lisaunoag SVLINVWOH 6 aee b yr yh 7M VAAVTOOIN VNIN ap givyard 18 psn ump axsonpexy, IIDILA FTAZVA Imjosqn injauig apitipuod DISSOT‘O'N (8661) pousna 1$ pyoms2}20u4 ‘pyouozuas pibiniuy BHIAKIHA BVSOHRHLOUN H BYHIUVALSBUICGLH ‘ VHHSGLIGKE (5¢61) piuossea if azn0p04 SHING He 4120HHat (£61) plus ap varnogry Hiro@ virogoua ) 2muD810 So4nt vo vouny OWEN HONMBUHVIdO VX dHW (6061~P061) mmusquontmne mosowats VINEHEHLUALHH SHHV@OHIOIO une HOUDS OH —T¥SSOT'O'NCoperta OANA DRAGOMIRESCU MARDARE N. 0. LOSSKI USLOVIA ABSOLIUTNOGO DOBRA. OSNOVI ETIKI Tadatelstvo politiceskoi literaturi, Moscova, 1991. © YMCA Press © Humanitas, 1997, pentru prezenta versiune romfinessea ISBN 973-28.0753-9 Prefatt Nikolai Onufrievici Losski s-a nascut la 6 decembrie 1870 in localitatea Creslavka (actualmente Creslova, Letonia), gubernia Vitebsk, din pirin{i polonezi, ai caror strimosi s-au mutat din Polonia in Biclorusia. Familia cu opt copii se intretinea din venitul ‘modest al tatilui (pidurar, apoi sef de politie). in 1881 Losski intr la liceul clasic, din care va fi exclus peste ase ani pentru propa- ganda in favoarea socialismului gi ateismului. I se va interzice si urmeze orice alt& institutie de invaitamint. Chemarea irezistibila citre studiu il determin’ si treac& fraudulos graniqa si s& po- poscasc& mai intii la Ziirich, apoi la Berna, unde se inscrie la Facultatea de Filozofie. In 1891 obtine, la interventia prietenilor familiei, dreptul de a-si continua studiile in Rusia. In acelasi an intra la Facultatea de Fizic si Matematic’ (sectia de stiinfele naturii) a Universititii din Petersburg. Se specializeaz’ in psi- hofiziologie sub indrumarea profesorului P. F. Lesgaft. In anu! 1894 se risipeste orice indoialt asupra vocatiei sale de filozot. Se inscrie la Facultatea de Istorie si Litere, unde urmeazi cursurile profesorului A. I. Vvedenski, reprezentant de seam al neokant nismului rus — cel care a orientat interesul tindrului filozof spre problematica gnoscologici. Vor urma inci doui intilniri provi- dentiale care fi vor pecetlui biografia intelectual: intilnirea cu A.A. Kozlov care, dup’ incheierea carierei sale universitare la Kiev, se stabileste la Petersburg, $i Intilnirea cu V. S. Soloviov, marele filozof de inspiratie crestin-existentialA. La sugestia acestuia din urma, Losski traduce unele lucrari ale lui Kant, monografia lui F. Paulshen consacratl filozofului german, Studii de istoria filozofiei de Kuno Fischer s.a. intreprinde o ciilitorie de studit peste hotare: 1901 — Strasbourg, unde participa la lucririle unui seminar sub indrumarea lui W. Windelband; in primavara lui 1902 igi face sta- git is Institut de Pshologie din Leiprig, condus de W. ‘Wundt. in vara lui 1903 lucreazi la Géttingen sub conducerea profesoru-“jstuoriimur ngs mjmootoad osaxdxo saosuaz) ,,m19n| ap RzaIodT* Mes aap! FISeIW “a[es JO|TULD wwaGoiala ap ereoseur ‘atfnostp ur RoneUIasIS otfons}suoo nau op IgU09 BA uo9u09 Nes aIS99ONS “sOIEZULdNo}OTe We}SIS tun-xyuy eBoy>us se-9] 18 opemydoouo9 ofes JO[IHHoNASUOD w}tATs09 eX -nfise se 19 Joreuopiowadns nidioulid tnun v zoIe ang op vase nyo uy suopyoaid no ouosut 9s or opoosous wo!eUt2|qO%d “| (98 WHD}STS 18908 IU: “Spor ‘Injosqn mpauig atuhpuog * Yy6 1 “D2991po21,si9ajun pnp 18 nazoUuUc SEG) “Pita! “5IX9 18 B400}0A STEGI ‘140 [DA Jo suatupunNf v9 NezoudUnCT -pduiy 18 nozouwungy $1261 ‘huioa ap voris9qrT) MBO|OIX’ (p61 ‘p1DepI Dh “045 $LIGI ‘218.10 Sa.aiuy v9 voumr) axBoporUd-YorZEID *(8E61—PE6I ‘aauaaIgnssup apo}iczues 40} 2 18 ppomaanut ‘Dy ja8ojoasous 30 auajgoad apapod uA iu} vaanpuaumpuns) aBO{OSSOU “| roflipen ulid ayeioesuos ‘quawrop ran ur presmonas oF FeIMDHID 9p ay!quut| ‘wor reUH UF ysMpen “PYSS0"T “O "NI e KOYOZOTE yrodo wise A que op nured 18 toazgnou ap wasita iu ‘co6T UE Size EL sqwoyy “this aes Jojouinin e greuy wasm}aepas op ydno0 93 “EO Ory “sopaRury sor] BL NES pny no asapiq, hues Uy pzeIBNJor O8 4OAR[SHEXE wore: {PAD FOIDAO|S PIECED “Akl L y.lvasrua UIADP OYOZOIY ap sna s0say etl op yednoo wI9eA0|SONaD UL ‘a}eunpe fj 104 J0119}1n o1vo “ysna vIYOZOILY axdsap ipMIs ap O15 0 yoriqnd 18 ysnA equ Uy oIpasd no TENSION 5 du ns uy ede Jopaquiow vareyofew no gun -auduuy ‘ue 1Sejooe uy “pstzioiul Bsu ayS9 eIsixod “AMIN BoptOn [e Op ino eiede ydnq “orjoepar op tniBo[09 utp auied ao 1yss0"] “794 “Ipurp “eAstaat ws wudosd no o1yOzo]Ly ap vare}e!o0g wZeAlUTLJUDL os :weanp Eunos op ,,a7euEUOU ap auUUDS ajauuLid rede [ZG UY “HOLE ~osiq jnuts uy amIuLJop BULAaL ys TeUIUALOrOp w-| ‘aLIoYIp ap Yendyr “(BLGL) tue 2092 2p uN 9[1qe711#a1 BIapIsUCD ay DAD BOUND PAOSE ap EIR|DaP 95 18 inqniustfeorpes jelooutop :injnuresZoud jz oedio jo1ound preazteUe ame UL (1 16] 91N1) wsxpD1908 audsaq— joonre un 1S — aonmu20Wep phpriaqy inpy.nd sundoud 1$-2-) — 1894 ~fueur-pingo1g 0 1198 £161 Uy “TeUl Pe nuquiowt ouraap.cogL wip Ruy “2onNNJo¢ ope ‘ays9 d1UqUIOIIO UIP toHiNJoAdd epeortod Uy H4ssor] ofes torlenpour qe rerBoptauid jnosen ouosuy 20110 ap fein} ‘pus op diy uNue uN puLnane (unedoy ‘aoerpiog) ntaia je 310201 aruizind un sonpord eazezont (6161) Bz2/Buo 18 (gO6 [) RUPULIDT uy souoyN ysapesn 18 susnW mynustaidue Dediuaup ron wIulyd Lu BIOETH “mymuszu eu} no mnsiew 9p wileHostp uHbsns 1 “Fungssored | SIOTU] jSou9 30209} ¥O INdSoUND 2984 BA 9S DBzD— atUNpETA — ny In Inurtad 9ySeU 98 191e 104, “OTT “D ErPoULOdx9 a}Bojoyssd op in| BISSOT'0'N 98 N.O. LOSSKI Raportindu-se polemic la em in viziunea filozofului rus, dowd supe obiectul este cunoscut in starea lui real cunoscitor el se prezinti in original si nu ca o copie, ca un simbol sau fenomen. Confinutul obiectului igi pisireaz’i caracterul trans- subiectiv, nu inceteaz si apar i prin actele si sele dimensiunile sale supratemporale fn ciuda aparentelor cide, la Losski, cu ,,lucrul inst Husserl. In conceptia feno- menologului german, obiectul realmente existent este acela care, studiat in structura lui fenomenologica, isi manifest’ conformi- tatea cu o multiplicitate de moduri ale cons ca fiind sel insugi. Actele intentionale care se apleact exclusiv asupra structurii Witilor de cunoastere, Losski afirmi c& obicctul cunoastes coincide cu cunostinga despre el. Viziune directa a spiritului, constientizare nemijlociti a lumii exterioare, intuitia face ca obicctul si se arate ca transcendent in cunoastere stiinge’ gia cendent in raport c Jumea transsubiectiva iintei, adicd face parte din ‘ersele teorii gnoseologice exist ici obiect—subiect: a) subiectul b) obiectul este implicat in subiect si subiectul fri ca termeni i este contopit in obiec ©) obiect piarda caracterul de * N, Losski, Lumea ca inireg organic. zbrannoe, Editura Pravda, Moscova, 1991. Referintele se vor face Ia editia in limba rust PREFATA 9 propria identitate in procesul de subiectul se afl’ intr-o i supraspa- trlirilor unui agent este perceput de agenti ai lumii, orice clement al lumii exist nu numai ‘cauza aparitiei sale; ele joack mai degrabi rolul de stimul care 1 determina pe cul cunoscitor s&-si indrepte atentia gi actele de diferentiere citre obiectcle exterioare. Coordonarea lor cu eu! cunoscitor acopera intregul continut, dar aceasta legturd se tuie in subconstient, Actele de cunoastere rezida in constientizarea succesiva $i gradualii a ceea ce este depozitat in subconstientul nostru, Tributard traditiei, nici gnoseologia lui Losski nu reuseste si se desprinda de problematica ontologiei, desi autorul isi propune, dupa propria-i m&rturisire, un ol cercetarea proceselor de cunoastere. Intuitiilor senzori Iectual& si mistica le corespund, succesiv, trei moduri de existen,a enta reali (toate fenomenele care au o forma spa- fio-temporald); existenta ideala (continutal notiunilor generale can- existenta metalogica — Dumnezeu az dincolo de sfera existentei non-contradictiei si terjului exclus. ideal determin’ fiinjarea si structura rationali (sistema. reale. Termenul de realism ideal vine si s laturi a concepti intuitia intel inieze tocmai aceasta‘ue10azap op sovodns pes ‘un purae arerfeuosiod 0 ap snpuoo arso 1$ ureur YoU aIoTweso ois0} 9p aundsip so11ay10 nypers areaong “O19 19 [N[quIEsue Us LasTUOTHO 1S a]junyjeu ayeo yisvoor ad sede oueuin yiorA wIOJS Uy SoreTOR “2op tel! aUIsiUPZI0 ap a[}191908e 1§ azw[njaouoW apouIstUEHIO Sfojeistso “|nuiove 1 28 uno Figiun ap axyeI91 0 [ase aMAsuOD 9 “Jotinjons v gresteae reus yidvan o od remus woe Inun yup “sogns ays0 Hiuade ap dru aivoaly uuuny ye UEPASSo] [MUSES UL “eooidioas HsIgnt |mUOWHURS UIP as—OAZ! 1S asEIURAJUOD 9p trusyoese pioid 184 10] ap t}efau ue UE exNsELL UE RIBIIUOD 2159 flv1iury 40] vorenup “unwioo doos mun woxeziTwos yz¥azia 18 2301 ~uowo|dusoo ‘ejuaS1oquoo qurs 1o)juaHe opunHise puro tounge 2.09 tuo u8 — owisoo tnynsaDoud erixpuos mrurzoidax grownsqe pyeriuty, overrun ‘injnrteds 18 mpadurn ope oyeapt auu0y Se9jooe no wluepi09 -voo uy afeas aaseoord yavaaso tsiuade Wonstuy — s2n.8q0 ‘181003 eo njqnp un ale gperiuny vavenun ‘musny v oorWeTx0 uMtzo09 |e dng ‘wignfeuosiod « ,.ereriuryy wayenun* aadsop rysUDIO[ “Vy “d ny woop! voLOTea FASSOT HeHHULISqns MfUORe azuy aa1Fo[oIuO lear op inynojqey eareaio uy “asaduydsor #8 arlowste ap zoprmtioe [e Snpod vo vraisooe waren TeLoTeW AIsnjout ‘RiUDIsIXe ep exoydus09 eur rigun rou soun erjizede owuusad 99 wooo ‘ountloviequt giuou ~puuiod uy pie 98 Hperiueysqns iiuose ‘,,smsaz0y wags suOrZTUqrOT djapeuow ap asiqosoap ardg 2/29} disunid © guejoquoy -ejd eutnoop no yluersqns vo Jojepeuowi vidnse zruqroT iy tour ~D0p POIeUIQUIE UIP Tey[NZad x jexluersqns wade op ymdooue> “preriuoiod oreueuossod o ne 19 jnjontu vy 2ompe 9s ys MIgudes urs sep plumnsuoo vousuiose 0 aySosdiy of wosyo 199 “2fwos JOT ~aeuosiod vuiodow> wip oued ovj ylera wy 40] wgZtpeor roLLoTeP v 18 amnjosge sopti0[ea viumNsuCD ypasod aavo tHiuadY “owenjoAs eur gout ajaiuryy ef 18 uewn yoo vj eurd wood ey op — iEiUTy Te sea nnsiBoa giodose ‘aseyfoxzap op {nfoatu op oviouny ut “x0y, vorersioalq{ “(of#ojo9[2) fnuustatyoe “eoqwyperodurayesdns ‘earenTent -edsesdns) suniuos 2feap! 1dioutsd-sunoy ap axeorgund ‘juny op Tense ap uy syuuNU UN-nuF aIMNsUOD as NjquIEsUE Uy KoWNT “(vaso.poa,, “pwssaasum ynpa 18 nozouund) ycluun ur wemndgjsap saooud srugouo Te penta [aayUs9 aIMNsUOD ‘oxDQN 18 a1e0eo19 rorinjons Insos0ad uy *-yiotA ofsuHoy ayeor ANUS ‘samgy 1 peliuensqns musse *,utduro xo}seme" op asd ‘areu u yivaarad ~tuuaropur op amis o-suE NozauUING 9p IAI: “poUDIsqns juas_ TaUMU-eée ,,pluDIsIKo op oyeHUN“ vO eE fo “oluEIsqns fnuUsiUL “BUI BIuriqns & nauag “YotyspoUL ofoUIN BSUE L-npufoNpE ‘HUM v sorpeuow Limionns je uerZIUgIDy nIciouLd eioid “I-npuLs e] “Tysso7] “(aopioysy ‘Ao|zoY) 18s 1yoOZO]Y uN ango op amaNfeNIoe UY ySMpeaL Soy P SioAtUN [NFaNUJ outs uF IpUTBo v op oxaynd so] esvoMoLsTUL BL 18 rojusishxe ope (apoucw) ajeriuersqns soyaiound voeyyesnjd | alko}}J9J01 UBULIAS InINJoZOTYY eULNIZ0q “WIDIg “AK In] B HENNY -euosiad voa) ef op 18 ziuqi2"] inj erBojopeuout vj 2p YuNE|ooI 9s 1S anda} wstyouos.ad ap apatNU yueOd FYSsO7| IN] vOIZHEIOYN “IT YS inqmuarsis w RUIDIUE pb -uoro09 op sojoeBixo yqessop four pundses fessoatun mnjnuustiuoKE ~euur zat v| atuerstio9 apruruana! Jey ‘sA=Od! Jo}aeIED UM yEdUIOS suinisensiod op eLiog axeorgonpes 0 no o1einéyysap apemideou0> 21sHlonnsuod "zanmuioo wiuotodxe op ajausi0y 21801 aputsdno ‘on -ovad “oreo Sanimut tioseouND rarDys w psTuLodou waLepUNXe (Ade ~Ipiog ‘N) wehoides &-s J “Tiqeinosip ysuy auluEL ayeuOHUoU-sns otyfyzodo oumgjuy ys arSesnos sn jrgozojy yinsyus 29 Uy pula ope 1S WipUTeOL OLLFo] vatNodoap UES 2010] optorT oriereduioo vajza od 19 varesonjard op yavonjoojo 98 a1oyseounD 9p 9[oioe und ser ySysur vorenTeos up snduiod asa f11918eoUND [Rinu7}u0s 30} 99 woUOUr UID ‘Insuas apuoid 181 [eUOHK eHizodo tueiSeouns wu109) UI “aJeaa Hun] ¥ sjeuorfes vsturaad vy op youa|d azeo ‘uetuosiioq [nuisiuor}imut ap [eyuass ‘aafoqosoap 98 F[SSO"T Inf muISIUOHIMUT ‘oadse Is998 ang “M119) -Seouno |nsnpoud 1 1e JojUDWIOUDy Hu] vanIoNNS oreo ¥dnp Hap! voreuoptreqe anoodsar ‘Yaluaisix ¥ yjuauoduios 0 ¥9 a1a1svounD ug ajmosounsou yous Ioiuarstxe Hag>1|duiy wasejnisod aimnsu0> jouloaas BOY “Oyo SHAwUIS/on NEUE “TeNpIAIpU fe1eUas ‘}401.a1 -sod jojad » ‘yeuoHvenyetionies ‘pluaystx2/axays_ouno osu Falyzodo HuoqTioUoDer erirqure op reuNUR aysa yStUO!}EMIUL NES IMO>I0sq + yatiquosqe“ op aiaind 19 vareus “prep axe9oly 9p ‘puynsuowop ‘aridaouos vs wridosd no owentuyge ap 18 areatt1q ~predwoout op 407 aje1sadse earnodoap gastos [af ‘suexodutoqu09 1S noon uIp ooyozoyty afawoin9 oreo} feur no yolLUojod o sutionuS PISSOT “WeHoq OCS BluLIaJOr op wioisis uN-HUL Jo vasOSIU laud yordxo 98 soyozoryy fartooyar aje Lupiusts0 eiLiojIp azaluentt BS SUMO! LugoKsHD 18 LNLUAUAP ap [nsoox_q “no ns Jaudosd od TAsso1'0'-N ol12 N.0, LOSSKI “ uman este deopotriva purtitoral proceselor psihiice si al fortelor generatoare de materie (Losski uti- lizeaz& expresia lui Ed. Hartmann de ,,forte materializatoare"). In consecingi, omul se prezint& ca o fiint’ psihofizic’, spiritual-cor- porali. Se inlitura astfel necesitatea dublrii substantei, pre~ conizatii de Descartes. Agentul substantial este o esenta ideal »metapsihofizica (termenul preluat de la Stern) si, ca atare, trans- greseazi limitele distinctiei intre procesele materiale gi cele psi- hice. Efecte ale activismului teleologic, procesele psihice (si psihoide) reprezintii nu o suprastructura inert a proceselor mate~ riale, ci conditia existenfei materiale posibile pe care o directio- nazi si o inzestreazX cu un anumit sens. fn cartea Lumea ca intreg organic Losski, sub vidita influent’ a lui V. Soloviov, igi dezvoltd conceptia metafizicd proprie din perspectiva principiului supracosmic. Lumea ca unitate a plura- litétii agentilor substantial nu exist de sine stititor si, prin urmare, nu poate fi privitd ca un sistem care si-ar avea temeiul in ‘insAsi existenta sa, Un astfel de temei il constituie Absolutul, sursa pluralititii cosmice gi a unifie&rii ei primordiale; un prin- ipiu care se situeaz deasupra tuturor sistemelor*. Considerat in sine, Absolutul se caracterizeaz’ exclusiv prin predicate negative (teologia apofatic®), intrucit se afl dincolo de orice relatie: el nu este nici voinf’, nici ratiune, nici unitate. Mai exact ar fis spu- nem ca transcende asemenea determinari care apartin lumii. In raport cu lumea insi{, Absolutul comport aproximari pozitive de care se ocup’ tcologia catafatic’, Mai inti, el stii la baza universului. Fundamentarea acestuia neare formi de cauzalitate, cici este vorba de o ,,creatie absolut, n sensu cel mai exact si inalt al cuvintului, neavind nevoie de un ,,material" preexistent, Nu este loc aici pentru o relafic cauzali deoarece intre Absolut si Univers nu existi nici o identitate. In calitate de fundament al lumii, Absolutul este cunoscut de filo- zofie prin intermedial intuitici intelectuale orientate spre interiorul lumii. Datele complementare despre princip racosmic se objin pe calea intuitiei mistice, intr-o experienti religioas’. Prin aceasta el se reveleazi in Persoana intreit& a lui Dumnezeu cel viu. Losski consider ci filozofia are dreptul si recurgi la dogma ‘Trinitiqii data fiind preocuparea ei de a conferi conceptiei noastre Sn ansamblu un caracter sublim, un coeficient maxim de coeziune PREFATA 13 si conseevenfa. Transcendentit divin, Dumnezeu se dezvaluie omului ca plenitudinea absoluti a vietii in cele trei ipostaze con- substantiale, unite printr-o iubire reciprock destivirgiti. O data fnlocuit termenul abstract de Absolut prin numele propriu de Dunnezeu, viziunea asupra Universului capita o noua dimensiune, principiul supraordonator gasindu-si forma ultima a realizdrii destivirgite. Scopul final al viefii oricrei fiinte rezida in plenitudinea abso- uti a existentei. Conditia realiziiri ei o constituie participarea per- sonalitagii create la plenitudinea absolut a vietii lui Dumnezeu Insusi, Pentru aceasta este necesaré depisirea barierei ontologice. intre Dumnezeu si lume: Creatorul lumii, indrigindu-si creatia, coboara pe pimint; al doilea ipostas al Sfintei Treimi — Dumne- zeu-Fiul, logosul — uneste natura umank cu natura divin’ si se arati in chip de Dumnezeu-Om, Prin natura Sa divin’, Isus Hristos este consubstantial cu Dumnezeu-Tatil si Sfintul Duh, iar in cali- tatea Sa de om este consubstantial cu toate fiinfele create. In lumi- na teoriei ontologice a iubirii, elaborat de P. Florenski si insusit de Losski, personalitatea creati care nutreste fat de Dumnezeu 0 dragoste mai mare decit fat’ de sine se afl intr-o unitate fiingiald concreti cu El si este risplitit’ prin indumnezeire. Totalitatea per- sonalitijilor indumnezeite formeazi o sfera distinct de existent’ — Imparatia lui Dumnezeu. Aceasta ,,imparatie a armonici sau a Duhului (titul unui capi- tol din lucrarea citat’) reprezint& o creayie desvirsita a lui Dum- nezeu, in care ,,datorita totalei intreptrunderi a totului in tot dispare deosebirea intre parte gi intreg, orice parte constitutiva fiind in acelasi timp intregul. Principiile structurarii organice igi dobindese deplina lor realizare fntr-un organism desivirsit™. Regi- sim, in acest pasaj, descrierea plotiniand a lumii inteligibile. Distinetia intre sfera psihofizic’ de existent si Impiritia lui Dumnezeu repune in discutie categoriile metafizice de materie, spatiu si timp. Iubirea desvirsiti si generalizati a fiintelor indumnezeite exclude morbul egoismului din relafiile lor gi, implicit, actele de respingere si procesele materiale. Trupul este compus din lumina, sunet, cildura si din alte calitati sensibile care incorporeaza gi exprima continutul spiritual de o valoare neingradit&. Prin senti- mentul de iubire absolut fiecare membru al Impariitiei lui Dum--arwanfasdun o foru ut xnp, stord 4 oqwod nu 18 mnjosqy so1owzv9 un are oTEHOgH MISMO “ee no Indo[UE O ® ap 18 aIEVSpIUEUL 9p RUNIOJ ENUMMUE o BL ap dULiqE a5 © op fHmuase earepLqisod us yprzax BreUOy KAIELEq] “opera anu axp1.0qy 18 pjouiof ayoy.aqy} anqut Yoxsounstp voronpomnut Ud areamaguy 10d wigueqyy eusyqord Pj aneortroyox sTeUOLD 2yUEdo WIP ayqnut go erznfouo9 ey Jom ad sonpuod ft “OferaTETUN ap (aj ey ‘aAstL “Iuuoyopur 18 oystURULZOTOp ZOTLANIKOHIO v KORO woroundya “aueuin Hoyea eye fexouo tojttaysixa e Ere uoUrEpUNy ot}tpuOD ap jnjox 2121 SF9QHT OP IHOTEA BIaIUOD H{SSOr]‘piujos ap vavDL.AqyT waIesIN| UW ‘o[es Hgoto [musMOU sei ut TeHUESqNs | -uo3e 208) 0 area od grerpzounid vountido niyuad ofziyerour wourep ~tmny ap Joy un yrurzosdar fo wignfeuosiad jnyeapt no alury raXEOH0 vilv[oy *,PIAIPUL InuZooK; [NOUIpE uF WoNstooU RzeONsEd os ‘9189 joapr op RUMOJ ns EUTLIGS 2s wo WHO UL 4eI ‘Ots O7BHTBON vO nozoutung ap grep arse toluarstxe v 1S 1HOTeA wareNITIqIZIAIPUL “Te BL op reqe ou area ‘sanviou aptsopoa 1 “Tal wa0e ap ardoude ou exvo *2au1z0d apo} :1OHayes Enop ut ueduny os [LOTeA “EpeaL vawitfeuosiod op o1En tiara fargo} [e TeuTy [ndoos eT oreodey ‘rpjusisixe v ‘ajeife onutd ‘averted o yoap ypu reur arse ‘aneuun aug ‘itjola & pinjosqe eoupnuuod nuquod 19 forieorpruutos v olusysixe ayey1un o oImnstos HOTA o1sgoR aNUEp aFeOOK “2pDIhnd aINfosge JoTHO[eA eEOFaWws up oud doe) — “O19 sRADpE ‘OTe ~roqy] ‘Soumsy ‘axrqnt — mata & eIMosqe vouIpMNUa|d ef InquTIO ‘99 8920 10], “yleIpiowitsd gsuL O1y Bs BiRF “IoosUENUY aynjosqe 11 -o[¥a |muorgund o}80 oreo ‘griqeiadan “erenpratpur ‘rear oyeTeuOS -sed op iny ezeisod: ut yeriueisqns pmuase ednoo o idan enop B tomjosqe s[10[eA auds ojuinzeu toxgors0 v eITUNT ‘aivoppaDudng 9 nozouUUNg RzeaMnS 9s foplurestd ynpita Uy :PoHOTeA pikos Prt nue 0 ‘oryzezat rnynursteuosrad jmyNtds ug ‘gzeaztUODaId LO[LOTEA ‘eio[o1ug “orisnsuoD 9p Inq jnpeLoreUt 1S [m2a!01d gatnodoop as Po ‘JOwx9 feu ‘fo op sndoad trum nUIOISTS UE Io9JI0d BeROLBAIUL 98 P{SSO7] ap FreIOuIa JOfLIO[eA eo) ‘osaryy 18 9 WIND eS “TIT ‘ingnsoumnsy 18 mjautg v arediyonnuy vo ‘1Spsut vountjooyiod wo [nsuas 18 voreoysnsnf ox isp injngng vrigagduy ‘19 viera uy vammoyduy ud aperarewoursd mun] HpHotwisos vesmdgzur yBupy ad °,,19 oudsap nozauungy iy st yaivatud hepr e “oyeopr ares tustuaur rrurfdapus emnseur ad 19 pe niquioW ruaaap ood nzeo jerUEISGns Ios 2o110 Eo |mdvy yiuarsIstT ND 2 faJs 0 4 ae nazoutLNc ny exigsyduyy yo wins gsoit ersoudun eudumuraid v nnauog i yezifeuLy snposd op nes spotord ap 19 e7ey uy 2onstue rorivaro onidoid yresodutoyesdns viu0s0 no nes (eotFo7) aftins roun are ofesmonsis ajaiusuoduIos onus pinjosge viuouue no odes ut omen operised afaiuatiodxa op arsar -UNtUe 2u 1Y8s0"] ‘oFarSeoUND ap NSoudtHO Lo[HIEIINOBS BIEGISIOOwU 16 guvaiugurgd vauiny ap grenEdapus ap qe a1ed o1e9 ‘nozouuN] thy rorigagdauy & orere10p LoLIosap youn tnosis ap onsuoD »IUNESUOWIP op FIIEHTU suNNfNUL o are nazouLMC, Iny torigagduyy [nijeds yo gyjmzax apun ap ‘19 oARMMstO9 Hed alfe fargotso greriueduea arse Hump v oued ao10" (q °,,;mIe ap. ivy [nun aiuaredsuen ais ajasnpoid“ ( oreo uy ourede ua8 un ap Intieds oisqq“Inyniieds w govun yuLs05 o-2)UL oywzIUWI0 ‘3,UI}sI909 Srey] asa90ud ap aye1[eIN]d © DIASUOD vaysooy “19 a1BOLIOXS Jojasnpoad re 18 19 ‘Joy tHora re yoUNU NU IOIwALO ES IN| ULIOG, rorlergduyy raquropy “yretieds oxopunuy o ne oyazouunpur 20;siUH5 HigHANDe ojasnpoid yep FoLeganut BT insuNdses UL I S0]O} alsa ,mpniuturgd" atu] no rorfeseduros pe siswiap 18eaoy “mnjnyng Mista fe WewOW Mizst0 Hdosd oyngosqe Wuoyea wosasosuos uLid grEIquEYDOO1 9159 JO[LRAUITYDS POSE -dasoy “Joiuaisixa Hutpmyuayd vaurpio wy pzeasoxBo1d nozauuing, thy roriezedury wiera azeo urd pexoduray yuyu sao0ad vo assjzod duiyz un 9p 192A sieod 98 ¥99I" Oq{ ‘sUIPMINWEA Op FIIUN Loss jotteas9 vouypmyuo|d :injnsnedar ope 1S 119 WRUANDE fe ANE ‘aseosopea 18 aantzod apLMey ouIS uf yzea[nUIND giuaISIKO RISeIOR ‘your owed re ap aq “oreuseys op 10jaTuoMONE 18 sep “eAye UY axes o-nuyp 113999n [NU ap ayueMeUDP EEqUIYDS IoOLIO yUTENS uyungr go [nstias Uf Rrerodusaresdns uyjdop od aiso mynyng Bier, cuigupesodaes ye anegou (moedun vreistoo 4e-s unzeo afaquie uy “dum uy oreansgysop tigrtanoe op winuwuins un eo rou 18 sed. -31 89 foqu RNULOp Y a1eod nus mynyNg ereRdwuyy uy wiusdsIKey “aanonnysip sopalioy undxe as nu aozouuunpuy xojshury aye arent -suren ayuindny yo nnuad eneow visixe nu nozouucy ty exheredu Uy ‘otuisoo injndna v o1409) prsvooe und oysedop 1y 10d boda IHatAU! waraBojaluy ep ull 20 a[LlIoLNP a1) Bo apar9 rySSOT| “Inu “509 dna un yapse puRULIOS “Fa [Banus uy Kou] ap Teo] a1s9 nozau TASS01'0'N, vl16 NO. LOSSKI Libertatea material indic& gradul puterii de creatie a conti- nutului pozitiv si igi giseste expresia fn actele creatoare ale agen tului. Aceasti putere este ne ‘ata in Imp2ratia Domnului, pentru c& membrii ei isi unesc fortele intru creatia soborniceascd, in favoarea careia intervine si harul dumnezeiesc. O semnificatie aparte capiti desfigurarea argumentirii tezei privind ,, Libertatca omului fn raport cu Dumnezeu" (titlu de para- graf). Autorul polemizeazi cu Schopenhauer, care considera c& prin crearea lumii Dumnezeu trebuie si-si asume toati responsa- bilitatea pentru faptele omului gi deci nu se poate vorbi de liber- tatea acestuia din urma. Losski reia, cum o face de fiecare dati intr-un context nou, distinctia intre nucleul substantial al persona- litipii, esenta ci primordial’, creat%i de Dumnezeu, si caracterul empiric ca achizitie exclusiv individual si consccint& a libertiii sale reale— un drum deschis in sus si in jos, un drum al binelui gi al rAului. De aici decurge faptul c& actul creator primordial al lui Dumnezeu nu determing intru iotul lumea creat, alegerea si realizarea posibilelor ei lini de dezvoltare rliminind de ,,compe- tena" agentilor substanfiali. Este, de aceea, inoportuna, desi explicabilé, intrebarea care pune la indoial& puterea lui Dumnezeu dea crea o lume desivirsiti. Atotputemicia Domnului nu este sub- minat de libertatea creaturilor Lui, aga cum cred Luther sau Hobbes; atotputernicia nu trebuie confundatX cu crearea intregii mi (atit a substantelor, cit sia fiecdrui eveniment in parte) de citre Dumnezeu. Prin atotputernicia Sa creatoare Dumnezeu nu distruge caracterul empiric al omului pentru a restitui sufletului s&u puritatea originariy, ci ,,ofera, in fiecare moment al vietii, 0 maltime de prilejuri dea constientiza si de a intui valoarea abso- luta inerenté razelor ce emana de la impiritia Lui, luminind gi lumea noastra riticiti, astfel incit viata omului sa dispund tot- deauna de un suport care si-1 ajute pe om sA paseasca liber pe calea binelui. In sprijinul ideii de compatibilitate a voingei lui Dumnezeu cu libertatea creaturilor Lui sint invocate argumentele folosite de Erasmus din Rotterdam in polemica sa cu luteranismul. Lucrarea Libertatea de voingd a fost conceputd ca o propedeu- ticd la elaborarea , ontologiei regionale" a valorilor morale. De alt- pe tot parcursul edificarii sistemului sau, Losski se vede nevoit si apeleze la criteriile eticului dat find ,,sensul moral al ordinii cosmice", preconizat de personalismul ierarhic. Unui examen spe- PREFATA W7 cial al problemelor etice fi este consacrata Iucrarea de fafa, al c&rei titlu, Condifiile binelui absolut, Bazele eticii, ne sugereazii per- spectiva adoptata de autor: morala privit® ca o component a con ceptiei religioase. Desi etica este definit’ oarecum neutra gi in mod traditional — .stiinti a binelui si rfului moral” —, din primele desfiguriri ale discursului se poate desprinde premisa metodologic& a eticii va- lorilor absolute: teza realizrii plenitudinii existentei si personalis- mul ierarhic. Intregul cuprins al conceptici ctice dezvoltate este asezat sub semnul ,,cticii teonome". Ea ofera fundamentarea teo- logic a normelor $i imperativelor moralei ca repere in viata omu- lui, Este totodata si o etic a Absolutului pe care il intruchipeaz Imparatia lui Dumnezeu ca scop final al perfectiunii omului si umanit3tii, Orieit l-ar contraria si deceptiona comportamentul i starea reali a omului, ,,[dealul Imparatiei ui Dumnezeu se pastreaza in mod inconstient in existenta-pentru-sine a fiectrui agent... pentru ci idea individual normativa este indisolubil egati de existenta lui" si influenfeazi atft actiunile agentului cit si evaluarea tuturor faptelor sale. In opinia lui Losski, ,,sistemul corect elaborat poate fi numai teonom, adicd sincer angajat in cGutarea drumului care corespunde voin{ei lui Dumnezeu". Aceag- 14 opinie este in consonang cu convingerea lui L. Sestov dup’ care etica trebuie si fie obligatoriu O dati fixat scopul final al vietii, se deschide un vast cimp de investigatie a drumului spre valoarea si perfectionarea morala absolute. Desi idea normativa individual (menirea omului) este predeterminati de Dumnezeu, realizarea ei imbraci diverse forme, nu rareori contradictorii. Losski distinge intre evolutia normale, care duce Ia ,,sporirea binelui i tinde spre Impiritia lui Dumnezeu", si evolutia satanicd — aceea care amplificd raul si se remarci printr-o intensificare a impotrivirii fata de Dumnezeu Asadar, polaritatea categoriilor de Bine si Rau se instituie pri ‘ncdlcarca flagrant a rangului valorilor, atunci cind imperativu- lui categoric al iubirii absolute de Dumnezeu i se opune condam- nabila aspiratie satanicd de a se substitui Lui, de a se proclama un nou dumnezeu. Etica teonoma este conceputa ca o , etic concreti", adic nu se limiteaza la postularea unor norme abstracte de conduit, ci20 N.O. LOSSKI regresul reprezint& istoria personalé a fiecirei fiinte, desfsurati reper vii oat in Impiratia lai Dumnezeu. inscriindu-se in tradigia filo- ruse de sorginte crestind (Soloviov, frafii Trubetkoi, Floren- 'S. Bulgakov), doctrina etic& a lui Losski face posil ist, depsirea cadrului strict religios valorilor morale spectiva umanismul iternporan. NINA NICOLAEVA ed Introducere Btica este o stiint a binelui gi riului moral, precum si a inftip- ismului gnoseologic si al persona- arhic metafizic. Pentru realizarea acestui obiectiv am Intteprins anterior douai cercetiri cu caracter preliminar: teoria gene- rald a valorilor, expusd in cartea Valoare si Imparatia Lui ca fundament al vali conditie de baz a comportament Libertatea de voinga. Analiza noastri axiologici a pus in evideng’ faptul c& pe ling valori relative exist gi valori absolute. Avind o naturit primordi valorile absolute nu se deduc din alte princi pute $i identificate, Dezacordul cu privi lor se datoreaza insuficien asociat con: de N, Hartmann in Btica sa (vezi Cunoasterea valorilor po: este mai bun, dar nu it spune Medeea in Metamorfozele lui Ovidiu. Cum se produce un asemenea regretabil abuz de libertate, care este calea dreapti a cond in ce condifii poate fi ea aleasi — toate aces bleme vor fi puse in . Punetul de plecare il va tica celor mai raspindite orientari etice, cum au biologismul, evolutionismul natur:\darp 18 res 10]99 watnoduy amaede op imdaup yistxe topupm “gay ruurop fur vA dun 13 “FE 20} gs erm us op arwsiga apy 21 wiaonpe 0 ama ad wyuar" :snids e-1 eisaoe “eareiunansaurg rind v nnuad wjod -omu ep rerdorde v-s joae) “forySanny wareumution dnp ‘pulo "7 O-NU] SHEARS OTLIN}ION IS apo}taTOTA no eum uy eniuede mogy e-18 seuNapOL MuPTNIRO ‘ew eI ‘EOp [NUE UT “O10 ‘reiotd0s eBeantt no ganp arrUnAsuOD op o]LINZED UT ‘ArwOLIO}E Opes MAIS varopuoId no UFind yoo Nes IM]NUO eoUTeO Nd YzeOPIOS os olporduut uowreysoduios vousutose un Youp iox93IpUl ‘z[euosied Biers o180 AND9IGO mugd [e you HOduIOD op gjeratIO® Rountidasae gS ,luSINUa9080" op [nuauLsaT ser “Core sown ap ‘igaape ap) a[euosiadutt Jojofea eunep WI Mes TZEAIPUE LOE OTe aquepiodurt res sopesazowui imueunnep uf opeuossod wresdse 1 vontuyjduy doos ydasp are 20 yuoureyoduios op tna szauutasap Bs IsinUD90H9 osOUB Uy KEL nes 1s1030 dn op orieanow o opvs aporse anutp vioynut ojereds uy uadoasop taynd ure nos8 n> “yeuosiod ord nes saxoqu UNDA osvorguuin ps pigy oidey op o1utopouns 0 aisaSspags [NLC IRVIDRLA V 1S TRIAD Id VAVOTVA “TL ASI[DANyou nwusquoqinjoaa “mus180]01g ‘musiuowapna ‘nuswopazy Linoudeg,24 N.0, LOSSKI iertare, numai in Rusia camenii nevinovati si drepyi nu sint cruyati. Vino-ti in fire: chiar dack Dumnezeu te-a inilfat in lumea de-aici, ai rimas Ja fel de muritor ca si ceilalti* (Povestiri din istoria Rusici, editori: Melgunov si Petrusevski). In cele din ura mitropolital a fost indepartat din functic si intemnitat intr-o mindstire unde, di ordinul farului, a fost sugrumat de teribilul Maliuta Scuratov'. Asemenea fapte ne obligi, poate, si admitem e& omul gste capabil s& se atageze cu totul dezinteresat de cauzele altora gi sii lupte pentru ele la fel de energic ca si pentru propriile lui intcrese, act nu cumva cu o gi mai mare ivi. Un comportament de acest fel nu constituic nicidecum 0 exceptie: viata de zi cu 2i ni-I scoate in cale la fiecare pas in forme mai discrete si adesea neobservate de nimeni. O mami care isi inbeste copiii, un medic, un invafitor sau educator constiincios, devotat meseriei gi copiilor sivirsesc zilnic ascmenea fapte dezinteresate. La fel sint si faptele unui savant care cauti cu abnegatie adevirul sil sustine din risputeri, ca in cazul lui Galilei, care a indurat recluziunea si a riscat si fie ars pe rug; sau actele unui artist care suport’ mati privatiuni in procesul plismuirii frumosu- Jui; ale unui militant pe tarim social care isi sacrific& viata in Iupta pentru un ideal social; ale cSpitanului de nav care nu-gi piiriseste postul in timpul naufragiului ctc. In asemenea situatii, motival comportamentului dezinteresat nu-l constituie viata celuilalt, ci realizarea unor valori cum ar fi adevarul, frumosul, libertatea si onoarea, Nu mai putin numeroase sint cazurile de comportament diame- tral opus care di la iveald un egoism extrem, acordind prioritatc propriilor interese, fic si minore, fata de interesele altor persoane sau fafa de valori ale adevarului, frumosului etc. Atunci cind sint lezate anumite trisdturi pasionale ca vanitatea sau mindria, te poi astepta la delicte grave chiar si din partea unor spirite elevate, Imparatul Adrian a ridicat la Roma, dupa propriul ‘sau project, un templu inchinat zeitei Venus, iar athitectul Apolo- dor din Damasc — un om cu merite deosebite — a descoperit in acest templu unele defecte ca, de pilda, disproportia dintre mari- ? Maliuta Seuratov (?—1573) — sfetnic apropiat al lui Ivan cel Groaznic, Clpetenia cerorismului instaurat de opricinin’, care reprezenta fortele politienesti ale vremii. (N. ¢.) HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL. 25 ¢ mea statuilor zeilor si inltimea soclului lor: pentru ci a indriiznit | s& i-o spuni, arhitectul a plitit cu viaya. Potrivit doctrine’ hedonismului (de la grecescul hedone — placere), toata varietatea comportamentului uman poate fi redusii Tao singura surs%, si anume dorinta de a obtine plicerea si de a evita suferinta. Adepfii hedonismului sustin c& plicerea este unica stare valoroasa si dezirabili prin ea insti; in consccinti, toate faptele fiecdrui om sint siivirsite in vederea obtinerii placerii si a evit&rii suferinfei, insusi continutul obiectiv al aspiratiilor, dorin- telor, realizat prin faptele noastre (educatia copilului, un tablou Pictat, o libertate politica sau national cuceriti etc.) nu este deceit mijlocul realizirii adevaratului scop — plicerea trait’, forudit cu hedonismul este curentul de larg’ audienta in numit eudemonism (de la grecescul eudaimonia — fericire). Deosebirea dintre hedonism si cudemonism const& in urma- torul aspect: in concepfia hedonismului comportamentul are drept scop placerile singulare (ceea ce sustine, de pild’, Aristip, elevul lui Socrate); in conceptia eudemonismului scopul final al com- portamentului il constituie fericirea ca forma de viard in care suma plicerilor precumpineste asupra suferinelor (teoria eticé a lu} Epicur). O variant destul de raspindita a cudemonismului o conf stituie utilitarismul — doctrina etic’ ce-si concentreazii atentia asupra mijloacelor de obtinere a fericitii (asupra a ceea ce este util pentru dobindirca bunastirii). ef La prima vedere, aceasti teorie pare absolut infailibil’. Intr-a- devir, atunci cind picta Madona sixtina, Rafael nu intentiona sa creeze 0 imagine care si-i provoace repulsie atit lui insusi cit gi celorlalti cameni. Tot asa, cind mitropolitul Filip fl demasca public pe Ivan cel Groaznic, el a trait, fiiri indoiald, micar citeva clipe, sentimentul de plicere datorat constiingei unei datorii implinite. Dar s& nu exagerdim importanta adevarului incontestabil conform ciiruia orice actiune reusita se soldeazi cu aparitia unui sentiment de satisfactie. Pentru a ne da seama daca de aici decurge ci ser mentul de plicere constituie supremul fe! final al orictirei activit%i, voi relua analiza actului volitiv fcutd in cartca mea Valoare sit existen(a. SA presupunem cA un vinator tinteste o pasiire in zbor,, trage in ca si pastirea cade ripust; sau si presupunem ca wn prin te explica odraslci sale indriigite ce este 0 eclipsa de soare, si dupa expresia insufletiti a fetigoarei copilului isi dik seama cf acesta a a“Sinqnsownyy texepduroiuos xyeorpap doos ut a1o9p1d op tnmmout juas yUNIOJsULA OT B[FUNHOe UIP BIOUN [nzZeD UL POY 9p Wanxo oso mmo wasly YO 1daup yleioua8 euLog ouLAap ou1DHI95 op vores HoyPA RULE UUEUNTEEY “Ny ~woxa 9p ‘1294 : Yozoyly Hinuu rus osaseuedutt wooed rorieorsiO ~wos vadnse sorgugurase aropon ap round up) ‘Iénsuy Injnssoons vomo[ea op eley seitowiajduios 18 repunoos Baad m0} 2989 LIEN 'A yzealudiod mj warren YonajUs ‘panezod amopeA o -ndoos vareziea ap e199 ovtozoumt 98 puto vep ozeo91j op [nuoru] no UMLDS dows as wMD PUTZEA e 28030n op nujtorsoxe un purmun "eA endoos 1rgzqeot pmuorduas dogs ydoxp v1 [9 ole BS Bo “gpeasail o amtUOD Jo9uadg FeDO) idoos n> jnoo}fiu gpunjuca woid 95 Yu UIp wys2oe aEp ‘alioey as ynsacons youd “an4sop ‘gondus ‘aurjsns 29 #999 no plooRzap Ur BN ~18ea3 0 Bf [Iqhonpar i sesws UN 3 soquOSU ARAape un aus jwanowu vz0) ‘sepesy 9p # Anos 398 op 2: ~onpur wapea od nu ays “(uasoq) vhuase 2180 jmioe v gimjanns RISeOoy “yyESMAL wurjuoo eadnse wauruyd erjoejsnesur op musuurwuos uid ypustidxo as a129 oa8o un uiys9gns ys wundoprorts aif ps plunzpu pispeon D9 wala ‘DA29 moe [e — ours ef op oFoyoiuy 23 — peur “ ‘nWstooro!s “InWsINOWaaNa “INWSINOGaH 7 Je worduts nes nforpur un yo9p oimnsuoo nu ationysines ap [mau snduig foun Jnzeo uy wo “areoraIxa HUN] BIMIONAIS 109 Sade) orendse Je ANoatgo [mInUTjUOD, yeep yhoof nnutuoo tut-Ys WuESAIOTUT FeUF yPNUU 91S :ex99 vse RdNDD ord pus nu ‘resuejoop ‘oriovysies op tthezuas ojow ojriadod yedeo ey purd onp BS osaInqZ! nu ‘S1UD} 9p [ndOf UE vO “pides pooons 98 axBD LUPOSIUH 9p ‘119s 0 nox pul lounry “wouTEAD 1S 18 fe10p ednooaid yur nu annoodsos injndoss voreztfeuoreul 2p rious [nosy yzegzHED0} ame soxopeA doos un ‘o8unfe ame vy 1uadojoiur e ‘ouedtyoninuy tun zeo un roqu us 18 eurajgoud ound © ap pour -aadax ouinure 29 18 prqenIaA doas un o1S9 99 urofopotus ps wo199UE B nnuod gnooffiuot sof vareaxasqo e] 18 aidey injndoos yeuwopyoqns ais tnooyfius -21d 9p Anootqns [niuownuos wzeozta jesreaape [ndoos 201 o{ftut un seop aysa (doo ang> op roroBo[o}uy ‘woreosndun) foydey [e anooigo [nmuriuos ‘arstuopay foy091 wW10;40> TISS01'0'N28 N.O. LossK1 de desfttare. Din punctul de vedere al omului normal, sinatos, care iubeste frumosul ca valoare obiectiva, un ,estetism" sau 0 atitudine ,,gurmanda de acest fel constituie 0 pervertire respin- gitoare. ‘S-a constatat demult faptul ci oamenii care aleargi in mod constient dupa fericire, considerind-o scopul final, nu reugesc s-0 objini. Se intelege de ce: daci sentimentul de fericire, de pligere sau satisfactie nu este altceva decit simptomul actului de realizare a valorii sau al receptirii ce contine elemente de existent valo- roast, atunci omul giscste continutul suprem al vietii sale nu in asemenea sentimente ori simptome subiective ale valorii, ci in {nsigi structura valoroasi a existentei, in consumul energiei m culare in cazul vislitului, buntioars, in descoperirea adevarului, in crearea sau contemplarea framosului etc. De aici decurge in mod evident neputinta eudemonismului de a oferi vreo explicatie a comportamentului uman: el nu raspunde Ja intrebarea privind existenja unei diferente profunde intre oameni, care const in accea ci unii traiesc pe seama valorilor propriului lor proces somatic (de pilda, senzatiile gustative), alfii pe seama valorilor vietii personale (de pildd, vanitatea, setea de putere etc.), altii pe seama valorilor impersonale (omenie, ciutarea adevrului, a frumosului etc.). In loc si aduck aceasti deosebire esentiala in prim-plan, eudemonismal subliniaza doar o circumstan{a secun- dard, si anume aceca cd, indifetent de natura scopurilor finale ale ‘omului, realizarea lor este inregistratd la nivelul constiinyei sale prin sentimentul de satisfactie. (Obiectii importante Ia adresa eudemonismului pot fi gasite fn cartea lui Max Scheler Der For- ‘matismus in der Ethik und die materiale Wertethik, V, 245-384.) Variant a biologismului, evolufionismal naturalist incearc& si cexplice diferitele tipuri de comportament pornind de Ia legile vietii ‘organismului si plstrind aspectul eudemonic. Adeptul acestei doc trine isi reprezinta orice fiinga vie, inclusiv omul, ca pe un orga- nism izolat in dublu sens de toate celelalte organisme: intreaga lui cexistenfi se desfasoar’ intr-un anumit spafiu, flird contact cu cele- late organisme; constiina oricdrei fiinte vii nu contine decit pro- senzatii, sentimente, dorinte si ginduri individuale. Celui ce judec& structura personalititi si, in genere, a oricirei (vii de pe pozitiile acestei doctrine i se pare o uriasi enigms cazul in care faptele cuiva pot fi cu adevarat dezinteresate, adic HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL. 29 pot si urmireascii realizarea binelui altor fiinfe, Br bunastarea proprie. in perspectiva unei asemenea viziuni asupra structurii personalititii umane ar fi imposibil, strict vorbind, un comportament absolut dezinteresat. Din acest motiv evolutionis- ‘mul naturalist vede in formele superioare ale comportamentului 0 manifestare a egoismului rafinat si calculat, si nu o expresie a purei dezinterestiri. Pentru a ilustra aceasta viziune vorn supune analizei bazele eticii lui Spencer. 