Sunteți pe pagina 1din 2

Mihail Koglniceanu

(n. 6 septembrie 1817, Iai d. 20 iunie 1891, Paris)


Om politic, gazetar, scriitor, "creierul" Unirii Principatelor Romneti
Mihail Kogalniceanu este direct implicat ca ideolog, realizator si arhitect
constructor in cele trei mari acte politice faptuitoare ale Romniei Moderne.
A.PREGATIREA CULTURAL SPIRITUAL POLITICA A REVOLUTIEI DE LA 1848
Mihail Koglniceanu s-a implicat inca din anii studentiei la Berlin in marele curent al
culturii nationale progresiste si revolutionare urmatoare momentului istoric Tudor
Vladimirescu. Cultura nationala dezvoltata pe doua idei mobilizator-coagulante:
1. ideea nationala, care stipula UNITATEA de neam, limba, teritorii, cultura,
spiritualitate, a tuturor romnilor de pe teritoriul etnogenezei lor, Dacia antica, unii
din ei aflati sub stapniri straine, cu consecinta logica: unirea politica prin eliberare.
2. ideea sociala, democratie liberala, care stipula ridicarea economica si culturala
a claselor oprimate si abolirea regimului anacronic feudal aristocratic sustinut
interesat de Turcia suverana si Rusia protectoare.
Pe aceasta arie culturala generoasa, riscanta in regimul feudal anarhic din Moldova,
actioneaza Kogalniceanu in deplina constiinta de bine si responsabilitate nationala.
1837: aflat la studii in Germania (Berlin), publica in franceza ISTORIA ROMNILOR
1840: publica in tara revista DACIA LITERARA si revista de istorie ARHIVA
ROMNEASCA.
Pune astfel bazele cultural ideologice ale publicisticii revolutionare, care
inregimenteaza tineretul progresist al Moldovei cu ecouri pe tot teritoriul romnesc.
impreuna cu familia Ghica, P. Bals, Vasile Alecsandri si Costache Negruzzi, editeaza
revista literara PROPASIREA, suspendata de cenzura in 1844.
Structura ideologica a activitatii pre-revolutionare este definita excelent in lectia de
deschidere a cursului de istorie nationala noiembrie 1843 pe care-l tine la
Academie.
B. REVOLUTA DE LA 1848 IN MOLDOVA
In 1848, Mihail Kogalniceanu are 31 de ani. Este un carturar de seama.
Kogalniceanu, dupa conflictul avut cu fiul domnitorului Mihail Sturza, se refugiaza in
Bucovina aflata sub stapnire austriaca unde intlneste re- volutionarii moldoveni:
Alexandru I. Cuza, Costache Negri, Vasile Alecsandri, fratii Rosetti, Alecu Russo,
Manolache Costache Epureanu, fratii Ion, majoritatea francmasoni, care tiparesc cu
ajutorul lui Hurmuzachi, GAZETA BUCOVINEI.
Mihail Kogalniceanu sintetizeaza opiniile revolutionarilor intr-un program complex in
36 de puncte, pe care-l publica in august 1848 sub titlul, DORINTELE PARTIDEI
NATIONALE. Programul caruia ii va da viata ca om de stat in timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza si Carol I, dovedindu-se a fi unul din cei mai longevivi
demnitari activi ai Romniei Moderne. Programul sinteza este radical. Prevede
abolirea regulamentului Organic, a protectoratului tarist, autonomia Moldovei,
egalitatea civila si politica pentru toti cetatenii, for consultativ alcatuit din
reprezentantii tuturor categoriilor sociale, garantarea libertatii individuale si a
domiciliului, scolarizare gratuita, abolirea privilegiilor, desfiintarea clacilor ca
termeni sociali. Termenul national de importanta nationala, prevede UNIREA
MOLDOVEI CU MUNTENIA. n ianuarie 1849, o epidemie de holer l-a obligat s

plece n Frana republican, unde i-a continuat activitile de susinere a revoluiei


romne.
CONCLUZIE Prin activitatea didactica, publicistica, social culturala, Mihail
Kogalniceanu, se impune ca unul din cei mai remarcabili ante mergatori ai revolutiei
romane de la 1848 alaturi de Nicolae Balcescu in Muntenia si Simion Barnutiu in
Transilvania.