and Regional Development.

Utah State University. February 1. http://rd.usu.edu/files/uploads/ubos_2011-12_final_report.pdf
18.

Fracking: Science, Policy, and People http://www.ucsusa.org/center-science-and-

democracy/bringing-science-critical-issues/fracking-science-policy-people#.Vy7rf9J96M8
19.

Broomfield, Mark (2012-08-10). Support to the identification of potential risks for the

environment and human health arising from hydrocarbons operations involving hydraulic
fracturing in Europe (Report). European Commission. pp. vixvi. ED57281. Retrieved 2014-0929.
20.

Fracking

UK

shale:

local

air

quality

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/277219/Air.pdf
21.

Methane emissions from the 2015 Aliso Canyon blowout in Los Angeles, CA

http://science.sciencemag.org/content/351/6279/1317.article-info

14