TA Ae i va tow UeDumitru MIRON POLITICI COMERCIALE Bucuresti 2007(Cl COMERCIALE. 9 echilibru general presupune luarea in calcul sia efectelor de bunastare care se produc asupra ramurilor aflate in interactiune cu ramura protejata. De exemplu, cresterea productiei in ramura protejata poate conduce la atragerea resurselor care in conditii de liber schimb ar fi putut fi folosite intr-o alta ramura. Ca urmare, productia si exportul din aceasta a doua ramura ar putea fi afectate (ar putea scddea). 1. Efectele aplicdrii unei taxe vamale de import - abordare staticad, in echilibru partial; Cazul unei tari mici ezele de la care se porneste in acest caz sunt urmitoarele: Efectele sunt inregistrate numai la un moment dat, fara a se tine seama de consecintele in timp ale aplicarii taxei vamale de import; Industria considerata are 0 greutate specifica extrem de redusa in ansamblul economiei nationale, motiv pentru care sunt neglijate interactiunile acesteia cu alte ramuri ale economiei nationale; “© Introducerea unei taxe vamale la import conduce la marirea pretului national, dar nu poate influenta pretul mondial; Agentii economici isi desfasoara activitatea in conditii de concurenta perfecta. Practic curba ofertei reprezinta rispunsul agregat al unui numar mare de firme individuale fata de pretul piefei. Nici o firma nu este suficient de mare pentru a afecta, prin propriile sale decizii privind marimea productiei, pretul pietei. consideram situatia in care Romania (0 fara mica) produce si importa genti din le. Vom compara situatia in care nu exista taxa vamala de import cu situatia in se introduce o astfel de bariera in calea schimburilor comerciale. fectele introducerii unei taxe vamale de import pot fi reprezentate grafic, dupa cum € poate observa in figura 1°: *Se considera pentru acest exemplu numeric c& funcfia cererii poate fi scris sub forma: = -40.000-q + 2.000.000, iar functia ofertei, sub forma: po(q) = 40.000-q + 600.000. e€58 POLITICL COMERCIALE Pret (P)-lei Pe ° P, B D Pp a b © d : A c G c Po Qom | — Qoe Qe Qem > Figura.1. Efectele de bundstare ale introducerii unei taxe vamale de import intr-o jard mica, in conditii de echilibru partial Unde: C- este curba cererii inverse* O -este curba ofertei inverse P,,. este pretul mondial P, -este pretul national, dupa introducerea unei Qem este cantitatea cerutd de consumatorii national Q¢,. este cantitatea ceruta de consumatorii nationali in conditii de impunere vamala; Qom este cantitatea oferita de producdtorii nationali in conditii de liber schimb; Qoy. este cantitatea oferita de producitorii nationali in conditii de impunere vamala; xe vamale de import egala cu t; itii de liber schimb; \ Este scrisi marimea prefului in functie de cantitate, simu invers, cantitatea in functie de pret. LITICT COMERCIALE. 59 onsiderim cé,initial, nu se percepe nici o taxa vamala pentru importul gentilor din le. In aceasta situatie, presupunem ca preful mondial la acest produs (P,,) este de 00.000 lei, iar cantitatea ceruté (Qon) este de 25 (mii bucati), in timp ce cantitatea ita de producatorii nationali (Qom) este de 10 (mii bucati). in aceasta situatie, ferenta de 15 (mii bucati) este importata. resupunem in continuare ca statul roman introduce o taxa vamala ad valorem de % la importul de genti din piele. Trebuie precizat ca, intr-o abordare statica, st taxa vamala ad valorem produce aceleasi efecte de bunastare ca si 0 taxa jé specifica de 200.000 lei/bucati, deoarece pretul mondial ramane constant. asta situatie pretul mondial al gentilor din piele va ramane la acelasi nivel -=1.000.000 lei), in timp ce pretul national va creste cu valoarea taxei vamale de sport (200.000 lei), ajungand la P;=1.200.000 lei. Cresterea pretului national ind restrangerea cererii nationale pand la valoarea Qo=20 (mii bucati) si erea productiei nationale pana la valoarea Qo, =15 (mii bucati). Aceasta siuatie duce la reducerea cantitatii importate pana la valoarea de 5'(mii bucati). vedea in continuare cum afecteazi aceasti misura de politica comerciala Astarea fiecireia dintre cele trei categorii enumerate mai sus? Efectele de bundstare asupra consumatorilor nationali ntru a putea cuantifica efectele de bundstare asupra consumatorilor trebuie itrodusa notiunea de surplus al consumatorilor. Curba cererii C poate fi perceputa dou moduri. Pe de o parte, ea arata legatura care se stabileste intre cantitatea 4 si pret. Pe de alti parte, ea arati care este suma maxima de bani pe care are cumparator ar fi dispus si o plateascd pentru a achizitiona o unitate iplimentara de produs®. Fiind vorba despre o industrie considerata. competitiva, cererii inverse coincide de fapt cu aceea a uttlitatii marginale a onsumatorilor®, aceasta conditie fiind necesar pentru maximizarea utilitatii totale a onsumatorilor. Din aceasta coincidenta a celor douad axe se poate deduce ca aria de graficul cererii inverse exprima utilitatea totala a consumatorilor nationali. pe si scada, cererea incepe sa creasca. Daca pretul ajunge la P,, = 1.000.000 lei, rerea creste de la 0 la 20 mii bucati. Astfel, pentru un cumpérator care ar fi fost lispus sa achizitioneze prima geanta la pretul de 2.000.000 lei scaderea pretului fi A se vedea Lindert,P., Kindleberger, C., - International Economics, Homewood, Iewin, 1986. A se vedea Marin, D., Hartulari, C., Albu, C., Galupa, A., - Microeconomie. Teone si aplicapi. Piefe in nt perfect $i imperfecta - Editura ASE, Bucuretti, 2001, pag. 43-53.60 POLITIC! COMERCIALE. aduce un cdstig de 1.000.000 lei. ins pentru cumpiiratorii care nu sunt dispusi si ofere mai mult de 1.200.000 lei pentru ultima geanta de piele pe care ar achizitiona- o, scdderea pretului pana la 1.000.000 lei nu le aduce decat un castig de 200.000 lei. lar pentru cumparatorii care nu pot oferi mai mult de 1.000.000 lei, dobandirea unei genti la acest pret nu le aduce nici un cdstig de bunastare. Prin urmare se poate defini surplusul consumatorilor ca find diferenfa dintre utilitatea totala produsc de 0 anumité cantitate de bunuri $i suma de bani platita efectiv pentru cumpdrarea cantitapii respective. Grafic, acest surplus al consumatorilor poate fi reprezentat prin suprafata delimitata de curba cererii, axa preturilor si paralela dintr-un punct de pe axa preturilor fata de orizontala. Astfel, in cazul in care pretul la genti din piele ajunge la 1.200.000 lei, surplusul consumatorilor este dat de suprafata tringhiului PcDP, si reprezinti un castig de bunastare pe care consumatorii nationali il inregistreazi ca urmare a scaderii pretului de la 2.000.000 lei la 1.200.000 lei. Daca pretul unei genti ajunge la 1.000.000 lei, surplusul consumatorilor este dat de aria triunghiului PCCP. Revenind la situatia in care este introdus o taxé vamala de import care conduce la cresterea pretului de la 1.000.000 lei la 1.200.000 lei, se poate observa ca se produce © scdidere a surplusului consumatorilor, egala cu diferenta dintre ariile triunghiurilor PcCP,, si PeDP,. Practic se poate conchide ca introducerea unei taxe vamale de import conduce la 0 pierdere de bundstare pentru consumatorii nationali, cauzata pe de o parte de cresterea pretului, iar pe de alta parte de scdderea cantitatii cumparate. Valoric, aceasta pierdere de bundstare este egali cu aria trapezului P,P,DC, adici (Qcr +Qcm)-(P: Pn) 2 Numeric, pentru exemplul considerat, aceasti pierdere de bunistare a consumatorilor este egal cu 4,5 miliarde lei. B, Efectele de bundstare asupra producatorilor nationali Daca in cazul consumatorilor s-a produs 0 pierdere de bunastare, este de asteptat ca in cazul producatorilor nationali s& se inregistreze un castig, deoarece acestia vor fi avantajati atat ca urmare a cresterii pretului la produsul realizat, cat si ca urmare a cresterii cantitatii oferite. Similar cu cazul consumatorilor nationali, se va introduce in acest caz notiunea de surplus al producatorilor. OLITICI COMERCIALE 61 fa urmare a cresterii pretului de la 1.000.000 lei la 1.200.000 lei, producatorii nationali vor fi interesati sa isi majoreze productia de la 10 mii bucati la oe mii pucati. Veniturile lor vor creste asadar de la aria OQawAPy la aria OQ,BP,’. vor creste si costurile. Pentru producerea fiecarei unitati areas: se egistreaza si o crestere i. costului de productie. Practic, curba ofertei coincide cu aceea a costului marginal®, deoarece intr-o industrie competitiva aceasta este 0 conditie necesara pentru maximizarea profitului producatorilor. Pornind de la aceasti condifie de optim trebuie, de asemenea, precizat c& aria de sub graficul fertei (sau al costului marginal) nu reprezinta altceva decat costul total al producatorilor nationali. Surplusul (profitul) producatorilor va fi dat de diferenfa dintre veniturile inregistrate din vdnzarea unei cantitati de bunuri si costurile totale aferente acesteia. Cu alte cuvinte, acest surplus este dat de suprafata marginita de curba ofertei, axa preturilor (Oy) si paralela dusa la axa orizontala dintr-un punct de pe axa eturilor. ‘Spre exemplu, surplusul producatorilor este nul atunci cand productia national este zero. Pentru un pret egal cu costurile totale (600.000 lei), producatorii nationali fizz sti produca, deoarece nu obtin profit. Pe masura ce creste pretul de -vanzare, oducaitorii incep sa fie avantajati. Astfel daca pretul ajunge la 1.000.000 lei, pentru prima unitate produsa se inregistreaza un cstig de 400.000 lei, dar pentru fiecare “unitate care urmeaza acest castig se reduce treptat, deoarece costurile de productie se Bresc si ele. Prin urmare la pretul P,, cantitatea oferitt nu poate depasi 10 mii icati, deoarece costul pentru realizarea ultimei genti de piele devine egal cu suma decat costul ei marginal), ducdnd la micsorarea panel total. Deci, in aceasta ‘situatie surplusul producatorilor este egal cu suprafata triunghiului PoP,,A. De asemenea, daca pretul ajunge la 1.200.000 lei, surplusul producitorilor va fi dat de aria triungiului PoP.B. Revenind la situatia in care are se introduce o taxa vamala de import care determina Majorarea pretului de la 1.000.000 lei la 1.200.000 lei, se poate observa c& se produce o crestere a surplusului consumatorilor, egala cu diferenta dintre suprafetele PPB si PoPyA. Practic, in urma introducerii unei taxe vamale de import, se inregistreazi un cattig de bunastare pentru producatori, cauzat pe de o parte de 7 Veniturile inzegistrate se obtin inmulfind cantitatea vinduta cu preful de vinzare * A se vedea Marin, D., Hartulari, C., Albu, C., Galupa, A., - Microeconomic. Teorie sé aplicatit. Piefe in Editura ASE, Bucuretti, 2001, pag. 43-53,62 POLITIC] COMERCIALE cresterea pretului la bunul vandut, iar pe de alta parte de cresterea cantitatii oferite. Valorie, acest castig egal cu suprafata trapezului P,,P/BA, adica: (Q01+20m)-(P: ~Fn) 2 Numeric, pentru exemplul considerat, producitorilor este egal cu 2,5 miliarde lei. acest cAstig de bunistare al Se poate observa cA, sub aspectul bunastirii, pierderea consumatorilor este mai mare decat cAstigul inregistrat de producdtori. Pentru a completa viziunea asupra efectelor de bunastare inregistrate la nivelul economiei nationale, este nevoie de analizarea unei a treia categorii influentate de introducerea taxei vamale de import: guvernul. C. Efectele de bundstare la nivelul guvernului Introducerea unei taxe vamale la importul unui anumit produs influenteaza in (cr ~Qor)-(P, Pn) mod favorabil veniturile bugetare ale unui stat, deoarece, dupa cum se stie, 0 functie important a taxelor vamale este aceea fiscal, Cuantificarea efectului introducerii taxei vamale de import asupra veniturilor bugetare este extrem de simpla. in conditii de liber schimb, nu se percep taxe vamale de import, deci nu exist nici incasiri bugetare provenind din aceastt sursi. Dupa adoptarea misurii protectioniste, veniturile bugetare se majoreazi proportional cu nivelul taxei vamale si cu marimea cantitAtii importate, Introducerea taxei vamale de import reprezinta un cistig de bundstare pentru guvern, egal valoric cu suprafata dreptunghiului BDCG. Numeric, pentru exemplul considerat, acest cAstig de buniistare al guvernului este egal cu I miliard de lei. D. Efectele de bundstare la nivel national Avand la dispozitie efectele partiale pe care le produce introducerea unei taxe vamale de import asupra consumatorilor, producatorilor, dar si asupra guvernului, se poate calcula efectul net de bunastare la nivel national. TICE COMERCIALE 63 erdere de bundstare pentru consumatori P,PDC = (atbterd) stig de bundstare pentru producdtori = + PpP.BA =ta ig de bundstare pentru guvern =+BDGC =te ct net la nivel national =- (BAC + GDC) =-(b+d) 3e poate observa asadar ci introducerea unei taxe vamale de import produce un net negativ asupra economiei nationale, inregistrandu-se o pierdere de astare. Aceasti pierdere este egala cu suprafetele b si d, care, spre deosebire de rafetele a si c, reprezinta niste pierderi de bundstare suportate de consumatorii cest motiv cele doua arii, b si d mai sunt denumite uneori si pierdere reziduali sadweight loss, engl.). Pentru exemplul numeric de mai sus, pierderea nationala de bunastare este egala cu I miliard de lei. ductie (costul marginal de productie creste) pe care trebuie s& il suporte nsumatorii. Ea poate fi considerata si un tribut platit ineficientei producatorilor64 POLITICI COMERCIALE ICL COMERCIALE 65 2.2.2. Efectele aplicadrii unei taxe vamale de import - abordare staticd, in echilibru partial. Cazul unei tari mari © pret (P) - Ie a Cazul unei {ari mari prezinta o serie de similitudini cu situatia prezentata anterior. Ipotezele de la care se porneste sunt aceleasi, singura modificare care apare fiind legata de posibilitatea tarii care introduce taxa vamala de import de a contribui la modificarea pretului mondial. Pwort Sa consideram cazul Statelor Unite ale Americii ( tara mare), care produc si importa automobile. Vom compara situatia in care nu exist taxa vamala de import cu situatia in care se introduce o astfel de bariera in calea schimburilor comerciale. Si in acest caz se poate recurge la o reprezentare graficd a efectelor inregistrate la nivel national, dupa cum se poate observa in figura 2.°: Pi Pwo Pw aE om | Gr] Gx Qa | Qa | Cem > 2. Efectele de bundstare ale introducerii unei taxe vamale de import intr-o mare, in echilibru partial figura de mai sus: este curba cererii inverse este curba ofertei inverse este pretul mondial in conditii de liber schimb_ este pretul national, dupa introducerea unei taxe vamale de import specifice egal cu t; wie precizat ins& ca pretul national este mai mic decat (Pyo+t) | este noul pret mondial care se formeazi dupa introducerea taxei vamale in tara Iportatoare; P)-P,.