2. CRITICA EVOLUTIONISMULUI DIN ETICA LUI SPENCER Spencer este adeptul agnosticismului. El sustine c& la baza lumii sta Absolutul incognoscibil: noi cunoastem doar manifes- tirile lui, care se divid in dou’ grupuri: fenomenele subiective (psihice) gi cele obiective (fizice). Stiintele care studiazii aceste fenomene ne oferdi cunoasterea lor partial unitara; filozofia isi propune s& obtini o cunoastere pe deplin unificatd. In filozofia sa, Spencer urmireste si interpreteze ,,toate fenomenele prin prisma categoriilor de materie, migcare si forta (de respingere i atractie) precum gi si stabileasci legile cele mai generale ale evolutiei. Judecati dupa aceasta intent, s-ar plirea ci filozofia lui Spencer Se stie ins& c& el protesteaz’ cate- goric impotriva unei asemenea interpretiri a sistemului siu, subli- niind aderarea sa Ja agnosticism: imposibilitatea de a cunoaste temelia autentica absolut a lumii. Nu numai atit, dar nici feno~ menele fizice nu pot fi cunoscute in mod nemijlocit, ci sub form’ de simboluri, cum ar fi senzatiile, respectiv stirile noastre psihice. Spencer nu explica relatia dintre procesele fizice din sistemul ner- vos si stirile psihice in spiritul cauzalititii materialiste, ca raport ‘ntre cau i efect, ci in spiritul paralelismului psihofizic: in vi nea lui, mutatiile care au loc in sistemul nervos apar ca un dublu proces care, din interior (din perspectiva introspectiei), se infai- seaz ca fenomen psihic, iar din exterior ca fenomen fizic. El ad- mite astfel posibilitatea de a interpreta Iumea fie in termenii filozofiei spiritualiste, fic in cei ai filozofiei materialiste — in functie de unghiul de vedere adoptat. Nu trebuie ins uitat, in3d $8 918 0J00) ‘Jexour uIpIo op — ofuonyut oyun mew ISH * varaogid — [uly injndoss vox8u1 1 ydoup oioasos — “oye ore}iogiT nattiad eidny ‘Injnsoumnsy Barwa ipaape vastiod -oasop — oueuun sojaidey injrnutiuoa jmisar 10) ‘anewuin UL “(Ls § §) ,2t1oLJo) nes arerpysap ‘o1ooe[d unum o youp 1HOrOy1pUl IAG TLAEDS Wa. ounoar nu ys aqwod nu porjozo[ty RULNSOp 0 wido edrigy (Zr §) ,,aueuun tumyeu tuntioaysod a] BaTeMBIse YO vIZN|DU09 o8eN, ereyfoazep ‘wie 9182 eatjoadsar [sojtiejax e oxidepe vidnsonusou o ayso wet “(Ol 8) wenutuutja no 18 t20yid vasoutigo no ‘snds [apie IRO]OD|aI auvas Ov wepioge aise 1watEYOdWO: gorfopoulsd yanoodsiog™ fatondes ut ser ‘tuntloe op goruoeur wpotziy gansads soysuawoUDy uy ySnd 2380 1g :onisiqagsop no aredsip yzar yiseaoe ‘onoeid rout josed miidope SuopPARo 9199 wrosRD wLTOJUOD ezaI (JeqNan) urisns putD 1ouMTe 18 TED “rrumy © ayergaape foluaso exdnse ojunsouns proyo ou nu are pnjoquits seop urjuos trgrordsoyuy opaqure yo tmdey ‘dumn wsejooe TISSOT‘O'N, of32 N.O. LOSSKL care fi determina pe oameni si asc si" — crede Spencer. Greseala lor constit in aceea cf ,,jau mi drept scopul insusi* (§ 11). ind seama de faptul c& Spencer este un adept al paralelis- mului, putem desprinde doud concluzii din doctrina lui despre ‘cuprinsul si dezvoltarea vie se desfisoar’ ca un proces fiziologic care in decursul evol i ameliorgaza treptat adaptarea la mediu, prin care este garantat autoconser- varea organismului; in mod subiectiv acest proces este compus cu precidere din senza 4 acest adevar de ei insi- ponderenta starilor agreabile fat de cele aoeageabil fin ce mod aceasti evolutie, avind drept unic scop garantarea unei cit mai perfecte autoconserviri a corpului, poate duce Ia o de- Jao parti sat fai de valori precum adevarul , Sa &murim mai intii cum explic& Spencer sa nene de felul atagamentului pink la situatia in care un avar este in stare si moar de foame pe saci . »Ingficatul hranei“ de facere a poftei) care tine de categoria celor mai intense pliceri pe care le poate oferi viaja ani- Josul sau ori pentru satisfa- de obiecte Nu numai june preceda actul de satisfactie, ci gi diferitele mijloace si unelte care-I ajutt la hrana constituie pentru el un obiect a clrui pos HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL... 33 objinerea si prepararea hranei; ghioaga, cusitul de cremene, rizi- ea din scoic etc. In aceasti categorie de obiecte trebu pe care le procurii un act de plicere deoarece rean ‘oate acele diferite pliceri triite care se contopesc intr-o aceeasi magma, umbrindu-se una pe cealalt& si pierzindu-si individualitatea in planul memorici alta un sentiment confuz de larga respit fel cu posesia cdrtilor de credit, 1 asociafionismului in psihologie. Potrivit acestei se poate transforma in scop atunci cind plicerile asociate cu el se acumuleaz in aga misurd incit ascund adevaratul lécerea de a fi posesoru! banilor ca mijloc de procu- rare a tot soiul de pliceri se dovedeste a fi pentru un avar mult mai puternici decit plcerea procurati de cheltuirea lor pentru hrandi; are un zgircit poate muri pe sacul cu bani (vezi § 58, 59 atractia pentru posesiune, Spx dragostea pentra libertate. Dacii unui copil i se inchide gura, el va ‘incerca sa se impotriveasca, gi aceasti impotrivire va fi adesea insotitt de manifestarile exterioare ale furiei. Explicatia st& in aceca ca ,,oprirea respiratici de citre agentul exterior declangeazi ‘insuportabili de de strangulare, oricditei stinjeni acest simt duce la luptt pentru libertatea politica (Princi hologiei, § 516). Libertatea, cunoasterea, viata sociala si celelalte bunuri spiri- cate asigurat adaptare la mn ace se pot transforma in scop al comportamentului, si atunci iptitor pentru libertatea politic, de pild’, isi poate sacrifica viata pe baricade in numele ci, asemenea unui avar care este in ‘© Si moarti de foame pe sacul cu bani.inj10) # orejUozaidar O-sNUE NES TeaNZ ewuazoidas O-nu ¥pIZak Nr FaUUts9 BA je Tunr}oe foysoow 9fo}ULoasuoD Ly 404 ame NSOATIOU sO} peruowr varenuozardar u rqord auntioe o of ednp Rene Bs aingan ‘ vanty uid r reiuou wanewoz su nu szouN}aI op TATOW’ matteo ad donpuos 1 — [E4908 18 SOF imusuneoduto> Pe fomuOD op UNUAB fon sIS908 Ot (nozouuing 9p usdopad uy ¥ op ety) ‘anyo ap usdopad ye ap vous ‘eprtd ‘oyei[oazap Jolsadns Hgrotoos roun Insopoy ur (6 § Hd) »H[[30[99 puuBunre ‘ud urp of ap aanong as ¥s Inpenis eA a5 1$ donoTed ~uns Hooyyd ards uejuods 16 osoxy pour ur 2pun BA Wo coLIO yULIN Up 9[99 wy =yyeuy YeUL [99 NPE UE RJOAZOP BA as “HHadRId sOTaseO! -auunt Te JOnzt ¥> "eedtus ‘gluIDostoD UE ‘1S sex atzefou wosede 404 ajalurrayns ‘gresueae gim[no o no EfeLNsNpUL o7e1a108 O-fUY uoynfe atayo 18-1 urorad no [no0] ey ROFEOIUL as BS [-apUEao “nnUNUe: juLsayns wourSeun wonnut “EiuINsuOD op LENSAUE 3) MRD &f F ur inzeo rege 1S-xs mpgs ea as Jo ‘ounssedutoo eseorsznp orsoums Wouvo tolunayns oe omzorarxe aarouns #8 warstfoatsd ey op JopIYO ~ain 18 10]140 eareugdopuy uEd pnog|dou ores gISease Op (29"5 18.29 eaa0) {soo 09sap stead as Jo ‘meu woud asa nu atfeUtsEUH se “INWSIDOTOIT “INNSINOWaana “INWSINOGSH ‘9p Inj varoynd gor ‘sunyseduso ap yeuNLUE ApLAIp area ad apeuout tayiuszaidos wore -tnza nop e| eonpuos areod** ppasod 0 2p atiouny uy asndo rey \dagns ap pies RswOsoIp waUNIS duo, Joluojns v g[eruour vaxeyuozoidos Usp yEIOAZ! ‘yluriayns iysuy va a1so winye folumayns eoseUI[E e] YULIESpUL 20 yoseaToys easeIs ‘sEaapE-nuy “Tudzard us wasapr Bid wing “sojoiurioyns je nu 18 x0qL9D"I¢ [nI0Azt quosopuodosd J Joa 9[9 219 Uf a[tyIpUoD UL Saye teu onap ta HIEoqu{o> ezeq ad soj!UauIEO 729 uy ETeLSNpuT nd vosinpuLO pusdoprowi utjop 2901 BA BOUIUDLHO 6B RIROHOIN wIINjOAsy (os §) ,,Po> HeIRIa9 eULIEApU = toidey 18 mymutano sorouparo eouIs ty :poo un euUTeA ‘2901 9p Zn BA “NED [nIOINFe 101 agnt : ounsod pnou o — areoyguum (yuo sreqeyeo Tenourerp nuOD aU EIMso yes un ap ghey vourpr iefau Rzesuowo|Sox Jnun 79: 9[e1our Linpoo "Nop IWeyTWooueD EZoUOHOUNy © youy puynsed ‘ojeLnsnpur tigratsos [nypeis supe ne 1so ap iiepar Ur yiye 28 oMeUIN oprigrUNUIOD aUrOIA v iso uod ys20e op sojsruouIUoZ elinjong -oATENETTEN TOUS ~SaevuTUNOe e seu STS oS RAG ase in fejuour wfig Savini sfsTaUS as te ar Soda Sp cone SPOT METS SN TET sduns jngoutoy od ypoud os asine opeieUNUaS ¥ 18 10] JopLANojo of seINZeZ ap Tapise 1ouN qoUFGo waLEp -2a uy somnfe ef Hpe|o[90 Jojumdoup v oneduus urd vaseseounse1 = enop & 9p w99 $19 aparernzar ef 18 Rrogy worenlAnioe vy 11fe|L0]90 ma “[""] warenites 18 ‘2is0oe : SoU JOpEAFUOD wamISyUNQ Bl jou of “onpuod esinnye sjaidey ‘sistOR aparae ap anges nSoloyns Es ap eLoFoIs Risvaoe ssounds asouyjap uno gre] “great dutoo rout 2159 arstnunye LopoyuoUUDS vriNjOA, TIsso10-N ve36 N.0. Loss reprezentare a ororii gi urii pe care ar tre: {intr-o reprezentare a rezultatelor necesare cruda provocaté victimei, distrugerea tuturor ganselor de fericire si, in fine, suferintele cauzate celor apropiati“ (§ 45). : de unde provin senti- stiinta obligativitiii privind autolimitarile autentic morale? Spencer rspunde in felul urmator: ,,Pentyu ci motivele politice, religioase si sociale de abtinere sint in principal formate de reprezentarea urmiiilor viitoare; pentru c&i motivul moral de abtinere este format in principal de reprezentarea rezul- tatelor viitoare si pentru c& aceste reprezentiri, inrudite intre cle, sint adesea suscitate laolalti, se intimpl ca teama corelat& cu trei dintre ele sa se uneasca prin asociere cu cea de a patra, Gindul la urmiirile exterioare ale unei fapte interzise genereaz o team care se mentine in suflet gi atunci cind reflectim asupra urmirilor inte- rioare ale acestei fapte; strinsa legdturd a fricii cu urmirile inte- tioare face ca ea sik dea nastere unei senzafii vagi de constringere moral." De aici decurge faptul c& ,,simtul datorici sau al obli- gatiei morale are un caracter trecitor si se va diminua pe misuri ce moralizarea creste. Prin indeplinire perseverent, datoria se transforms pind la urma in plicere" (§ 46)..,.PRicerile si suferingele care isi au originea in sentimentul moral vor deveni, asemeni placerilor si suferingelor fizice, cauze ale actionirii sau neactionati atit de bine adaptate, in ce priveste forta lor, nevoilor, incft com- portamentul moral va deveni natural" (§ 47). ,,Actiunile naturale, care au produs numeroase forme de structuri corporale, adaptate numeroaselor forme de activitate, au fiicut totodatii agreabile aces- te forme de activitate. Consccinta inevitabila care decurge de aici este ci, in limitele impuse de legile fizice, se vor dezvolta, prin adaptare la anumite seri noi de condifii care pot surveni, structuri potrivite ale ciror functii vor aduce cu ele placerile lor specifice [...]. O datii ct slibirea unor emotii care, fntr-un anumit context social, pot chiar si dispar’, si o dati cu intensificarea acelora care sint mereu trite, lucrurile sivirsite acum fr plicere si doar sub imperiul datoriei vor fi facute cu timpul dintr-un indemn spontan, iar lucrurile de la care ne abtinem acum datoritit simtului datoriei vor fi cu timpul respinse pur si simplu pentru motivul c& ni se par dezagreabile" (§ 67). Asadar, crede Spencer, evolutia va duce in Vitor la concilierea egoismului cu altruismul (§ 95), la confratii sai, ci naturale: moartea ~ HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL... 37 Ideile Ini Spencer ne apar indreptatite daca finem seama de faptul c& cl nu doar recunoaste principiile evolutici, stabilite de Darwin (elaborarea doctrinei sale asupra evolutiei precedi teoria darwinist’), ci si atribuie, pe urmele lui Lamarck?, o importanya deosebit de mare exersirii sau neexersirii functiei si, in con- secinti, dezvoltirii sau atrofierii organelor respective. Spencer considera c& noile trisaturi dobindite de individ datorita exersirii sint transmisibile ereditar (contrar parerii ultradarwinistilor in frunte cu Weismann, cu care a polemizat indelung). Asadar, el crede cit evolutionismul duce la concilierea apriorismului cu aposte- riorismul atit in epistemologie cit $i in etic’: ,,Prin sistematizarea si unificarea lor, experienfele referitoare la utilitate produceau in ‘gencratiile trecute ale rasei omenesti schimbirile nervoase cores- punziitoare care se transforman, pe calea transmiterii ereditare neintrerupte, in facultiti ale intuifiei morale, adic& in simturi de evaluare a comportamentului bun si ru — simpuri care la nivelul experientei individuale par a nu comporta o determinare tinind de utilitatea lor" (§ 45). Ceea ce este a priori pentru individ devine, dup& Spencer, a posteriori pentru genul uman. ‘Abordind comportamentul in latura structurii lui psihologice, ‘Spencer afirma ci scopul final al tuturor actiunilor individului tl constituie plicerea, Plicerea cui? La inceputul evolutiei, conside- Kel, aceasta plicere apartine individului care sdvirseste 0 anumitd a fapti. Prin urmare, intregul comportament al individului este mar- cat, la inceput, de un caracter egoist sau cel putin egocentrist. Dar ici cind, intr-o perioada de dezvoltare, apar fapte autentic mo- scopul lor final fl constituie plicerea persoanei in folosul cdreia sint sivirsite. Evolutia biologic’ produce astfel un miracol prin generarea altruismului din pur egoism sau egocentrism. ‘Spencer igi dil seama c& putem vorbi de un altruism pur, adic’ de © fapti complet dezinteresata, numai in cazul in care motival pro- ducerii ei nu sti in clutarea proprici pliceri. El recunoaste deose- birea ,,intre altruismul la care il indeamni pe om asteptarea unei stiri de plicere realizata prin intermediu! lui, si altruismul in cazul cAruia, desi conduce lao stare similar, aceasta nu este urmiritd in mod nemijlocit si omul nu face din ea propriul situ motiv de Lamarck J.-B. (1744~1829) — nat wy) a1 st Francez, fondaame any “tnympow aeadape reur 18 oxaqduuoo reut 99 ut 99 UIP wop oyred ne rou t2tarpur 29 panspur od 9 tied 13 ood wise ‘ange UL nsuoD Iq secuedg 19 18 erebioy axerendian *(gL §) wsinnye ap r8nsi ‘ap epuidap [nurs njmusumeyodutos [e [eUut vorstuorinjoas Hun 707 uN EZeDUOS 1 un ywynzax e axinjoas wat “(4-01 SUE SOF B OISINNTE TOPOL voreZyOL ud 9IS9AT 98 140 9119 9p 110 TEN Ov 9p afd duns 18 and 19 ‘asefapowiomne op seUN|OA ‘Hoye un-nupsd nu wzyyeau ea as areuopsogns giseaoe sep sisto#o sopro9pfd oreuoprogns yeiden ty 404 areoUayUT 1300) vamesOgRIa ynsiz-wse Oy quoureyroduioo v EmRUIBLI0 e}UDIStxa09 eI sod 1RUOAOD v Jo NANO “EI -osqe yyeiodutay-orieds ejuorsixo yropisuos nu Younus "sreHareUt souse 21se soouad: jue8s0 Soxiur mun jnxerse7e9 | Hunt yropuoo azeo ‘ygpungosd yreroduroisuen, | umyey 0 RuOdutos to ‘dun uy oyehrantrRy 18 nybeds uy ayeredsip 9899 Raeozieur os amo wy ‘xaouadg nj Hons ofe ofesed oypnur uy osede “oid ¥] aonpas as nu prarpur fruysayy eluarstxe go tnadey ‘oitnyy om ! Sept ¥iseaoy “giumsuos ut o1uaind RzEMUOD as a1vo ODE aISa “up punt yooudisor et yj foun ezeq od Teuny doos eo wow vazooyyd “push up [99 ur :pmsodura) 1$ areorgid -wipuy 1290p fy ood nu wysROse ET Op vaLDIEgE ‘HHOORId toLdosd vareings ‘saouadg ydnp ‘a nslzoes ordsop purgioa ‘fopisy “IstRNTE [muaUTEHOdWOD sauorep wsinunpe op wo uy ‘ee oF gs vo ‘oiSotE. O “FeIpISqns Uy o}uNISoX O Jo] eauNIsosod ¥ InjnuIsioZo v ‘atlesouaé us atiesouds utp “xidnanuyeu vaseisay sonpe o-1 a1vo ad waxaogyd sey “eangoud I-v ap afaonoyfrur vy 18 1ueq -yowur 1ouE neustoSo no suENS ap ine THe[daut e-s pouusaE— [9 ey feumu arSopuss 9s 1 sounds — indoour ung ep oq ‘onuas08o Joo 18 vo BansAUL ISeDdTe i ‘2p uiqsosqu op ae e}s0 19 seAE MUN mjUOUIEHOdWOD no dy puoutLid o789 Tesara1UIZap [MUdUrEOdUIOD BIOMED WLIO}UOD sao’ op quoureyoduros un zredwios 1ouadg “(¢¢ §) HITE najUEd i | dopagid varensosd ‘taagd es visdord op giednooard 15 a nu my elumsuod ‘ganooad of azz Injoo ea199"Id Baus vA souraop oreo 18 arsine aardey or8o}0: ‘aise aseatynuap! eauawiase o yo jmdey -sjofo e aje|duios advosde agoyriuops vorertfiqisod yeuunu nu gree ou sns teu op ofojduroxgy"* -,,1ummjatatudns zeso90u wATUIUE Jooe op Isto diys up ayAUEN 4 JOA nM 9p “MpRUDWLID) & Bre: ~ auniidasce o-nuy ‘a1stofe prep amoayy ap 1 & IpaAop 40a os BIN}Dey vousuiost 0 op oisinne aflzese{d Hoe seIKD “(og §) ,,axeNUINS ~ 6E ANWSIOO TON “INSINONAAHA “IAWSINOCEI Bisso1‘0'N Be40 N.O. LOSSKI deja caracterul eronat al doctrinelor eudemonistilor si hedonistilor in fapt, are terpretarca lui Spencer, doar mijloacele, prin in plan subiectiv, pliicerea si, in plan obiectiv, autoconservarea organismului. Const umane ce depaseste, valoric vorbind, latura ei biologic’; este, de aceea, firese si de infeles c&, intr-o de confruntare a valo- logic, se condamna la moarte fizic’ fn num din perspectiva filozot 35 dezvoltS teoria asupra valorilor erioare, si nu in temeiul unor pre- mise biologice, Spencer comite in etica sa dou erori opuse: i primul rind, el ia semnul realizarii scopului, adic seni plcere, drept scopul final; in al doilea rind, coboara scopurile cu adevarat s rang de mijloace. doar un mijloc de faptul de a risca apiirarea valorilor spirituale este un nonsens sat o bizard ic. Intr-adevir, Spencer pune semn de egali- tate intre astfel de fapte si comportamentul unui avar care incepe string banii pentru a se pune la adpost de foamete si sfir- seste prin a muri de foame pe sacul cu bani; altfel spus, in com- portamentul omului care igi sacrific’ nevoile biologice in favoarea celor spirituale, el vede, asemenea lui J. St. Mil un caz de transformare a mijloc etic. In primul rind, in scop numai datorita ra scopului in cea a mijlo- ar transforma mijloacele in scopuri, s-ar produce modificiri de comportament atit de abe- u_drept valoare ~ HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL. 41 rante incit constientizarea lor nu le-ar consolida, ci ar duce la inerenta wi ject? Spencer evoci in sprijinul acestei ipoteze urmatoarele doud exemple: ,,Un anumit soi de dulceatd care ni se servea in copilirie o dati cu administrarea unui medicament poate deveni, fn virtutea