Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea VALAHIA din Targovite

Facultatea de Ingineria Mediului i tiina Alimentelor


Specializarea: Ingineria i protecia Mediului n Agricultur
Disciplina: ALIMENTARI CU APA SI CANALIZARI

ALIMENTARI CU AP I CANALIZRI

Student: Ionescu Florin-Sebastian

Sursele de apa
Pentru alimentarea cu apa a centrelor de apa si a industriilor sursele de apa care se iau in
considerare sunt apele de suprafata,apele subterane sau meteorice.
Toate aceste categorii facand parte din circuitul natural al apei in natura.
1.Surse de apa subterane
Panzele sau cursurile de apa subterana alimentate din apele provenite din
precipitatii,din apele care se scurg de la suprafata(rauri,parauri,lacuri),din apele din
condensare provenite de la mari adancimi sau din apele infiltrate artificial.Dupa modul lor de
cantonare si scurgere in subteran pot constitui:
Straturi albifere freatice;
Straturi de mare adancime;
Straturi alimentate prin infiltrati artificiale;
Straturi de izvoare.
2.Surse de apa se suprafata
Sunt formate mai ales din apele curgatoare,parauri,rauri,fluvii,dar si din lacurile
naturale si artificiale.In cazuri extreme se poare recurge direct la apele meteorice care pot
constitui surse de apa pentru consumatori mai putini importanti.
Apa marilor si oceanelor poate constitui sursa de apa si este din ce in ce mai frecvent folosita.
Criterii de alegere a surselor de apa
Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se intocmeasca o schema generala de
gospodarire a apelor in zona care intereseaza pentru alimentarea cu apa.
In cadrul studiului de ansamblu stabilirea schemei de alimentare cu apa se face pe baza
planului de amenajare luandu-se in considerare toate sursele de suprafata si subterane
existente.
Studierea surselor urmareste sa se determine caracteristicile tehnice,cum ar fi
cantitatea si calitatea apei pe baza carora facandu-se comparatiile economice intre solutiile de
ansamblu:
Debitul;
Calitatea apei pe cat posibil fara imbunatatiri sau cu un numar minim de
tratari;
Siguranta in exploatare,adica asigurarea in timp a debitelor ;
Eficienta economica maxima.
Corespunzator studiului tehnic se intocmeste un studiu preeliminar hidrologic si in care se
stabilesc sursele care trebuiesc studiate in detaliu prin studii definitive care vor sta la baza
proiectului de alimentare cu apa.

Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se impun conditii


speciale in vederea impurificarii apei de catre diversi factori exteriori.
1.Perimetrul de regim sever-in interiorul caruia se interzice construirea de locuinte sau
alte constructii nelegate de necesitatile tehnologice ale captarii precum si accesul persoanelor
straine de alimentarea alimentarii cu apa. Marimea perimetrului de regim sever se stabileste
pentru fiecare caz dupa conditiile hidro-geologice.
Zona se imprejmuieste si se supravegheaza prin paza permanenta.Se intrezic trasee de canale
in aceasta zona si se protejeaza zona de scurgerile de suprafata prin santuri de garda iar in
zonele inundabile se fac indiguiri.
2.Perimetrul de restrictie-situat in jurul zonei de regim sever iar in acest perimetru
trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent controlata interzicandu-se utilizarea
terenului in scopuri care ar putea inrautati calitatea apei.
3.Perimetrul de observatie-in aceasta zona organele sanitare au obligatia de a face
observatii sistematice asupra starii sanitare a oamenilor.
Primele doua perimetre se fixeaza prin proiectele de alimentare cu apa.
Criteriile de alegere a captarilor din surse de suprafata:
Alegerea tipului de captare este o problema complexa legata de urmatoarele aspecte:
1. Conditiile de functionare a statiilor de functionare cu apa
2. Gradul de asigurare impus
3. Caracteristicile cursului de apa
4. Conditiile terenului din zona
5. Probleme economice.
Principalele tipuri constructive ale captarilor din rau:
Captari de mal;
Captari prin conducte gravitationale;
Captari cu baraj de derivatie;
Captari sub forma de cupa;
Captari prin infiltratie de mal;
Captari de sub albie.

Captarea straturilor subterane


Aceste
ape
subterane
au
un
regim
cantitativ
dificil
de
controlat
necesitand studii de teren mai atente.
Constructiile de captare se pot clasifica dupa directia dispozitivului in:
captari verticale sunt puturile sapate,forate,infipte;
captari orizontale- sunt galeriile(vizitabile) sau drenurile(nevizitabile).