=t este cantitatea ceruta de consumatorii nationali in condiaii de liber schimb cr. este cantitatea ceruta de consumatorii nationali in conditii de impunere vamala este cantitatea care ar fi fost ceruté de consumatorii nationali daca pretul national ar fi s la valoarea Pwo +t Jm ~este cantitatea oferiti de producatorii nationali in conditii de liber schimb_ este cantitatea oferit4 de producatorii nationali in conditii de impunere vamala , = este cantitatea care ar fi fost oferité de producitorii nationali daca preful national ar fi ° Se considerii pentru acest exemplu numeric ci functia cererii poate fi scrisi sub forma: pe(q) = -50-q+ + go> la valoarea Pr +t. 60,000, iar funcyia ofertei, sub forma: po(q) = 100-4 + 20.000. ;kd POLITICL COMERCIALE Consideram ca initial SUA nu percep nici un fel de taxa vamala la importul de automobile. in acest caz, pretul mondial la automobile este Py. = 30.000 USD, corespunzator unei cereri interne de 600 (mii bucati) si unei produetii interne de 100 (mii bucati). Diferenta de 500 (mii bucafi) este importata. Presupunem acum cd autoritatile americane decid introducerea unei taxe vamale Specifice (t) la importul de automobile, egala cu 15.000 USD/bucata. Rationand ca in cazul tarii mici, ar fi de asteptat ca pretul de pe piata national sa se majoreze cu t, ajungand la 45.000 USD. Cu toate acestea, se observa c& pe piata americana pretul la automobile (P;) nu creste decat pana la valoarea de 40.000 USD, in timp ce producatorii mondiali igi reduc pretul de vanzare (Py1) pana la valoarea de 25,000 USD. Trebuie mentionat ca diferenta dintre pretul national si noul pret mondial este egala cu exact valoarea taxei vamale specifice introduse de SUA. Care este explicatia? * In primul rand se observié 0 modificare de comportament din partea Producdtorilor straini. Acestia nu erau preocupati de mentinerea unor vanziri cat mai mari pe piata unei {ari mici, deoarece aveau o serie de alte piete de desfacere care nu recurgeau la misuri de protectie si deci care nu erau obligati sa recurga la reducerea pretului de vanzare pentru a-si mentine competitivitatea fata de produsele nationale. in cazul unei {ari mari ins, interesele producatorilor straini se modifica. De data aceasta, data fiind importanta desfacerii produselor lor pe aceasta piatd de mari dimensiuni, ei prefera sa isi reduc pretul de vanzare pana la o valoare care si le pérmita sa exporte o cantitate cat mai mare de produse. Totusi este putin probabil Ca ei s& poata suporta o reducere de pret egala cu valoarea taxei specifice, astfel incat desfacerile lor pe piata frii mari s& nu fie afectate. * In aldoilea rind, si cererea fata de produsele de import este mai putin elastica in cazul tari mari decit in cazul farii mici. in general in cazul unei tari mari Consumatorii au mai putine alternative de a inlocui importurile decdt in cazul unei {ari mici. Chiar si oferta producatorilor nationali dintr-o tara mare este de obicei mai Putin elastic fata de pret, dat fiind in primul rand caracterul mult mai limitat al Tesurselor in raport cu marimea cererii care trebuie satisfacuta. Mai precis, modificarea exact a pretului national si implicit a pretului mondial dupa introducerea unei taxe vamale specifice de catre o tari mare poate fi calculata daca Se cunose elasticitatea ofertei strdine fatit de pret (c) si elasticitatea fata de pret a cererit nationale de produse de import (n). Formula'” de calcul este urmatoarea: Tn conditii de liber schimb, curbele cererii si ale ofertei de produse importate in functie de Pref, pentru ara importatoare, pot fi scrise astfel: Cy=m-n-P si Oy=utwP, de unde rezulta ci ITICE COMERCIALE 67 e cuantumul taxei vamale introduse de {ara importatoare; ‘este elasticitatea ofertei exportatorilor straini faté de modificarea pretului de pe ata tArii importatoare; elasticitatea fata de pret a cererii nationale de produse importate; formula de mai sus se poate observa cf marirea pretului national este cu atat pronuntata cu cat elasticitatea ofertei producitorilor mondiali este mai e $i elasticitatea cererii consumatorilor nationali de produse importate este mici. & presupunem in cazul importului de automobile realizat de SUA ci elasticitatea ertei exportatorilor straini este egal cu 4, iar elasticitatea cererii consumatorilor ationali de produse importate este egal cu -2, atunci, fata de pretul mondial in nditii de liber schimb (P,,.), pretul national (P,) va creste cu 2/3 din valoarea taxei imale specifice (t), ajungand la 40.000 USD, iar pretul producatorilor straini (P,..) ascddea cu 1/3 din valoarea taxei vamale specifice (t), ajungand la 25.000 USD. Efectele de bundstare care se produc asupra economiei nationale se Iculeazi in mod similar cu cele inregistrate in cazul firii mici, ins, spre deosebire le cazul tarii mici, apare o diferenta notabila. O parte din efectul introducerii taxei national in conditii de liber schimb (egal cu pretul mondial) este Pwo (m-u):(+n). Dupi atroducerea taxei vamale t, curba ofertei de importuri se modified, devenind: Oy=v+v.(P-T) nd din nou cele doua curbe se obfine noul pret national Py= (m-v):(wtn) + (v-T):(a+v), Diferenga dintre cele dowd prequri este asadar AP=(v):(ntv). Pentru a obtine variatia rocentuali a modificteii de pret fara de pretul mondial in condipii de liber schimb, calcukim aportul AP/Pyo, care este egal cu [v:(v+n)}(T:P). Daca se inmulteste v cu P/Q, se obtine «, A elasticitatea ofertei producttorilor striini, iar dack se inmulteste n cu P/Q, se obfine -, dicd clasticitatea cererii fapi de produsele straine,68 POLITIC! COMERCIALE vamale de import, redata grafic prin aria h'', nu mai este suportata de consumatorii nationali, ci este preluata de producatorii extemi, care isi reduc pretul de vanzare. in tabelul de mai jos sunt redate sintetic efectele de bunastare inregistrate la nivelul SUA, ca urmare a introducerii unei taxe vamale specifice la importul de automobile Pierdere de bundstare pentru consumatori (atbrerd) = 3 mid. USD Castig de bundstare pentru producatori =ta 1,5 mld. USD Céstig de bundistare pentru guvern =+(cth) 3 mid. USD. Efect net la nivel national =h- (b+d) -0,5 mid USD in continuare, ca si in cazul tari mici, suprafetele b si d reprezinta pierderi reziduale, cauzate de o productie mai putin eficient si respectiv de reducerea posibilitatilor de alegere pe care le au cumparatorii nationali. De data aceasta insa fara care impune o taxd vamald de import cdstig’ suprafata h pe seama producatorilor straini. Aceasti arie este adesea denumita un cAstig de bunastare rezultat din raportul de schimb (terms of trade gain), deoarece tara importatoare poate s& obtina un pret mondial mai mic pentru produsele pe care le importa fata de conditiile de liber schimb. Trebuie precizat c4 in cazul tari mari introducerea unei taxe vamale de import nu conduce in mod necesar la o pierdere de bunastare in ansamblu. Astfel, daca h>b+d, atunci statul importator inregistreazA un castig net de bunastare. 11 Suprafata h constituie o pierdere de bunistare pe care © suport producitorii steiini care isi reduc preful de desfacere, Totodati, ea poate fi privita si ca o reducere a pierderii de bundstare pe care o inregistreaz consumatorii nationali, care nu mai sunt nevoifl si pliteascd un pret egal cu wt, ci numai un pret egal cu P). Suprafafa h se poate determina ca produs intre cantitatea importati dup’ introducerea taxei vamale de import si diferenta dintre preful mondial in conditi de liber schimb si cel Ia care se ajunge dupa introducerea taxei vamale (h=( Qer ~ Qoy)-(Pwo Pw) OLITIC! COMERCIALE 69 vantajul de a fi mare ntru a vedea diferenta de bundstare care apare intre o {ard mica si o fara e, se poate recurge la un exercitiu teoretic. dam presupune c& SUA ar fi o fara mica, neputdnd deci sd influengeze reful mondial, iar restul datelor ar réméne neschimbate (curba cererii, curba tei, valoarea taxei vamale la importul de automobile), am oberva ca prejul ional ar ajunge la valoarea de Py+t=45.000 USD. fn aceste conditii, sererea interna s-ar ridica la 300 mii automobile, iar oferta producétorilor nationali ar deveni de 250 mii automobile, importurile scazdnd faja de situatia liber schimb de la 500 mii automobile la 50 mii automobile. gfectele de bundstare care s-ar inregistra in acest caz ar fi urmatoarele: Pierdere de bundstare pentru consumatori = - 6,75 mld USD _ Caistig de bundstare pentru producitori = + 2,625 mld USD Castig de bundstare pentru guvern = +0,75 mld USD Efect national net = - 3,375 mld USD ferenta de bundstare fata de ipoteca conform careia SUA sunt un stat mare poate observa ca este semnificativa, ceea ce sugereaza ca, din punct de ere al bundstarii, dacd un stat mare introduce o taxa vamala de import ate obtine rezultate mult mai avantajoase decét un stat mic care recurge la vasi masura. Chiar daci pentru un stat mare introducerea de taxe vamale de import este avantajoasa in raport cu aceeasi situatie pentru un stat mic, chiar daca un stat mare chiar s& obtina chiar castiguri de bunastare in urma recurgerii la masuri de tectie, analiza efectelor trebuie extins& si asupra exportatorilor’”, pentru a se ea obtine o imagine completa, la nivel mondial, in cea ce priveste evolutia astarii. figura 3'° de mai jos este reprezentata situatia exporturilor “restului lumii”, vazut A se vedea Sddersten, B., Reed, G., - International Economies ., MacMillan, London, 1994. ™ Se consider pentru acest exemplu numeric ca functia cererii C, poate fi scrisé sub forma:10 POLITICL COMERCIALE. TICE COMERCIALE, u oate observa ca, spre deosebire de cazul tarii importatoare, unde efectul net de are este ambiguu, in cazul exportatorilor se inregistreaza o pierdere certi de wistare. Pentru a calcula efectul total pe care il produce la nivel mondial roducerea unei taxe vamale de import intr-o tara mare, este suficient sa se ermine suma dintre efectul inregistrat in tara importatoare si efectul inregistrat de ile exportatoare. Trebuie insa remarcat ca suprafata h este egald cu suprafata w, e cantitatea pe care o vand farile exportatoare (q3-q2) este egala cu cantitatea e 0 cumpara fara importatoae (Qo-Qo,), iar diferenta de pret (Pyo-Pwi) este i. Prin urmare, efectul mondial total poate fi redat dupa cum urmeaza: Pret (P) 4 usD Pwo Pow ect de bunastare in tara importatoare =h- (b+d) - 0,5 mld USD fect de bunastare in (arile exportatoare = (xtwty) - 1,75 mld USD total la nivel mondial = -(b+d+x+y) -2,25 mld USD chiar daca introducerea unei taxe vamale de import poate aduce, in nele situatii (h>b+d) cAstiguri de bunastare pentru o tari importatoare mare, aceasta jasura va conduce intotdeauna la o pierdere de bunastare la nivel mondial. Cx ind de la observatia ci un stat mare poate obtine castiguri de bundstare ca € a introducerii unei taxe vamale, a fost introdusa notiunea de tax vamala tima. Ea nu reprezinta altceva decat acel nivel al taxei vamale care maximizeaza stigu! de bunistare al farii mari. Se poate observa ca introducerea unei taxe male reduse antreneaza un castig mic de bunastare pe unitatea de produs importat, r, daca se tine seama de cantitatea mare de produse importate, castigul total de nastare poate fi insemnat. O taxa vamala ridicata, in schimb, duce la inregistrarea iui cAstig de bunastare unitar insemnat, dar se produce si o scidere a cantitatii portate. Dincolo de un anumit nivel al taxei vamale, scaderea cererii de importuri chiar la transformarea céstigului de bundstare in pierdere. Mai mult, la un ment dat taxa vamala poate deveni prohibitiva, ceea ce inseamn& ca nu se mai suma decat produse autohtone, iar statul revine la autarhie. > Figura 3. Efectele de bundstare ale introducerii unei taxe vamale de import intr-o fara mare, in echilibru partial, inregistrate la nivelul exportatorilor din restul lumii in figura 3 se pot observa curbele cererii (C,) si ofertei (O,) de pe pietele nationale ale exportatorilor. Se observa ca pentru preturile Pwo si Pw: oferta national depaseste cererea, ceea ce inseamna c& excedentul este exportat. Se presupune ci intreaga cantitate suplimentara de bunuri este exportata cdtre tara importatoare mare considerati anterior. Prin analogie cu rationamentul la care s-a recurs in cazul efectelor de bunastare pe care le produce introducerea unei taxe vamale de import, se pot deduce efectele pe care le produce o scadere a preturilor asupra tarilor exportatoare. Spre deosebire ins& de situatiile in care intervine existenta unei taxe vamale, de aceasta dati nu se vor inregistra nici un fel de efecte asupra guvernului. Astfel, se poate sintetiza ca se inregistreaz&: itetizdnd, cresterea nivelului taxei vamale antreneaz’ initial o sporire a bundstarii, Ja un nivel maxim al acesteia, corespunzator taxei vamale optime. intre a optima si cea prohibitiva, marirea taxei vamale de import aduce cu sine derea cAstigului de bunastare mergand pana la inregistrarea unei pierderi de re. O data depasit nivelul prohibitiv, oricat de mult ar creste taxa vamala, Castig de bunastare pentru consumatori =+(zty) ?mid. USD starea nu mai poate fi redusd, deci taxa vamala prohibitiva corespunde nivelului Pierdere de bunastare pentru producatori. == =-(ztytxt+wtv) —-? mid. USD lim de bunastare pe care il poate inregistra tara importatoare. Efect net la nivel national =-(xtwHy) - 1,75 mld USD. pe(q) = -100-q+ + 35.000, iar funcyia ofertei Oy, sub forma: po(q) = 20-q + 19.000.POLITIC! COMERCIALE 85 Daca un guvern are intentia s& introducd o taxa vamala pozitiva in. interesul economic national, trebuie s{ cunoasca in care parte anume a curbei schimbului se afla si tara respectiva, si partenerul comercial afectat de respectiva taxa vamala. Numai daca este cunoscut ca atat propria elasticitate a importului fata de pret, cat si cea straina este suficient de mare, adica daca este mult mai mare decat unu, este indicat o taxa vamala pozitiva. in cazul unei elasticitati scazute fata de pret a propriei cereri de import, ar trebui si existe garantia ci partenerul comercial reactioneaza si mai elastic cu cererea si de import. Daca, dimpotriva, cele doua cereri de import sunt inelastice (© < 1), atunci ar fi mai bine sa subventioneze importurile. 2.2.6. Forme ale protectiei vamale: protectia efectiva si protectia nominala Caracterul de protectie al unui tarif vamal este evidentiat de importanta care i se acorda de fiecare tara unuia din cele doua scopuri de baza ale folosirii acestuia: protectia desemnata sa elimine sau s& reduca importul prin cresterea preturilor sau obtinerea unor venituri pentru bugetul tarilor importatoare. Pentru ca taxele vamale s4 contribuie in mod eficient la cregterea veniturilor bugetare ale statului, ele nu trebuie s aiba un caracter prohibitiv pentru importun, ci sa fie relativ scdzute, incurajatoare pentru import. Atunci cénd scopul principal ai tarifului vamal il reprezinti protejarea industriei nationale, nivelul taxelor vamale cu caracter restrictiv, prohibitiv, nu constituie caracteristica generala, dominanta, a unui tarif. vamal, ele fiind aplicate unor sectoare relativ restranse ale importurilor, in functie de principiile politicii economice ale fiecarei tari, in diferite etape. Protectia pe care 0 asigura taxa vamal pentru consumatorul de produse importate se calculeaza luandu- se in considerare faptul ca importatorul va trebui s& verse la organele fiscale suma corespunzatoare produsului dintre nivelul nominal al taxei vamale si valoarea vamala a importurilor vamuite. Pentru producatorul intern de produse similare cu cele ce pot fi importate nu este suficienta cunoasterea nivelului nominal al taxei, el avand nevoie sa afle nivelul efectiv al protectiei tarifare asupra valorii adaugate in tara. Pentru calcularea ratei efective a protectiei taxei vamale, se tine seama de taxele vamale prelevate asupra materialelor importate in produsul finit respectiv, stabilindu-se gradul de protectie a valorii adaugate de procesul de prelucrare. Pentru un nivel dat al preturilor mondiale, rata de protectie efectiva a taxei vamale va indica excedentul de valoare adaugata pe plan intern, care se obtine prin intermediul impunerii taxei vamale ca parte a valorii adaugate in conditii de comert liber.86 POLITICI COMERCIALE Protectia vamali nominala Protectia vamali nominala vizeaz’ ansamblul intregului produs supus impunerii vamale: Nivelul protectiei vamale nominale este dat de nivelul taxelor vamale inscrise in tariful vamal oficial ; Ca regula generala, protectia nominal este direct proportionala cu gradul de prelucrare al marfurilor importate (deoarece, ca regula generala, taxele vamale nominale sunt cu atat mai mari cu cat gradul de prelucrare al marfurilor) Protectia vamala efectiva unde: vp Vp Protectia vamala efectiva vizeazi nivelul impunerii vamale asupra valorii nou create si incorporate in produsul importat; Masoara sporul de valoare nou creat pe unitatea de produs in condifiile impunerii vamale fata de sporul de valoare nou creati pe unitatea de produs in absenfa impunerii vamale; Protectia efectiva se calculeazi dupa urmatoarea formula: «Ve =(FXVs) Gece len al BL% Vins), Ap Taxa vamala efectiva, respectiv protectia efectiva ; Taxa vamala specifica/nominala (suma perceputa pe unitatea fizica) aplicata asupra produsului de import concurent, pe unitate; Ve K Sau: unde: “itl _Tf— taxa vamala nominal la produsul finit; Vf—valoarea vamala a produsului finit; Taxa vamal& specificd/nominala aplicata produselor intermediare, pe unitate Cantitatea de produse intermediare pe unitatea de output Tf x Vf-Tm x Vm / Vf-Vm X 100 “Tm — taxa vamala nominal la materia prima incorporata in produsul finit; - Vm — valoarea vamal& a materiei prime. 