unei simple asocieri de senza, atit de dez- invers, ,cronc&nitul ciorilor nu reprezinta in sine un sunet pliccut; din punct de vedere muzical se poate afirma mai degraba contra- dar e] evoc’ de regul sentimente agreabile in virtutea amin- irilor despre plimbari, vacante etc. cu care fl asociem. Aceste exemple nu confirma ceea ce sustine Spencer (Principiile psiholo- giei, § 519). Este de-ajuns sine concentram ateny sii purcedem la autoanaliza pentru a ol acimit c& aceasti plcere s-o mint’ ciorilor nu este, desigu muzical, dar imi place . La o analiza atenti se descope- 1% cu usurintd c& in primul caz avem de-a face cu o valoare obiee- care insii nu face corp comun cu viata mea sufleteascdt fizicd; in cel de al doilea caz avem de-a face cu o v: 'v negativi, dar celelalte aspecte ale obiectului r pot influenta comportament asupra acestor tii gi adeviiturile geometrice au atras probabil la inceput atentia asupra lor doar in calitate de mijloc pentru rezolvarea unor probleme(CON) 06 "4 961 ‘NTaa “HPPRON 2D “UREN “SV “Lown FIUDTOHMS epIOON 40-U ED 14070} ‘jes won [e fesed pose uy reur90} ‘snds oy agowon uy “TeMtA Tnsso0rd avoltmp o1¥9 r0[e2nvo varaiseouns urp yuauTELOdWOD ap a[1{n 91 pursnpop MUsUMOduIOD wrdnse BS EHO UE uuydap od [29 a1S9 [2 Ro Rropstuod ss9uadg ‘n1ouOFoU Nes aN1O1s9} ap ZeD MuvoaIy v EIIDO[ u waxotoorde Uy SU] OS w EIR WO 9110 LoLIAyIN azoULLOSUOD RS omNgan wOIgD 1S aidaooe 9] Bs oInqan om ad axe uod 9 RULE [af “29eg woand se-s unsunfeou op 198 0 yuodui09 po zsauads Any E1091 Fo vIpse wWoA 99 Ednp ‘sorgut pogo WHOJHOD BIS eur eoroundns 9p 2 109 re idaouo: ‘apoaau szasaiSsuen ws 9808 -aid opemurds sunysed 221 Is Opes oye oyu 18 wo (ure 3289 UE Injnpour vaxaBayaluy souedns dn ap mymuourer ~sodutoo je yeury doos op jn3ues vy oorpis 0-s wres IMIS O70 nur 8 BYDSZIOIN RO ‘olunop o918u10 ap snsoid yous us ey "aAWsINO1OIA “INWSINOWaaNa “InHXSINOaH, tsndns yuys nu run ey "pst feo areo) atu asndns yuts| 1 ynursod jmsitosey 1d uy -npugwuupy ‘aroind op 1o10s ayozesods up un yoarer nu glayzaidaroroae op ping uUIRsETY “2peLod100 40) Teumu ny “201 ynunf uy ezvaynuinse as 20 so[HeIose nu FS LNUING Joysooe w SUFOUOIR JPA 89 18 prBOLO}E 2s “>y9 SOUR ‘Starseouns ap HaIqnt wuo joe anuIp yxajduios etteR A oreoyRULIN aD]. -nopea* urad) open 1 mdey worayseounsas wud aur ‘yUISPOUL EarEIOI90S UT “OTEIEA ofLOTeA ap snisoud yeu YTS tn] vanlsodoosep 18 rajnzgaope @ pyomiiztds vareopea :pivta ap awyazqosd soun vareuorinjos nayuad o/fiur }daup nu nes fn] eA In| Basted -oosop poep ednooaid as & gugy apes nota qe wardns tndoos ap 0 10] vastsadoosop ap reuorsed oys0 tanaynape op nesodutr imsooe ‘pareoTeA op wuNEOS Lop I8-RS pIIqudes o}so oqUTUL THRO e aneWOTEUE UMaZASpe op yueUTOSEy nad un vo mynto w oyeZLNTEUE fur TestiRyUL e-s OMeWIDTeAL JO[SUIDION) ¥ ESROTUOULTE wOVETUN ‘gsuy nydure reur 101 veanSeysap 8-5 ofunsouns Jo1sa>e INUWIOISIS reo uy [muDuroW wig “970 PiM|NoLsBe ‘NSnsasour op o7esoy oonsesd ISSO1'0'N ow44 N.O. LOSSKI _ Intr-adevar, considera putea cauza modificare Spencer, evolutia organismelor piezinti un proces mecanic de integrare si diferentiere st enfa mediului care actioneaz mecanic asupra organismului: nu este clar cum din aceastii necesitate mecanicd se poate iv care implicit libertatea si capacitatea in itual si sufletese propriul sXu comporta- je lui corporale. Sa lism la o parte inst 1% pentru sistemul Tui Spencer gi s& ment, inch aceasti problemi di poate fi folosita de citre individ in vederea realizurii scopurilor propuse. La ce ne putem astepta in ipoteza c& acceptim doctrina lui Spencer asupra valorilor si scopurilor finale? ‘S& admitem ci valoarea supremi a omului §} comportamentului stiu const in autoc yielii ce asigura preponderenta plic ‘adaptarea organismului la mediu; in acest caz, fn acelasi timp, se aj Ta negarea nemuri a moartea organismului omului dispar deopotrivi scopul si valoarea care confereau sensul comportamentului uman, Cel ce si aceasti viziune asupra structurii lumii si ierarhiei valorilor in aspectele ei teoretice si practice trebuie si admita, daca e consec- ci orice fapta care atrage dupa sine moartea organismului de dragul realizarii unor scopuri socotite sublime (ca, de pentru libertatea farii sau cliutarea adevarului) este Hipsitd de orice sens, deoarece am avea de a face cu pierderea valor (i care asigur’ perpetuarea speciei a transforma mijlocul in scop: de pi acest mecanism perfid, cu pot si ma impotrivese natu: foloseste de mine ca de un mijloc pentru perpetuarea speciei mia port consecvent ca un eg ii mei convingerea c& exist valori mai tnalte decit con- timp ce in sinea mea consider aceasti jor naivi. Un asemenea comporta- HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL. 45 . dar este rodul fe, care prin intreaga lor viat’i au demonstrat ci apirarea valorilor spirituale constituie pentru ei ‘Tributari spiritului culturii moderne, varal este exelusiv apanajul concey ; pornind de la dea deduce din construiese un sistem etic pe cit de coerent in aparenfi pe atft de inconsecvent in profunzime. Este interesant de remarcat faptul ca empirismul, racordat la produse ale experientei, respi muliri ale multiplelor pliceri gi sufer corespunziitor, sentimentele spirituale la pliceri gi suferinte turd fiziologica este neconvingtitoare. ‘Spencer tuale prin mostenirea de Ia st E ceea ce smul. in real nici mostenirea rezultatelor experienyei strbunilor nu explicd formele superioare de ccow £6 dy agusoqynsoyy s0p Bump>} mnudeap) “YOUN A y uy yzrouoyueo as nu 18 piutsazns fe wf 989 (Je 9p wie) ur Rorpe) ,,o8tUs pea Bs uodns nu" nes (2[2 ¥] ui-npumin asafasaauy Ur ES MEDIA ROEPE) 2] -asan olay pea ps meu SB] BoNpar as [9 *yyesour ‘reopen 0 Jo1U axe-u “rofoYDg voreULOL ‘orTEduNIs BouOWIOSE O-NUEP gnoseu niuoureyoduro> -nyye 9fe opesodioo oppsmys anrgsn vaur epsdoid seop piuszaid 2480 ten nu taut viumnsuos zes sor -wys arede 0 sep — yanoose eounrgetuos — 19[9y9g In] vaIeOTISE[O UIP aryed AUIS ap aORoW wlan ¥ ap Fad sROP MHNUANUL JooUDdg wy “TeoTIdNp v9 Nu 16 BAeUIB HO 19 wULIOS UL wou vit one HOUL [RI]e op [ntmn Teo] ap Lye uHoMUES :ouBOSIod 2y #8 sun anus gumput ayfejas o Bistxa ined nated 9799 o1e01 UT [08 Hf 2389 ouMEBEIHOD ‘s0} [nH9p} 9p giey tuoureo op oswur oun -o9je vaunteno3 (p “Iy90 uy 18 mnyntepecep Jojopns ¥ Kasea!ayns vasEIs ap sudno wsyy od ‘yuu o1poormo ajunysouns roun & erexouny auntsz001d 0 e| ‘nyduuoxa 3p ‘puso founye eonpord os ame> panooye vountBEUOD (¢ -anIEd “WS 9p EULIO] EISEOIE ad “yINBas ap ‘pzvazeg 2: nuomne, quowreyoduios un t1940 J-1 ames od jnsoinfe uy yreutidxs your LOMEP [e101 ardey enop Reon Ly “nWsINOTOIE “IAWSINOWaana “INWSINOGSH Houostp asoquinz ys eae RUT ys Beup no osaungduios 1p 9a!go un ueds v go Penes UIP idoo un put> toume ‘epttd ap :eaus vaunisedwios 18 eimye ungurs o-nuy pored os-npurdoyuoo *s0] HTuoureo anurp aansaye ratterar aye uLsoy ajosvoryuLin oBuNstp arto UL “(EZ6T “eNOp v HIPS) anyroducs Jap uauio.g pun uasa,, AuIB INI BSEOIO[EA UY a|aqDg XBPY Ap Teztsas deg “aULND0p Tars_aae jueztuted op a1 4B] RAsvou v omedl (Caausna 38 apomssoyaru ‘9p wasaffajno 1z094 — noone uy 810) ad aJoxzop Mrooyfrarou varadeosod op © yoep :yonpoud as gs umn ny Po.2juatunpun.f aU I}IED 129A SEPEOAZOPOU SEU Eee “rep — auiny audsop anseou sojsiunsouns toriurede Jo ezireue pus rounye — ,,ofimi Joooe ap vidosde os 109% yedeour rewosa ysut 9159 “UnES op JOy9Ny tin vy #8 19 EmMdoos us sOFovOTfrUE FLayULIO;SUEN W291 J eurnu nu a8ano91 1o9uadg mynuusmaTe kor TdxD NNIWOG TASSOT'O'N, ov48 N.0, LOSSKI ‘Westermark intelege ci pentru un comportament altruist nu este e ale altuia, ea tre pornind de la doctrina inchiderii ontologice a fiintelor: dupa pire- nfa fiectirei fiinfe confine exclusiv propriile triri psi- sentimentele morale au compensatorie, in favoarea cauzei indreptindu-se impotriva cauzei suferits Insusin pe care le sesizenzl i adepril naturalismului biologic fa eticd. Se infelege atunci motivul pentru care recurge in explicarea la asylum ignorantiae’ al darw' afirma ca sentimentele altruiste si mai cu seam’ dragostea materi fata de progenitura se nasc acolo unde sint folositoare pentru con- servarea speciei gi in masura in care servesc intereselor celor care le triesc: i tun sens, c lare ontologic’ a speciilor vi timplitoare a organismul di de orice sens ca si afirmatia cd, desi e 1, prin milioane de repet 5 Refugiul ignoranfei ~in latin8 fn original, (W. 1.) HEDONISMUL, EUDEMONISMUL, BIOLOGISMUL. 49 ajutorul efectiv acordat celui nenorocit, far’ ca omul de omenie s& sufere cumva; aga se face ci oamenii buni la suflet pot fi, intr-a- devar, si cei mai bine dispusi. Dar nu nu 1 din simpatic capiti o care fanuska* 0 compitimea pe mami-sa, meditind la cit fi este de greu si-] bata pe tatil siu; din punct de vedere moral, compasiunea lui era reprobat ‘S& presupunem ci lumea este un tot unitar care confer un sens valoros tuturor membrilor sd, si c& fiecare este con: de starea lui personal ci si de starea tuturor celorl atunci clar ci de la bun inceput comportamentul oricarei oat fu nual egocentric als la unele persoane, pe trepte superioare, la sfintenie, iar la altele egoismul si egocentris~ mul ating uneori nivelul trufiei satanice gi al egolatri Sporirea formelor rafinate si organizate ale riuh ‘mai mari in conduita lor. Optimi al lui Spencer nu corespunde, asadar, realititii. Mai grav este ins faptul ca idealul ,altruismului organic” las o impresie jalnicis Diversitatea reali a formelor de comportament i pluralitatea ctiilor de dezvoltare (in contrast cu directia unica preconizata de Spencer) pot fi explicate numai pe baza unei conceptii mai com- * Personajul principal -gul rus D. 1. Fonvizin (1744-1792). (N. ¢)‘owmjeay BUNEWY op viUNLT ‘wnuassyDad sug aso toiuaIsIKe » guimdyjus vourpntusyg “es euvosrod us ozodiyonnus o-s “[1qisod yo ad “18 roluaistxo e outpmiuayd giseace vy adiornied ps aiSa10p Wo 2oui0 “yiueinais no “18 14 yiMlyy aoqi0 ‘snyd uy “tora e 9UIp -miuoyd weanur ezoziqear gs opun my n|qUIESUE UI INSTA, sod oun] onutp yung feu! vad aise ares ‘anseou fun] ezeq BY EIS “ZIUqIT BIDpIS “woo ‘nidioursd 1seoy “a1afiiaau09 9 s0[LEMINUT HOD JOANN # EIEN -dggur vareniun ainansuos o rojuaistxa e pinjosqe vouIpMituald “(€¢ ° TMT “deo ‘wo-mmjnaz ung Didnsb }4282]214) ,t9\uoIStX9 woUIpyBUd[A od ‘sutsdno indonut od a1urdyas gund ys“ oumnur ‘,.gantzod wazeuorispuosou W ozoznpar ys a1vod" yo eunas wap 18-Rs EIIqudeo aso — Jo RUN -uoo — pueuin voreNTeUOsiag “Ie TeuNU nu seq] *,,;eHUN| TeUOTEp -woo inuriues un 1oIUi Nd oswouN[nur os ys oeod nu 1S BOA AU polpe ‘Alie8au pour ur yetormpuosau arso ylibuin earedtenpraLpUt AOIAOTOS tn] wiideoueo Uy “zouoInd arioene o my eidnse eItDsOXe ‘ares aatizod Lowa aye ]9[99 No eLosooe grTIqHedWOoUT AIS -njoxo yzeauowmp as mdey ‘yantzod ameopes o v| EjunuaL jnuIO B>eP rereojgo0n) ofideo9p 0 ap aly “eqeasogo ap ‘Tes 4012205 wrt, B vorodunfe ap oly yreznvs ‘psesodwes 1120p 1y ofeod nu autsdo 95130 ‘SUPUIGOP 40/99 Mor oTe EMNINUTIHOD fou eINepe v op ‘outedop ui 101 aot w 9p eIULLOP [9 UY 1791) PA aS NIZAN FRU MRS aU 1a wBeONUE aqteOsqe F-nu fou are> “Huy [e ou Hoo un ep qwdeo B] gud inogrsHes 9 nu [nLHO EEPOIOY, “or9 IMs ~oumyy “tragaape ‘eorotunutod “eoyeyguys “eoreyMysopul : wa1s3—Id onpoid avo ‘num ape aseo10}eA ofarsadse 18 19 “eauog(d reumnut bu yzvozta tayo epitestdse ‘sns teu pies v-s um Ednc IRIN.LVAAD ValaZANWNGNI I$ NaZaNWAG pinjosqn auntjzafiad ap jnjoapy TL TmyoudeS ‘oqeopt Huntisaysod wapztqeas asesoo0u “um Lo[EMIOWION BtyDS 18 FIDVpIOd Sumy ap injnyeap! vasoundxe aputidna va royguLIN [npowtdeZ “10 wareviogt] 18 JopLsapHT ¥ ameoIwaro wayeNattoe If Je wand “Iny YaeZITeOE syooeoyfiur 18 wnood ‘tagyoazop Te ITeUE Feu TeapE un “myNsIoA -fun v peog your arIMyE>I]e O ayseouNdI: oreo ‘oumn] aadsap oxo1d THSSOT'O'N, os32 N.0, LOSSKI respectiv Dumnezeu. Rezultii de aici c& omul care aspirt Ia pleni- tudinea absoluta a existentei igi propune nici mai mult nici mai putin decit si urce pe treapta existentei lui Dumnezeu; nefiind Dumnezeu de la origine, el vrea totusi si devin’ Dumnezeu. De ‘ndati ce formulim acest scop, in mnintea noastri sceptic& se ivesc indoieli gi intrebari: poate exista cu adevirat o fiingd care s& merite numele de Ens realissimum si si posede plenitudinea absolut a victii? $i daca da, este adeviirat ca unei atari fiinte Ti este intrin- seed valoarea pozitiva cea mai inalt? Raspunsul la aceste doud intrebiiri va fi pe deplin satisf%cdtor numai in cazul in care se va stabili c& Fiinja Absolut Perfect nu constituie un ideal niscocit de pura noastra fantezie si nici obi tul unor asteptari si sperante, ci este adevarata Fiinta revelata prin { intermediul meditatiei apodictic veridice sau, $i mai bine, intr-o \ experient’i nemijlociti Meditatia filozofic’ stabileste cu 0 validitate absolut teza rivit cfireia lumea, intrucit constituie unitatea structurat a mul- |clor sale elemente, nu poate fi o existent primordial auto- nomi: pretutindeni unde exist cel putin doud clemente intr-o telatie oarecare, se impune prezenta unui al treilea principiu care le cuprinde gi face posibilé relatia lor. (Tez exprimata clar gi pre- cis in Metafizica lui Lotze: vezi, de asemenea, Obiectul cunoasterit de S. Frank gi cartea mea Lumea ca un tot organic.) De aici se desprinde urmitoarea concluzie: dact mea con- stituie unitatea ordonati, strabaturd de relatii, atunci deasupra ei se situeazi un Principiu Supraordonator care reprezintd si baza ci Calificativul de supraordonator este necesar eici, in caz contrar, s-ar naste intrebarea: care alt principiu mai inalt fundamenteazi sistemul lumii? Principiul Supraordonator ca atare este incomen- surabil in raport cu Iumea, el na poate fi exprimat prin nici o nofiune aplicabila in ansamblu si elementelor ei. El nu repre- Zinti o persoani, 0 rafiune sau o unitate (in sens de corelat al plu- ralititii). Avind in vedere acest sir infinit de negatii, principiul Supraordonator, ca obiect al teologiei negative, este desemnat prin termenul ,,Neantul Divin". Majuscula se justifica prin faptul cl negativitatea lui este direct opus neantului obisnuit pe care-1 objinem in plan mental prin micarea in linie descendentii plecind de la conjinuturi pozitive delimitate ale lumii, pe care le negim far a le inlocui cu ceva pozitiv: de pildi, prin negarea deter- IDFALUL DE PERFECTIUNE ABSOLUTA 53 minSrilor de ,rogu, ,rsunitor", ,cald", ,,sufletesc™, ,xational"* se ajunge la tot felul de privatiuni, Neantul la care accedem urcind dinspre lume tn sus nu este o abstractie vid’, ci, dimpotriva, con- cretejea supremi, pozitivitatea in afara oriciror limit&ri inerente calitatilor pamintene. in comparatie cu acest Neant, orice continut lumesc este o abstractie, o siricire a existentei. De aceea Neantal Divin, ca obicct al teologici negative, se caracterizeazi nu numai prin termeni negativi, ci si prin termeni care sugereazd pozitivi- tatea lui suprem’. Este un principiu in nici un caz apersonal, si cu atit mai putin impersonal, ci transpersonal, transrational, trans- cexistenjial, metalogic ete. Pe scurt, este vorba de Transcendental, care se situeazi deasupra oricirui ,,ce* determinat. In virtutea acestei semnificatii, principiul Transmundan devine obiectul unei intuitii mistice, nu intelectuale. Incomensurabil in raport cu lumea, Transcendentul Divin este separat de ea in mod absolut in sensul ci lumea nu este emanatia si nici produsul evolutiei Ini — in genere, nu este ceva ce ar fi mécar partial identic cu el, aga cum sustine panteismul. Viziunea panteist’ asupra lumii este total neintemeiata Prin natura sa, 1a- mea este absalut incomparabilf cu Transcendentul Divin si nu poate fi in nic# un fel extras sau dedusi din acesta, desi existenta ei depinde de él; de aici rezult cA originea lumii poate fi infeleasi doar ca o creatie din nimic: principiul Divin este Creatorul, iar lumea reprezinta o creaturi. Expresia ,,creatie din nimic“ nu tre- buie injeleasi ca si cum ,,nimicul“ ar fi un fel de material, de exemplu lutut din care Dumnezen ar plismui lumea, Expresia categoriald ,,creatie din nimic™ sugereazi puterea absolut a creatiei, principiul divin neavind nevoie de nici un material pre~ existent pentru a crea lumea rincipiul Transmundan nu este impersonal, ci transpersonal; asadar, fi este accesibild o existent personal dar eventuala lui prezentare in aceasta ipostaz4 nu-l epuizeaz’ in totalitate. Aceast’ idee nu ramine numai o presupunere ficut’ pe baza datelor medi- tafiel si intuitiei mistice; ea devine o cunostingi absolut valida pen- tru multi oameni, si anume pentru tofi cei care in propria lor experientd religioasd au trait, fie gi numai o data in viaja lor, emo- {ia intifnirii cu prineipiul Transmundan intrupat in Dumnezeu ca Persoanii vie.