Numar personal = 24
N=(6000+1000 n)
N = (6000+100024)
N = 30 000
500+20n = 500+2024 = 980 [m3/zi]
k = (100+n)
k= 124 [m3/zi]
Nmin = 650 [mm/an]
Nmax = 820 [mm/an]
Hmax = (10+0,5n) = (10+0,524) = 22 [m]
I = 0,008
d40 = (0,25+0,03n)
d40 = (0,25+0,0324)
d40= 0,97 [mm]

Stabilirea numarului de consumatori


In prezent localitatea are un numar N = 30 000 locuitori.
Numarul de locuitori in perspectiva se calculeaza cu relatia:
Nn = N(1+0,01p)n ,unde p = procentul de crestere al populatiei,iar n = perioada pentru care se
face calculul.
p = 0,1+0,03n
p = 0,1+0,0324
p = 0,82
N20 = N(1+0,010,82)20
N20 = 35 323 locuitori
Pentru Zona A :
N20A = N2080/100
N20A = 35 32380/100
N20A = 28 258 locuitori
Pentru Zona B :
N20B = N2020/100
N20B = 35 32320/100
N20B = 7 065 locuitori

Determinarea debitelor caracteristice


Localitatea este impartita in doua zone in functie de gradul de dotare a cladirilor cu instalatii
de apa calda si rece.
In localitate exista urmatoarele inteprinderi de interes local:
Fabrica de paine;
Fabrica de bere;
Abator de vite;
Tabacarie.
In marginea orasului era dezvoltata o industrie cu profil alimentar.
In industrie lucreaza in doua schimburi: 300+5n = 300+524 = 420 muncitori.
Necesarul de apa pentru procesul tehnologic este de 500+20n = 500+2024 = 980 m3/zi.
Necesarul de apa poate fi calculat pe grupe de consumatori conform datelor din STAS
1343/1/2006.
1.Necesarul de apa pentru consum gospodaresc
Pentru Zona A : qgA = 160 l/om,zi
Pentru Zona B : qgB = 110 l/om,zi
2.Necesarul de apa pentru consum public
Pentru Zona A : qpA = 240 l/om,zi
Pentru Zona B : qpB = 50 l/om,zi
3.Necesarul de apa pentru stropit strazi si spalat piete
qss = 5% din qp
qss= 5/100(qpA+qpB)
qss = 0,05(240+50)
qss = 14,5 l/om,zi
Kzi = coeficientul de variatie zilnica din STAS 1343/1/2006
Pentru Zona A : KziA = 1,20
Pentru Zona B : KziB = 1,30
Pentru spalat strazi si stropit piete : Kzi = 1,50
Pentru industria locala : Kzi = 1,25
Pentru platforma locala : Kzi = 1,25
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi in zona industriala : Kzi = 1,50

Coeficientul de variatie orara Ko se adopta pentru fiecare tip de necesar de apa din STAS
1343/1/2006.
Pentru Zona A : Ko= 1,35
Pentru Zona B : Ko = 2,00
Pentru stropit strazi si spalat piete : Ko = 1,35
Pentru industria locala : Ko = 2,00
Pentru platforma industriala : Ko = 2,00
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi din zona industriala : Ko = 2,00

Determinarea debitelor caracteristice ale necesarului de


apa
1.Debitul zilnic mediu al necesarului de apa
Qzi med = 1/1000Niqspi [m3/zi] , unde:
Ni = numarul de unitati/populatie
qspi = debitul specific si se calculeaza qspi = qg+qp
qspiA = qgA+qpA
qspiA = 160+240
qspiA = 400 l/om,zi
qspiB = qgB+qpB
qspiB = 110+50
qspiB = 160 l/om,zi
Pentru Zona A :
Qzi med A = 1/1000(N20AqspiA)
Qzi med A = 1/1000(28258400)
Qzi med A = 11303,20 [m3/zi]
Pentru Zona B :
Qzi med B = 1/1000(N20BqspiB)
Qzi med B = 1/1000(7065160)
Qzi med B = 1130,4 [m3/zi]
Pentru stropit strazi si spalat piete :
Qzi med ss = 1/1000N20qss
Qzi med ss = 1/10003532314,5
Qzi med ss = 512,18 [m3/zi]

Pentru industria locala :