3.1. Aborddri conceptuale ICL COMERCIALE 87 nivelul taxelor vamale la produsul finit si respectiv la produsele intermediare (materiei prime). Daca taxa vamali perceputi asupra produselor intermediare sau a materiei prime ce participa la realizarea produsului finit este mai mare decat taxa vamala perceputd asupra produsului finit atunci nivelul protectiei efective va fi mai mic, inferior nivelului protectiei nominale. Daca taxa vamala perceputa asupra produselor intermediare sau a materiei prime ce participa la realizarea produsului finit este mai mic decat taxa vamala perceputa asupra produsului finit atunci nivelul protectiei efective va fi mai ridicat, superior nivelului protectiei nominale. dispersia tarifara. Protectia efectiva variaza direct proportional cu nivelul dispersiei tarifare. Dispersia tarifari este diferenfa dintre taxele vamale dintr-un anumit tarif vamal in functie de gradul de prelucrare. De exemplu, daca la produsul finit taxa vamala este 20%, iar la materia prima aceasta este de 10%, dispersia tarifara va fi de 10 puncte procentuale. gradul de prelucrare al produsului. Cu cat ponderea valorii nou create si incorporate in produsul finit este mai mic (gradul de prelucrare este scizut), rata protectiei efective este mai ridicata. - Taxele vamale - instrumentele politicii vamale vamale reprezinti una dintre componentele importante ale fiscalititii in state, indeosebi in cele in curs de dezvoltare. Rolul incasarilor din taxe le in totalul veniturilor bugetare este dependent si de nivelul de dezvoltare onomiei. Totodatd, conceptul mai cuprinzator este cel de drepturi vamale, uct pentru a obtine liberul de vama un importator sau comisionarul siu I va trebui si achite mai multe categorii de elemente ale fiscalitatii (TVA, ize, taxe statistice, taxe sanitare, comisioane vamale, taxe consulare etc.) a juridicd si economica a taxelor vamale Xele vamale apar sub forma unui impozit indirect prelevat de organele fiscale ale i, similar intrucatva cu alte componente ale fiscalitatii indirecte care adauga la88 POLITICI COMERCIALE LITICI COMERCIALE 89 pretul marfurilor 0 anumit& cota atunci cAnd are loc o vanzare sau o cumparare de marfuri pe plan inten. Spre deosebire de alte categorii de taxe care vizeaza fluxurile comerciale indiferent de provenienta si destinatia lor, taxa vamala se aplicd num: in cazul tranzactiilor cu produse care trec frontiera vamala a statului, Caracterul obligatoriu al taxelor vamale este prevazut in formulare expres in Codurile Vamale. Obligatia de a pliti taxele vamale este o obligatie juridicg deoarece este prevazuti de normele juridice in vigoare si potrivit acestora neindeplinirea obligatiei respective atrage raspunderea juridica si silita de a plati taxele neachitate integral sau la termen legal. Aceasta obligatie apare in cadrul raporturilor juridico-financiare derivate din raportarea activitatilor unui agent economic la cerintele derivate din echilibrele bugetare. Beneficiarul acestei obligafii financiaro-bugetare de a plati taxele vamale este exclusiv statul, reprezentat prin organele financiare carora li s-a atribuit competenta de a incasa taxele vamale, Forma de concretizare a obligatiei de plata a taxelor vamale este forma bineasca si se individualizeaza printr-un titlu de creanta financiar-bugetara, act juridic prin care se constata si individualizeaz’ obligatia baneasca a fiecdrui subiect taxabil, titluri declarative de drepturi si obligatii si executorii fara vreo investire speciala. ictii de natura’ bugetara - nivelul taxelor vamale poate fi stabilit astfel incat asigure un anumit nivel al incasarilor bugetare. Nivelul lor se stabileste de multe n functie de nevoile stringente, la un moment dat, de venituri la bugetul statului. ctori de natura politic’ - tipul de regim politic, orientarea politica a antilor, stimularea sau restrangerea relatiilor comerciale cu anumite state sau i de state. rtul dintre cererea si oferta de protectie. in le taxei vamale ca instrument fiscal. Taxa vamala apare initial forma unui instrument simplu de politica fiscala in scopul formarii veniturilor lui. Din punct de vedere al politicii fiscale, taxa vamala este abordata in cial in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse care trec ontiera (export, import sau tranzit), perceperea ei find avantajoasa pentru un stat, t ca impozit fiscal, taxa vamala majoreaza veniturile bugetare. mali a devenit in timp dintr-un instrument fiscal, un mijloc complex de politica merciala, unul din cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei fionale. Valentele taxei vamale ca instrument de politica comerciala se contureaza lata cu dezvoltarea industriei si interesului statului de a proteja economia proprie concurenta straina. Astfel, apare protectionismul vamal, cu taxe mari la produse anufacturate si taxe mici la materiile prime, incurajéndu-se astfel importul de teri prime si dezvoltarea noilor industri. Desi politica de liber schimb este al sustinut’ de c&tre majoritatea statelor, evidentiindu-se meritele acesteia ntru maximizarea productiei mondiale, statele gasesc permanent motivatii ficiente pentru introducerea taxelor vamale, pentru punerea in functiune a unei litici tarifare proprii, manifestata si prin functionarea unui tarif vamal national. Factori ce influenteaza stabilirea nivelului taxei vamale Din punct de vedere economic, la stabilirea nivelului taxei vamale se are in vedere nivelul diferentelor existente intre costul si, respectiv, pretul unui anumit produs pe piata externa si interna. in masura in care corecteaz aceste diferente, taxele vamale pot indeplini selectiv sau succesiv functiile de: + egalizare a nivelurilor de pret, = protectia unor ramuri economice nationale, importante pentru arhitectura productiva interna, sau limitarea importului anumitor produse in functie de interesele economiei nationale. ¢ndinte intainite plan mondial in utilizarea taxelor vamale Taxele vamale pot avea influente semnificative asupra decalajului de in cnents va politic’ oumieroiala competitivitate comerciala a produselor de origini diferite, care in mod firesc nu i este acelasi la diferite categorii de produse si in diferite circumstante. Taxele vamale pot indeplini o functie restrictiva chiar si atunci cand au un nivel redus, in situatiile in care diferenta de competitivitate este in favoarea produselor indigene, sau pot indeplini numai o functie de echilibrare a pretului desi au un nivel ridicat in cazul in care diferenta de competitivitate este net in favoarea produselor provenite din import. Aceasta evidentiazi caracterul complex al rolului si functiilor taxelor vamale de import in comertul international, necesitatea cunoasterii nu numai 2 nivelului, ci si a efectelor si incidentelor asupra competitivitatii marfurilor. aplicarea taxelor vamale ca instrument de protectie al statului, in perioada tbelica se contureaza unele fendinje majore: " tendinta de utilizare a taxele vamale pentru punerea in practic’ a i lui nediscriminarii exprimat prin clauza natiunii celei_ mai favorizate si prin clauza regimului national, principii care se aplic& in practicé in mod necondifionat si care cunosc o larga utilizare odati cu maturizarea sistemului comercial multilateral.en a POLITIC COMERCIALE a * tendinta de reducere a nivelului taxelor vamale in conditiile clauzej natiunii celei mai favorizate intre farile membre ale G.A.T.T. ca urmare a derularii unui sir de runde de negocieri tarifare multilaterale in cadrul acestui acord; : e deosebesc dupa nivelul impunerii; cele cu caracter fiscal au in general un =] mai redus, singurul scop principal pentru care se percep fiind obfinerea de i pentru bugetul statului. Apare , de multe ori, surprinzatoare perceperea de wale la produse care nu se realizeaza de catre producatorii indigeni, sau in ii in care oferta interna pentru anumite produse este semnificativ mai mica { cererea interna. Spre exemplu, se practica taxe vamale, de multe ori destul de ite Ja importurile de citrice ale unor tari din zona temperata. Este evident ca taxe vamale au doar caracter fiscal, fiind menite doar sa completeze veniturile , la bugetul statului. fntrucét majorarea taxelor vamale existente sau ducerea de taxe vamale la produsele liberalizate este dificilé din cauza lor derivate din parteneriatul international, se introduc si se mentin taxe ale si la pozitiile tarifare neconcurate inci de furnizorii externi. In aceste taxele vamale au caracter pur fiscal. Taxele cu caracter protectionist au in niveluri mai ridicate, prin intermediul lor urmarindu-se in primul rand cerea fortei concurentiale a marfurilor importate si implicit protejarea pietei e de concurenta straina. Este dificil de stabilit unde incepe scopul fiscal si se tinud cu cel protectionist. Pentru a determina efectul protectionist al taxelor le se foloseste calcularea ratei protectiei efective care poate diferi ificativ de protectia nominala. = tendinta de reducere in general a semnificatiei nivelului taxei vamale, tinand seama de faptul c& trecerea generalizata in farile cu economie de piat& la sistemul cursurilor valutare fluctuante gi, in ultima vreme, flotante este de natura s& reduc& sau s4 mareasca nivelul impunerii prin intermediul taxei vamale la importul produselor in tara respectiva in functie de situatia de dezvoltare sau de devalorizare a monedei tarilor in cauza. in pofida reducerilor repetate ale nivelului taxelor vamale care au avut loc in cadrul G.A.T.T., prin intermediul negocierilor tarifare multilaterale, saxele vamale raman inca un important instrument de protectie a economiilor nationale. Ele continua sa defina un rol insemnat in domeniu! concurentei internationale pe pietele de marfuri, astfel incat incadrarea la importul unui produs dintr-o anumita grupa de taxe vamale, este de natura s& hotarascd adesea realizarea sau nerealizarea tranzactiei sau si constituie un element important al contabilitatii acesteia. 4i obiectul impunerii, taxele vamale sunt de trei feluri; 2.3.2. Clasificarea taxelor vamale» * taxe vamale de import Taxele vamale pot fi clasificate dupa mai multe criterii: taxe vamale de export = dupa scopul impunerii (sau nivelul impuneri taxe vamale de tranzit * dupa obiectul impunerii (sau dupa felul operatiei de comer} exterior, sau ele vamale de import se percep asupra marfurilor importate atunci cand acestea directia circulatiei marfurilor in comertul exterior); tele vamale ale {ari importatoare. Ele constituie un principal mijloc de fejare a produselor nationale fati de concurenta strain, contribuind direct la a pretului marfurilor importate i facdndu-le din acest punct de vedere mai = dupa modul de stabilire (sau fixare de catre stat); n competitive in raport cu cele indigene. Daca, in principiu, ele sunt platite de na importatoare si sunt suportate de consumatorul final pentru c& ele sunt incluse retul de desfacere pe piata interna a marfurilor importate, in practica, uneori, ele t Suportate, partial, de cAtre firma exportatoare care, pentru a contracara efectul " taxe vamale cu caracter fiscal orabil al taxei vamale asupra competitivitatii marfurilor sale, poate recurge la i ale pretului de ofertare. = dupa modul de percepere (sau de asezare); Dupa scopul impunerii, taxele vamale se impart in doud catego + taxe vamale cu caracter protectionist vamale de export se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci acestea sunt exporiate. Ele nu au o larga raspandire pe plan international, parativ cu cele de import, se percep la un nomenclator redus de produse si pe 2 Nicolae Sut; Dumitru Miron; Sultana Suta -Selejan - Comerf International si Politci Comerciale contemporane -, Editura Independenta Economica, Braila, 1999ee POLITICI COMERCIALE perioade limitate de timp. Prin intermediul lor, pe Hinga scopul fiscal, se pot urmari, in general, si alte obiective cum ar fi: * ridicarea pretului la produsele respective pe piafa internationala (cu conditia ca statul respectiv sa fie un principal exportator si furnizor pe piata internationala la produsele vizate); limitarea unor exporturi (de regula, produse neprelucrate — materi prime industriale sau agricole, care s fie prelucrate in fara intr-o cantitate tot mai mare si exportate apoi ca produse manufacturate) pentru a incuraja dezvoltarea anumitor ramuri ale industriei pentru care farile respective dispun de o baz corespunzatoare de materii prime; contracararea practicarii preturilor de transfer de catre corporatiile transnationale care, in acest mod, ar dori sa-si transfere profiturile fara a fi impozitate sau a evita prevederile legale care impun reinvestirea unei parti din aceste profituri; * evitarea acuzarii unor producatori indigeni de practicarea dumpingului. Taxele vamale de tranzit se percep de catre stat asupra marfurilor straine care tranziteaza teritoriul vamal al tarii respective. Ele nu au o raspandire prea larga pe plan international si, de regula, atunci cand se percep ele au un nivel scazut intrucat statele sunt interesate si incurajeze tranzitul pe teritoriul lor, acesta fiind o importanta sursd de venituri (ca urmare a utilizarii cdilor si mijloacelor de transport, a porturilor, a depozitelor, antrepozitelor etc.). Scopul perceperii taxelor vamale de tranzit este pur fiscal. fn cazul tranzitarii teritoriului lor vamal de catre fluxuri comerciale, unele tari pot decide folosirea unor garantii pentru a elimina unele practici comerciale neloiale. Aceste garantii percepute la patrunderea pe teritoriul vamal, care se restituie cu ocazia parasirii acestui teritoriu vamal nu pot fi considerate taxe de tranzit. Dup’ modul de percepere a taxelor vamale, acestea sunt de trei feluri: = taxe vamale ad valorem; = taxe vamale specifice; = taxe vamale mixte. Taxele vamale ad valorem se percep de catre stat asupra marfurilor importate sau exportate si se stabilesc sub forma unor cote procentuale care se raporteaza la valoarea vamala a marfurilor respective. Valoarea vamala trebuie calculata pornind COMERCIALE 93 pretul de tranzactie, definit prin preful de facturare, si exprimat in conditia 0 frontiera vamala a tari importatoare. Pentru a elimina protectionismul din incadrarea tarifara discretionara si din utilizarea unor diferite preturi 1 calcularea valorii vamale, au fost adoptate, la nivel international, mai multe ‘ale unor reglementari care se regisesc in prezent in Codul privind evaluarea 4 administrat de catre OMC. Pretul astfel stabilit, se transforma in moneda gnali a farii importatoare folosindu-se un coeficient de evaluare vamala it, in prealabil, cu Fondul Monetar Intemational. Acestea sunt cele mai vechi cunoscute in istoria comertului intemational si cele mai rispandite pe plan ndial. Ele prezinté avantajul ci sunt mult mai usor de stabilit (in comparatie cu specifice) intrucat presupun doar fixarea unei cote procentuale care se yrteaz la valoarea vamala a marfurilor si nu implic& elaborarea unui tarif vamal bit de detaliat. Cu toate acestea, taxele vamale ad valorem prezinta si unele weniente: sensibilitate ridicata fata de oscilatiile conjuncturale ale preturilor pe pietele internationale de marfuri. in cazul scaderii preturilor la marfurile importate, prin perceperea taxelor vamale ad valorem se reduce volumul incasarilor din taxe vamale percepute, iar efectul protectionist al acestora scade. Practica arata ins ca acest inconvenient poate fi depasit prin perceperea temporara a unor taxe vamale suplimentare la produsele ale caror prefuri au scazut, sau prin perceperea alituri de taxa vamala ad valorem si a unor taxe vamale specifice (tot temporar). Nu elimina aparitia abuzurilor de tipul nefacturirii marfurilor la pretul real din considerente de evaziune vamala, ‘ele vamale specifice se percep de catre stat pe unitatea de masura fizicd a ilor importate (sau exportate) (bucat, tond, metru