-seow tourigo [ndeip op nozouuincy nnUs HITRN v oxo[9y eUdod oseajuof 18-28 wed wo foang inporsody “In| wountioayzod ey adion -aed ys titey}90 tio) ad winfe t-e op wiuLsop eBnepe os nozouunct oy viuoistxe op eunang eT “Wry eletA UIP Keneduiy a8 e op rar.oUO BIEP IS0J BE NU OEP seIYO ‘nazouuING Bo ayeU ap ane aut youn fajuaystxa v glurnsuo eduns wud astouoy ap mynwo jereygns ajduin va ‘ourayp felusistxe soj}mung vauisnsut aids eseonesou euuiod a0}10 ap guisdyy yojduioo asa va “iesa1aqulzap mjosqe Jajoniea un aye ,,nozoutung nus BLN" Yo [EqUOIEUIOL YS! a1sg] (oup2yiap) autazouuinpury ef porpe "pULArp piUDIsIXo op JueL wunqeauo Pireur RULAIp kauntjoaysod no wareounuoD "yUL eT ‘yinjosqe yoseiezoutunp eauntisaysad yf vasedion, -ned nunuod givaso aise 18 oyauig vo uy ednsyuy oqwod sum] BIseooe 9 vasaULAUOD FI sonptoD yseoIa}ar eluaLIOdNO ‘19 Ro}e}TeUOILeL UL “1a 9p gyea19 vouIn] UE waxopasout 18 RLINSUT ep ,,nozoULUNG nuquy eHnong" ap [moyns oduin yo reumNu nu PINjosqe suNt}o9y -aod vo nazatumung ad y7wajaaas [-2189 yseolZifou wiustiodyy, jtopade & syeosumuy fonsedgrd vadnseap wunse aro now mnjnseyi 2[tsaindses urp nozouuing ad weaagisoid [J go Teop osaquTUTe Juul “e[oA ZOxIy S WenUUOD We WINS ou onpE turn “”RIOA op pulrd yu ES ou mp ySnau we yeLodsIp Yoyo un-HuLd 1S [rugeyyDo mnpsard v-18 nu nour [ndioo ‘arejduanuy uc “sto1us9A 0 ued B-S IU 9soTEN 0-8 uiénax ure o2uo ad vantotiay zep ‘opunsos 1oulo ap [nt FeULE epUEd osns seumpr Ure-u [Eqeqoig “FoIUsaA eleLA UL LOU viMpalD op zIED -onoid 9jinanq gst 0 sulidno v-t ‘yumreds ap 20] Uy “1a1qe109 vioad ap greaidsap ‘ozzonjonigais eqqe yumds ap injnsiqe vidnseop sof uy indvo no ‘so1ord tn op rele Se ‘oreds ad aewimises irz0n wre-Ut #8 1uyUE Up simuss v-s Tur EfoA ‘oUFUE Qns Tep2o w eBIBA tnd asnAq Iriuns ure ‘arirzod yisease Ut outara o soups tue 99 Rdncy “vBIOA yeooTROUI whe “2UIQ FeUE ZaXLy [-ES vO “IS [N-19Ava[9-UONG WHESUES 8 HMOADU ySoy wre “yNop eIO IMG [BuO puLD “gUNUNy O wIAS © nnuad prow aids 2u-npunndoxpus ‘gieorpys vy2n no WiEBLAeN “atu -seadgu uta un eying" :njduroxa un op aanposdas 10,4 ‘asvor8ip24 Jhuayadyo poronssoaiq Souteg ° Ny thy B 2UeD IeUAUILL UY asliosap uss Uo8 1sa0R ap auvoruNUIOD op LNzeO a1INYW “IARIS 0 v Bp va0de ‘aise arsouunis 0-oul ammo ad posvorayyns ofjovar euutid your wseoUL -nug ap 18 wroaysad ap ine ‘(exopoug woLiosig us sHURHOdUHT YeUL ‘9[99 auUIp arse aneo “yn MN|MULYS Yresaspe BaUnIO"TAL UIP) , JO[LE ss YLOIOsay INALLSasuaa Ta ToTvAaT nung sounyny exeow0>* no HM>rUNUIOD eiuatiodxe ‘pieia UE REP 6 mopU “ynaw ¥ Wo 29130 advoide “dey aq] “atAnaNg FouSUIaSE O Ho aijnur tear ap goresouy orSt[o1 puryoud HUatUEO 16 HONSIPY “es ‘9p ysunaied arse 18 nuanong faisaoe oye HoUsOSap Ml epunge Jo [NUYS eiel, *,nozouuung nut elinonq op *garun aupmineag 0 ap ep “PAUL off us {Mays Bo o98y “yIDOMIPUE IS swIyD "Rivetiodxe O-NUE Ia, no ozwoyunuro9 aH10 ‘eaaot aq] YAnjOsqe lesa *[nuRAEpY *(e2Is08 -Pi) [PIO 2fourA ‘wa}osnuuns| — yULAno seve B|LINSHAS 91201 Uy Snsuy opourg vo “Io9JI0d ynjosqe valLOTEA ¥O 18 19 ‘Faluaisixa ¥ Eimjosqe FoUIpnnua|d vo yeUINU nu peeoIatfOx BiuaLIOdxo o-nU peeajoaod os nozaueuncy Yo [mdey yue}.0duu ap iIqaso=p ois] “2] Gf se azo “Tuntjou 18 aqutano UF [rqrundxaul “uLatp wuepues ste, un-su BO [UE YZeDUIDEpRAUT 98 2180) od0xvOOp “LpUTUL “roqep oisaoe anutp eunaza us reapeouy ap [Iqisoduar 18 yuSstARSoP 40] voyso3eip und own eran ‘unsersody fan) s0qo0 HtiatA e aUIpM luo |d vo ‘snyd uy 48 pueosiog wo nazoutuny od giodoasap ft [nud ‘ariejonoay op yailefoquy ‘gten ysvor8y[o1 yiuatiedxe o-nuy -2uuny aidsop roridaou0o oje aiwauoduso> 24je20}99 soMNIM) EiuDADOs -uoo 18 giuas909 ‘yous sUOs Un pr9sUOD afoTeP pULD ouME atlefonay 2d 18 ounfisds os ys imdaip axe exyozo]15 pve reuINU NY “yseOISHTOr 09 afsnfout “piuatedxe op aftanuad oreo} ad |$ 49 “femia9[21u Jus ~rowop od rewinu nu auyfuids 98 ys aingon ey “Lanseisody up ea foo nozouuing inj eidnse 18 guvosiod vo nazouuung] In] eidnse aseor “for 9juINDop 19 nuISIS Uy ypHIoUt ys Imdorp aw eyOZOLLE myns ~roatun widnse soyozopy tunizta wBosquy vBouo 18 wype “vifoq 18 eH auto} outnap HigMun, eUIND0q OJorxe II [woodse eI #8 uINd—Ld mngnsi9aiun e yorZipeIou eAMonNs vf 1S 19 ‘nezauULng e| astAnd Ro feumu nu eanvoypuutos tHonpap run ysins ideip axSoaiss HULA, ewIBOP YO UPOAOp k-s MUL YA “YAq| MuUTS & 1 HOE b PEeL nazouwuNG My & YUSUARSap voIsoSeIg Rzwodiysninuy 9109 HuMToU], Lowy HsOLIOIU! UE IHOHA Te WAE|QNS [RusIoEIE> oINpBAz>P i BISb99e toseo!R!fou thy FofuoLIedxo wosepunxe Ud vareuUETUOD arsosy 181 vo “ovostgy © pUIRop FiseooN phUIposD 18 aulqnt no gidoo ow ao [20 nuitied seqr MiRMULAL, jmspaape vjoadi aynd zw-u o1yoz oly ssourop un TOI “ore TULA, UF nozaMMNg [uP] ad ¥D RutZard “Tl gunsaro eniejoaoy “Eotun yfeuosiod piuaystxo vs wLsdosd spuso -suen nezanuing ‘yotun geuosiad ws wjuorsixa ulid urjdop od gut idx 9s o1vo #8 ateitfeuostad o aise a1ea ‘uio ap auiqasoap a1dg DISsOT'0'N vs56 N.. LOSSKI tei fericiri pentru ct anatema de la Hi dupa trup’ indumnezei ji oameni. ,,C&ci ag fi dorit s4 fiu eu insumi - 9, 3), a creaturii nu inseamni identificarea ei cu Dum- in{& creatii ca limitatd nu poate realiza plindtatea absolut a inea conceptului de indumnezeire. De aceea se poate concepe doar o a treia calc: chiar daci raimine fatal deosebiti de Dumnezeu, fiinta creati poate avea privilegiul unei strinse legiituri cu acesta, grafie cireia toate actiunile sale se vor realiza intr-o comuniune cu viata dumnezeiasci, ceea ce permite creaturii s& copatticipe activ la plenitudinea absolut a existentei. Acea: structura lumii. Toate aceste probleme sint abor- ntit in cartea mea Valoare si existenta. Dumnezeu $i Domnului ca baza a valorilor. Mo' pe scurt pentru ca lectura ci i celor care nu cunosc tcoria mea a valorilor. Ce natura metafizica trebuie si aibii fiinjele create pentru ca tiv independente de Dumnezeu, iar pe de alt parte, si fie capabile sa intre intr-o legatura strins& cu El. De aici decurge, mai inti, fap- fe fio sumi de evenimente create de Dum- we de procese temporale si spatio-temporale. jevir, evenimentele de felul migcarii in spajiu sau al sen- de plicere sint complet dependente; ele nu pot fi decit mani- festirile celui care le creeaz. Prin urmare, daci Dumnezeu ar fi lume ar fi expre- ar insemna ct Transcendentul Divin se IRALUL DE PERFECTIUNE ABSOLUTA 37 temporale si spatio-temporale. Viziunea respectiva ar fi o variant wr? Realitatea unor astfel de fenomene este o dovada a faptului cli Dumnezeu creeazi lumea nu cao multime de evenimente, ci jelor care, ele insele, independent de Dumnezeu de alta, creeazd evenimente stabilind rel proce de iubire sau de uri. Fiinfa creatoare si purtitoare de evenimente reprezinta o sub- stant, mai bine zis — pentru a sublinia caracterul ei activ —_un ‘agent substantial. Creatori ai evenimentelor avind 0 form’ tem- agenfii substantiali nu sint dependenti i de dimensiunea detcrminata a timpu- creind astfel de evenimente ca, de pilda, migcare, sunete, aspirati sentimente etc., agentii substantiali nu le situeaz intr-un spatiu un timp preexistente, de sine stititoare, ci ei confer pro} manifestari forma temporal sau spatio-temporala; ci sint de i Jor acestor forme care constituie modul lor de simplu o existent, ci existenta-per eului™ sub forma trai , Cu care se uneste tim incit ele au intotdea- supratemporalitate si din suprasps ‘ul este imanent propri- iar unele dintre ele ocup% si un anumit loc in spatiu; numai datoriti eului care le cuprinde si le coreleaz in mod supratempo- ral si supraspatial evenimentele transcend limitele timpului si semnificatie pentru fiecare Sub rapoi sale pentru viafi, mai exact, pentru plenitudinea , existenta reprezintit o valoare: una pozi- tiva dacit ne apropie de plenitudinea absol negativa dact ne indepirteazi de aceasta.SMeOoIN “JaRIse :eiKID BrepIde] ]ULIOg O-NUY gEUNdYa 2159 ve — sen eur idazp 9 — Hoaun, “jaifoy 8 BuNfayog In] B[oWDIsIS eztjour woundns Yop miedoosep 4 a1vod yza1 Sead “oneduns 9p [9 un-nurd ovun quis umny oftized aco} eo LURE a1n9 ‘soptU yowe|doau jz 18 10]!91078 jnutaysIs utp a1Ned dou} vO Z~IE|LOA pULIOJ O-nuE Urind J29 “HoI{dxo nu oep RIUDZaAd 2189 — IN[MIOL juaueunt 9159 [M101 — gza1 FIseaDe “HUIN| 10;a1UBUOdUIOD JOANN} POOSUINUE voHRITUN WLupe axes do1JOZOTL} aWAIsIS ap aL19s O-NUY nso} juoupun a4s0 jrio} :Yaura]qoxd & EANKZ od afinyos 0 utjuos a1Zojorxe 18 yorztyerout ‘o1Sopossous op ou} ad aja ajtipms 18 aptiago aveo,, ,aluiy 1091119)" PountoesONU zeoz!Juod 28 ouinue UM :HoIZIyeIoW & RUID|qoId EyEdioULd Toru 18 ‘[nmaope [iqisod a159 tno auinure 1S “ra1Fo]asous w eUIa|QoId ;diouzid euotinjos areod 98 nu oFitpuo> yiswoow yapy S40] vorEZ ~1Jear ap 18 aandaiqo ainjosqe o]L10[ea ap Bley 2o1TopOIKe f13001 vammoge[9 1o1u ppigisod 1 xe-N ZeIMITe IHOtA [MSOJOJ UY grESorOTUT -zop panooyo vosmdionsed piiqisod aise wind :t1one v gpetuoumepuny voreqaniuy Py Jorgogysnes sundsps un vp vaynd se-s nu “ypess9ATun yiuaueuuy yyspede BISixo 4e-u Boe ZIHOIA HuIpmnuo|d w ot}xpUOS wauolUase 0 1UIN] EAMONZS 24e0 FIO “LO[aluIly soamIM & _IESION ~qun poosdisar viusucun exesooeu aise alury aypepo|90 JoamM Toiua) ~six9 ojtinouppe azoinuos Bs epiqudeo offimut o voae e nNUDd “2[es souniny quauEUrt 389 ,,[N9" yO IN|Mdey BILOTeP BIEGESOd a1s9 ms zofudosd wadnse nusdoud ,.1no"* ang op preidaspuy “40 vorenfeutdts0 uF eimipe OpEARIS 18 Lgas opudosd wzta v op yoo|fituou pour yso9e apm asauunNy ‘21do9 0 9 nu ‘[eUIBLI0 Wy Rorpe “HEIs anseoU o[rIadosd 1 vo yoo|ftuIoU op 95 By EaRADsqo [nduuty us STep yUS au eIMSIDe opLIRIS puyD FoUNTE Feumnu priqisod orso ermye elera uy asopunted eespaope ‘o1se0W! iuys o]N1doo 18 cotjoqurts optuiseun :joyuaw joquits ap nes a1do9 9p Ruuoy qns eye voTeNTENprArpur troySeOUND ws WUOIOKINS 2159 nu j[epinjoo wferA no oxyseou Itjota v Bread wourauUE nua “1p ~uoo torsooe pluenodutt 19ex9 woiapaiul eg “Hije Rud glUsqsIKo 6 8119 “auts-nnuad-yiursixa o aye yiurzasdas pluny axed01) 189 uy [nzvo uJ kop Iqisod aise nuony isooy ‘nazautung] In| eivtA vy “21v0) ap oluieus “6 oype|s0[29 wferA v] wlomoaly B Range voredtonsed Ulad roap ‘smzoworo Mewatioe e-oosdisas wasanuy utad 90p tora B yinjosqe vatipmad adune tod nu ayeuny a1e019 opotutLeL os yuntosay aNALSawad 3a IaTVadL “uistouosted aysounu 95 #201 wrsvooe Ezonoutord a1e9 BUN -90q -2etiuared 18 9jemoe Figueuosiad mip esnduios 2189 won| sepesy “yreriuaiod arewyeuosiad o no ajuny untinu t-¥s orSo}y} -dospur ou 20 vaao ‘1a [njoxiu vy gutd enjons od wiosgo vzeq od gue aurnue no riensozuy 1&m}0} jULS RIuINSUOD wauOULAse O ap gj wiuady “ajemse te[euosiod ap towoSareo unbsede eters UL 40] 1uyziqear FoHOTEp © #8 ainfosqe JoqLOTRA eluNSUoD gpasod area wiuody “orenjoas four yfnur opoiury 18 aeun ,,[no" “ynyeUIUE no PuyuTut, 1 uoND9[9 ¥ 4 Wns YduNS Wiudde no pusdoouy “yop 9p wranxe aise Jo] iota e arertxo|dutoo ap jnfaaiu anoadsad 16 axE]OAzap ap 40} [N}OAIN ‘219 OFBoJo2) wstanoe ‘oyentpertedsesdns ‘oneijesoduioreidns — 2yeuorjuour efop apsuisnsuy no tiesysozu Ws Ya ‘onpoud a ensaoe azwo ad aruauituaas op 16 1JeHhuPISqns Huse 2p }UYU srUINE UN-nUIP wEUUOY aIs9 n[quIEsUE Us eOUIN'] -(eo1ytsd sojoso00xd aBeoyeur qurs 9j9) dusn ‘uy sop pzraspeouy as zea UL [nzeo Uy aprowrsd aystunU I 10d IIS “408 giseaae ap areoryr{dums atuntise oreo], “pamiugsaud armmsuon iworysuoogns ampn yistaoe “eriunsar so] vomoqwa ap atiouny uy amorgzumdsoio> sojuntiae wareydooovau nes vaneydaooe op YiHlost 2189 yonanuy ‘plumysuozadd atmynsuod geoyy{duuts Jo] wastes) "wuaNs -woogns nes juonySuoout so1oeseo un ne afruntize ‘oxajdutoa yeu midaorode roun wsdtj uf “199190 vo inj vidnse loljuote vorenusouOD und 18 rajuaisnre ajasadse Up emun easeyumt]ap ulsd Finutiqo *gxojdutoo teu outs op amps 0 gurejoar ejumnsuoo :yrespioustid 19 vrlipuo swop 19 “yjumnsuoo wtuinu 20 vaee gow aIMHTSUOD Nu 918s s0yaioe erldaosode 18 injmuoge e auts-nnuad-euaysivg “pleyrayeatt 1 voqypexodioo yzvooto vo1s998 “o}9 winpIED “Jouins ‘a1GO|N ap ajsals -uos ojthga1]e9 “EpTid op ‘eo ‘sxsBurdsox ap Imjuowrojo arsasdiy a2e9 up sep etieds orespeouy wuntize 18 aonpoud fo wonnuy “InjmMuase Je peuserou ndio9 tusnu ussind o ase ad yriqeautuaduut anvejaa yseUt vo vorenpexodioo orSoinnsuoo It inuzo ‘o1aBuldsas op ojaioe Ulla “preioduray-orfeds punoy o spesodioo 2[99 ser “preroduiy pumoy o ne sopfitade oye nSoropmns apmgisaruepy “oyesodioo 18 néayoyns :998 9p undp gnop weHunstp gs queyodun aise ezwauzn o1eo waraundxa up Tedronue so114 un nqusd anoon reiutedxa vzeq od uozeId ul gidey o gaswaSirags ws jiqedeo “apaope-rnuy *2)89 jo “Texodwtoy -esdns purty tdoas muenuo nun vaansaya uy asabspags 98 2]2 "ZO1FO| -oyxe affeogyruwios 0 piuarsixe nuntiad ne ,,mnyno" ajaroe WoRNUy 1ISso1‘0'N as60 N.O. LOSSKI Cusanus spune: quodliber est quolibet!, Aceeasi formul’ o repetti si Giordano Bruno, invocindu-l pe Nicolaus Cusanus. Este usor de demonstrat ca structura lumii asigur, intr-adevar, acea legitura intimi reciproci a fiinjelor, necesard intuitiei. Orice agent substantial poarti cu sine principiile timpului, spariului si altor forme generale ale lumii; aceste principii nu se aseamana, ci literalmente se identifica, motiv pentru care agentii, organizingu-si pe baza lor propriile actiuni, creeazi un cosmos unic, cu timp $i spatiu unice. Pentru ci in natura acestor agenti exist o latura comuni, ci au o fiinjare unie’, dar care determin doar formele activit&tii lor, continutul fiind creat de fiecare agent in functie de puterea lui individual de creatie; acest continut se poate corela in mod armonios cu continuturile manifestirilor altor fiinte, dup cum se poate afla cu aceste manifestiri $i in telatie de confruntare. Este potrivit, de accea, sA califictim drept abstracid fiinyarea unic’ a agentilor substantial, spre deosebire de fiintarea concretd despre care vorbeste tcologia crestin’ in contextul elaboriirii invaviturii sale privind relagia reciprocd intre Dumnezeu-Tatal, Fiul si Sfintul Duh. Membrii Sfintei Treimi sint concepui ca Persoane care tsi accept una alteia cu toatl dragostea intreaga esenta individual, diruindu-si integral una alteia propria individualitate; cu alte cu- vinte, orice intentie a fiecAreia dintre Persoane este in intregime fSnsusitd de celelalte dou’ si realizata de Ble in comun ca un tot Unitar; partile diferite ale acestuia sint redate prin tras&turile indi- viduale specifice ale celor trei Persoane care se intrepaitrund armo- ios, Unitatea absolut a activitiqilor mai multor persoane reprezint& ereatia soborniceasea. Descrisi intr-o forma ideal, ea este posi- Dil numai in temeiul dragostei reciproce desivirgite a persoanelor participante, care sint inzestrate cu o individualitate imitabild si (otodati desivirsitd, altfel spus, care contin in sine si realizeazt numai valorile absolute. Conditiile mentionate ale creatiei sobornicesti si ale plenitu- existenfei corelate dobindesc o claritate deplina o data cu i mnea de valoare absolut si speci- Prin valoarea pozitiva absolutd se subinjelege o valoare "Totul tn toate ind in original. V..) IDEALUL DE PERFECTIUNE ABSOLUTA 61 care se justifici neconditionat prin sine insasi (valoare in sine) si in consecinta are caracterul binelui din toate punctele de vedere, sub toate aspectele si pentru orice subiect; nu numai ci prin sine ‘insigi se identifick intotdeauna cu binele, dar nici chiar con- secin{ele ci nu conjin niciodati in sine urmele riului* (N. Losski Valoare si existentd, cap. 11). in viata Sa Trinitard, Dumnezeu reprezinti valoarea in sine atotcuprinzitoare si, in acelagi timp, primordial’, plenitudinea absolut a existenfei. Orice personalitate creat reprezint4, cel putin potential, valoarea in sine atotcuprinzStoare, dar nu si pri- mordiala. Toate aspectele necesare ale plenitudinii absolute a viefii — dragoste, frumos, adevar etc. — sint, de asemenea, valori in sine absolute, dar intrucit constituie doar una din laturile intregului, aceste valori in sine absolute rimin partiale. Plenitudinea dumnezeiasc& absoluti a viefii se situeazi dea- supra disjunctiei dintre valoare si existent. Cit priveste valorile absolute partiale, ficcare dintre cle este o existenta in semnificatia ei pentru plenitudinea absolut a vietii. Asta inseamnii ca valoarea se prezint nu ca un supliment de existentii si nici ca o calitate alaturi de celelalte calititi, ci ca o unitate organica intre existenja ‘insiigi gi semnificatia ei (aspectul ideal al valorii). (Vezi: Valoare si existenta, cap. Ill, 1.) Din definifiile mentionate se injelege de ce creajia soborni- ceasci este posibild numai in conditiile unci jubiri desAvirsite intre fiinfe puternic individualizate care colaboreazi la crearea prin excelent a valorilor absolute. intr-adevar, individualitatea tine de originalitatea unica, irepetabild si insubstituibila. Irepetabilitatea si caracterul de neinlocuit sint posibile in masura in care fiecare individ reprezinta, prin esenta si activitatea sa, un aspect aparte din plenitudinea absoluta a existentei. Specificul individual al per- sonalitatii este deci o valoare pozitiva absolut, la fel cum intr-un cor timbrul individual al vocilor reciproc armonizate nu reprezint&i un ru, ci, dimpotriva, conditia frumusetii desAvirsite. Dragostea tunei persoane pentru cealalti constituie acceptarea di vidualitajii acesteia din urma si totala daruire a puterilor sufletesti {in favoarea ei, Evident, acordul deplin al activitatilor este imposi- bil fara dragostea reciproca, si el nu se poate realiza decit prin crearea valorilor absolute, intrucit numai valorile pozitive absolute sint compatibile intre ele.vopoid 9] s0}19)UL wistueooU LoMD Je ‘omoMtUIN LINse—9 SOF usnost seotuioseao tun apiunur aig g ung odes oteHAIsN{Oxo UE osvatuyaps ps Jo] eanqeu uLid axes ofully Meop yea19 1y ys nazouUiNg a yesajoid op vio MY {ngs YoRy Ys a[Iqedea ojunyy ap ouuny 0 9z0919 HS ung HULU! IS oLWEINdIoW nozoUING vo [IQIsod 2 WN “jnyr 18 9foung porpe “ean 8 pooadroas soy vaxiqnt Ratsiodoap runrsdxe tod 18 ouepuntu 40[2 HB RuroUIOINe woyHALIoe op puldap aja fasndo seIyD 18 oU9]Ip ap wanxe 1 10d aannminstios fo opyMMULUOS ser “tUEN] © EyEIUST ULIOJ skop d1py1S200u No YANTIse FlovNsge RIEU ROIEHU “OAN -eou LO[eA ap poIpe ‘injnEs ope HHeatfepour a1apIp ap axeo}esAUOR 18 foluaispxo voulpmiuayd no ajiqiedutoout “ijuose onuy 2191)]009 18 LgrugUE asvosouinu RruIZaid yiuaTstxe ap RIISwOU wiD¥s :OZOU ~wing iy eHgdusy uy WHEN nu “IWuoUTeO “Tou “ejELopuE EAR nazeuuung tn] torieedusy Pe vjsoe “tojuaysrxe Je 19ajzad njuouiop un yzeauo} nozouWNG ANU [opise osarEN ozo LO[HUDaE vareHTeIOY, “NazaULING no vow ~pulose 18 pzvoztqeor ro “yamdyy uy nozauuing Inj {ndiyo nep ase uarSnsuy apadoad 1S-npurspiso[ea :p12,0u09 pyoriunf varojtun oxds youn ‘vauiny e7eo) nsqued 18 nezouung nnuod eaLiQgnt Uy woULsO O18 184 uourepodutos ZenjUr O19 Te HHiUse “woensqU yrEHUT vo1eun v] 9p purwiog “(i2ousdg “eppid op ‘opaxo wins wée “enseou 8 no o1foeue upd vine nfara eidnse oplsoundnsoid od yiwzeq 2eop nu 18) ojuny oye & poriuaine eters ango preidoupuy os1qni op ‘onds ourg eur ‘ns oneduits 0 ap —yonowid oenance uted ser ‘feu “18140 ur eine iors v guooTfiuLaU eome|duraju09 op goIpe ‘oHlinyUt © 9p ‘yonas0ay orentanoe unid ‘griqedes aiso wiuy aresayy :in]m01 JUOUPUN 9189 SUNNY Hy MIO) “voaoe Oq{ “MoENSqE EreHUNY eoreTUN yuinu ure 29 e990 B waIMLIA tH FiNosaIouOD TUYS 19 ‘ferized :wiyepeoo 9p un ayeozr [eIO} aiurLy vo theaxd 1Soy nw NU fo ¥O In{mdey BILE -OWwp BIIG}Sod 9}50 eNprAtpu sojHiUase v yUHdap eareiLTepIOS ereoso ghuny Me 0 ro1u uzad yrigimnsqnsur (8 porn “pleUI3 130 njosqe ‘pponp ~Hupws atetTeuossed o ‘nozauumg Inj mjnuefd eULOsUOD “erenprA }PUI 19 Piuaso UL “RHUTzaidos Yreaso EIUNTJ do1L0 BO BI|NZaL fore IC] ‘wuntioe eajaoe aradou ps wagy ‘Sourtuy 18 oun ‘3etun yo) un 22901 8 18 oordioos ozara|duioo as ys ‘10] eareatAnoe ulid 4od inyaos}U Hiqurow Ze ys99e UY FeUINU :[IgiMINsqnsut 1S [Fqeredour ‘seIMgUIS fnutiuos UN No “p[eMPLALpAr etingrNuOS NgootuIOgos tore—s9 [NLS £9 VLOTOSaY SNOLLoaHuaa 3a ToTvAAr UL yonpe 18-rs omnqan seprfos innSonuy [e niquioWt ose901 “108 unjdap od ‘2sa21uogos 1a1oeIe9 un Bq ys aingax) nozoUUM nnuy osargn area s0yajuny som) eybeou9 “BIuID9SU09 UT “1g BP syeoio ojmdey e1e01 ap Eivy waISOBep 18 ses999U1 POUL UY BOI] ‘ouqnt utp vouiny 1woio w amo [o> ‘nazouUINg ap HEY F “Sap waysodesp :2htNLy o1e[L0I99 viivaL9 No amoLUNWOD BABY “ no 18 nozauuing In| eriears no eUdoY ~Uoo I$ nu JUp [IqIZIAIpul mun ‘ot}eaxo rIseaoe Rep wuld nuag 8 ynjragaape ‘[esou Infoug “tsosmuunuy “TEIgnt ope aynfosge JOLLA ioqowsvo purak ‘geiodsoo 18 yjemstds “ypessoatun wuaysixa 4 oMvD Jouwosied & ttidosd fatfeaxo eUNIO] qs asalezou ~tunp a[2uiq ey voredronsedos utd sutigo as aturdwuy ap [ansy gdiiistuod 92 myag raluaistxs & ota omurduy gous giurzoxdas nu patsed piipjdiiojuod ‘nezeuuincy no areotUnUIOD YySeONe YSUL 1} 12 BIeSuRAL Op 11919 “Ingo ¥ NSa!aLNs Wiguund ye 18 nazouuNg ep {LIqh! [ipes3 op purdap tepdursyos royso9" ope oyIOJIp oreo} HAT -rduut ayordazy, iSnsuy nozoutung od yzvozia “]-09 RonsttU wIbEMUt anjoodsas ‘ysvoraiqos giuotiodxe 0 eoae 10d yout Jo} vse UL JO] [uowa1 op o1e#9] 18 Bleuosiod pivta op ofiqudvo yuIs aqeo4o foi -uny aio, "Rretiuase glueodunt ap a[!irpu0d e| WILAJO1 2u RS “wnoe gurd sreproqeau ‘2jaife wREngpe ys 18.20] [nyquresue uy wHatid 9] ys ses909u 93s9 uMoB SHUN] LIMIINAIS uy yaLiodoasap IS sns reur yreatyise]9 yS0J w doos imjsooe HOsUNE ‘auvsooou opttlipuoo utp aured © -nazouung in] Hota v azorpest oad vo oop rojuarsixe v outpmtuard viseaor ySune gs axes UL IMIS ‘nu oqeax9 ojaluty ‘oreuuin uli “mndosuosou op puny 10 v areata, ~[nUL o ‘Forun 2189 iota ¥ yanjosqe goseIOZaUUINp BaUIPNITUO|g “ufota © euratp eoupmiuajd ‘woxdns ofouig 19 vase -modyo und ozoziqeat ps pliqudes g1ado 0 — sues ap putjd 1109p [2} are y aod nu néorozouuinp tight wrowoyndjore op pIEos0 