Pentru fabrica de paine :
Qzi medigiena = 253100:1 000 = 7,5 [m3/zi]
Qzi medprod. = 9 [m3/zi]
Pentru fabrica de bere :
Qzi medigiena = 152100:1000 = 3 [m3/zi]
Qzi medprod. = 1,51 = 1,5 [m3/zi]
Pentru abator de vite :
Qzi medigiena = 10100:1000 = 1 [m3/zi]
Qzi medprod. = 166 = 96 [m3/zi]
Pentru tabacarie :
Qzi medigiena = 10100:1000 = 1 [m3/zi]
Qzi medprod = 0,835 = 28 [m3/zi]
Pentru platforma industriala :
Qzi medigiena = 4202100:1000 = 84 [m3/zi]
Qzi medprod. = 980 [m3/zi]
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi :
Qzi medigiena = 1,504202:1000 = 1,26 [m3/zi]
Calculul debitului zilnic maxim al necesarului de apa
Qzi max = Qzi med Kzi
Pentru Zona A :
Qzi max A = Qzi med AKzi A
Qzi max A = 11303,201,20
Qzi max A = 13563,84 [m3/zi]
Pentru Zona B :
Qzi max B = Qzi med BKzi B
Qzi max B = 1130,41,30
Qzi max B = 1469,52 [m3/zi]
Pentru spalat strazi si stropit piete :
Qzi max ss = Qzi med ssKzi ss
Qzi max ss = 512,181,50
Qzi max ss = 768,27 [m3/zi]
Pentru industria locala :
Pentru fabrica de paine :
Qzi maxigiena = 1,257,5 = 9,37 [m3/zi]
Qzi maxprod = 1,25 9 = 11,25 [m3/zi]

Pentru fabrica de bere :


Qzi maxigiena = 1,253 = 3,75 [m3/zi]
Qzi maxprod = 1,251,5 = 1,87 [m3/zi]
Pentru abator de vite :
Qzi maxigiena = 1,251 = 1,25 [m3/zi]
Qzi maxprod = 1,2596 = 120 [m3/zi]
Pentru tabacarie :
Qzi maxigiena = 1,251 = 1,25 [m3/zi]
Qzi maxprod. = 1,2528 = 35 [m3/zi]
Pentru platforma industriala :
Qzi maxigiena = 1,2584 = 105 [m3/zi]
Qzi maxprod. = 1,25980 = 1225 [m3/zi]
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi din platforma industriala :
Qzi maxigiena =1,261,50=1,89 [m3/zi]
Calculul orar maxim al necesarului de apa
Qor max = KoQzi max :24 [m3/h]
Pentru Zona A :
Qor maxA = 1,4013563,84:24
Qor maxA = 762,96 [m3/h]
Pentru Zona B :
Qor maxB = 2,001469,52:24
Qor maxB = 122,46 [m3/h]
Pentru spalat strazi si stropit piete :
Qor max = 1,35768,27:24 = 43,21 [m3/h]
Pentru industrie locala :
Pentru fabrica de paine :
Qor maxigiena = 29,37:24 = 0,78 [m3/h]
Qor maxprod = 211,25:24 = 0,93 [m3/h]
Pentru fabrica de bere :
Qor maxigiena = 23,75:24 = 0,31 [m3/h]
Qor maxprod = 21,875:24 = 0,15 [m3/h]
Pentru abator de vite :
Qor maxigiena = 21,25:24 = 0,10 [m3/h]
Qor maxprod = 2120:24 = 10 [m3/h]
Pentru tabacarie :
Qor maxigiena = 21,25:24 = 0,10 [m3/h]

Qor maxprod = 235:24 = 2,91 [m3/h]


Pentru platforma industriala :
Qor maxigiena = 2105:24 = 8,75 [m3/h]
Qor maxprod = 21225:24 = 102,08 [m3/h]
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi din platforma industriala :
Qor maxigiena = 21,89:24 = 0,15 [m3/h]

Calculul cerintei de apa (Qs sau C)


Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa
Qs zi med = Czi med
Qs zi med = KpKsQzi med , unde Kp = coeficientul de majorare al necesarului de apa care tine
seama de pierderile ethnic admisibile in sistemul de alimentare cu apa.
Conform STAS 1343/1/2006 Kp = 1,15 pentru retelele de distributie noi (sub cinci ani) si
Kp= 1,35 pentru retelele de distributie existente la care se efectueaza retehnologizari.
Ks = 1,02 pentru sursa subterana fara statie de tratare si Ks = 1,051,08 pentru sursa subterana
cu sursa de tratare sau sursa de apa de suprafata.
Deoarece,sursa de apa este subterana fara statie de tratare Ks = 1,02.
Pentru Zona A :
Qs zi med A = 1,151,0211303,20
Qs zi med A = 13258,65 [m3/zi]
Pentru Zona B :
Qs zi medB = 1,151,021130,4
Qs zi medB = 1325,95 [m3/zi]
Pentru stropit strazi si spalat piete :
Qs zi med = 1,151,02512,18
Qs zi med = 600,78 [m3/zi]
Pentru industria locala :
Pentru fabrica de paine :
Qs zi medigiena = 1,151,027,5 = 8,79 [m3/zi]
Qs zi medprod. = 1,151,029 = 10,55 [m3/zi]
Pentru fabrica de bere :
Qs zi medigiena = 1,151,023 = 3,51 [m3/zi]
Qs zi medprod = 1,151,021,5 = 1,75 [m3/zi]
Pentru abator de vite :
Qs zi medigiena = 1,151,021 = 1,17 [m3/zi]
Qs zi medprod = 1,151,0296 = 112,60 [m3/zi]