cub, metru patrat, etc.) si ilesc sub forma unei cifre absolute exprimaté in moneda {arii respective. icarea taxelor vamale specifice este foarte greoaie si complexa intrucat pune existenta unui tarif vamal foarte detaliat, care trebuie sa fie mereu mpletat si revizuit pe masura ce apar noi tipuri de produse care sunt preluate in itul pietei internationale. Acesta este dezavantajul principal pentru care acest n de taxe vamale nu au o larga raspandire pe plan international. Cu toate acestea, cele specifice prezinta si unele avantaje (in raport cu cele ad valorem) si anume: " jnlatura posibilitatea frustrarii statului de drepturile legale de vam intrucat taxa vamala se raporteazi la unitatea de misurd fizicd a marfii importate, find astfel mai usor de determinat;94 POLITIC! COMERCIALE = yolumul incasirilor la bugetul statului din perceperea acestor taxe nu este influentat direct de oscilatiile conjuncturale ale preturilor, ci numai de volumul fizic al importurilor. Datorité nivelului ei fix, pe o anumita perioada de timp, taxa vamala specifica determina o incdrcare vamala diferita a marfurilor importate in conditiile oscilatiei preturilor pe piata internationala la produsele respective. Protectia oferita de acest gen de taxe vamale variazi invers proportional cu pretul bunurilor supuse impunerii vamale. Taxele vamale mixte se percep atunci cand taxele vamale ad valorem nu sunt destul de eficace ca mijloc de protectie. In aceste cazuri, pe lang taxa vamala ad valorem se mai percepe, temporar, si o taxa vamali specifica atunci cand preturile inregistreazd importante scaderi. fn tarifele vamale ale unor state se regasesc concomitent atat taxele vamale ad valorem c&t si cele specifice, impunerea vamala ficdndu-se la un moment dat in functie de circumstantele specifice cea ce induce o nota de imprevizibilitate pentru actorii economici implicati in tranzactia comercial respectiva. Dup’ modul de stabi ‘impart in patru categorii: ire sau fixare de cAtre stat, taxele vamale se + taxe vamale autonome (sau generale); = taxe vamale conventionale (sau contractuale); = taxe vamale preferentiale (sau de favoare); * taxe vamale de retorsiune (sau de rispuns); Taxele vamale autonome (generale) sunt stabilite de catre stat in mod independent si nu pe baza unor conventii bi sau multilaterale incheiate cu alte state. De regula, aceste taxe se percep asupra marfurilor care provin din farile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale, iar in relatiile cu aceste state nu se aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Altfel spus, aceste taxe se aplicd in afara regimului clauzei natiunii celei mai favorizate si de aici decurg doua trasaturi caracteristice ale acestora: au un nivel foarte ridicat (fiind deseori prohibitive) si nu fac obiectul negocierilor, constituind o important bariera in calea schimburilor comerciale dintre state. Taxele vamale conventionale (contractuale) se stabilesc de catre stat prin intelegere cu alte state, conform clauzelor stabilite prin acordurile bi sau multilaterale incheiate. Ca regul general, aceste taxe se percep asupra marfurilor provenind din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate si de aici decurg FICE COMERCIALE. 95 oud trisaturi caracteristice: au niveluri semnificativ mai reduse decat cele onome si, in general, fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul sistemului ercial international. Taxele vamale conventionale se regasesc in toate tarifele ale nationale, numindu-se de regula taxe de baza intrucat, la ele se raporteazi oate celelalte categorii de taxe vamale. Atunci cand intr-un tarif vamal, la o anumita ozitie tarifara nu sunt inscrise si alte categorii de taxe vamale, se vor aplica itomat taxele vamale conventionale. xele vamale preferentiale (de favoare) sunt taxe foarte reduse (uneori chiar ro) care se aplica tuturor sau numai anumitor categorii de méarfuri importate din jte tari si care nu se extind asupra marfurilor provenind din celelalte tari. Ele lecté un regim de favoare ce se negociaza intre anumite tari si care nu se extinde supra celorlalte state, fiind o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate. sjamentele preferentiale (reciproce sau nereciproce) au proliferat in perioada ostbelicd (ex. gruparile economice integrationiste, $.G.P., S.G.P.C., protocoale eferentiale, conventii preferentiale etc.). ele vamale de retorsiune (de raspuns) se aplica de catre stat ca represalii si ca ins la practicile comerciale ale partenerilor considerate si dovedite a fi neloiale politica de dumping si politica de subventionare a exporturilor). Aceste taxe mbraci doua forme: = taxe antidumping = taxe compensatorii axele de retorsiune se percep ca faxe vamale suplimentare, peste taxele vamale-in igoare. Au ca obiectiv principal anihilarea efectelor negative pe care le produc cele loud tipuri de practici comerciale neloiale. Nu se pot percepe decat numai dupa ce -a declansat o procedura de anchetd prin care s& se faci dovada cA a avut loc o astfel de practic neloial care a produs un prejudiciu grav sau este pe cale si se f oduca acest prejudiciu. Daca se face dovada vanzarii la preturi situate sub o aloare considerati normal s-au a subventionarii exporturilor, precum si a existentei prejudiciului, se poate lua masura de raspuns in spiritul celor doua coduri conduita negociate in cadrul GATT: codul antidumping si codul privind bventiile de export si taxele compensatorii. Ele au un nivel prestabilit in sensul ci lepasi nivelul subventiei de export (sau al primei directe la export). Ca urmare a estor trisaturi caracteristice aceste taxe de retorsiune au o dubla natura: tarifara si etarifard.POLITICI COMERCIALE 9 supraestimari ale incidentei barierelor netarifare. Astfel, GA poate ascunde un regim ultrarestrictiv de import din moment ce barierele cele mai severe reduc drastic importurile produselor afectate de aplicarea lor, precum si ponderea detinutaé de acestea. Este de notat faptul ca, GA poate fi nul in cazul unei interdictii la import, la fel ca si in situatia inexistenfei vreunui tip de restrictie. Aceasté stare specifica de fapt, este expresiv ilustrata de restrictiile cantitative practicate la importurile japoneze de orez, anterior finalizarii Rundei Uruguay cand: valoarea importurilor de orez efectuate in 1990 fiind de numai 5 mil. $, restrictionarea cvasi-integrala a acestor importuri s-a reflectat, in plan metodologic, in faptul cd doar 0,002% din totalul importurilor japoneze apareau ca find limitate din cauza acestui instrument.‘ Principalul merit al metodelor descriptive ram&ne ins’ acela de a facil comparatiile intertemporale, internationale si intersectoriale. Metodele analitice sunt, in principiu, mai bine adaptate caracterizarii efectului restrictiv al instrumentelor netarifare de protectie, insi sunt afectate de o serie de probleme care limiteaza sever relevanta rezultatelor la care se ajunge. Unele dintre aceste metode se bazeazi pe modelarea econometrica. Ele au insd o fiabilitate redusa deoarece prezenta unei bariere comerciale poate altera ipotezele cerute pentru construirea modelului. Mai frecvent, metodele analitice utilizate constau in estimarea unui echivalent tarifar al protectiei netarifare, prin calcularea diferentei dintre pretul unui produs pe piata interna, fati de pretul sau mondial sau, in cazul unor analize mai aménuntite, fata de pretul CIF al produselor importate. 3.2. Instrumente de protectie comerciala de natura netarifara 3.2.1. Bariere netarifare care implicé o limitare cantitativa directa a importurilor Articolul XI din GATT in principiu interzice practicarea restrictiilor cantitative in cazul oricarui produs atat la import cat si la export, prin prevederea conform careia “nici un fel de restrictii sau prohibiri altele decat taxele vamale, impozitele indirecte sau alte taxe nu vor fi instituite sau menfinute de vreun stat membru...” O ratiune importanta pentru adoptarea acestei atitudini este aceea ca restrictiile cantitative sunt considerate a avea un efect protectionist mai mare decat masurile tarifare fiind mai probabil menite sa distorsioneze comertul liber. Cand un partener comercial foloseste taxe vamale pentru restrictionarea importurilor, este 4 Sheila Page - How developing countries trade. The institutional constraints -, Rutledge: London and New York 1994ue POLITICL COMERCIALE totusi posibil s4 creasca exporturile atéta timp ct produsele straine devin suficient de competitive din punct de al pretului pentru a depasi barierele create prin aplicarea acestora. Cand un partener comercial foloseste restrictii cantitative, totusi, este imposibil sa se exporte mai mult decat cota stabilita indiferent cat de competitive, din punct de vedere al pretului, sunt acele produse. Astfel, restrictiile cantitative sunt considerate a avea un pronunfat efect de distorsionare a comertului mai mare decat masurile tarifare, de aceea interzicerea lor este unul din principiile fundamental ale sistemului comercial international. Cu toate acestea, in textul GATT sunt prevazute exceptii de la acest principiu fundamental. Aceste reguli exceptionale permit impunerea de restrictii cantitative in circumstante bine precizate si doar daca sunt instituite pe baza unor motive justificabile din prisma conduitei comerciale multilaterale cum ar fi, de exemplu, lipsa critic’ de alimente (Articolul X1:2) si echilibrarea balantei de plati (Articolul XVIII:B). Atata timp cat aceste exceptii sunt invocate in mod formal in conformitate cu prevederile GATT, ele nu pot fi calificate si incadrate ca masuri comerciale incorecte.Aceste bariere netarifare, care se mai numesce si restrictii cantitative la import imbracd urmatoarele cinci forme: (prohibirile) la import; contingentele de import; licentele de import; limitarile voluntare” la export; acordurile privind comercializarea ordonat’ a produselor’. Interdictiile (prohibirile) la import Prohibirile sunt reglementari adoptate de catre stat care interzic total sau partial, pe o perioada determinata de timp sau nelimitat, importul anumitor produse sau grupe de produse. Ele sunt folosite in special din ratiuni de politica economica (asigurarea unéi protectii suplimentare sau speciale unor produse, ramuri ete. in raport cu concurenta externa, echilibrarea balantei comerciale si de plati), din motive politice (si atunci sunt folosite in scopuri de discriminare comercial), sau din alte motive (asigurarea starii adecvate a sinatatii si securitatii populatiei, protectia fitosanitara, protejarea mediului ambiant etc.). Interdictiile se transpun in practica, de regula, prin refuzul autoritatilor abilitate s4 gestioneze politica comerciala, de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiilor (prohibirilor). In unele ri, cum sunt cele membre ale Uniunii Europene, se folosesc si asa selective si temporare la importul de produse agricole din tarile tere, cu scopul de a pastra echilibrul necesar intre cererea si oferta de produse agricole comunitare si pentru a asigura prioritar desfacerea pe pietele tarilor membre a produselor agricole comunitare. Potrivit acestor reglementari se admite importul de produse agricole numai la produsele la care gradul de autoaprovizionare in 5 Nicolae Sut — Comerf international si politi: comerciale contemporane, Editusa. Eficient; Bucuresti, 2000 121 punitate este de sub 100% si numai in alte perioade decat cele in care se ercializeazi produsele agricole indigene. Se interzice si importul unor produse , conform conventiilor internationale sunt supuse controlului destinatiei finale. fari, practica interdictii la import cu scopul de a prezerva anumite traditii, Punerea in aplicare a unor sancfiuni comerciale prevazute prin acorduri sau conventii multilaterale sau instituite unilateral; Alinierea la prevederile unor conventii internationale care prevad controlul destinatiei finale a unor categorii specifice de produse; Evitarea cronicizarii unor dezechilibre ale balantelor comerciale; ‘= Prezervarea unor moduri de viata traditionale; “= Raspunsul la solicitarile unor grupuri de interese sau organisme neguvernamentale care se ocupa cu protectia mediului sau a drepturilor omului. ontingentele de import instrumente ale politicii netarifare sunt plafoane maxime, cantitative sau llorice admise la importul anumitor produse (sau grupe de produse) pe o perioada inata de timp (de regula un an). Actiunea de plafonare a importurilor anumitor oduse sau grupe de produse poarti denumirea de contingentare. Contingentele de port sunt de doua feluri: globale si bilaterale;‘Contingentele globale se stabilesc cAtre stat in mod independent si sub forma unor platforme maxime (cantitative valorice) admise la import pe o perioada determinata de timp, fara o repartitie a ra pe {ari de provenienta. Contingentele bilaterale sunt plafoane maxime la importul anumitor produse pe o perioada determinata de timp gi dintr-o lumita tara de provenienta. Aceste contingente se negociazi cu tarile de ovenienta si sunt inscrise in listele anexa la acordurile sau protocoalele comerciale sheiate cu acestea. Uneori, practicarea contingentelor bilaterale permite si icarea unor restrictii diferentiate pe tari de provenienta si chiar discriminari fata importurile provenind din anumite tari. Pe plan international se aplicd si asa- itele contingente tarifare care sunt plafoane cantitative sau valorice in limita importurile sunt permise beneficiind de un tratament vamal mai favorabil. ste masuri, insotesc de regula, aranjamentele comerciale preferentiale find ititi de acordare a diverselor genuri de preferinte comerciale. Cu ocazia ierilor bi sau multilaterale a fost introdus sistemul ,,tariff-quota” care prevede vamale mai mici pentru anumite cantitati care se inscriu in valoarea122 POLITICI COMERCIALE contingentului si taxe mai mari (uneori chiar cu mult mai mari) pentru cantitatile care depasesc contingentul. Tar rate Quota limit t sont Out af quote charged 04 1,000 tons Import quantity Figura 1 Exemplu de aplicare a contingentului tarifar Spre exemplu, importurile care se inscriu in limita contingentului (sub 1000 tone) vor fi supuse unor taxe de 10%, iar pentru importurile care depagesc valoarea contingentului taxa vamala va fi de 80%. Conform acordurilor incheiate cu ocazia Rundei Uruguay limita de 1000 de tone se bazeaza, in general, pe valoarea importurilor existente in perioada de baz sau pe o valoarea minim acceptati convenita. Aceste tipuri de contingente se folosesc prioritar in comertul cu produse agricole. Acordul privind agricultura care a intrat in vigoare in anul 1995 prevede ca tarile dezvoltate si-si reducd taxele vamale cu pana la 36%, in etape egale in decursul unei perioade de 6 ani, tarile in curs de dezvoltare sa reduca cu 24% si pe o perioada de 10 ani iar f&rilor cel mai putin dezvoltate li s-a permis sa-si mentina ratele tarifare fara nici o modificare. Pentru produsele la care restrictiile netarifare s- au transformat in taxe vamale, s-a permis ca guvernele statelor respective si foloseascd anumite masuri de urgenti — midsuri de salvgardare (“safeguards”) -, pentru a preveni reducerea rapida a preturilor si afectarea intereselor producatorilor agricoli. Desi, acest acord specifica clar cand gi cine poate beneficia de aceste masuri de urgenté, pe parcursul perioadei de implementare, patru {ari (Japonia, Republica Coreea, Filipine si Israel) s-au folosit de acest tratament special pentru a impiedica importurile de anumite produse sensibile (in principal orez) ICL COMERCIALE 123 ingentele se deosebesc de taxele vamale prin urmitoarele caracteristi Taxele vamale mentin o legatura automata intre preturile interne si cele practicate pe piata internationala creand premisele ca exportatorii mai eficienti sd continue s& exporte; in timp ce taxele vamale, in principiu, au la bazi nediscriminarea contingentele o fac posibila si o accentueaza; in cazul contingentelor transparenta este afectata, nivelul acestora depinzand de: modul cum sunt administrate, de performantele anterioare ale exportatorilor