wouIN vo EyINZas Jo1e oq “Inqsuds oyaluasixo e] yreprode 19 “eIOENSR un nu ‘sndtsap ‘18 o1jv919 9p Breuuilfou vosoind yorpe ‘enjosge._ erQquuaindjore 18 19 “yusuagsop vorsodwq reunu nu oul injosqe myourg eiuase ogg miidyyuy dum rSepoow Uy 18 y1S4saRsop Injoungt oUIBeUN gS JuUTOd|, YarLHYS wlEIA Yo se[o asoras asnds 9199 LICL DISsO1'0'N zo64 N.0. LOsskI rolul de automat care indica ora exact, N-ar putea crea si Dum- nezeu automate ale virtujii? RBul nu ar mai exista atunci in lume. Problema care ni s-a conturat se refers la libertatea voi determinism gi indeterminism. Lumea ar fi alcdtuiti din incapabile, prin firea lor, si faci ceva rau numai in ipoteza c& determinismului, care neaga existenta libertitii, ar avea Pentru a fi predeterminat la un anumit tip de comportament, fiinta trebuie sit aib’ o anumitt natur’, exprimabila prin nojiuni ‘intreaga esenti a personalittii s-ar reduce la caracterul ei care si poat fi exprimat prin notiunile generale ale cali- yr — ceea ce se poate face in cazul naturii mater portamentul omului existenja lui empiri minat de propria lui naturi, se reduce la un automat, nedemn si a 4 Imparayi it, racordati la creatia lui Dumnezeu gi la lucrarea unui numar infinit de petsoane create. © lucrare de acest fel nu poate fi IDEALUL DE PERFECTIUNE ABSOLUTA 65 duali. Creatia soborniceascd presupune deci ca persoanele care participa la ea si fie inzestrate cu 0 fort creatoare a cirei esena nu poate fi exprimati prin n ive generale: cu alte cu- tc, ca este transcalitativa si deci metalogicai, adic’ nu se supune int creeaz anumite cor strinsi de forta sa creatoare, sdlurmeze o cale anume, ‘Agentul transcalitativ determina evenimente, respect el insugi nefiind determinat in ni agentul poseda libertatea formala absoluti de a svirsi sau nu 0 anumiti fapti si chiar — daci forta lui creatoare concorda cu forta celorlalti membri ai imparatiei Domnului gi cu forta lui Dumnezeu_ — obtine libertatea materiald absoluta, adic’ puterea nelimitaté de acrea orice € ‘Comportamentul ideal al fiintei create dup planul divin al i exist pentru Creator dintotdeauna ca viitor prevzut al acestei inge in Imp&ratia lui Dumnezeu: dublat de forya transc: fiinfei create, comportamentul sii ideal individual’, fn vi juturi in spafiu $i timp, ne! iber’ de orice determinare cal naturald, creat de Dumnezeu, a individul -ar obliga Ja un comportament anume determinat, ci un ideal contemplat de Dum- nezeu care fi serveste individului drept norma de conduit, adic ceva ce poate fi tradus in comportarea real dar poate fi si respins De ce oare a creat Dumnezeu personalitatea numai ca pe o fort transcalitativa gi de ce ii contempli comportarea individual ca pe ca esent&? Rispunsul la aceasti reali, nu o fort transe alitatea ei, atunci person: cu propr Insusi; in acest caz ar trebui si acceptiim vi cum s-a mai spus, ea genereazi\ o serie de contr: ‘Comportamentul fiectirui agent se dovedeste astfel a nu fi con~(8 yUNpIAIpUF erfealo ‘injatA e INIosqE PauTpMUD]d foaysod wislxo 4 40-u Win] voUsULOsE o-sUy “1do.ip Wes tal“ e {minut}uos 1S 14 "voraynd ozauopIogns p mh] JOO.) 1SO§ 1 J9 YORD RO RewIAUa ssw] ‘exoind ongo op infmdaup v axeofRout op ‘squ@asady ojuinzed e] as-npumsoyoy ‘nozoutuNc My vI}ears 2zo}0aN09 BS Jel vada Je UA, “uNqory IS oItLaINdhory nozauUME UN ap YES! 17.8 vouny vo mymdey eadnse eperopul yskooaNS as WoUTeO + 1z013ut 9p 1 inymex oye “Huet 9p areiaysen neu O-m -sooe B areisoztueus 29110 ios axe aidsop “19 varzwoUt ‘o|1[0q ‘ayotutsasns ‘njduioxo op “ty se uno gimdnu 18 o1undusoosap op opeas a{ouawoUDy op ‘sop Huose ¥ yooudioas osejozt eanefar op aieB9] avsooou pou uy ‘Wayap ngs op Hoods asioatp ezeeroua oreo ‘Jorewmpunf nex un YOu, 18 ‘ngs un 1oep ainunstos jnursjoRy “gwunuyUod os oreo no sOpo;ULLE © 18 no nsur mnmUDse ¥ Ape Poles RasIOPIRS e] 2anpuod [NU -sl039 yo P]9 asofo1 osnds 9[99 ul inyidosd voy, ~1pour Se ap warentoedeo anjsodsar “prouuiog woreuroqy Wevonsed op ‘(orfeeio ap yreUTjou eassind ap yzeauedapul 98 OI nu yonnuy ‘gn IL 0 o1opea auvo [etjuEIS “ans injmuoie v axeoyeas9 eLiOg “Io4JUOD UL ARI BUT “Perbred ‘aTeD no oltmty a1pep10[09 dutoout tindoos aundosd 181 jm 2p vreourday (082 9p [2] S91Q -uo8e yonnuy ‘nozouum 19 YLNTOsay aNNLLSawad aq TATvaat © 8p isjnuwog rerleagduyy ye niquiow ‘nozouunq, pUYUN "|NL0IW2IL) O-INOBF v Noop ouIg TeUE ‘Poumn] yoseInpuLio ys aplgedeD ius KO [S-npumndiyou! nazsuUINg ns stinaduios uf eur ofgy “auns z0)s008 gyeUoUREpUny eUMEd on ~uoo aurosiad rouidosd eosugumeaid “erynuy, “nozouwing “Pop senY9 ¥q ‘alutty 97pe}10I29 101mm wsdnseop 95-npur: tur 0] tnustsd adnoo ys Youy ese ‘s0] nUE|d ydnp BOE fp vo}seoe o7e01 sep “TuIN] NFonuy 19uIq RoseImdyyt oayiod v| 18 raiuorsixo v ganfosqe kouIp guidse oro Huoge yisixo :4opizo[ea wrysesoy aval eur #8 eatoz0sou avo noo[UIAU 9p 1S a1Un Loop 1S [eNPLAYpU — nozouuINg In| FoljeL -pduuy ye rerjuotod nuqurour un ‘ginjosqe amwojer o ymurzasdos pUBOS saad 99110 1yonjuy "ysesoooU 1S EHIMpEBUY ais ours ap kasGN :oUIS ‘ed aiSoqnt as nto yo nquad ni 18 nazouumg od a1Saqnt TL wep your row oms ad aySoqnt as quae vousWase UN puro run ~P9 UES “OUUn] 9p O[OOUIP 18 UE ESHA 99 10) ap snsoud yeu UIs ad yzeanus os [9 aus nnuad 204 0-8 aundoxd ayeod -uoSe ‘Tojuarspxa e aimjosqe su “oMO[eA [RUDISIS Uy Io [NTuES ap euMas YU YS BIE O) sormim pioyosd 0 ants od azwoasto ozwo[ea o ngs w: By eidoip ud Jup un ysut 9989 wow LOq!T {A vourpmituard ‘jrupaope ‘jnsout jourg voseinideyut gs Joqry autaap [9 nazouuNng no vs vos}UN {nly a189 ansodsox mUEZY “ouIg vo [aug op eI ut a¥B9 “IMJOSGY 9foutg No 18915H our uy 1qny 21804 jf eissoy “tyMUDHe v ssu00 19 "wasworea ys ~9y9p 2189 nu HO[wA 1oUN woNTAA JECT “LOTeA 3) DIsso1'0'N 9968 NO. LOSsKt near fi existat nici binele autentic, respectiv valorile absolute ale ea divin’ absoluti. Intr-o aseme~ nea lume exist oricit de josnic, nu poate fi absolut — ceea ce se va clarifica trep- tat in cele ce urmeaza. Pe seurt, iatii in ce consti sensu! lumii care merit si fie creat. existenta desdvirgita a lui Dumnezeu si s aibi parte de indum- nezeire. Printre calitatile cele mai importante se numéra libertatea ‘mos unitar, an al c&rui cadru formal ei pot si liber si creator, realizind deopotriva binele Domnului —~ obi ci numai in temeit exclus ca unii agenti si-si aleaga o cale care duce la ru $i la tot felul de imperfectiuni. Capitotul 11 Raul si Binele 1. RAUL FUNDAMENTAL $I RAUL DERTVAT. sential al clii gresite de conduit const in desprinderea m Fenomenele de descompunere si rupturi, destrimarea u ii, cauzati de desprinderea de Dumnezeu, conduc Ia dife lui derivat. Inainte de toate, inchistarca egoisti a oricare ar fi fapiele sAvir- scop — ggnsecint’, rage are in acelagi mplicd, fie si instalaté rapid, mic& miisurd, amiriciunea deceptiei, o oboseal senzatia de saturatie, dorinta de schimbare. In suferinte corporale. in sfera noastri de existent (i se deosebeste radical de corpul memb: egoist proce, fiinjele, desprinse de Dumnezeu, sivirgese actiuni de respin-“poqupyos atinjono 0 ais “nazauung 10y eArnodux svedaxpur sojyMsapueu e ypUlosais vareuotioayzod ngs wareoytfdure uid ‘Sraauy suas uy 18 emnsgysap o1zod as atinjona prseaor eq] ‘PyDULOU yreLOpIsuOD ty ateod ‘nozaURLNCT toy vrigigduuy ords opuny & inyourg vostsods ey 2onp oze9 “HUNT Te UIAIp mynugjd ro[auOU wLLOsUoD preoteysop 98 aleo eIINTOAS, SUILIOIREPY IN] BaUsED UE BSLIOSAp NEA TUES HOLO Fo1yD oye atlwZIqIA -1opnasd 0 qwai9 ne ajo Sajarfunior WES wNd axeidovso soun [ZED 18 eBingpe waynd 97] “sedut e] snpuos & amo ertsos8 ofeo O eNT e (gorumy ‘oungre) s0j>1o\dousunty wrinfors yo apaio ‘sxoqH azEOTeOIO {p1lnjono woopr inutisns e ose ‘woss.og “189! oteod 28 Nas no 21> ‘ip yamepuny o ‘sox8aa un ‘azapgo o wun ayeod {{ Wapuaase SIN -red inun :arwopen eo opeBouy ius 19 fadera zer ‘asseatp op tenxe qUls fLeIOAzap of1¥D “uUOFTUN 18 zwaUTT Sodo3d UN Go JoJOp EIUIZ -oid a8 NU erinfona “TepRse :pIRuostod ofjeaxo wad 18 ydoup njnUL varmngs urd 1941] pour Ut atinjoao yaseaoe e weliqouuy 18 tnignxofduto> JOnzap 28 eluaIsIxa ap operrareuroytsd roxaxs HIqUOW “osauollo inno” anoadsox “fediourd mymwose Heuoprogns “181Suy soytiuate eorenfeion eoyyuuas ateod ndi09 pus voyop (e uy {tay Heuopiogns s0ysiuaBe romm aye 1S nznsow inno ofe 2porinds sopapiefnunia eoreyifeoy ‘asauewo Wootz ys “A109 runu woind ‘puns jnunad ur :rznsuas pnop ut viuingenuy ood 98 doo" [murano (Inuro ‘spoyeuTEE ‘ofo1uE|d “eptid op ‘e1eam, -onus Uys BSE) “IUEUTWOP nes TeNUAD syZ uae anuIs mun sundns 98 Hluade ap ouminur o ares uy pnzeo uy “tnfmuade oj oferieds Jojurrsepueus vayestyei61 RzeauLasep a5 ,,di09" tmIUrAno Uite “qnsroatun, ‘ouny uy 48 sejos [nuuosts ‘omouRfd ofouiors|s — youE sis Ut 18 ‘quaureo ap ‘onus ap ‘fo1uNy ap a[tigII90s ‘AepNgaoEANYM [UE -stuedio ‘2e)nj00uour jnurstueas0 “eynoajouL ‘|nuLoIe — 1ode “ore Huotoad ‘truono9[o — sof op rnuotfed ad 2218 nuoyguusn ‘njdusoxe op “grey -10p forienprarpur ofe 18 zopluaBe ope axapduioo ree 10} LARUIG toa “1gaape-nnuy “wiradossop June erInfora UY “zeNUN 101 UO vo gumardusr pzeouotioe ous [af ese UF [9 Nd YzEAZHTTOD 9s 18 vIM -saoe apsrluotur asesnsut 181 s01Z9yUF uIpso ap HudBe op dB un set ‘oqtindoos ezvofnunos tiifoazop v pareUL teu yidvan ood sunfe qus8e un pu rounte pjigisod oso tHunyun v gotted0 woUNtZs0) ih STAN 1S TnL ‘unto doos nun raseziqeas yzeazta o1e> 198 BIJOA ~zop 18 ‘000341991 Jo] aftimiodes Ut utind [90 ‘[nuisiode gzeortuT IS Mudge ‘Muoloose orfes9 :ejiqeanp anejas auntun ap so1eeo un wredeo azo ut jnzeo ut reumnn jndoos oduye 184 ouvnfuoo eiseaoy: Shutind reur nes riynur eur ‘tiuo8e syeyt0]99 2[9}10) no ode run 46]2110} HLwInfuoo ea[eo ad Aishjoxa wreziqea1 1y sIeod yxo[dwos foul piesa 0 oxgo warapryosaq] “gitionSuODqns omIs UL YeatasuiOD ‘AN -euLiou fenpratpur [nidooton ap semyo 18 ‘operiUryy wgnUN jrrouan JgINUS B1[F[9]99 a1v01 no voreUOpsoOD ap “auts-nnuDd-viuDt (9 OP BAIOA 2188 folk 18 zxluarstxo op Rreoy!|dutis RULLo§ RISv—aIe UL 18 szeryp wrvaiesuod gsUT 9189 azarS¥OUND 18 FIUITISUOD B| “ROLY, asd yiera v] vomorpu nqued gzeq op eHi:puio °,,eploytsd asao01d" 9p Inuouriay puny easope reur ‘so1yEsd asa20id op efouunu ay$oA ~nod as yy mu a19uE aoRIgS ap Ie ILS URIS 218998 Ae “atiopNE op ‘nes esofurdsoz ap wluipuar ypiid ap “uyis ayuinue vane yod tun -o9]9 ‘ntjeds op 15 nu ‘dum ap sop soyo1u! ulp Hieuruoyap ‘erat -Seound op 1o1u “gjuMNSuod op eqIOA 1y aMvod nu IojuDysIxe EseOL ‘2p ane gideony 0 9g “p[eI0) Ste[Oz! 9p 40] TEs ELOIP YOseIMAyAUL (0-8 areis Ur IIS nu fa sep “HMoO|UZSU ap Kf RolUN aTEHTENpIAIpUL Oo ‘ne ojuny op Jopise 18 ze1yo ‘atyeuus0U Jo] InfmdsouDD UHIOJUOS “ofeL -oue8 runijou uid ywLidyo os tmisojiueL 107s098 |mnuruos SanuE wenye 18 eoroSutdsos ‘gpyid op “v9 aytogzes 1$ ofiquiedax “outioy -fuirTUMIse- vp yosp HIgedeo ays nu 1g “~gUIONxe o1eJoz O-nUE BFP 9s o1eo uae op njduraxe un yuyzaidax proqyy WuONDo[ey “ssoatun inonur purzutidno gnusoo dios un 18 ;epoio) ne 99 ‘owin] eBeaxuL op o11GN} UNAd ope] ‘punnnedanut os ‘inyje op Inun aje[oz1 puryeu “Lundioo op jopsy “yweAIsysuEN “ypeLr;eUU Ope ~yesodio9 o a1sq “amnjosqe njasnuny varwojaa yposod 18 sosopwa ‘autszapsop no jerauaids imnutiuos gzeodionnuy ares “oro wINp|ED “ajouns ‘puIUN] op oILqIsu9s LuMINUTIUOD UIp aIsNfoxe esndu1od ¥ 10d jotheagdwyy sojtiquiout apindioy “operroyeu asao0ud wistxo nu Toep 18 pooidioos axogudsor psixo nu nazouuing iny wripapduy Uy “pu -rpwoyrsd viipspdug wisosdxa utd reuutasep 1j areod ‘nazauuing, ‘ap suuidsop “1ojueystxo jnruoufog] 10] rurkspdsop yo yunun aye nu ‘aysonsos ajepas pisvooe sep ‘ynds09 oyfefojoo no alfejar ul BLFE 9s fe -oweur dios aseoatg “2ppjarou qurs opiquayouadut otandsoz “2f1q -earousdwi anvjas ofeiodios aseutt ap aivoyerouas “yooidioo1 2103 1ISSOT'O'N OL72 N.O. LOsskt Chiar si in cadral evolutiei normale, eliberarea de exclusivis- mul egoist se face anevoie gi se obtine prin lupta perseverenta cu tot felul de fspite. Orict de inalt ar fi nivelul de dezvoltare al agen- perfect cit vreme se va pistra fie si rumii de egolatrie, cit vreme deci nu va pasi in Imp’ intre un asemenea agent si mediu exist, cel pul runtiri gi se observa chiar 0 neconcordant’ intre unele elemente ale propriului su corp, intre acestea si corpul ca int de aici provin bolile, suferintele fizice si, in fine, moartea fizic%, adic destr%imarea uniunii agentului principal cu toate elementele subordonate sau cu maj distrugerea agentilor sub- ire ci este o fiin{ supratemporal’, care const in ‘si in nerespectare: use dovedesc mintuitoare, cu toat buniivointa, Asadar, moartea fizic& distruge doar acele forme ale vi meritii conservarea vesnicd. Mai mult, moartea riaturala fl scoaie pe agent a subordonati care nu mai cores- atoare. Eliberindu-se de un © miscare de respingere si de aceea nu pot fi expusi Ja nici un acrogeu:: prin urmare, corpul lor transfigurat este invul- RAUL SI BINELE B nerabi priveste 2, BTICA TEONOMA NORMATIVA Idcalul imp&rstici lui Dumnezeu se pistreaz’ in mod incon- ' jee in dublu sens: in prim unui exclusivism egoi: -onfinutul faptei stient. fn perspectiva acesiai tem se poate afirma ca toate faptel psihomateriale sint instinctive fic total olutia preumana s F, se produce ca o migcare ascendenta, determi- at de destivirsire absolut a plenitu- natura preumand exist’ asadar ceva final implic& o valoare absolutd si neces in mod dezinteresat. Numai acolo unde exist’ o consttun *ppeuortuoatos oyeyso29u -doas aor pzwariqea1 98 ase yan [9 ‘doos yun jes mnjmusuTELodui0s IMUMAND Hie “RIeDTLIUE 19 voucy :7e eluancastios seop tore sSofaiuy a8 ,,aIngas nes girunjdopuy juad greidaoae agit yy aod arvo rouLoU wudnse givsepnf © anuy rosigasoap Jou IS aIsixa gs oinqan 99 toads eiuarayip oiseounoa1 nu ‘dun INZIpwaN 9fO9eO] oad BORO] O3R9 ap a1) uaurmroduios wayey!feury “soouads ap Igo wdoud “aansaigo tiojeA v arvznuaNSUOD 2p 11zv0 reumu opuLidno eiuatzadxe ‘auiouoar Hone uoJuO; “WoUIELIOd ~woo op avoliadns suo} ezesa19 15 sosOpwA BADD UT ID—IqNS ru yoorgo un o0se op woxeyntunse e soyjnur v 1S ss0uDdg yzod sore lwo uisd jueuiard eur i$ yzeasmuod as 111091 agny vaya guuunu 1 o1vod auTU ap yINUT}sNs eLLOo, ‘PANTPULIOW Blenpraspur aepr es etsdosd ad vo — ngs injmuourenoduioo & areny “PAD op BswOS Nes ‘yanETEO O ad w9 axooma ativord eLIdosd ywansuos -qns uy Reod vaade op I$ ‘sxoaruN nanuL no eimTeHo] pZeaNsEd Iwo ‘a1apyo op ois o- JeIYD “warbrTARSap vaioyseou -no ap as-npuymmong “einjosqe afeNprAIpUr a[L1ojea 1oFeDI9 pour Uy UY HUN PIN Uy “AYZAN) reUE NBs owHOIASp Hep “Mora fe wnsp udosd @ auaBaye ap | oe UN-HUFAd nozouLNg op epEd sl aTANIa 18 Taya hy ye} ~vo] 98 vloisoon BxEyE UL EZEAMIIS 98 o1ND 195 ‘nozantINg In] -pduyy uy 9p 9s-npursojo. "RA soo] un no swop en yensqe 0 RZvoNsozu 1&Y nozoUMING] yo WUE Inpuy8 wuusoiUs gun nu gIEt1D ¥lza0d “esO;WIOUE 99140 Bo ru9eanf un eo orem mnuyp 19 valosmunny uy ansaypn 99 paund waysaa m3 uum re 8 Fou 12}0s pe) ‘ersofoross as yens ynou req] ‘yay vy ,uyd yoounyu-og repynqe-op eles opsord 16 sostou youad un o¢f wreuvjoud yzud 24294 © + ,2xeiSeuay erzaod uy 2apt yiseaoe oneod pal uLysng, “onjs op so]!}zong & pfix8 no vossputidsop utsd purun] ef BseODS Hf ayvod isnd ysoud op noqqui tn ywhold aiso emo wiejeidns od oms op minredooe yosayy yseouiny o :afferedutoo woreowwuun uLd eH: ss ateod johuoysodo pe 102 1829 SIJARSOP OI LEME] JOTSIORIP valosounde nnued 1 TolumnsuoD [nyoare ey varwoIpLL nnuad yroyoud ydosp oysonsas viet op viuotedxe ‘nidooap ut eiefog. insuos ul vai nes yung yidey o audsap Iqi04 wend 19 sfoussoU | ap areqe as nes ZeOUIIOsUOD 98 2109 [9} THSSOT'O'N PL16 N.0. LOSSKI Un ingeles specific diferit il are notiunea de datorie in etica normativat teonoma. Conform tezelorei, nu numai mijloacele tre- buie sa fie strict determinate in contextul unui scop anume, dar insesi scopurile finale se stabilesc sub forma a ceva dat in mod necesar. Aceastii necesitate se motiveazi prin aceea cK conginutul scopului final dat reprezint’ in si prin sine o valoare, este ceva demn, elevat etc, Continutul scopului final este apreciat rept necesitate nu ca urmare a unei impuneri din afar de citre 0 autoritate, fie ea gi aceea a lui Dumnezeu: aici necesitatea apare ca 0 completare fireasci Ia cunoasterea demnitajii obiective a scopului. Ceea ce explici natura absolutd a acestei necesita, fiind vorba de un imperativ caregoric: iubeste pe Dumnezeu mai mult decit pe tine insu; iubeste pe aproapele tiu ca pe tine insu} {inf’iptuieste plenitudinea vietii pentru sine gi pentru toate celelalte fiinte ete. Avtare eticti se numeste teonoma pe motiv ci normele ei cores pund voinfei divine sirinduietii Tumi create de atotputernicul gi infinit bunul Dumnezeu. De aici nu decurge insti caracterul su eteronom!, cici normele ei, ca, de pildi, ,iubeste pe aproapele ti ca pe tine insufi", sint obligatorii nu numai pentru eX ,,aga a po- runcit Dumnezeu", ci $i datoritd valorii intrinseci a confinutului lor, ceea ce le face demne de a fi respectate chiar si de etre cei \care, printr-o riticire, neagi existenfa lui Dumnezeu, Reiese clar iWe aici ci etica teonoma implic& laturile pozitive ale eticii auto- hnome, dar renunfii la veleitatea pe care o ascunde fn sine notiunea dc autonomic ca ,,autolegislatie": strict vorbind, nu este vorba aici de autolegislatie, pentru cX normele morale nu se creeaz prin interventia voinjei mele, ci presupun luarea in consideratie a valo- ii obiective, proprii unui ,,Sollen“. in acelagi timp libertatea mea este prezervati: eu pot si stabilesc o norm, si-i accept obligati- vitatea si totusi sin-o respect defel. * Eteronomia se opune autonomic: prin autonomie se fnelege supunerea 130 lege pe cate eu insur o stabilese, iar prin eteronomie — supunerea la 0 lege care imi este dati din afard. In etic sa, Kant desernneazi prin autonomia rafiunit practice (morale) supunezea fat de regulileacesteia, ins la sine potere si numai fn temesulformet faptei, capabild si tans Jnei into lege, iar nu in temeiul unor fmprejurii exterioae preexistente cum afi, de pild8, recompense etc. (Va) RAUL $I BINELE 1 impotriva doctrinei privind caracterul teonom al eticii se poate ridica urmitoarea obiectic. Cind cineva califict drept teonom un anumit sistem etic in toate compartimentele Ini, acela absolu- tizeaz propria sa teorie, ca $i teoria Bisericii, prezentind-o drept expresia desiivirsita a vointei lui Dumnezeu; s-ar cere deci supu- nere nu in fata lui Dumnezeu, ci fatii de constructiile teoretice ale omului. Obiectia se bazeaza pe o neintelegere. Eu sustin doar c& sistemul etic corect elaborat poate fi numai teonofh, adic& sincer Angajat in cdutarea drumului care corespunde voinjei lui Dum- nezeu, si nu consider nicidecum ca sistemul meu sau oricare alt sistem al cticii, elaborat de rafiunea omului, ar exprima cu ade- vérat vointa lui Dumnezeu. Etica pozitivistd care neagi libertatea vointei si afirma ci desfasurarea comportamentului urmeaz o necesitate de fier si se supune legilor naturii nu are cum si fie normativa. Ea igi propune si investigheze comportamentul fiinfelor vii preumane si, pe baza datelor einografice si istorice, si studieze comportamentul real al ‘omului in diferite conditii si pe diferite trepte ale dezvoltirii lui. Stabilind legile de dezvoltare ale comportamentului, etica pozi- tivist’ isi propune, in partea ci ,,rationala* — cum am constatat in azul lui Spencer — si anticipeze treptele ulterioare ale dezvoltirii si sil ajute pe om in atingerea lor, apelind in mod constient la legile naturii. Strict vorbind, o asemenea etic nu ne di dreptul Ia acte de dezaprobare, nici la culpabilizarea individului sau poporu- ui care n-a reusit si se ridice pe o treapta mai fnalti a dezvoltirii, ba chiar coboara tot mai jos: etica poate si-si propuni ca scop cercetarea cauzelor care au dus in mod necesar Ia un astfel de rezultat gi si se striduiascd si le elimine, daci e cu puting’ si daca comportamentul riu al individului sau al poporului este in detri- mentul altor oameni si popoare. Etica vizata aici nu poate face apel la constiin{a omului sau a poporului, pentru ck neaga liber- tatea si creafia, Dimpotriva, etica teonoma a iubirii recunoaste liber- tatea si creatia. Ba este totodati normativa, deoarece identifick normele idealului desavirsirii absolute: ele nu pot fi deplin reali- zate de nici o fiint& in condigiile vietii pimintesti si totusi, din , constiinta trece Prd ezitare de partea lor si nu admite in nici un fel si le fie minimalizat sau injosit continutul, chiar dact, sub influenfa teoriilor false despre structara lumii, ele ne-ar pirca irealizabi aceste norme echivaleazit cu chemarea la libera creafic, in vedereavrigapduuy 18 wiey ey anequiyss audsop ‘tunDAy, loTHNyS e 2UvOSIOd ‘nop v-ap faja0 vazednujuy audsap ‘putaicy eareyuLa. audsap 91804 “ion ou o1vo erivfansy ‘OUuLy UJ “arErUMTfou HISALARSOp 1S 1UEIOa ~2op vazonipigisod nzerouroqut 18 [myuoziio aSeBIE] aU “oye erHLOID ‘earenogy,‘gyeriuny eau 1 xe uno HurNy fe arDadse atnyzA79} 15 gremoayarut exiimuy ad gzpo7eq as amo “HOWZ1yRIAUL [NUI}S| wep vunad nsyued “asvoword nSswurumd onseou toiuors!xo a[tiip too uy op.qezteout somnsix 16 owanswurou yw sed anjosqe [ei0Ut arSannysop ofa}urigo “reaope-suy “etiejaaoy 1S plenioajaqu eIhiNIUL rororbeouns ap asins oye 18 yumejoar one NWaISIS puLALd por -24024 vase10qoy9 4Up ‘a[esOUU To}INpUOD v Po12Dud waxeUMEPUL NN -uod aquatayns mnjosqp Tus fa}ualiadxo [2 aUUO§ 103) a1SD9y “RUE our [99 jnpeAS UY augnt ap uuLap 90190 Bo 18 yulazdns amwoTwA wD nozouwungy od ysodoosap [1 a1v9 pseorBiou vjuatiadxo op 18 yUiOsU 2189 opes10Uu 1S o918oJOIKe Joluotiodva v prwoLadns woIeyonzaq qesoUur Falupsuoo [nse]F uLUINU 90 wae RzwafeAUN IS HALSILARS P(E INJOsqu IINIeapt afaiutsa9 Rrodoosap 1E9 pyD.oW Dlua}L | -adva 18 eye as oo1oporxe fojuotiedye ofouLi0} oyv01 no RANIETOy RSUINIS UY (HNIIaL10M4 a]OLUBIOU ap pun YN Jap u smusyppuLs0 19g WS woysRD UL Ao[OYOS “TW op exOgE}9 ‘, jeuOHIOW ToUstARITNUT* ‘uy osutidno yuys yiuoriodxa pisvooe e] aiwoyzasas 191402) 919201) “arjeuy sojaiuauItiuDs (e euor}uoruE we[2109 ap ayertfed Ui arNTOSqE 2anoaigo sopLOTea & yrtDo|fiuoU eI}daousU ‘po!Fo]oIxD Dhusyiadxa 4 otmnstios |f ajemdo]aqur rorlinjur je azeoaid ap {moun ‘ayeuyses eur yjnur premooyaquT o1smmuT op 15 pjuatiadxo op ouLi0y 9p ound: nwo o1aysvouns ap asins ynop aisaoe op Riese Us sec] "FNEUaIEU 19 vale sonjaid 18 p[tqIsus-ro10U09 elualiedye wada[aiul EIseaTe und Bmp juin’ pout uy S}e8ijSGowop 1 jod nu StiNSo10 aAreU (S119 d[aiuasTxS “Yferopur RAB “yzeauun wd ednp tHH>D140 nop ajsoov usu eBuidser cond ze tnrqnt e aunSaxo Yona jm -dopy ‘onotid oxopan op tound utp apnnur ‘esdnseap od ‘18 o1priuins ‘uopen op round utp apiqenstowiopou quys sus reur op opLIR[OAzZaP yo ounds vaind se istantzod mjnuisioysouBe fe soyesnUpE up) ‘ounsero foridoouon wzeq ad ‘ouunue — ung wutjur 1S af) -ndyoyy nozouwing un op yivoio 9189 vouINy Yo oyMUpE 9S a1B9 UL Inzeo uy yeunu opiquoydxa 18 apiqeziqeos oynjosqe ajouLIoU “IapATE opt ae exeoriedns ofazes 18 yradoosap yareuuiou gu1ouos) BONO ‘ouzay1p odo uy o1e1episuos omwodod Jojauagp v ponoeid epesout putaud oyiuins greore9 ezeazyan yo mdvy YUN ad ‘Tansy 5 6L TANI 18 Taya “oquin mnjosqe [RIO IN|NPEApL piuaisixo anoadsan ‘one jmuspnposqo yussyye 18 qigusfexour eavertan | -vjos ‘Sof teur rapa a as tno Edup ‘aurdsas BaneULON UIOLOD | OHO ‘LMABIOUL 18 LINI991G0 aNTUE d]UDISIKo JO[LIGOSoap EPNID | uy "on uy wstannja4 vy aunfe aFopoIg jnurstuTuLarp “KOU -tod 9| a1e> ‘ateztiyato s0joreodod aye 9f99 9p aay fworpes NI igo v] 9p pursora “(‘o1 Beyodonue mIZUN UL InIOUENEG LareMIoUIGL — © ‘ompoond uodsuen op eavoyfru roun jnsoinfe no erferstu ap a1eF9| Heynoyrp apew op Hines ims HupNgq) aides eouOMase soUN ope ‘aquaiede nes ajvar ‘opin soporoadse v rojurnsuoo inueyd-uanid ut vos -2onpe e] JeIyo 18 ofeIOU! IajuMNsuoD Mynseys woRSNggUt yf “giuNSuOD op mpryuoztio vorsSupnsar e{ undstpaid aveo tapinfardury uy xaq¥y POUL uy aTeas9 N{MUSUTEHOdMIOD ae aLUIOU I a[9 WI pa RAnNEWLOU FUIOUOs} vane ‘eansadso: opasvodod osorpN Ovo UL sOfTHIIPUOD E BLGeILAOU! BiurZosUOD o ad ¥> LiNJo0!G0 op JaRISe BEaIaxdIOWU 910] 01g nuUsIUNUERIq “40 WIdos any> ap HeSUIW ay ys tuLHEA MUTE ¥o [hiooigo 18 ne aneodod aroun, “yorousg reryo HOSUN 1S yatieadosp “Ug BlopIsuds o 184Suy Yo are od puinind — so]FUENEA waxopIon FON wt 9[11)1puoD UE 29 “Eplid ap “reweisuod v-g “JsrURUZO}op nUISHToTOIg od YrELoWOTUE Bona Ip “Eplid op ‘oonpop 98 auea wa9 Op RILIOYID [ROIpeA BSUE O18 ‘@afeULOU SMUD HoH [rupED us aluaNyUT roses" vameaLdroIU ‘oUINUE wind 18 INNO [MTuaUIEYZOdUIOD YZea}uaNTUT tHhIPUoD op [2y 20 uttiodoosop ys yanfe ou ome “sojEMAwIONL BLIOYS! Op 1S OLPeIT ~oune op Jojifesisoaut vareyssoou EBeoU nu FATTEULIOU BIND Yo aK -uePP no foe ep EIINZaY ‘40 vareduIoIse nuyUad nes 4deouod Imsaoe ‘ayunye] onuIp esoyTe Nes w1OUN e LojUINE 18 rojuINsuOD [HfOAIU EL ‘areorpy nnjuad yxarard un ef sono 9s toh ude op nyso1129 adasp ‘Tuyznuensuos eanspur ad ‘aysafays F-29 anreutiou idaou0s tntsdosd ours-nattiod-eiuarstxo Uupgvod om yertuersqns 9B op ofes yyipuod quo ‘ope 11 O189 Ba ‘ToHINJOAD 1809p" ~oua uy grvaxs puja “ings e gieuiio perprounad gamgsgan 0 wrurzaadar gye1our ejunsuoo ‘aaneuutou auouos} Hana WALIOd syaeyf 9p qrodoosap ‘opesour uniter nanerodusr et — tod rap ‘somep na “wunreU AOPR9] [e pqEIORAN M[TUIST “sero [nrxerad qns woojsodust puszosd wivia no TyoRdusToU Ba - pon uf 18 uungoid ‘apeH!|eI908 ap “giUDISIXO op oukIOy JOUN HLINEy DISsoTO-'N aL80 N.O, LOssKI legerii mai aprofundate atit a de realizare a acestuia. ~ dintre cele mai importante, imperfecte si contradictor ui s& recunoastem ci et punde exigentelor stiintific sint sistemele et tate a teoriilor complexe din etica normativa cres- ie, aceste teorii Himuresc pentru prima dati defini- faptul c& despre comportamentul moral se poate vorbi numai ick cind exist’ eft de cft un de: rata fh ce tmprejurari el devine posibil si cit este el de raspindit in comportamentul - elaborate metodele te de educagie morala. {ntr-adevar, conform axiologiei si ‘comportarea deopotriva a omu- evoluate nu se reduce defel 1a un pur egoism primar, sau cel putin la egocentrism, la care s-ar adziuga ulterior diversele manifestari de dezinteres si spirit comunitar. Fiecare fapta vizeazi o valoare; oricit de grava ar fi incilearea rangului valoric i oricit de mare ar fi gregeala care const in goana dup o fe care contine, fie si intr-o proport anti, un element de atractie dezinteresat& pentru valoarea in sine. Cind un timplar priceput, mesterind o etajera, admira suprafetcle geluite si pirtile ei bine ajustate, putem fi siguri ci el munceste cu sirguinfi nu numai pentra rem ci si din daruire pen Un profesor care expune clar ci si din pasiune ja de a o face cunoscutd; poate gi genta si cultura omului in genere. O \ge cu singe rece o sumedenie de birbati verificabile prin expe- * jia intelectual’, De aceea, realizind cit de \' / prin creatia Sobor RAUL $1 BINELE 81 si care probeazi in frumoasi a borurilor armonizate perfect cu coafura si ovalul fetei, o cumpaii si o poartii nu numai in vederea atingerii scopu- dezaproba are motive si nu grea este biruinga asupra tun egoism pur; in comp inte exist’ un dram de interes fay’ de valorile obiective, luate in sine. In vederea auto- oameni este necesar ca in fiecare ur de caracter gi s-o ajutim si se caz si descoperim aceas dezvolte. Kant spune cai educafia in spi nu trebuie jus Despre caracterul moral po: fapte se poate, vorbi numai in misura in care existd in ea ingredientul interesate pentra valori obiective. ‘Treceam, impreun en fiul meu de cinci Ancet, noi ar fi trebuit s4 cleftim?" Am pierdut din vedere faptul & trebuia si-i atrag atentia asupra uritenici obiek $i baiatul a interpretat povata mea ca pe o distinctie conventional ce ne separa de alte fiinge, un soi de aristocratism de suprafay ‘La capatul demersului pri normativa re de min plenitudinea abso! dintotdeauna continu- , de aceea, si devin’ 4n[nUIO foyeIOUN 9p soun eazoytzep9 ef oINgHIUOD YOMNUL “nEfeIOp UY EU aTeZITeUR dingon oreo ‘InjnWo [e FeIOU MpmUaULEOdWIOD eye LuRINB Lard 9p tqioa aisg “ilesnutnay 18 igiuwop “to}o[qou warooad “]y]e nbs Jo} un-nut ‘guivod iesidse couswose pisopiueu argo roiuny vista “Tdosd [ndns0 18 msopoy no xsnryay so10 ap Usdyy BA2> volo 8 ap vjurpuay IS 19 “azvaiosuodoINe 9p o1UDID JOHIOASU SfOHAEE Uy ren 8 ap eitpuas reunu nu yisayiueUt os ‘oueUUNoAd Yo}UD)S1x9 Teupvo up sviyo ‘tungen iafoazep ape ardan afaund aq ‘injosqe Inpeop! e] torjexrdse ejursasuos 9789 Riu doLIO ango op TeP IY “nipatu ¥ yusoqoou varisgdoq ep jmipour e| mdepe lojduuis @ — ‘jurpusy aeH19]99 [noo] 2zapoo ys 15 ozauBeIs gS adeour injmpout soya run tuisedap & yperpiowtid ejurpusr onus reumu Teyd-wwtsd uy arede pluaisixo najuad raydny jnidioutid “sepese ‘nou nrpour mun vou1Z20N0 UL IS Jo] BaurBagl Uy “eIMsose Lofauny wanISRdap UE 1 “Tep nipou un vf vareidepe ut nu gprzar “xafayog xepy ounds *,,trio10 » preipsowtid ejurpuay,* “lou reo op vazwingo uy 1S a1eoqwos9 are =30JSUe 9p 9]99 UF 19 ‘areArOSUODOINe ap 2]>198 UY Ve NU EUSP ~IO}UL BIsuoD va vodae ep tzUydap atioessHs O aluny aun FoIU ZIaJO nu yorSojoig viva ‘rojuoisixe v vinjosqe eaumpmruayd op pusdy cnozautung Inf erigaRduuy UIp yIEsIEARSOP 18 yougen eieta oads vaseljgur uy gidean o vo sop Banoaigo 8 aTaNIa 18 ayy atiroyruios o am yorRojorg giela znsvou eBeanu 98 souojea ferized seop eleta yiseaoe us 9189 99 B390 “1Sn}0% :99 ~!Boporqrsdns so[Liojea v oxwziqeas ep a1ertfepoUt o aiminsuos a1eo ‘uy wanseui Uy oumuE IS jer}sed ROP YINJosqe 2yS9 vo “zpeLsOTeUIOY sd ynseou vlera aisoarsd 145 “9[es apatoodse ayv01 qns eseos0[vA dnjosge a1s9 nezouuung ny erieredayy ump yorRojoiqesdns vier, Tenzn nzjsou infequmy up sieinuuniduss arurano urd prewtidya ry qod rer nu youy een -sueay 18 preumiqns ine-nur ysuy 2189 pannoodsar ettejad ‘soptndios Jomnyny szopunnydestus eusioy qns HeItanoe s0\seov Je Boyeue un 9 UL FISIxO Eo KéMI01 stiNds o1vod as ‘apenxes optHojor Nes erLNNU umnoaid ouny gisixo nu atigigduyy giseooe uy ~s0] varepusyaide ‘urasp joud op rut ype no ‘anrur reur 9189 a] ey S008 ne aaa duLOS -aod op [nsguinu 119 no ‘garnoduip £10] vosoFnNstp 15 wom rgd FUIE[oa AU onSnsuE sosg9 v LNUNG 401998 UI{Iede 29 o1npos -qe 2[20[va reulnu RZeEZITeas 98 19 [NApED UJ WagIp [M01 no 49) obo un ore nezoutng] my etfeRduUT WIp Roroporqeadns whet, ‘s1o39 nuusiats -Ri9xo 9p seBe] [lantostpur plelA ep mjndn oquar9U! juLs 29130]01q syasaooad yo 1918 op 1e[o wipNzoyY “s#BOJOIG suas Ur Miata nsutdNd dimpsuos o[9 nawad eidny 18 vorezi[Nn Bel ‘oaneyer UIs — Efe -xos ofoene ‘otleassosd ‘atiyninu ap o1e@a] — ua 1sooe op apunung, ‘sqoy, "Riud|stxo nuyued widny vy azarSeu Ep 20 Bae0 “nung a1s998 op award ay ps tod atey oye Yous vse “a}unly op dnad nes wiuny ‘ameIno ap osnnsip eH eq ‘aVeUMSUOD WUYS 1S LrEdUU 98 o1¥D EUG wISIXo nu Tory “2vapunupdawsuy op attejas o-nuE RL as 2I> “ypeLEI99 ‘9p nun gredos os nu oyemnBysuen ojrndioo :3s10o tynwstats “njoxe qeorep ‘gooudisas a1aupdsar ap jnuoutougy yIstxo nu yO nn ~uad ‘zjptia;pu menjexodios wasixo nu injuuiog eileredwyy uy gO ooon uid opeyioreuioyrsd foluoystxo wi9gs UIP Hota 2[e HeNTEpoUE ‘sIpj9|99 ap punyosd arsoqosoap os nozouuncy In] ereEduN] UIP B> -orgiqeidns wieta Coreztqeuy tignanse je wansuosssd utjnd jo9 es yuonsuoo jnuoiereo EUMdNa ,, eHiuRy-ouls-najuod" ersordyg) “jedueisqns injmquoge je periury-ours-nnuod Sezyeuny ntustAnse aisa vivian iioIgULIN [njoj Uy TULFOP aywod 98 — yaroforqeadns BUIAIP EoD AIsnIour “yrerouE|d “pleID0s “yo!FoJorq “worTojo1qaud — ota oppiznfepour oreo} aputzdno ze asvo esoUae midooue> ‘porBoporquidns eieta ap tqion arse nazauuing iy eienduyy puratid eimpleauy uy 0 :eIF0j01q wz PISSOT'O'N zaCapitolul IV Prevestitorii moralei in natura preumand {In concepjia lui VI. Soloviov, evolutia naturii rezida in erearea stadiilor premergitoare si a condifiilor integritatii lumii, Stadiile sint asimilate celor cinci regnuri: mineral, vegetal, animal, univer- sul orului si Imparézia lui Dumnezeu. Ele ,,reprezint& o linie ascen- denta bine determinati si caracteristic& in care se inscrie exigenta din punctul de vedere al sensului moral ce se realizeaza in proce- sul material al dumnezeirii'". Fiecare regn se specific prin anu- mite tristiuri: ,Pietele si metalele se disting de orice altceva prin suficienta lor excesiva si prin conservatism... incremenite in vistirile lor, plantele se fntorc instinctiv spre lumin&, caldura si umiditate. Animalele cauta, prin intermediul senzatiilor si miscd- rilor lor nestingherite, si satisfac din plin nevoile simturilor: sa- fictatea, satisfactia sexuald si bucuria de a tri jocurile gi cintecele ); «+. umanitatea in starea ei naturald aspirin mod constient i cu ajutorul stiin{etor, artelor si instituyillor sociale Ta imbundtiirea viefii sale, reuseste s-o perfectioneze in diferite privinte si, in fine, se ridief pind la ideea perfectionirii neconditionate. Umanitatea considerata in latura ei spiritual sau ca 0 creatie a lui Dumnezeu nu doar inyelege cu mintea, dar si primeste cu inima si fapta aceasta dcsivirgire neconditionati ca pe un principiu real a ceea ce trebuie a fie in toate si se striduieste si! realizeze pind Ia capiit, adic’ s8-1 ‘transpun’ in vers"; ,.. fiecare tip nou repre- Zintd 0 noua conditie necesara pentru atingerea scopului suprem si final — aparitia real in lume a ordinii morale desivirsite, a Impi- aie lui Dumnezeu sau « libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu ». VI Soloviow, indreptarirea bine! 2 Ibidem, p. 229. i, Human tas, 1994, p, 228. (N.2) “ee PREVESTITORD MORALEI IN NATURA PREUMANA 85 Pentru ca o fiingi si fie capabil& de realizarea scopului stu suprem sau de dezvaluirea propriei sale semnificati si existe, sd fie vie, constientd, rationala § virsita". Fiecare regn anterior serveste drept ,materie™ pentru regnul care fi urmeaz: el produce instrument si organe cu ajutoral cHrora activitiile regnului mai evoluat devin mai consistente gi mai valoroase. Astfel, substanta anorganica constituie baza functi- ilor vegetale, plantele — baza functiilor animale, animalele — baza activit®tii rationale. Intrucit tipurile inferioare de existent nu se pierd ci se unificd intra activitatea mai elevat, ,,procesul universal se infjigeaz nu rnumai fn dimensiunea dezvoltitii si perfectionari, dar gi ca un pro- ces de concentrare a universului. Plantele inglobcaz’, sub raport fiziologic, mediul inconjuritor...; animalele... inglobeaz’ pe plan psihic (in constiina lor) un cere mai larg de fenomene care intra ‘in raport cu ele prin senzajii; omul, in plus, cuprinde cu ragiunea sfere de existent mai indepirtate si neinregistrabile direct de sen- zatiile lui; ... el poate si cuprind totul intr-o singur notiune sau s& infeleag’ sensul universului; in fine, Dumnezeu-omul sau Lo- gosul este capabil nu numai de gindire abstract, dar si de realizare practic’ a sensului universului sau a ordinii morale desAvirsite, imbratisind si corelind totul prin puterea personal si vie a inbirii™. Intregul proces al evolutiei normale se desfigoara in cele din urma sub conducerea puterii Supramundane, Naturalistul care nu vede in lume decit un joc al fortelor mecanice consider’ ci fiecare tip de existent natural apiirut mai tirziu este in intregime pro- dusul tipurilor anterioare. Filozoful care recunoaste caracterul rafional al evolutiei si o apreciazi ca pe o intrupare crescind a valorilor si semnificatiilor nu poate accepta idea conditiondiii ei totale si exclusive de ciitre factorii mecanici, inferiori sub raport valoric. O data intelese notiunea de valoare gi scara ierarhici de valori, nu se poate nega cA ideea valorilor inferioare implic’, prin insusi sensul ci, ideea valorilor super ea trebuie mai intii in fine, deja desa- » Ibidem, p. 236. “Ibidemn, pp. 236-237,con 329 “gL “ *pO6) YapUNSUEGTT 21CT 7H PAE» oo] wane [oune 3129 4 18188 BS nes ‘oMROTEZOS ap syesato|Sevadns 2 (iexouad ou varaonposdos nnued {yzeaypo1odunt 98 ore[dusoxe ap ouvoyus i$ uwsed ap nisads op 1992 ates vues) -oregaide ap maumnjuss tin RowoAosd OF 1m spun “qyoapwnad jndwun uy sojlanoey elers asosgo Bs "zptid op ~~ aut -tun od esouatted oSoupay 181 o2e9 NoseU-vouyseg’ serie 10 voswUL no pleuUtUE eferA asaaLid BS 1Bp 1SOJ OY BS WIpoUE aMw9 BADD puUtZaid 9p \dsya Riv aise yorgtoadsiaqut ze1yo 18 fou Je winJOa wa[LOp [e, ap [20 Uf owas ‘eatnodury so nnuied mdny nu yo erzno infe B Upodory “A Je100R rourorergo qnferisd no ymjoouod woHIOsgns nu Bs waINd NU lun 89 [9 waseyjonzap |S eINeU WIEpIoge EoXp “Kepesy | (gurpou eysozorty ur aibat tO] -edos aveny ‘sofoqn}99 21 i 98 tOOHEA NU 1S PISHUDOSEUIOL “yfeAaTPoU! na BBIe] op 9489 woopy “TT “dv9 ‘piuassIx9 19 “too uf "to1yozo|1y [napeo uy yupurdszs B1el ise yinjosge aieoyea 9p nidioud vo nozouuing oxgo Humny urlestdse puratid vey, se NOZOMU] L] 9p a1S9 ENOU vrioap ul HIsaouo9 aay v 18 feINTEL MUIstOTD v 109 PRA 98 SuepN]29 HUOTOD Nes HpIa!D0s Uy osoun as 18 BOK 40] pieta B] glunuias axeo a1e[nfesouWL afaltmy a1e0, “1ojereoz0}01d spur JOYNUL FELL 9TE >} suo as waIsaor pts ware}90190 UJ TeIYD ,,gIeIOW! ap INfAUaUED) vasezt[IIN BUN}IOdO Biopisuoo — pistozo]1y osequatZo ap ynustqemIeU — fox799eH] "aneyqperous op uawa(o oun B o[eUNUE BL HiUApSIXe ZRaNSUOULAp areD step ‘so|feuOd 18 0] vadnse sous “W “UL Inf ¥ apiqeoreuros tol}easesqo 2]o1e peearto s9suedg * ,opeustue vj yrexous whut waneqosdezop 2 pap enads afiny 18 31 eigy ‘area outs up “aresydan aso aumeoy op aivour 18 9nsozo4 gaNBIse 1S-nu ote] UIP ose HILL “OAaA 0 ‘SIOAU 1g “BILOADA doLIO azouor|oR Bs 9INgaN LD wse “OP -o10 ‘yzvouorioe purer nhuod euemy gunpe 181 129 BiLLOADA © °9]21 s aunq dap arejsoude ainqan ‘aapeunue asa8izags af axe od 129 nsiuad a1soBesp ap areztdsut 9j99 18 xo 2331080 ajardea* id sonposd oyeod oj nu “poido| ovjesoge o-1 18 opournoy ‘orziseiowr oz9pan ap 19und ICT } no 1Seaade 0159 Ne foluaso BOUIpIG “pun UIp eLOIS20e aye osnpoid «24S 99 yo salou nu amwOHIaJUT JOJ29 eULIN UE orNIRAzop 9s NES sede | yluos1x9 ap amoyiodns tuo opoutiog po mde um £ goun w op Hanteu 10) na0je &] Rdtonuedoo 1 v 18 nazoutunq -siGoa ye us Hop ‘wisove wopuodse Suds UL HAMBU JOTLIOTeA Pa.uDZD2U ‘fay WY “IN{ULKOC wrlgigduyy 18 nazouumng :injosqe arworgzupdnaore wopea voopt 48 YNVINSYd VUALWN NJ IETVYOW WYOLLLSAAATHE aaseerer oa88 N.0, LOSSKI Ja scar curat american§, in lungul viii Ussuri; sau migratia masivi de c&prioare Ia care am fost martor in preajma Amurului si in tim- de asemienea animale inteligente pirdseau critoriu imens peste care se asezase un strat gros de Zipada gi se adunau in turme numeroase pentru a traversa Amurul in strimtoarea Micului Hangan — in toate aceste scene din viafa ani malelor, care s-au derulat in fafa ochilor mei, am constatat g intra- jutorare dusii atit de departe incit te ficea sii te gindesti, far si ale. Rasturnat pe spate, crabul in a-gi reveni in pozitia normal si atunci vin in ajutor alti crabi, care depun eforturi considerabile pentru a-l scoate din incurcitura. Puii pardsifi sint hriniti adesea de pasi- speci. Kropotkin povesteste despre un cli acestea sint indeobste cunos- asistat la un asemenea fenomen t este si spectacolul mici care se aduna in stol si ataca pistrile de prada, cum ar fi uliul sau vultural. Este si mai interesant si urmi- rim cum rindunica, de pild, cu zboral ei rapid gi in: pasiire de prada, ciupind-o din zbor. Fa de rozitoare (hirciogii, cast oferit de pasar piirsesc pe congenerul ranit pina cind nu se ca este ou neputinfa s&-i redea viata. Prietenia ntre animal gi om este adesea atit de puternic’ incit animalul se prapiideste de amiriciune si dor dup prietenul mort. tea animalului fati de sufer wea pe care mi-a povestit-o pictorul . P. a lovit cu piciorul, din greseala, nsrajutorarea ca PREVESTITORI MORALE! IN NATURA PREUMANA 89 un cfine care, scheunind disperat, s-a retras in stufaris. Pictorul a © voce suferinda; acesta a iesit imediat si s-a apropiat de el. De- spre un caz formidabil de comportare altruista a doi ciini lam auzit povestind pe profesorul de zoologie A. I. Petrunchevici. Cu cinci- zeci de ani in urmi el igi petrecea 1a mosia tat&lui su din judequl Tver. Intr-o ele de curte s- apropiat precipitat de fiecare membru al familiei Petrunchevici si a inceput sii traga de haine invitindu-i parc si-1 urmeze. Ciinele i-a condus tn pidure, unde in zipada stitea culcat un alt cfine, care acoperea cu labele un copil nou-nascut. S-a aflat i c& intr-un sat invecinat 0 franc nemiritatd nscuse coj abandonase in piidure. Era ata. decit lupta pentru existent Vorbind despre disparitia nutelor, Rezistenta lor este intr-adeviir remarcabila: la nevoie, se pot hrani cu mesteactinul polar, suport’ frigul si foamea. In schimb, izate nu rezisti comparatiei dura foamea $i frijo[Hinoof ‘soj2[eurTte oftansuEp “409 uF nes OJOS ‘sOTLIRSRM [NDAIUL ‘2010]0124 1oAou JoUN HasooRASHeS Woap RU Yeu Hora wIUOULIE jaud ys ‘areonisopouu warenyenzuss ouruiop areuisey RBUIAUL Es ares Ul ‘areUTULIoI9pomne. 