Pentru tabacarie :
Qs zi medigiena = 1,151,021 = 1,17 [m3/zi]
Qs zi medprod = 1,151,0228 = 32,84 [m3/zi]
Pentru platforma industriala :
Qs zi medigiena = 1,151,0284 = 98,52 [m3/zi]
Qs zi medprod = 1,151,02980= 1149,54 [m3/zi]
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi din zona industriala :
Qs zi medigiena = 1,151,021,26 = 1,47 [m3/zi]
Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa

Qs zi max = KPKSQzi max


Pentru Zona A :
Qs zi maxA = 1,151,0213563,84
Qs zi maxA = 15910,74 [m3/zi]
Pentru Zona B :
Qs zi amxB = 1,151,021469,52
Qs zi amxB = 1723,74 [m3/zi]
Pentru stropit strazi si spalat piete :
Qs zi max = 1,151,02768,27 = 901,18[m3/zi]
Pentru industria locala :
Pentru fabrica de paine :
Qs zi maxigiena = 1,151,029,375 = 10,99 [m3/zi]
Qs zi maxprod = 1,151,0211,25 = 13,19 [m3/zi]
Pentru fabrica de bere :
Qs zi maxigiena = 1,151,023,75 = 4,39 [m3/zi]
Qs zi amxprod = 1,151,021,875 = 2,19 [m3/zi]
Pentru abator de vite :
Qs zi maxigiena = 1,151,021,25 = 1,46 [m3/zi]
Qs zi maxprod = 1,151,02120 = 140,76 [m3/zi]
Pentru tabacarie :
Qs zi maxigiena = 1,151,021,25 = 1,46 [m3/zi]
Qs zi maxprod = 1,151,0235 = 41,05 [m3/zi]
Pentru platforma industriala :
Qs zi maxigiena = 1,151,02105 = 123,16 [m3/zi]
Qs zi maxprod = 1,151,021225 = 1436,92 [m3/zi]
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi din platforma industriala :

Qs zi maxigiena = 1,151,021,89 = 2,21 [m3/zi]


Calculul cerintei de apa orare maxime

Qs or max = KpKsQor max


Pentru Zona A :
Qs or maxA = 1,151,02762,96
Qs or maxA = 894,95 [m3/h]
Pentru Zona B :
Qs or maxB = 1,151,02122,46
Qs or maxB = 143,64 [m3/h]
Pentru stropit strazi si spalat piete :
Qs or max = 1,151,0243,21 = 50,69 [m3/h]
Pentru industria locala :
Pentru fabrica de paine :
Qs or maxigiena = 1,151,020,78 = 0,91 [m3/h]
Qs or maxprod = 1,151,020,93 = 1,09 [m3/h]
Pentru fabrica de bere :
Qs or maxigiena = 1,151,020,31 = 0,36 [m3/h]
Qs or maxprod = 1,151,020,15 = 0,17 [m3/h]
Pentru abator de vite :
Qs or maxigiena = 1,151,020,10 = 0,11 [m3/h]
Qs or maxprod = 1,151,0210 = 11,73 [m3/h]
Pentru tabacarie :
Qs or maxigiena = 1,151,020,10 = 0,11 [m3/h]
Qs or maxprod = 1,151,022,91 = 3,41 [m3/h]
Pentru platforma industriala :
Qs or maxigiena = 1,151,028,75 = 10,26 [m3/h]
Qs or maxprod = 1,151,02102,08 = 119,74 [m3/h]
Pentru spalat strazi si udat spatii verzi din platform industriala :
Qs or max = 1,151,020,15 = 0,17 [m3/h]

Calculul necesar de apa pentru combaterea incediului


Incediul este legat de trei elemente:
Combustibil;
Camburantul;
Temperatura de ardere.