vizati, de coruptie si de activitatile de lobby; in cazul practicarii contingentelor este mai dificil calcularea ratei protectiei efective fiind necesaré tarificarea acestora pentru a evalua efectul protectionist; Contingentele sunt stabilite in functie de presiunile diverselor grupuri de interese si de interesele de politica externa ale tari. icentele de import Acestea sunt autorizatii pe care autorititile publice le acorda firmelor importatoare (ru un anumit produs sau grup de produse si pe o perioada rezonabila de timp, in inctie de natura produsului si de distanta geografica fata de tara de provenienta. Pe international, si cu precddere in 4rile dezvoltate, sunt folosite doug tipuri de cente pentru import: automate si neautomate. entele automate sunt folosite pentru produsele liberalizate la import, erea de import fiind automat acceptata intr-un termen prestabilit. Ele sunt folosite prioritar din ratiuni de ordin statistic (pentru evidenta operatiunilor de comert terior). Folosirea lor permite controlul ex ante al echilibrului balantei comerciale itand adoptarea unor mésuri preventive cu scopul evitarii cronocizarii echilibrelor externe. ntele neautomate sunt folosite pentru produsele neliberalizate la import si Se mai numesc, din aceasté cauzi, licente pentru administrarea restrictiilor cantitative la import sau licente discretionare. Acestea se acorda selectiv, in functie de produs, de tara de origine etc. Prin intermediul lor se exercita un control Tiguros cu privire la respectarea contingentelor de import si au in prezent o mai larga Aspandire pe plan international. Licentele se mai clasific’ in: licente globale (sau generale) si licente124 POLITIC] COMERCIALE. POLITIC! COMERCIALE 125 exportatoare, prin care tara exportatoare, la cererea (sau sub presiunea) {ari (t nportatoare, se obliga si reducd volumul exportului unui produs sau grupa de oduse pana la un anumit nivel si pe o perioada determinate de timp. Cu alte cuvinte, cle sunt diminuiiri ale exporturilor acceptate de insesi tarile exportatoare sub nenintarea ca, in caz contrar, tarile importatoare vor aplica ele insele alte categorii fe masuri foarte restrictive la import si pe o perioadd mai indelungati de timp. este masuri sunt de data relativ mai recenta introduse de catre farile dezvoltate in ractica relatiilor comerciale internationale (sfarsitul deceniului sapte si inceputul iului opt). individuale (sau bilaterale). Licentele globale, eliberate de catre stat pe baza contingentelor globale, stabilese volumul marfurilor care pot fi importate intr-o anumita perioada de timp cu indicareg tarilor de provenienta a importurilor. Ele nu au un caracter restrictiv, pe baza lor importatorii obtindnd dreptul de a deschide acreditive in favoarea exportatorilor fir existenta unor licente individuale. Licentele individuale sunt, in general, folosite de catre stat pentru urmarirea si realizarea contingentelor bilaterale la produsele pentru care tara importatoare doreste s& asigure o protectie mai mare pe piata interna. Aceste licente precizeazg obligatoriu tara de origine a importului si pot fi de dou’ feluri: deschise (din categoria celor automate) si specifice (neautomate). Limitarile ,,voluntare” la export pot fi bilaterale sau multilaterale, in functie de numarul tarilor participante la astfel de infelegeri. Pentru ca aceasta masura trictiva la import sa dea rezultate (desi practica a demonstrat ca nu intotdeauna au Jat rezultatul scontat), conditia este ca fara (tarile) importatoare sd fie piete insemnate de desfacere pentru fara (tarile) exportatoare la produsul (produsele) la e se cere restrangerea ,,voluntara” a exportului. Primele astfel de infelegeri au ervenit intre SUA si Japonia pentru produsele industriei ugoare (textile, produse din piele), apoi si pentru produsele siderurgice, automobile, produse ale industriei electrotehnice si electronice etc. SUA au urmarit ca, prin intermediul acestor intelegeri, sa-si echilibreze balanta comerciala cu Japonia, dar obiectivul n-a fost ins, soldul negativ in balanfa comercial a SUA cu Japonia atingand mult& vreme lori semnificative. Aceasta s-a datorat nu faptului c& Japonia n-ar fi respectat itelegerile convenite in cea mai mare miasura, ci faptului cd, concomitent cu Testrangerea acestor exporturi catre SUA, Japonia si-a micsorat substantial importul jor produse din SUA (bumbac, piei, minereuri etc.) si a penetrat, totodat’, piata ericana cu alte produse competitive. infelegeri similare au intervenit si intre CEE Japonia pentru o serie de produse foarte competitive la exportul acesteia din urma roduse siderurgice, automobile, produse electronice etc.), dar si dezechilibrele in lanta comerciala a CEE cu Japonia au continuat sa creasca. Aceste presiuni exercitate asupra Japoniei pentru limitarea exportului pe pietele acestor tari (inclusiv A) au determinat monopolurile japoneze si fac uriase investitii de capital in larile respective. Treptat, in deceniile opt, noua si zece, tarile dezvoltate au inceput impuna limitari la export si altor tari (in curs de dezvoltare sau aflate in tranzitie) © serie de produse considerate a fi sensibile sau foarte sensibile la concurenta stra’. Licenfele individuale deschise precizeaza numai fara de provenienta a importurilor ira o plafonare cantitativa sau valorica a acestora. Prin intermediul lor se urmareste redefinirea orientarii geografice a importurilor, favorizandu-se importurile din anumite fari si restrangandu-se din altele, in general, din motive legate de evolutia balantei comerciale si de plati. Licentele individuale specifice precizeazi, pe langi tara de provenienté a importunilor, si plafonul maxim (fizic sau valoric) al acestora din tara respectiva. Acestea sunt cele mai restrictive, prin intermediul lor urmarindu-se uneori chiar discriminarea comerciala fati de anumite tari’. Procedurile de licentiere restrictioneaza importurile atunci cand: * Sunt complicate, indelungate, costisitoare si impredictibile; = Perioada pentru care sunt acordate este insuficienta pentru derularea efectiva a tranzactiei respective; * Alocarea acestor licenfe se face in mod discretionar discriminand anumite surse de provenienta; = Accesul firmei importatoare la mijloacele straine de plata este greoi sau conditionat, Limitarile ,,voluntare” la export (autolimitari la export) perienta a aritat c& folosirea acestui gen de restrictii determina modificari in Reprezinta infelegeri oficiale sau neoficiale care intervin intre anumite state sav ciiarea $i reorientarea fluxurilor comerciale la produsele vizate, pe de 0 parte, iar intre autoritati publice din farile importatoare si firme sau grupuri de firme 7 Numérul aranjamentelor de limitare .,voluntara” a exporturilor crescuse la cca. 300 la sfarsitul lui 1990 (din care cca. 80 au fost negociate de SUA. cca. 90 de citre CEE, restul de citre alte A se vedea Acordul privind procedurile in materie de licente de import negociat la Runda Tokio (1979) in dezvoltate). cadrul GATT si care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1981POLITICI COMERCIALE. pe de alta parte, incurajeaza cartelizarea industriilor de export, crearea de cartelurj intre {arile exportatoare in vederea repartizarii cotelor de productie si export intre producatori si exportatori, cu incidente nedorite asupra schimburilor comerciale internationale, De asemenea, experienta ultimelor doua decenii a pus in evident faptul cd, desi folosirea acestor acorduri de limitare ,,voluntara” a exporturilor a fost justificata ca fiind o m&sura temporara menita s4 permita tari (tarilor) importatoare sa-si modemnizeze si nationalizeze industria (industriile) respectiva pentru a redeveni competitiva in raport cu concurenta, aceste acorduri s-au permanentizat, apairdnd in continuare industrii necompetitive ale statelor importatoare. Limitarile voluntare la export, se pot concretiza in variate tipuri de intelegeri din punctul de vedere al gradului de formalizare i al implicarii guvernamentale. Din acest punct de vedere, specialistii au evidentiat urmatoarele categorii: wbiciul si putem mentiona: = fntelegeri intre asociatii ale producatorilor din ari diferite fara implicarea directa a autoritatilor publice din cele doua state; = {ntelegeri intre autoritatile publice din tara importatoare si asociatii ale producatorilor din farile exportatoare; « ntelegeri informale la nivel guvernamental ale caror rezultate se aplicd de catre structuri guvernamentale sau neguvernamentale; + Infelegeri la nivel guvernamental. Limitarile voluntare la export sunt componente importante ale protectionismului din zona gri”. De foarte multe ori, se incepe cu acuzatii de dumping pentru a convinge anumiti exportatori s& accepte acorduri de limitare voluntara a exporturilor. Tarile importatoare ofera exportatorilor care incheie acest gen de intelegeri o serie de avantaje concretizate in facilitati de natura vamala, angajamente privind neaplicarea masurilor de retorsiune sau facilitati in ce priveste prefurile sau accesul la refelele de comercializare. Metaforic exprimate aceste masuri se afla sub incidenta dictonului ahdrelul’. Printre particularitatile acestui tip de bariere netarifare " Confera executivului din tara importatoare 0 mai mare libertate de actiune. Aceste masuri permit farilor importatoare sa ~pozeze” in sustinatori ai liberului schimb practicdnd protectionismul. Un specialist al comertului international titra aceasta caracteristica intr-un mod foarte sugestiv ,,dacd esti adeptul protectionismului, dar vrei s& pari adeptul liberului schimb, mulfumeste-i lui Dumnezeu cd a inventat limitdrile voluntare la export”. Din pacate, aceste masuri au fost inventate de catre pamanteni neavand nimic ,,sfant” in continutul lor; 127 Atribuie cea mai mare parte din responsabilitate partii _ exportatoare. Responsabilitatea revine exportatorului in ce priveste justificarea masurii, considerandu-se ci exporturile intr-un volum important au determinanti anticoncurentiali si contribuie la imperfectarea concurentei pe pietele de import. De asemenea, de administrarea limitarilor voluntare la export trebuie s se ocupe autoritatile din tarile exportatoare. Au o mare eficacitate si sunt extrem.de selective. Prin _ practicarea acestor masuri se cAstiga certitudinea restrangerii importurilor ~ concomitent cu anularea posibilitai i de a se invoca prevederile conduitei comerciale multilaterale. De asemenea, prin practicarea acestor masuri, protectionismul se poate orienta individualizat spre anumite firme sau asociatii ale producatorilor accentuandu-se discriminarea comerciala. Sunt masuri de politica comerciala avand cel mai redus nivel de transparentéa. De regula intelegerile de limitare voluntara a exporturilor se negociazi intr-un cadru foarte restrans definit prin confidenfialitate ceea ce ii dezavantajeazi pe ceilalti exportatori. Prevazénd gi 0 serie de facilitati pentru anumiti exportatori, acordurile de limitare voluntara a exporturilor, alimenteazi discriminarea comerciali contribuind la accentuarea imprevizibilitatii climatului comercial international. Acordandu- se anumite facilitati doar exportatorilor care incheie astfel de acorduri se pune in aplicare un regim comercial discriminatoriu care, din cauza confidentialitatii clauzelor acordului, nu poate fi cintracarat folosind normele multilaterale de conduita. Sunt privite de cdtre toate partile implicate ca alternative preferabile de protectionism Firmele din tarile importatoare considera ca, limiténdu-se importurile vor avea un acces sporit la propria piata. Acest avantaj este destul de iluzoriu, intrucat cele mai multe acorduri de limitare voluntara a exporturilor au condus la amplificarea delocalizarii productiilor respective chiar in fara care le practica. Autoritafile din tarile exportatoare considera ca incheind astfel de acorduri vor contribui la mentinerea unui climat comercial international mai favorabil si vor evita implicarea in greoaie proceduri de solutionare a diferendelor, mai ales atunci cand practicarea masurilor de retorsiune nu se dovedeste recomandabila. Firmele exportatoare vizate de acest gen de intelegeri, castiga certitudinea unor fluxuri de export predeterminate cantitativ si obtin, de regula, 0 serie de alte facilitati comerciale. Sunt instrumente protectioniste considerate ,poroase”. De regula, aceste restrictii comerciale sunt relativ usor de eludat. Prin crearea128 POLITICL COMERCIALE unor alte firme sau delocalizarea activitatilor productive in alte zone, efectyl restrictiv este eliminat sau atenuat. De asemenea, restrictiile pot fi atenuate prin schimbarea structurii sortimentale a produselor exportate sau prin lansarea unor produse noi. Chiar autoritatile publice din tara exportatoare pot folosi aceste intelegeri pentru a favoriza anumifi exportatori in detrimentul altora. « Au caracter paralegal Cantonandu-se in ,,zona gri” aceste masuri ny sunt precis reglementate la nivel international, nefiind nici permise dar nici interzise. Eficacitatea lor sporeste tocmai pentru ca legalitate aplicarii lor este extrem de difuza. * Caracterul consensual este imperfect. Limitarile voluntare la export fac obiectul unor acorduri sau intelegeri formalizate sau informale. Orice intelegere are la baz un schimb reciproc de concesii de valori relativ egala. in cazul acestui gen de restricfii, importatorul are o pozitie privilegiata intrucdt obtine acordul exportatorilor sub presiune, folosind amenintari: mai mult sau mai putin voalate. Limitarile voluntare la export produc numeroase efecte asupra tuturor actorilor economici implicati direct sau indirect in actul comercial. Printre acestea se pot mentiona:* "= Distorsioneaza semnificativ raportul dintre cerere si oferta la nivel bilateral si multilateral; * Auun puternic efect de distorsionarea a concurentei; «= Sunt relativ ineficace in raport cu dezideratele care au stat la baza decizie dea fi folosite; = Alimenteaza un proces reproducitor si de autoaccelelare; = Sunt incompatibile cu valorile sistemului comercial international contribuind la erodarea, chiar semnificativa, a acestuia. Unii analisti considera c& 0 forma agregat a limitarilor voluntare la export este reprezentati de acordurile privind comercializarea ordonata a produselor. Alti specialisti le considera forme specifice de restrictii cantitative. In continuare vom folosi aceasta ultima accepfiune. © Detalii suplimentare se gisesc in: Dragos Negrescu — Proteqionismul netanifar 5 Edivur® Economica; Bucuresti. 1998 ICL COMERCIALE 129 urile privind comercializarea ordonata ordurile privind comercializarea ordonat’ a produselor sunt intelegeri-bi sau jlaterale care intervin intre state si care vizeazd limitarea negociata si lata a comertului international cu anumite produse sau grupe de produse. Ele jica, pe langa autolimitarea la export, anumite prevederi referitoare la limitele de ica, relatiilor comerciale internationale. Un exemplu tipic de astfel de acord ivind comercializarea ordonata a produselor il reprezint’ Aranjamentul privind smertul international cu produse textile”, cunoscut si sub denumirea de anjamentul Multifibre” incheiat, pentru prima data, in 1973, si prelungit in i multe randuri, ultima editie expirdnd in timpul derulirii Rundei Uruguay, cand convenit ca, pana in anu! 2005, comertul cu textile s fie reintegrat sub incidenta gulilor si disciplinelor conduitei comerciale multilaterale. Acest acord a scos, ntru o lungi perioada de timp si cu serioase efecte protectioniste, de sub incidenta ilor general aplicabile ale GATT, comertul international cu produse textile. stinderea acordurilor privind comercializarea ordonata a produselor a un numar de produse manufacturate ar conduce, potrivit analistilor, la asa numitul ‘omert liber organizat”, care presupune negocierea intr-un context global de duri sectoriale privind partajarea pietelor de desfacere si a surselor de ovizionare in special intre farile dezvoltate si care implica limitarea convenité a nporturilor pentru marfurile respective pana la anumite niveluri’. Acest gen de omert afecteaza, in rimul rand, interesele {arilor in curs de dezvoltare. Spre ire de interdictii, contingente si licente, care se pun in aplicare de catre tara rtatoare, in general fira a fi negociate, limitarile ,, voluntare” la export si ordurile privind comercializarea ordonata a produselor se negociaz pe cale bi sau ‘lateral si se pun in aplicare de catre farile exportatoare la cererea sau sub esiunea tarilor importatoare. De asemenea, aceste ultime doua categorii de bariere tarifare vizeaza prioritar produsele manufacturate si, ca urmare, in primul rand, omerful dintre farile dezvoltate. Ele au fost extinse ulterior si asupra celorlalte {ari tr-o masura tot mai insemnata. Acordurile privind comercializarea ordonati a produselor nu pot fi puse pe acelasi plan (nu pot ‘rnilate) cu Acordurile internationale pentru produsele de baz, care nu limiteaz comertul cu lusele respective, ci urmiresc cresterea acestuia in conditiile asiguririi unei mai mari stability lor si prefurilor la produsele de baza.ee POLITICE COMERCIALE. domeniul investi Subventiile Subventiile au fost utilizate in mare masura la scara internationala ca i pentru realizarea politicilor guvernamentale, in forme precum subventii normale (grands), scutiri de taxe, finantiri cu dobanzi reduse, credite pentru export si pentru finantarea programelor de investitii. Cu toate cd guvernele exprima in aparenta tinte legale pentru programele lor de subventionare, multe forme de sprijin acordate unor sectoare sau activitati, sunt in mare masura percepute ca subventii guvernamentale putand oferi o protectie excesiva industriei interne. In asemenea cazuri, activitatea de subventionare actioneazi ca o bariera comercial, distorsionand _relatiile competitionale care se dezvolti in mod normal intr-un sistem comercial bazat pe liber schimb. Exporturile produselor subventionate pot prejudicia industria interna din tara importatoare care realizeazi bunuri substituibile sau concurente. in mod similar, produsele subventionate pot dobandi avantaje competitive artificiale pe piata unei a treia tari si astfel impiedica exporturile altor {ari pe aceste piefe. Din aceasti cauza, pentru bunurile industriale, acordurile OMC interzic subventionarea exporturilor considerandu-le ca avand insemnate efecte de distorsionare a comertului. Mai mult decat atat, chiar si subventiile care nu sunt interzise, pot permite {arilor membre importatoare de bunuri subventionate sa instituie masuri de retorsiune, cum ar fi taxele compensatorii daca acele bunuri afecteaza industria interna si sunt indeplinite anumite cerinte procedurale. Pentru produsele agricole, trebuie indeplinite in prealabil anumite obligatii cum ar fi reducerea subventiilor pentru export si a sprijinului intern. Referitor la cadrul legal cu privire la subventii, principiile de baza sunt conturate in Articolele VI si XVI din cadrul GATT. in plus, exista si Acordul privind Subventiile si Masurile Compensatorii (“Acordul privind Subvenjiile”) ca un acord cuprinztor care prevede reguli mai clare cu privire la acest aspect sensibil situat la limita dintre protectionism si promotional. Acordul privind Subyengiile a fost renegociat in timpul Rundei Uruguay pentru a furniza un nou set de norme de conduita dorite mai clare decat cele prevazute in Acordul privind Interpretarea si Aplicarea Articolelor VI, XVI, si XXIII din Acordul General pentru Tarife si Comert adoptat cu ocazia Rundei Tokio. Comparat cu vechiul Cod privind Subventiile, Acordul asupra Subventiilor ofera definitii mai explicite ale subventiilor si un set de norme de conduit’ mai puternice si mai clare cu privire la aplicarea taxelor compensatorii. Acordul privind Agricultura rezultat in urma Rundei Uruguay include prevederi referitoare la reducerea sprijinului intern gi a subventiilor pentru export la produsele agricole. In paralel, pe parcursul Rundei Uruguay au fost purtate negocieri privitoare la subventiile aplicabile in anumite industrii individuale, fiind preconizate revizuiri OLITICL COMERCIALE 159 special ale Acordului privind comertul cu avioane civile si Acordului multilateral otelului. Aceste negocieri nu au fost incheiate. Zeprezint’ cumparari de bunuri sau servicii efectuate, de regula in partizi mari, de e entitati publice (guverne, alte organisme centrale, ministere, departamente sau itoritati publice locale). Entitatile publice cumparatoare tind s& favorizeze achizitia mnor bunuri si servicii furnizate de ofertantii interni pentru motive variate care merg e la securitate national si pana la promovarea industriei proprii. Negociatorii ATT au fost constienti de aceasta realitate si prin articolul [1I:8(a) au exclus hizitiile guvernamentale de la aplicarea clauzei tratamentului national. iscriminarea impotriva produselor straine in procedurile de achizitii se manifesta intr-o mare varietate de moduri, cum ar fi: = interzicerea in mod explicit a accesului companiilor straine la contractele de anvergura efectuate prin achizitii guvernamentale ; + oferirea de tratament comercial si financiar preferential unor companii care se angajeaza si utilizeze cantitati insemnate de produse interne in procesul de executare a contractelor guvernamentale; = impunerea unor conditii si cerinte discriminatorii fata de ofertantii externi participanti la licitatiile pentru obiective finantate din bani publici cu scopul inlaturarii concurentei externe si al promovarii industriei indigene. Negocierile din cadrul Rundei Kennedy a GATT au recunoscut pentru prima data ci tiilor guvernamentale, cestea au devenit din ce in ce mai importante pe plan international, principalele parti contractante din cadrul GATT realizdnd cd era necesara rezolvarea negociata si nivel multilateral a acestei probleme tot mai sensibile. Rezultatul a fost Acordul privind achizitiile guvernamentale care a fost adoptat in 1979 ca un acord lurilateral, fiind amendat partial in 1987. Negocierile care au revizuit Acordul din 1979 au fost initiate in vederea imbunatatirii textului acestui acord si pentru a-i extinde arid de acoperire. Aceste negocieri preliminare precum si Codul OMC au st incheiate simultan in 1993. Noul Acord cu privire la Achizitiile Guvernamentale a fost semnat in aprilie 1994 la Marrakesh si a intrat efectiv in vigoare la | ianuarie 996.160 POLITIC! COMERCIALE Comertul de stat, monopolul statului si fransizele exclusive Reprezinta actiuni guvernamentale care pot genera importante distorsiunj comerciale, putand servi si la aplicarea unor sanctiuni guvernamentale. Comertul de stat - reprezinta totalitatea operatiunilor de vanzare-cumparare efectuate de intreprinderile aflate integral sau majoritar in proprietatea statului. Activitatile comerciale efectuate de aceste intreprinderi constituie un obstacol in calea schimburilor comerciale internationale doar in masura in care statul ofera acestor intreprinderi o serie de privilegii de ordin fiscal sau de alt& natura in raport cy firmele straine sau cu cele aflate in proprietate privata. Firmele de stat pot dobandi un acces privilegiat la comenzile publice, obfin importante bonusuri in ce priveste preturile, beneficiaza de facilitati fiscale si de acces preferential la liniile guvernamentale de credit si obtin foarte usor licente de import sau licente de operatiune. Prin aceste privilegii se rentabilizeaza activitatea companiilor publice acestea puténd participa la schimburile comerciale in conditii mai avantajoase in raport cu firmele particulare ceea ce constituie 0 important bariera in calea schimburilor comerciale internationale. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse Instituirea monopolului de stat asupra importului anumitor produse permite statelor s& limiteze importul la produsele respective si si stabileasca preturile de vanzare cu amanuntul la aceste produse, de regula, foarte ridicate, pentru a restrange consumul acestora. Din aceasté cauza, monopolul de stat asupra importului anumitor produse constituie, in cele mai multe cazuri, o bariera importanta in calea comertului international. Trebuie subliniat ins ca, uneori, instituirea monopolului de stat asupra importului anumitor produse se face din motive legate de asigurarea stiri de s&natate a populatiei, a animalelor, prezervarea unor moduri de viata traditionale, protectia mediului ambiant cazuri in care acesta se justifica, chiar daca conduce la limitarea importului sau chiar la interdictia acestuia pe 0 perioada determinata de timp. Politici_guvernamentale_industriale_si_masuri_de dezvoltare regionala Acestea sunt pachete de actiuni guvernamentale menite si ajute firmele private. sectoarele industriale si anumite regiuni sé procedeze la ajustari structurale, si se retehnologizeze, sa-gi schimbe profilul de activitate, s& adopte, in conditiile pietei actiuni menite s& corecteze distorsiunile pietei si s& permita firmelor particulare sf internalizeze provocarile noi concurente derivate din procesele de globalizare sat! regionalizare. Desi aparent, aceste actiuni sunt benefice, daca sunt aplicate intr-o Ee POLITIC! COMERCIALE 161 aniera discretionara ele pot deveni eficace bariere comerciale, intrucat introduc portante distorsiuni la nivelul climatului concurential international. nantari de la nivel guvernamental pentru cheltuielile de tare - dezvoltare si alte politici tehnologice Acest pachet de masuri include politici legate de drepturile de proprietate telectuala (brevete, Know-how, drepturi autor $i marci de fabric’, de comer{ sau de : Deseori autoritatile publice sprijina programele de cercetare fundamentala, loci importante fonduri pentru cercetarea aplicativa s-au sustin pe termen lung ynumite politici in domeniul intensivizarii tehnologice. Acestea permit firmelor indigene s& faci importante economii la costurile de productie, si capete o competitivitate suplimentara, ceea ce distorsioneaza comertul international, defavorizind companiile provenind din {ari care nu ofera un nivel apropiat de sprijin in acest plan Sistemul national de impozitare si de asigurari sociale. pozitarea veniturilor personale si a profiturilor companiilor, politicile salariale la nivel national, asigurarea impotriva somajului, securitatea sociala,si alte componente ‘ale politicilor sociale pot avea efecte notabile asupra fluxurilor comerciale internationale, intrucat contribuie la redefinirea scalei avantajelor competitive la ‘nivel international. Binomul comert-politici sociale este tot mai mult adus pe agenda negocierilor comerciale multilaterale datorita sensibilelor sale fatete de confluenta cu ‘competitivitatea si cu echilibrele balantelor comerciale. Tarile dezvoltate apreciaza ‘ci, adoptarea unor cerinte minimale cu privire la _politicile sociale devine o jecesitate stringenta pentru sdnatatea sistemului comercial international. Pe de alta parte, tarile in curs de dezvoltare considera ca reglementarea nediferentiataé a acestor probleme risc& s4 creeze fundamente noi pentru instituirea unor noi si mai eficace bariere netarifare in calea exporturilor lor de produse manufacturate. - Politici macroeconomice Actiunile intreprinse in domeniile monetare/fiscale, ale balantei de plati si ale cursului de schimb pot avea un impact deosebit asupra productiei nationale, comertului exterior si mobilitatii fluxurilor de capital. Toata aceasta paleta de masuri ‘intreprinse la nivelul echilibrelor macroeconomice devine, in anumite circumstante, " generatoare de distorsiuni la nivelul fluxurilor comerciale, constituindu-se, in acelasi timp, in eficiente bariere netarifare in calea schimburilor comerciale internationale. Sensibilitatea acestor obstacole comerciale deriva si din lipsa unui cadru reglementar _la nivel international, din usurinta cu care pot fi justificate din ratiuni legate de162 POLITIC! COMERCIALE ptezervarea echilibrelor macroeconomice si din acceptabilitatea lor de catre actorii implicati in actul comercial. Politici in domeniul concurentei Reglementarile antitrust si alte fatete ale politicii privind concurenta (reguli referitoare la proprietatea intelectuala) se pot dovedi (dupa cum am prezentat in Cap.1) importante surse de obstacole comerciale de natura netarifara, cu atat mai greu de depasit, cu cat se situeaza in sfera rationalitatii economice si a perceptiei adecvate . Politici privitoare la investitiile straine In incercarea de a atrage si mentine sub control fluxurile de investitii straine directe, din punct de vedere al localizarii sectoriale si regionale si al dimensiunilor lor, autoritatile acorda numeroase stimulente sau impun restrictii specifice. Toate acestea pot deveni relativ usor factori distorsionanti la nivelul fluxurilor de export sau de import, limitand volumul fizic al comertului, redirectionand geografic fluxurile comerciale sau redefinind scala competitivitatii. Mai putin analizate, barierele care decurg din politicile nationale cu privire la investitiile straine, nu sunt si mai putin eficiente ca modalitate de protejare a economiei nationale fata de concurenta externa. Au un impact important asupra fluxurilor comerciale si nivelul ridicat al birocratiei si al coruptiei din anumite {ari precum gi aspectele derivate din politicile privind emigrarea. Acestea sunt stari de fapt, cu deosebit impact protectionist care deriva din implicarea direct sau indirect a autoritatilor publice in economie. Aceste masuri reprezint& una dintre formele cele mai complexe de protectionism netarifar intrucat sunt foarte greu de incadrat in tipologia standard cu care opereazi OMC. Preocuparile pentru reglementarea internationala a acestor aspecte sunt extrem de discrete si de aceea se impune abordarea lor cu mai mare acuitate daca se doreste in mod autentic un sistem comercial international mai sanatos gi bazat pe un comert autentic liberalizat. 3.2.5. Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate si celor indigene (obstacole tehnice) Una dintre componentele cele mai sensibile ale protectionismului netarifar este reprezentaté de practicare, pe scara larga, a sistemelor nationale de certificare, standardizare si normare tehnicd a produselor atrase in circuitul comercial ene OLITIC! COMERCIALE 163 ternational. La acestea se adauga, in ultima vreme, reglementarile privind protectia liului ambiant. Se considera ca, reglementarile tehnice, devin bariere netarifare ci cand nu sunt aplicate standardele internationale, atunci cand acestea sunt \iformizate deja, sau cand reglementarile nationale in acest domeniu sunt extrem de liferite, se modifica in mod frecvent si nu sunt suficient de transparente. Aceasti rupa de bariere netarifare este extrem de cuprinzatoare. Vom prezenta in continuare iteva astfel de masuri insisténd asupra aspectelor lor specifice si a momentului si lului specific in care devin distorsionante pentru fluxurile comerciale iternationale. ttemele de evaluare a standardelor si a conformitatii sistemele de evaluare a standardelor si conformitatii sunt alcatuite din reguli tehnice, darde, si reguli dupa care se determina daca produsele sunt conforme cu aceste tandarde. Folosite in intreaga lume, aceste sisteme servesc 0 varietate de scopuri, mm ar fi asigurarea calitatii produselor, asigurarea sigurantei consumatorilor, si rotejarea mediului. Restrictionarea comertului nu ar trebui si se afle printre aceste copuri. Totusi, sistemele de evaluare a standardelor si conformitatii pot functiona ca ariere comerciale de facto atunci cand o tara impune criterii ale caror cerinte sunt greu de indeplinit de catre produsele straine decat de cele indigene. De semenea, guvernele pot introduce sisteme de evaluare a standardelor sub “masca” egitima a obiectivelor mentionate mai sus, cand de fapt ele sunt menite s& limiteze mporturile sau sa instituie un tratament discriminatoriu fata de produsele importate. n asemenea cazuri, sistemele de evaluare a standardelor si conformitatii pot deveni estrictii comerciale. ste tot mai necesar un pachet armonios si unitar de norme de conduita convenite la livel international pentru a elimina efectele distorsionante ale restrictiilor comerciale lerivate din sistemele nationale de evaluare a standardelor si conformititii. Unele ;nizatii, cum ar fi Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO), Comisia Electrotehnica Internationala (IEC), si FAO/WHO Codex Alimentarius Commission, iu lucrat ani de zile si creeze un sistem international uniform privitor la evaluarea andardelor si conformitatii. In contextul GATT, Acordul cu privire la Barierele Tehnice din calea comertului (de lici inainte “Codul Standardelor) a fost incheiat in 1979 ca parte a negocierilor GATT derulate in cadrul Rundei Tokio, cu scopul de a promova armonizarea istemelor de evaluare a standardelor si conformitatii si s& stabileascd reguli ‘omprehensive referitoare la transparent gi alte aspecte legate de aceste masuri. Runda Uruguay a condus la adoptarea unui nou Acord cu privire la barierele tehnice in calea comertului care cuprinde obligatii, si prevederi, mai clare, mai usor aplicabile si cu mai mare forta in ce priveste punerea in aplicare decdt vechiul Cod164 POLITICI COMERCIALE. ICL COMERCIALE 165 de conduita numit Codul de normalizare. In plus fat de vechiul Acord, au fost in cadrul fabricatiei si la calitatea garantata; negociate noi discipline referitoare la masurile sanitare si fitosanitare ca parte a negocierilor agricole din cadrul Rundei Uruguay. in completare la Acordul final, totusi, {arile participante la negocieri au ajuns la un acord separat cunoscut ca Acordul privind Aplicarea Masurilor Sanitare si Fitosanitare. Participarea la Codul de normalizare a fost lasata la discretia fiecarei {ari acesta fiind un acord plurilateral, Ca rezultat al Rundei Uruguay, Acordul BTC si Acordul privind Aplicarea Masurilor Sanitare si Fitosanitare au fost anexate la Acordul OMC. Aceasta schimbare a produs o crestere semnificativa a numérului farilor semnatare si deci protejate de acordurile din aceste domenii, ceea ce inscamna o imbunatatire majora a normelor internationale de conduita referitoare la reglementarile tehnice. = elaborarea unui cod de uzante privind certificarea produselor; = examinarea posibilitatilor practice ca certificatele sa fie elaborate in limba {Ari exportatoare etc. jormele de securitate sunt reglementari care vizeazi bunurile destinate rescriptii tehnice, de igiena sau de securitate a muncii carora trebuie si le orespunda produsele importate ca si cele indigene. Lipsa unor standarde nternationale sau abaterea de la aceste standarde, in masura in care exista, reuneazi desfasurarea schimburilor comerciale internationale cu aceste produse. Ye aceea, pe plan international se manifest’ preocupari pe linia uniformizarii glementarilor tehnice care vizeaza produsele destinate consumului productiv. Cele mai raspandite obstacole din aceasté grup sunt: normele sanitare si fitosanitare, normele de securitate ; normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea precum si normele privind reclama si publicitatea. Normele sanitare si fitosanitare sunt reglementiri care vizeaz& produsele destinate consumului oamenilor, animalelor, protejarea sistemelor specifice agticulturii (produse alimentare, coloranti sau altei ingrediente folosite in industria alimentara, produsele medico-farmaceutice de uz uman si veterinar, produsele chimice folosite in agricultura, furajele pentru animale, semintele si materialul siditor, animalele vii etc.). indeosebi in tarile dezvoltate aceste reglementari sunt foarte severe, prevazind respectarea anumitor condifii privitoare la compozitia anumitor produse, un anumit proces tehnologic folosit pentru realizarea produselor respective, conditii suplimentare de calitate etc. Pentru unele dintre aceste produse procedura de omologare ceruta, prezentarea certificatelor sanitare si/sau fitosanitare care trebuie si insofeascd produsele respective, precum si examinarea foarte temeinica a acestora pentru a se vedea daca s-au respectat toate conditiile cerute, implica cheltuieli suplimentare care jingreuneazi desfasurarea tranzactiilor comerciale si in multe cazuri limiteaza schimburile comerciale cu aceste produse. e vizeazi cerinfele speciale cu privire la ambalarea, marcarea si etichetarea roduselor de import, foarte diferite de la o tara la alta, si care determina cheltuieli plimentare, intarzieri in derularea contractelor si chiar limitarea importurilor. Norme privind reclama si publicitatea — sunt reglementiri care vizeazi erinfele speciale privind reclama si publicitatea, diferite de la o tara la alta si care onduc la cheltuieli suplimentare. In mare masura aceste reglementari se justifica dar aca difera de normele internationale si situatia se prezinta foarte diferentiat de la o ara la alta, acestea se transforma in deosebit de eficiente bariere in calea comertului. onsiderarea acestor norme ca fiind simple cerinte de ordin tehnic care n-ar juca un important in derularea schimburilor comerciale poate duce la pierderea unor piete mportante de desfacere. Standardele si normele tehnice sunt reglementari in vigoare, plan international sau in anumite state, referitoare la caracteristicile specifice ale oduselor — cum ar fi: marime, forma, model, functii si performante, sau modul de fichetare si ambalare inainte sa fie introduse pe piata spre vanzare. Pe plan mondial, in comertul cu produse agroalimentare existi patru categorii de obstacole sanitare si fitosanitare: obstacole chimice, obstacole microbiologice, obstacole legate de prezenta insectelor si a rozatoarelor si obstacole legate de etichetarea produselor. Aceasta problema fiind de o important deosebita, in cadrul GATT, s-au flicut urmatoarele propuneri pentru armonizarea specificatiilor de certificare si a procedurilor de inspectie vizind produsele agroalimentare: constituirea unui Comitet al Codexului pentru inspectia si certificarea alimentelor cU urmatorul mandat: lorme tehnice si standarde industriale 1 ultimii ani, numarul normelor tehnice si a standardelor adoptate de tari a crescut emnificativ, ca rezultat al cresterii nivelului de trai la nivelul intregii lumi, mplificdéndu-se cererea consumatorilor pentru produse sigure si dz calitate, si al ririi problemelor legate de poluarea apei, acrului si solului, care au incurajat ietitile moderne s& caute produse ecologice. Desi sunt dificil de fAcut estimari recise cu privire la impactul acestor masuri asupra comertului international, al oilor de a corespunde diferitelor norme tehnice si standarde straine, acestea = adoptarea la nivel international a normelor de conduita si a reglementarilor privind inspectia alimentara cu referire special la supravegherea produselo™166 POLITICL COMERCIALE. implic& cu sigurant{ costuri semnificative pentru producatori si exportatori. jy general, aceste costuri provin din traducerea normelor straine, angajarea expertilor pentru explicarea acestor norme gi ajustarea productiei pentru a intruni aceste normele straine. in plus, mai exista si nevoia de a demonstra ca bunurile exportate intrunesc normele straine, iar costul ridicat implicat de acest proces poate conduce la descurajarea producatorilor si mai incerce s& vanda peste granite. In absenta unej discipline internationale, existi riscul ca normele tehnice si standardele sa fie adoptate in principal cu scopul protejarii economiei nationale de concuren{a straina, Deoarece masurile adoptate de GATT contineau numai referiri generale la standarde si norme tehnice (Art. III, XI si XX), un grup de experti care a evaluat impactul barierelor netarifare asupra comertului international, a ajuns la concluzia ca obstacolele tehnice constituie metodele cel mai des intlnite in cadrul barierelor netarifare. Diferenta dintre standarde si norme tehnice consta in obligatia in ce priveste respectarea lor imperativa. In timp ce intrunirea cerintelor standardelor este facultativa, normele tehnice sunt obligatorii, avand implicatii diferite asupra comertului international. Astfel, daca un produs importat nu indeplineste cerintele impuse de normele tehnice, nu i se va permite patrunderea pe piaté. fn cazul standardelor, produselor care nu indeplinesc cerinfele, li se va permite accesul pe piata dar, competitivitatea lor poate fi afectata daca cumparatorii prefera produsele care intrunesc standardele locale, cum ar fi calitatea si standardele de culoare in cazul textilelor si imbracmintei. Barierele tehnice sunt in general rezultatul prepararii, adoptarii si aplicarii normelor tehnice diferite. Spre exemplu, dac& un producator din tara A doreste sa exporte bunuri in tara B, va fi obligat sa intruneasca cerintele tehnice aplicabile in tara B, cu toate consecintele financiare care se impun. Diferentele de la o fara la alta, in ceea ce priveste normele tehnice pot fi insi legitime, datorate diferentelor de gusturi sau de venituri pentru anumite regiuni si a factorilor geografici sau a altor factori. Spre exemplu, (rile predispuse la cutremure de pamant vor impune norme mult mai stricte in ceea ce priveste materialele de constructii; in schimb ce, alte tari care se confrunta cu probleme serioase de poluare, vor impune valori cat mai scazute ale nivelului emisiilor de gaze de esapament ale automobilelor. Nivelul ridicat al venitului pe locuitor in farile bogate va conduce la cresterea cererii de bunuri sigure si de o calitate foarte ridicati. Acordul referitor la barierele tehnice tine cont gi de divergentele legitime, legate de gusturi, venituri, conditii geografice si alti factori, dintre tari, motiv pentru care permite semnatarilor un grad mai mare de flexibilitate in elaborarea, adoptarea si aplicarea normelot tehnice nationale. Preambulul acordului precizeazi ci .nici o fard nu va fi impiedicata sd ia masurile necesare pentru a asigura calitatea exporturilor sale sau pentru protecfia oamenilor, animalelor, plantelor sau a mediului inconjurator”. Cu toate astea, flexibilitatea reglementirilor este limitata la cerinfa ca normele tehnice TICE COMERCIALE ee 167 nu fie proiectate, adoptate sau aplicate cu scopul de a crea obstacole nenecesare potriva comerfului”. i acordul recunoaste dreptul tarilor de a adopta standardele pe care ele le idera adecvate si le sprijina in adoptarea masurilor necesare pentru intrunirea stora, pentru a preveni totusi, o prea mare diversitate de masuri, {rile sunt rajate si foloseasca standardele internationale, daca sunt acceptabile, fara insa a obliga sa-si modifice nivelul protectiei. Obiectivele vizate de prevederile yrdului sunt: Protectia securitatii si sinatatii umane — marea majoritate a standardelor si normelor tehnice au ca scop protectia securitatii si sanatafii umane. De exemplu, normele nationale care impun dotarea cu centuri de siguranta a vehiculelor in vederea minimizarii pagubelor in eventualitatea unor accidente rutiere, sau fabricarea prizelor astfel incat utilizatorii sa fie feriti de socuri electrice, intra in aceasta categorie. Un foarte bun exemplu in acest sens il constituie etichetarea tigirilor cu indicatia ca sunt daundtoare san Protectia animalelor si plantelor ~ si aceste norme sunt foarte des intalnite si contin reguli care s& impiedice reducerea biodiversitatii prin disparitia animalelor sau plantelor ameninfate de poluarea apei, aerului sia solului. in acest sens unele {ari impun ca speciile de pesti pe cale de disparitie’ si nu poati fi prinse decat dupa ce au atins o anumit’ lungime. Protectia mediului inconjurator — cresterea preocuparilor legate de mediul inconjurator se datoreaza nivelului ridicat al poluarii apei, aerului si solului si a dus la adoptarea de citre numeroase guverne a unor norme menite sa protejeze mediul. Prevenirea practicilor incorecte — majoritatea acestor regulamente sunt menite s& protejeze cumparatorul prin informarea acestuia, in principal prin intermediul cerintelor de etichetare. Alte norme, includ si clasificarea si definirea precum si cerinfe de ambalare si masurare (mirime, greutate) pentru a evita practicile incorecte. Alte obiective — alte obiective ale acestor norme sunt calitatea, armonizarea tehnicd sau pur si simplu facilitarea comertului. Normele de calitate — conform carora fructele si legumele trebuie s& ating& o anumita dimensiune pentru a putea fi comercializate — sunt cel mai des intalnite in {arile cele mai dezvoltate. Regulile menite s& armonizeze anumite sectoare, spre exemplu168 POLITICI COMERCIALE OLITICI COMERCIALE 169 cel al telecomunicatiilor, sunt cele mai rispandite in zone precum Uniunea ate domeniile tehnice. Acordul precizeaza, c& ,,acolo unde normele tehnice sunt Europeana. j esare $i exist standarde internationale adecvate sau realizarea acestora este : : inentd, membrii le vor folosii pe acestea, sau pari importante din ele, ca baz& Pentru ca obstacolele tehnice care nu sunt necesare si fie evitate, guvernele, trebuie adoptarea normelor tehnice, cu exceptia cazurilor cand aplicarea acestora s- em aibat Tn vedere; ca, cleboraren cestotaisa nu condcd Ia none sal reel anenay » dovedi ineficientt sau neadecvaté pentru indeplinirea obiectivelor legitime mai_ restrictive decat este necesar pentru indeplinirea | obiectivelor legitime arite, datorate spre exemplu factorilor fundamentali climatici sau geografici sau (protejarea securit&tii si sanatatii umane sau a mediului inconjurator). Conform blemelor tehnologice fundamentale. Un stat membru care prepard, adopta sau acordului TBT, acolo unde este cazul, normele legate de performantele produsului G norme tehnice care pot avea efecte importante asupra comertului altor sunt preferate celor legate de model sau caracteristici descriptive, ajuténd la evitarea embrii, va trebui, ca pe baza cererii facute de celélalt membru, sc justifice Obstacolelor nenecesare din calea comertului. Spre exemplu, normele. tehnice plicarea acelei maisuri in condiiile stipulate de art. 2 al acordului, Atdta timp cat referitoare la usile rezistente la foc ar trebui s& specifice c& usa trebuie sé reziste la epararea, adoptarea si aplicarea unui regulament are la baz& unul dintre foc timp de 30 de minute”, si nu s& specifice materialul din care este confectionati, fiectivele legitime menfionate in paragraful 2, si este in concordanja cu (usa trebuie confectionata din fier $i sc aiba grosimea de 2,5 centimetri”). Evitarea y obstacolelor tehnice mai inseamnii, de asemenea, c& atunci cénd circumstantele care au condus o {ara la adoptarea acestor norme au incetat si mai existe ori s-au schimbat, sau obiectivele urmarite pot fi indeplinite prin masuri alternative mai putin restrictive, normele tehnice ar trebui si nu mai fie mentinute. Obstacole care nu sunt financiare peste capacitatile tarilor in curs de dezvoltare. De aceea, acordul necesare pot apare, fie atunci cand normele sunt mai restrictive decat este necesar isureazi impactul anumitor clauze a cdror deplina aplicare nu ar fi compatibila cu pentru atingerea anumitor obiective, sau, cand nu servesc unor obiective legitime. ecesitatile financiare, comerciale si de dezvoltarea ale acestora. Mai mult, avand in Procesul elaboririi standardelor internafionale poate fi foarte lung si costisitor. edere particularitatile tehnologice si conditiile economico-sociale, tarile in curs de Ajungerea la un consens cu privire la detaliile tehnice poate lua si cAfiva ani, iar foltare, pot adopta norme tehnice, standarde sau metode test, menite s& apere distanta dintre adoptarea standardelor internationale si implementarea acestora de shnologiile indigene gsi metodele si procesele de productie compatibile cu c&tre autoritatile nationale poate fi semnificativa. De aceea, Acordul TBT prevede o ecesitatile lor de dezvoltare. in fine, farile in curs de dezvoltare pot cere, abordare complementaré a armonizarii tehnice, cunoscutd sub numele de ismelor internationale de standardizare si examineze posibilitatea, si daca este »echivalenta”. Barierele tehnice din calea comertului international pot fi eliminate osibil, s& elaboreze standarde internationale pentru produse cu regim comercial daca, participantii infeleg ci normele tehnice diferite pot deservi acelasi obiectiv ial pentru acestea, Armonizarea este necesari