Apa aruncata asupra corpului care arde acopera combustibilul,il izoleaza de aer si ingreuneaza
arderea.
Totodata,apa fiind mai rece coboara temperatura corpurilor care ard sub punctul de aprindere.
Apa se foloseste pentru stingerea incendiilor sub forma de:
Jet;
Ploaie;
Perdea de apa.
Sistemul de alimentre cu apa a centrelor populate sau a industriilor trebuie sa asigure si
cantitatile de apa pentru stingerea incendiilor.Deoarece incendiul este o situatie accidentala
apa trebuie sa se gaseasca inmagazinata intr-un rezervor,iar captarea
,statiile de pompare si apeductul trebuie sa asigure completarea rezervei de incediu in 24-48 h
dupa stingerea incendiului.
Refacerea rezervei de incediu se face pe seama constrangerii consumului de apa pentru alte
nevoi.
Stingerea incendiului se poate face cu ajutorul apei prin:
Hidranti interiori montati in cladiri;
Hidranti exteriori montati pe reteaua de distributie.
Numarul de incedii teoretic simultane se adopta in functie de marimea localitatii conform
STAS 1343/1/2006.

Calculul necesarului
incendiului

de

apa

pentru

combaterea

Vinc = nincQieTe+Qiitii , unde


Vinc = volumul de apa pentru stingerea incendiilor;
ninc = numarul de incendii simultane (ninc = 2);
Qie = debitul asigurat de hidrantii exteriori (Qie = 25 l/s);
Te = timpul de functionare al unui hidrant exterior (Te = 3h);
Qii = debitul asigurat de un jet de hidrantii interiori (Qii = 5 l/s) ;
tii = timpul de functionare al hidrantiilor interiori (tii = 10 min).
Vinc = 22536003+5600
Vinc = 543 m3

Volumul de apa consumat de utilizatori este egal cu :


Vcons = Qorar maxTe ,unde
= un coeficient - 0,7 pentru retele de joasa presiune;
- 1 pentru retele d einalta presiune.
Qorar max = locul sau zona unde se combate incendiul.
Qorar max = Qorar maxA +Qorar maxB
Qorar max =762,96+122,46
Qorar max = 885,42 [m3]
Vcons = 0,7885,423
Vcons = 1859,39 [m3]

Timpul de refacere a rezervei de incendiu


Volumul rezervei intangibile
Vr int = Vinc + Vcons
Vr int = 543+1859,39
Vr int = 2402,39 [m3]
Qri = Vr int : T , unde
Qri = debitul refacere a rezervei de incediu ;
T = 24 h
Qri = 2402,39:24
Qri = 100,1 [ m3/h]

CALCULUL DEBITELOR DE DIMENSIONARE I VERIFICARE A


SCHEMEI DE ALIMENTARE CU AP

Toate elementele schemei de alimentare cu ap,de la captare pn la


rezervor vor fi dimensionate pentru debitul QIc.
Pentru aceasta va fi adoptat valoarea cea mai mare dintre Qs zi max i Qs zi max +Kp
Qri
QIc=max(Qs zi max ; Qs zi max +Kp Qri)
Qs zi max debitul maxim al cerinei de ap n regim de restricii
Qs zi max= Qs zi max - Qs zi ss
Qs zi max= Q s zi max + Q s zi max
Qs zi max = 15910,38+1723,74
Qs zi max= 7417634,12 [m3/zi]
Qs zi max= 17634,12-901,18
Qs zi max= 16732,94 [m3/zi]
Qs zi max +Kp Qri=16732,94 +1,15 100,1 24
Qs zi max +Kp Qri=19495,70 [m3/zi]
QIc=max ( 17634,12 ; 19495,70)
QIc= 19495,70 [m3/zi]

Debitul de calcul pentru proiectarea construciei dup rezervorul de


nmagazinare
QIIc = Kp Qs orar max + Kp n Qii
QIIc =1,15 1038,6 + 1,15 2 2,5 3,6
QIIc =1,15 1038,6 + 1,15 2 2,07
QIIc = 1215,09[m3/h]

Debitul de verificare al reelei de distribuie atunci cnd acioneaz


hidranii exteriori

QIV = Kp Qs orar max + Kp n Qie


QIV =0,7 1,15 1038,6 + 1,15 2 25 3,6
QIV =0,7 1,15 1038,6 + 1,15 2 90
QIV =1043,07 [m3/h]

SCHEMA REELEI DE ALIMENTARE CU AP A LOCALITII

1 construcia de captare din ru cu staia de pompare;


2, 3 staie pentru tratarea apei;
4 conducta de refulare;
5 staia de pompare;
6 rezervor de ap;
7 hala de fabricaie;
8 instalaie de condensare;
9 staie de pompare;
10 turn de rcire;
11 spre canalizare.