pentru conectarea si chiar daca sunt aplicate metode diferite. Spre exemplu, s& presupunem c& 0 tara A mpatibilitatea unor parti de produse, spre exemplu echipamente de telecomunicatii doreste sa-si_protejeze mediul inconjurator de_gazele emise de autovehicule, piese de masina. Lipsa compatibilitatii tehnice poate altfel sa genereze obstacole impunand echiparea acestora cu catalizatoare. In fara B, acelasi obiectiv este srioase in calea comertului international. De exemplu, televizoarele care se indeplinit prin echiparea autovehicule cu motoare diesel. Deoarece obiectivul celor ivesc piefei americane ar putea fi nevandabile in Europa datorita formatelor de doua tari este acelasi, cele doua parti pot s4 cada de acord cu faptul cA normele lor Moare difuzate (NTSC vs PAL or SECAM). Tot asa, pentru a putea fi vandute pe tehnice sunt echivalente, si prin urmare, daci un producator din tara A va dori s4 ita Marii Britanii, vehiculele cu motor provenite din Franta sau Germania vor exporte in tara B autoturisme, acesta nu va fi obligat s& indeplineasca cerintele ebui modificate pentru a muta locul goferului pe partea dreapta, iar costurile privitoare la motoarele diesel, si invers. Astfel, vor fi eliminate costurile datorate iectarii, fabricarii si livrarii acelorasi produse in variante diferite poate fi uneori adaptarii productiei la normele tehnice straine. € ridicat. Astfel armonizarea normelor tehnice ii va scuti pe producatorii de - , » . . ele costuri care reprezinta adaptarea productiei lor la regulamentele tehnice ale Multi ani, expertii au lucrat la armonizarea intemationala a standardelor tehnice, u? irilor pe a c&ror piata isi desfac marfa. in ceea ce-I priveste pe consumator, important rol in acest sens a fost jucat de Organizatia Internationalé pent Monizarea normelor tehnice poate conduce la maximizarea bundistarii acestuia prin Standardizare (ISO), Comisia Internafionala pentru Electrotehnica (IEC) $i Uniunet ferirea unei game mai largi si mai atractive de produse. Aceasta presupune, totusi, International a Telecomunicatiilor (ITU). Activitatea acestora a avut un impact standardele armonizate si nu mearga mai departe de indeplinirea obiectivelor lor major asupra comertului si in special asupra produselor industriale. Spre exemplu- Bifime, si si impiedice sau s& descurajeze in vreun fel introducerea unor produse numai ISO a dezvoltat peste 9600 de standarde internationale cuprinzand aproape170 noi sau variante de produse. Printre costurile pe care le presupun normele tehnice a divergente se pot mentiona: Norme sanitare si fitosanitare inca din anul 1948, masuri nationale cu privire la securitatea alimentelor si snatatea animalelor si plantelor care afecteazi comertul, au fost supuse reglementarilor POLITIC COMERCIALE OLITIC! COMERCIAL im impiedicarii sau limitarii admiterii, introducerii sau folosirii pesticidelor de catre unele (ari. Pierderea efectelor pozitive derivate din economiile de scar&é — daca 9 firma, spre exemplu, isi ajusteazd productia pentru a indeplinii diverse cerinte tehnice de pe piete individuale, costul de productie pe unitatea de produs este foarte probabil si creasci foarte mult, ceea ce constituie un handicap in special pentru intreprinderile mici si mijlocii; cestea, includ si masurile sanitare si fitosanitare luate pentru protejarea pestilor sia ntregii faune si flore. Un acord referitor la aplicarea standardelor sanitare si fitosanitare a fost elaborat de Organizatia Mondiala a Comertului si a intrat in goare in ianuarie 1995, pentru a reglementa probleme precum siguranta produselor entare (in functie de standardele considerate adecvate de catre fiecare fara in e) sau folosirea acestor standarde ca bariere pentru protejarea producatorilor mi. Acordul stabileste regulile de baza pentru standardele de siguranta a sroduselor alimentare si sanatate a animalelor si plantelor. Indeplinirea normelor tehnice — necesita in general confirmare, care poate fi fAcut& prin testare, certificare si inspectie de catre laboratoarele sau organismele abilitate, de obicei pe cheltuiala intreprinderii exportatoare; ilor membre li se permite s&-si elaboreze propriile lor standarde ins’ acestea uie bazate pe fundamente stiintifice si aplicate numai in masura in care asigura otectia vietii sau a sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor. Ele nu trebuie s& discrimineze in mod arbitrar si nejustificat intre farile aflate in situafii similare sau entice. Tarile membre sunt incurajate s& foloseasc’ standardele internationale istente, ins, pot utiliza si masuri care si conduc’ la standarde mai ridicate dac& acestea sunt justificate din punct de vedere stiintific si daca au la bazi evaluari lecvate ale riscurilor. Toate {arile semnatare s-aui angajat sé mentina acele masuri care sa confere siguranta ca alimentele sunt bune pentru consum, si care s8 impiedice ispandirea pesticidelor si bolilor printre animale si plante. Masurile sanitare si fitosanitare pot lua multe forme, cum ar fi cerinta ca produsele s& provina dintr-o 4 neafectata de boli, inspectia produselor, tratamentul specific sau prelucrarea Costurile de informare — acestea includ si costurile de evaluare a impactului tehnic al regulamentelor striine, traducerea si diseminarea informatiilor, instruirea expertilor. Costurile surprizd ~ exportatorii sunt de obicei in dezavantaj fata de firmele interne, in ceea ce priveste costurile ajustate, dacd sunt confruntate cu noi regulamente. GATT. Articolul | GATT — clauza natiunii celei mai favorizate — cerea tratamente estora, stabilirea nivelului maxim admis de reziduuri de pesticide sau permisiunea nediscriminatorii pentru produsele importate de la diferiti furnizori straini, iar a folosii numai anumite tipuri de aditivi in mancare. Normele sanitare (referitoare Articolul III prevedea ca toate produsele sa fie tratate nu mai putin favorabil decat ja sfnatatea oamenilor si animalelor) si fitosanitare (referitoare la viata plantelor) se bunurile produse in {ara, referitor la orice lege sau cerinta care fi afecteazi vanzarea. aplica atat produselor alimentare sau animalelor si plantelor din tara respectiva, cat si Aceste reguli se aplica, de exemplu, pentru reziduurile de pesticide sau pentru elor provenite din alte tari. limitarea aditivilor din alimente, cat si restrictiilor privind sanatatea animalelor si plantelor. Normele sanitare gi fitosanitare sunt toate masurile aplicate in vederea: ceste masuri, prin ins&si natura lor, se por usor transforma in restrictii in calea mertului corect. Toate guvernele admit faptul cd unele restrictii sunt necesare ntru asigurarea sigurantei produselor alimentare si pentru protejarea sanatatii animalelor si plantelor, insi uneori sunt presate sa treacd peste necesitatile de protejarea a sindtatii si folosesc restrictiile sanitare si fitosanitare ca scuturi pentru otejarea producatorilor interni de concurenta straina. Astfel de presiuni duc la resterea folosirii acestor masuri ca instrumente ale protectionismului, avand in edere ci alte bariere au fost reduse ca urmare a acordului incheiat cu ocazia Rundei ruguay. Normele sanitare si fitosanitare care nu sunt folosite efectiv pentru Protejarea sdnatatii, pot fi masuri protectioniste foarte eficiente, si datorita complexitatii lor tehnice, se pot transforma in bariere comerciale greu de contracarat. Protejarii vietii oamenilor si animalelor de orice riscuri determinate de aditivi, substante contaminante, toxine sau organisme care cauzeaza boli, ce se giisesc in diverse tipuri de alimente; Protejarii viefii umane de plantele sau animalele care sunt purtatoare de boli; Protejarii vietii animalelor sau plantelor de pesticide sau organisme care cauzeaza boli;172 POLITIC] COMERCIALE TICE COMERCIALE. 173 ntru realizarea unui nivel de risc cat mai scdzut se pot folosii metode alternative. ntre metodele alternative — presupundnd ca acestea sunt fezabile din punct de dere tehnic si economic si asigura acelasi nivel de protectie al alimentelor Acordul privind normele sanitare si fitosanitare, construit pe baza prevederilor GATT, stabileste reguli de limitare a masurilor nejustificate aplicate in vederea protejarii producatorilor interni. Scopul acestui acord este menfinerea dreptului fiecarui guvern de a asigura nivelul de protectie a sanatatii pe care il considera imalelor si plantelor — guvernele ar trebui sa le selecteze pe acelea care nu sunt necesar, dar si asigurarea ca’acest drept nu este gresit folosit in scopuri protectioniste ai restrictive decat este necesar pentru atingerea obiectivelor de sanatate. Mai mult, si nu duce la impunerea unor bariere nenecesare in calea comerfului international. o alti {ara poate demonstra ci masurile aplicate furnizeaza acelasi nivel de otectie, acestea ar trebui acceptate ca echivalente. Acordul SPS, permite guvernelor sa mentina protectia sanitara si fitosanitarg adecvata necesitatilor lor, dar indeparteazi si posibilitatea luarii unor decizij ntru a creste transparenta acestor masuri, acordul SPS prevede ca farile si arbitrare si incurajeaza luarea unor decizii corecte. Este necesar ca masurile sanitare boreze masuri pe baza unor evaluari adecvate a riscurilor efectiv implicate, si, si fitosanitare s4 nu fie aplicate pentru alte scopuri decat acelea de a proteja siguranta acl este necesar, si facd cunoscuti factorii pe care i-au luat in considerare, alimentelor si sanatatea animalelor si plantelor, acordul precizand care sunt factorii rocedurile de evaluare folosite si nivelul de risc stabilit ca fiind acceptabil de catre care trebuie luati in considerare in evaluarea riscurilor implicate. Aceste masuri Desi multe guverne au folosit deja evaluari ale riscului in managementul trebuie sA se bazeze, pe cat posibil, pe analiza si evaluarea obiectivelor si pe date rantei alimentelor si sanatatii animalelor si plantelor, acordul incurajeazd stiintifice precise. losirea mai larga a evaluarii sistematice a riscului printre toti membrii organizatiei pentru toate produsele. Acordul incurajeazi guvernele s& adopte norme sanitare si fitosanitare nationale in concordanta cu standardele, liniile directoare si recomandirile internationale, proces cunoscut sub numele de armonizare. Desi OMC nu elaboreaza si nici nu va elabora asemenea standarde, majoritatea membrilor ei participa la elaborarea acestor standarde in cadrul altor organizafii. Cercetarile sunt conduse de oameni de stiinta si experti guvernamentali in domeniul protectiei sanatatii si sunt supuse cercetirii si revizuirii internationale. in bun exemplu referitor la divergentele create de folosirea standardelor sanitare si osanitare, este regimul de carantina impus de Australia pentru importurile sale. e data de 3 Aprilie 2003, Comunitatea Europeani a initiat 0 cerere de consultari cu ustralia, pe baza Articolului XXII GATT, a Articolului 4 din Conventia asupra egulilor si Procedurilor care guverneaza solutionarea diferendelor, si Articolului 11 ‘Acordul SPS, referitor la regimul de carantina impus de Australia la import. stralia permite importul de carne de pore dezosata din Danemarca, in vederea in fara, ins& refuzi importul de carne de pore dezosaté prelucrata in celasi mod in Danemarca. Comunitatea Europeana pretinde ca aceste cerinte de relucrare impuse de Australia sunt mai mult restrictii in calea comertului decat lode de protectie impotriva Sindromului Reproductiv si Respirator la Porcine. \ceste restrictii referitoare la carnea de pore dezosati prelucrati au fost aplicate si ltor state membre ale UE. Standardele internationale sunt deseori mai ridicate dect necesitatile multor tari, ins& acordul permite in mod clar guvernelor si aleaga a nu utiliza aceste standarde. Totusi daca necesitatile nationale duc la si mai mari restrictii in calea comertului, tarilor le pot fi cerute sa furnizeze justificari stiintifice, sis demonstreze c4 normele internationale in vigoare nu duc la un nivel al protectiei considerat ca find adecvat pentru tara respectiva. Datorita diferentelor de climat, a existentei pesticidelor sau bolilor, sau a conditiilor de siguranta a alimentelor, nu este intotdeauna adecvata impunerea acelorasi cerin{e sanitare si fitosanitare pentru alimentele, sau produsele derivate din animale sau plante, provenite din {ari diferite. De aceea, masurile sanitare gi fitosanitare variaz4 uneori, in functie de tara de origine a produselor respective. Acordul mai prevede ca, guvernele sa recunoasci zonele ,,libere de boli” care nu corespund granitelot politice, si sa-si adapteze cerintele la produsele din aceste zone. Acordul, verifica totusi, discriminarile nejustificate in folosirea standardelor sanitare gi fitosanitare, atat in favoarea producatorilor interni, cat si printre furnizorii straini. N ceea ce priveste importul camii de pasare, Australia impune ca aceasta sa fie ti la temperaturi mari si pe perioade de timp lungi pentru a impiedica indirea infectiilor cu IBD (infectious bursal disease). Ins se pare c& aceasti tie este deja prezenta in Australia si nu se fac eforturi prea mari pentru licarea acesteia, motiv pentru care UE considera ca si aceste cerinte sunt mai lult restrictii in calea comertului decat metode de protejare impotriva IBD. Ustralia mai limiteaza si alte importuri provenite din UE pentru produsele continute baza de date referitoare la Conditiile de Carantina si Inspectie a importurilor aliene (ICON). Spre exemplu, pentru importurile de mere, pere, zmeura, mure,174 POLITIC] COMERCIALE banane si cartofi din UE, baza de date ICON prevede ca acestea sunt restrictionate in ce priveste accesul pe piata Australiei datorit informatiilor insuficiente despre riscurile acestora. Un alt exemplu recent de folosire a standardelor sanitare si fitosanitare ca bariere in calea comertului, il reprezinta masurile impuse de Mexic impotriva importurilor de fasole neagra din Nicaragua. Aceste masuri nu afecteazi numai Nicaragua, dar gi Canada (pentru care Mexicul reprezinté al patrulea partener comercial si primul importator de fasole neagra) si SUA (din care Mexicul importa 95% din necesarul de fasole neagra, cea ce in anul 2002 a insemnat aproximativ 19 milioane de dolari). De aceea, cele trei (ari au cerut in luna Martie a acestui an consultari cu Mexicul pentru solutionarea acestei probleme. 3.3. Mecanismul politic al protectionismului in cadrul acordurilor de integrare regionala 3.3.1, Consideratii generale Recenta proliferare a acordurilor de integrare regional, a suscitat un considerabil interes din partea economistilor in general, si a economistilor preocupati de determinantii comertului in particular. Cea mai mare parte a discutiilor referitoare la acordurile de integrare regionald s-au concentrat asupra impactului lor asupra fluxurilor comerciale, fluxurilor de factori de productie si asupra bundastarii. Principala provocare stiintifica este: daca regionalismul si multilateralismul pot conduce impreuna la o reducere a barierelor comerciale pe culoare diferite sau in maniera agregata, reprezentand alternative complementare sau cai aflate in competitie de a se ajunge la liberalizarea fluxurilor comerciale de bunuri si servicii la nivelul sistemului comercial multilateral ( gestionat in prezent de OMC). De o deosebita importanta pentru infelegerea tipului de politica comerciala adoptati la nivelul unui bloc comercial fafa de farile terfe este analiza fortelor politice sia arhitecturilor institutionale specifice acordurilor de integrare regional, 0 problema adesea neglijata in literatura economica. Se remarca doua aspecte principale care caracterizeaza politica comerciala practicata la nivelul unui bloc comercial: cererea pentru barierele comerciale externe si oferta de protectie. S. Bilal'* in 1995 supunea analizei aspectele specifice ale cererii de protectie considerand c& desi grupurile ce au nevoie de protectie trebuie si opereze in cadrul unor entitati mai mari sprijinind 'S Sanoussi Bilal - The political mechanism of Regional Integration: Demand for protection -, Discussion Papers; The University of Birmingham