9p aiiqedes ajuny soun & iifesouod s0yu fer [Bun] v-ap eFioa] -98 ulad “apaope-snul ‘sanposd as pjigou pses voustase O ,,"1uesnd AoysaoR auswes Ys em9 HroUMO JuInd void asasRB as — atu eBvonuy ul! faye op 29 — vismy ut yo deo ud nga v-1ur vosTe edo uy “s0xdi004 os-npunfesnout ounds e neared — « s08n I-nu Roep Jenyp ‘vse F-nu ‘oBunfe wo, » “yyquonnsopur giueanaits v eaonpe 20 'ea90 ‘avd “fouies eaao wr YNpZPA ul yeund Zopep ysa98 UL ‘aweOIEU ~nsgs owdLNS oysoov Uy 18 “JO| EznETEO No pULD UE PUD UIP neDTH ~nufoa 1140909 “2[ILag4 JOTEtLNIN 18 yuDItOSIN purDidso¢y “BULIO} 9p ue pluton o 18 RreARoRLsUY Op ‘RSUDTU ap Ie wWIeIA O NIA 22970) ap arengdop 18 oumr{peu rousuiose o Ey 1Z9A Bs foe UN wag “eENOINL un eaonpord anf wip jnioz your pide op ine 1S wIujAE NeEQUTEUL “wworpts jmdard no “esupuy auiq apoqey 18 {m4g np “WuBINdsod 16 rex 1due up pugp ‘tySuntn op yuLIO§ uf neingz (aeuiNU E| 990za3ds ~198) aseourny 1S yeu opLIEsRA “ayTEULOsey 18 1UOtTOVUT LUEsed —so[H0909 fe myns99 jmypeU UL [n10qz ood oLI9S9p [9 LIS" vainsonod uy ‘ofeuntue soun [e aia[qou are ap [rsD}ouiv9 9UIq voisouns asquoyzin, ‘ganyeu op insoSyspus wuorsed sorgurA, "puowineid einreu ur 18 arSasgson os Hopes oysooe ayeoy ango erieaidsy “919 mouny rargoiio e pre|duI9xo varuyjdopuy ‘iases ofouuasuy eLivod a9 101 ap 18 ayetuap eisdord ap ‘arewaqy| 1S plums op ‘sours op wastqnt 18 19 ‘Ta ajULYy 211 9199 no jeu — orenaneofuntuos ‘omeduus ‘orua} oud ‘orsofesp— wisinanpe 9p ouztoy o1unue rewinu nu sundnsaxd ‘ainosqe wuntjoojsod inpeopr op aratdosde vo yyeuLioU etinfonsy “even “Hresous8 ays9 varezomnfenuy aavo uy mipau un-nuL rewnu Bpgisod 2180 yieIA op ameouiadns sojouL10} eaxey[oAzap wo Tore op 1019 2S212y yluaisixa nquod edn] wt orefesue ror8iouo variqy|s no 1e]2109 vanvapiowy advosde putts 40] tuyzi{ear oxsoo9u JojOLs0y [nLIM weno ‘oo1Sojo1qeidns ‘exouedns uojea yzvadigonauy ‘ore yonstM eitpaia ‘oonovsd tandoos op gurens ‘preuljes efensoojoquy woqeAA ~oe “eppid 9p “eo Lusnsuy aiseoe Up OTN “RUPULGop vores no reporoiu osoumpjnuu as nu 18 tora truppmyuo|d wasoxtox9 vy padse 9129 aoiunyy op ayvauo “evi ap rou tundn ea sede qsISnsut ojlou 16 YNVWNERd WINLYN NI IETVUOW INOLLLSAAAHA (LA “deo “pousnu 28 ppons22jana ‘ppgisuas yiinsuy eat wartes 1Z9 ‘sns ye ap so[tsiesopisuos wreye UL) “wH}sns 0 ovo od aystuOTIN{OAs JHA ULOsUOD “niquIsUE UL MidIA wareatyisioaip 16 voseOpudyds Ippise asazods tysnsuy avetsea reus afao no — 21B0jo1q a1apan ap yound wip aqeps 18 s9TuaINd eatnodosp — s0yore[dWiexa vozearos -uoo vj aanp mutp #92 Ko {mdey UY eISUOD RiUDIsIXE NAUOd Ldn] NO odes ur rmioinfentu: vareniopiadns req “sowgiEIs outs op imugde ‘nv are Jo[Liiénsuy varaytuisurea 1$ voseaiasu09 Bf Awop amngENuOD 2 yu1Snsuy fou yzwoaro nu woxRIOIN/eNUL LOIN] “eZtepl|osuoD 93 uSUEN 5 aNSNsUI| EMOU “giUIS9suOD UI :aWasdy 9] WIOMyD H1z1A “1pur Woop ouinjataesdns op asues aynue UL Ne “TLEALaSUODO INE 108 aynosoungau BNO op oznv9 XUN woUNT}oL ans EpUIGoP “auiSnsuy ynou o ppasod aueo {171a1pur go voooe ULud ouunU 18 “]991 ~{pU! pour ut sop atinfoae ¥] MquNUOD ayeod we :inyuusiNEaI0 aI sSnsuy rou yzvoor9 nu giuaysixo nnuad edn] ‘oné os wino yng ‘SUIS UJ B>FOpIOUS ju pSeap 1S pjnosnuruy Bury uyseooe utd 12 niota visordxe aise iuigidgye (nduin ut yoresout o oreo ad wassoyid :yzeodyfe oreo toyota} z0jojauew widnse vise Sune 28 1 ps oingan Tezifesoue8 Inpnuisto#e woopr ourisns a1vo inp -njozopty “Rlenpiarpur eieta nnuad an une nu Jo]>foUNeUL oftinoays ‘oferaytureut o1vor wT “Eanoadso1 wIuojO9 yuo Joye vastupsy nsjuad yeidepe ois greporoy mp ‘aeuosiod sof tata Jovfoaau oued uy apundsy! ansa8tp yermde Joxgo je Y2tarpur ystxe 191 18 ronuny ap dHEIOI00s UY “2STORa JOoAdU L AIsn{SxXo volooujsties B] 18 oxeazosuooomne ef aonpar a8 nu 40] tHlotA jndoos PO Riese opeunUE sorntU njndio9 e RorALOWUE winonNNS ISeSUT + ,osaqutued nord Sanuy ad goseapuydses as ys ‘apes oyH130ds -qns {8 opoods e1voy unsd ‘ouowfeas opun ea ‘o1U2IS!x0 Lofo1ep uatnod “18 omesoynfeanuy op otieyor o gonovad sep “wysnqor void arimnsuos o aze nu“ ‘ejer uindoad “pjiqeioos arsed o ‘oud wre ap oq *,wiadsoid Eze1oose as aivo rwNOs ap Hoadsqns aye 99 dun uy ‘arizsedsrp op ojeo od yrs r8m0} 18 ountso1se nnuad gfeapr od <-Roide’srimmnsuoo o no oyensazuy 1uIS tuMtO$ op tLoadsqns ojun E> |, pounds aoisonag “Wy °N ‘15nt s0[{Bojo0z jnsasBu0 wy -g01USed af09 9p 19 ‘osmorypyad opsioads ap nu 119009 180) eB osorupurRd [Ngo] “o1ouad uy Rpenioo[a qu! vlelA ‘oTeINUINS® 1ojuatiedxe eoreZIHIA 18 vomezipesouad yzesynuns ‘Jo[tfEnAnoe & LpoYIsioAIp Low IU Youn 18 Hounw ¥ funIZIAIp oung rer foun D[!ThIpUOD BANgise “IZIA “EPUY NH}e|O]90 opZoInd no eostUN Usd ‘oreo pratpuL inago—Ky [Lond INSSOT‘O'N, 0692 NO, LOSSKI rmusetea formelor lor corporale, atractia pentru podoabe ce-si infru- festari nu pot fi infelese doar prin prisma nevoilor biologice. In Cartea Jui Iov, Dumnezeu vorbeste de frumusetea strutul curajul calului care ,,bate plmintul cu copita gi mindru de puterea lui pomneste spre taberele fnarmate’ ov, 39). ‘cu autoconser- Este vorba de cate varea. Pe urmele lui Francise din Assi tura vede in intreaga natura darurile Sfintului Duh. ,,Aproape toate creaturile", spune el ,, posed le. Leul — curajul, miclul — blindejea, stinca — duritatea, sarpele — infelepciun 4 mea am colindat cu pirintele Anfim intrea- stringind oboluri pentru ministire, ald’, 0 noapte d ‘curgea in matca-i largi,, ficind si adie spre firm o suflare raico- roasi; pestisorii se zbiiteau cind si cind in api, pAsirelele amuti- seri, intreaga fire, molcon inchina cucemic lui Dumnezeu, Numai eu si cu baiatul acela privegheam, stind fmpreuna de vorbi despre frumusejea lum Fiecare firicel dé * F, M. Dostoievski, Frarii Karamazov, EPLU, Bucuresti, 1965, p. 401 elie si. ~~ de, PREVESTITORI MORALEI IN NATURA PREUMANA 93 i Lermontov cu +» Useafi si fim, az, Pustia-n zadar am umt De vint clitinati, pot Privirea cuiva mingtind niciodat’ ?? ie cA in natur& nici o fiinfa nu este inchisd in sine, c& nere celor dowd porunci: a-fi implini propria menire si a-L asculta pe Dumnezeu. ‘Constatind aservirea unor niveluri ale naturii fat de altele gi o Jargi rispindire a unor valori — cum ar fi framosul — care se intil- nesc pind si la fiinte dintre cele mai pr putem, desigur, considera 4 in toate cazurile asemenea insusiri sint efectul activi- in cazul muschiul se subordoneaza orga- itregul regn animal face parte dintr-o totali- tate organicd mai complexi a planetei noastre, care este $i ea 0 avunor fiinje de impactul unui agent de demni je. Un caz remarcal ectelor face obiectul unei reflectii speciale din partea filozofu- fepaturii unei insecte plantele formeazt E. Becher. gale in care se dezvoltit de minune larvele fara sao! ind un folos propriu, ba chiar °M. 1. Lermontov, Poezii, Editura Univers, 1977, p. 66. (V. 1)‘bw9} InINSuOD BA RIUEUOduH pUFD{qoud yIseooy “oIE{NZU ~sod soun ofe swigo 18 osujo ‘aysea ‘auvodod sopomoptp ope apriow soj.mpor paynanjdiypmu yoyAxa a8 ey “OUa}Ip Mo oynut ru ‘ad 90] are vareyfonzap ‘uo Yj aR WuNo “gIUEUTaLd ayeyIYENpLA “Ipur o no thueTe ey sope teu “toads 180i ‘19 sepuNUOD [NIwIs — rouNQTe & “valopugg — mynyorn B “Infeno aso injngy & yourtoads Ramm, “a[ayered muy od RzeaqUTeUE “oMLTO;IP go od wieosessap os RreULIOU erinjona 1S yo sepede apaduity = “A0] 1orinjoas vormso}s008 nued 18 axeyoxzop BUTT Ur TELE JOjaHUH fojuauiadxe wauifeZoquug nuiad ses900u 9189 99 ba90 “UM|NUNTS 9801 -madujuy 9 arezedes arsadse iny ajasiaatp sep ‘sunye ais nu [A|RDp! aqeuoU forinjoad v EdeI9 o ForU uF ‘Tansy “ouNtoaysad op InjnjE -Sp1 je somoune [nZonUt up danoa!go LopeA a1UDpTP nnuod “wIEULS -2y efoapiposd op artoury ur ‘ezeaido Huaie rinaytp ‘ovenpratpur Jo] HHTUALH foap 18 eALNeULIOU 40 apr Matsiod “ywepoIoy, “2Ano91q40 S]YOPBA op wley YUNLIOD aIsoBe1p op onIznELEO yerLAEd ‘oysI0Fo Tetized ‘ounwioo Jojtindoos taupe voropos up Higuatoe sopnad oid vozeuopiooo najuad ‘ewionuy sopiiejar |mxaiu0D Ul 3es999U 3389 Jo je OuIs op vaniqni ef eosope pusjunuas ‘riuade Hpefsso No wasTM ‘uid warajnd rapuu 18-8 op 18 ejeEA woy!a[diuod 18-e op mjmuode ape gorecuy aru teu gap eige EpEq’sOd a1s9 jnuUsiUZ00%2 exdnse urjdop eHoyIA ‘nozouung In| forigmeduyy v yoseaotuIoqos exiRaI9 | ayjfoads pour ut oinqusiuos ps ‘ostuow vlidosd yoseourfduiy 1S-ps e919 9p yanjosqe wayomnd jase pupiodnoar ‘Is psvoruoMLTE Byfofox0o UL LoTeA op WaysIs [nBanuT Yoseouno Ys IS ozaZ -uopsuoo ps “nozoutuing no 18 tauny afaiuty o7eo1 no auTUNUIOD ‘uy auvur ys ‘wo ef alunuo! ys ‘outs ap IENqnI [njeogd op vues vop 18-ps olngann 10 “HiStraysap ysus RUIASP BS UD “TolUDISIXO ae azeoLs -ogut ojoidon op Ynowsnes urind eur o1y ps 18 Hurajoaysod awn ‘auds juonsuoouy pour ur 1Sene oly BS fo Ho o9vy 99 e290 ‘MOWWZUNd -sa109 ajiioyea o1e01 no uepunuresdng jnidiourd 1S oun] eSeonuy Jo] MUaNsuosgAs ut yyswod vo adaup wf “plUINS 18 yluMEXuoD ap Hisdy{ Te10} juYs 18 o}ea19 op RUMTUTLA hI0} o Epasod ‘ypeyEl20 op [nun Hie] -024 “yjuode 2oqueBOUE MEH a[e aMeOLIDyUT jayden ad yo BUNEAS ‘ungp eu ys justorgns 2 sadoad rmsgoe eouryies oBafaluy ANUDA + HO|A a|fou na duezuelprunEs uid jmuauTEodui0s sunozed ad S-npuyoy{dwioo ‘eimsooe ye IueLyIUBIsut yoodse un awop ogormadysUL juOULE F-npulqumuad “I$ sen [neapt EzeaUDLUTeLy “LO[eA op $6 YNVINNRd VUNLVN NI IETVAOW IRIOLILSAATIA Inquresu vy perluarayaud ezeoyodes 98 yiUNy o1e9014 gO FODDE UL isto preuoU erinjone 18 swiyp S10] Ramzzi[EDI Koja ards ejumnzeLt ulatid oweysuojur op mnjnpesd v ereidan asatfeso o uo roIt 18 awezil -PB10 somuoune sojts0qeA HigwqeIo} v ofjejdusayuoo yjduuys 0 e> eu oid 95 nu — nazauuing in] 1aperdwy jnzerd wy guid ons9]9 ‘9p — Hintealo & Euapusose wamOs}WL YOIpE “EEULION eFIN[OAT “aaviutty 2p aro1ou0o piguun e yaeidan eareyonzop 18 eimpe » prenpratput viuorsixe op Fivy vO. ony ‘exirmnur griqeztteas outaop viaixo wzeq od aupiuly ap pioD.asqo 40] vaypjun ase Yyuose aur panteBol ySUINS pseae gLIq'sod {200} 20 995 sO} tnyndioo ojouEBI0 UIAEP pulo sez Joffe ‘atelloazap 2p yaqeuy rear gidean o ad gzeams os o8e9 yhUOTe No Jo} HUM | ~uowiour ut pieoviodns vier ur areorayul sofaiuty auuNUE TISHIUL & prejnonsed voqeo od yzvoztquas os ammouiadns sof}iojea waxturjdust aids yreroyoooe eaxesuNEUy “oansoIgo 10]140[8A v atwsoxoIUIZ=p Ist “yan muSuOw 1S 19 ‘ouIS op warTgny yewWnU TU YUL eIOKED ehLDUOd too uy axojduioo ajumnzzu ap sreuoNipuoD ius Jofaiury 103MM ojardey ‘tone mnynuoysts HrgIOqR|> wresoo9u “yzeQ ep ¥z01 TORISe uuIuod ojarte ango op alunyy JOuN ¥ onAt9s 9p O[LaNzZe a1e0 “To ‘2p oteztvar a[tope x] einseLH areoareo o-nUL yrape 1S ayalUINZEU “owed ur zeogur ‘ososuyduu 1 amo uy eansyur uy undns 9s 118 my soypindoss asanras ‘wordns tnymusfe [nursjuesi0 wip oped sey BU “Ubu yUOUTOUE nes oLPfoIpe: OHS seIL,5 "RUFOUOWNE ANEIOE TS BIOQHL lung o o1so yeriueisqns 1uose nyjdusis reuy Joo 1$ yo midey ve1En SUE ingen ny "pnseou eauerd od ap nota oye aisea uowop putsdno 98eo uowiodns soiuoSe viuongur ulsd yiwotjdxo 108n yeu [99 15 2qnod oqueyd 18 ajeuurue op toads ojduus reur Joj29 wotesnuunes (uayosiaas uojjonpiaapuriogn sowie asamodky >1p pun uaqprSuszunifg 12p ay81sspucpoouz 2y29)suarppued aq) jeaBan 1% jeusjue a]LmNuFa1 yorjiun ozo gpenpratpureadns yorusd pint ep Wap! eazerdaooe us yasuco atieordxo ap 2[eo winBuis Joysog nauog “Inynuus!foneU| «8 v90 Gt tone NESTLED earoodsiad UJ 1o1U Byeo4,dwo 1y od nu 2}o1[e ango op oiuny soun e espe aitasos op omowuuin LEISOy UBL BauOWOsy “Torumefd emnyeu op oriouny ul [mye ws Joy UN-sTUT apiyosep 2s eed “yprestso Uy aULIOSURN as BS BZeOULIN ware O10 ‘uy myuowsour uy “yuesY idoxp arkansas 9] 90 JUaynons nso} uN PIIOA ~Zop 28 vlogs MOLIOIUE Ul “1o[eH Te INp JRuoUINBa: op sopHOIRUNEP vatnoduy owigde quys 2foary] tode reur 1$ o[gno :1$-npurunep DISSO1'0'N +6 }96 N.O. LossKt Situatia se complici si mai mult prin aceea ci evolutia se desfiigoara pe calea cit libere a formelor de viata mai com- plexe gi pri ere. De aceea, pe ling" aiectorii ale evolutici care o deviazi sau duc la o fundit eforturi considerabile. Nu numai atit: evolufia, cum s-a mai spus,’ ; poate urma si o cale descendent’ care o indeparteaza de la impa~ ' iia lui Dumnezen. Nu este exclus ca evolutia sd ia forfna unci lupte constiente sau instinctive impotriva tui Dumnezeu si a valo- rilor Imparatiei Lui. Destinati si potenteze fortele si capaci ie poate fi numita ‘are fiintd un chip el —sint percepute ca exprima ura intunecat a vierii naturii fine, de pild’, comportarea cucului. Masculul si femela se remarc& printr-un apetit sexual exacerbat. Femela se dX citorva masculi la rind. Ea insisi nu cloceste, ouile depunind cuibul altor pisari. Toatd grija ei matema se reduce Ia vi Ja izgonirea din acesta a unor pui apart Puiul de cuc este atit de lacom incit piri s& procure hrana in cantitate suficient& pentru intreaga famil puiul de cuc tsi insuseste cea mai mare parte a hrane ncit puii stiipinilor slibesc si adesea mor de foame. Mai mult, puiul de cue se vird sub ei, fi ristoarna pe spate gi fi aruncd sonor; $i invers: ,imnul solar al amour, comportarea lor semanind oarecum cu cea a Cleopatrei dup’ imperechere, femela devoreazt masculul, daci acesta nu se gribeste si plece. Termitele au moravuri i mai odioase. Viata lor comunitari este extrem de complex si uimitor de rational PREVESTITORIL MORALEI IN NATURA PREUMANA 97 atare, nici o valoare. Asa, de pilda, atunci cind intr-o colonie se afld un numir prea mare de soldati, 0 parte din ei inceteaza si primeasca hrani si mor de foame. Daca ei se lupt cu dusmanii paitrunsi in colonie si exist pericolul infringerii, muncitor intrarile si fi condamna pe intrusi la gras gi imobild, isi depune neconteni venga de un ou pe secunda, iar muncito fard incetare. Atunci cind fecunditatea ei diminueaz3, muncitorii ‘nu o mai hranesc, ea moare, si trupul ei este devorat de congeneri, Exist o specie de termite in cadrul creia o parte din larve este nal a vietii, himicia, supunerea smeriti fat’ de intregul comunitar iau uneori forme dezgustitoare, dar nu mai putin dezgustator este modul de viata adoptat de fiinfele care, din hrana prin toatii suprafata corpului; nu are nici aparat respirator, nici aparat circulator si nici organe speciale de simy. in schimb, at din belgug cu organe sexuale deopotriva de femeliituioduroo ap sugn S01 auseoy 9129 tin vapuidna "idaip |-99 “Poo 190 “Yoe} BS wapEo ‘28 NU 99 Pa99 18 BapEo as ao E999 |IquINOSIpUT 18 apadut] Nea[!q. -2)8 a1e9 RieLA ap rNHas ap [euOsrad pos un astUDOIUL Sf SLL} digo ug vies asinpusro 11 NySU0IA" sDuDAY DUNY US LOrSTOL. “T 2p St9s9p TIqRaseUas Aisa ua Iso9e 9p o[LANPoD WIP [AU] “ayesout 1] afatunu Wy outs op easiégdap woop axtni -o1d areur feur o ap winong as 18 par}zod a1eofea o yeuOHtpUoIaU qesapisuos aiso apaydey 18 P ROOAAN 1S-nU aseo InjnpLAIpUT e pseor[o810 eoyeruezaans tory “IrigAoUtA iouidosd e preanow g1usuL -[eiour vororseouncal Up 19 ‘omAIse] UIP nu jLOAzT v vs ComIpMINE sop seiqo “[nfeamque poseaspigd 18-8 yLoAaU 1 a0 18 19S Jop:zeE “euizo tniosdstp wooaord ar ‘oznos 9199 1 18 Igo se-s “In videy op. ‘wUTShy Ie-S [nLOEsUDIO "SU RoEP {ySUDJO Op ZH UI [nJenp RzaZIU -oooid [eaotpau Injnuojeavo fe [oioU! [ApoD ‘Joey “aE ud in -ou1q eaummnsqns ut anoadsas ‘aanyzod ydaxp oape3ou Jiofea soun vosorooide Ul sero 18 aarzod Loyea soUN voIeBoU UL “LOLOTRA Inpoduex eaanososeu us mesuoS ofg “ofesised my opexEnIeHap 16) =jn2 ap mai uns “eae mes pM] O Bo9[SIp 98 “TeABoqU SorUOLUE “1o) -fun [nyeap! WIP puss ounry “eodod anuy a1uaoud op soyHiEfN sugutuiqns njooted eunvapioy yordun afetised Lnpoo op yeu -29an@ B[esOUL RO [mdey wWo1seounsax nu Bs 15M0) a1vod 28 NN eIMsoor eungp LAU ® ap “urind [29 ‘nes sodod ime tora ape oanrzod ojuumey miaud & op ror ep viuns Woo opnjoxo nu sodod jntidosd nqued yyisods versoSexp eura1A yao yamdna ey onp nu apojuasayip zea yoor uy 11M seq “RINYND ap diy iseinjooe urjrede ofa goep sero ‘areas 18 luntieu sopossaAIp [Ze9 Uy JED feu 18 PzeaINyUOD 9s oTe1OW opLINpoD anut BiUoIOJIC | “ajeigos uindnu® apanngp 9p piuorstsur 1Seo900 mo oin99 7uYS net ot -eum-[esoues oprimuta soy tone ‘ueumn sopLaind pe yeMUN Inns} -owswo PILOWP feysO}(p MieBrgo dun |sejooe ur 1S Japp wopeA uejd-uniid uy aund dns o1e991,q ‘Bosepad ‘201140 ‘orpout :a1sayo1d ap etfouny ut 1S — ‘aya 1o}ounuE “joard “r0ysnoU “[1qGou — ysEIO Op nes esto op viuouanede ap oriouny uj afeloads yur Lnpoo ap aul -1nu 0 1dey op EzEosOgeTa 141 ‘gUASox9 ETEIOW ap fe1uES mn[Npoo eauquyjdepuy feop! Wdaup puriruupe “x0, papues vy “HuasIPy “asvomnsta auejuautye ofpsiounsar‘Imeqy|99 “preuosiod raymarsdosd yf Rpei0s 66 “-aIVYON YOTRINGOD vaLvEITVANTE vorwjunuos 1y 2 wind d19896 in] opaiuodrx9 no afeyeuout ota thpoo ap a1soqasoap a8 a1v> “IofluoMU TeUNsop ‘oxopoy1o ¥ 201]0189 Hoqasiq npoo und presisny 1 a7eod [2 aD" Op BIEIONE O “Dej 0 ‘neo 129 ad pioadsos 15 ypney WE.sep ‘tmdysut af v ap esieByqo auinse 1-ps orSoInpenys o8 nu ‘9foHUNT 18-nputOsoUND “nes Jo] wiUdISIXa 9p eutreas vp 1S-nu mjdauis 18 and 19 “Iny waege uy UULEA axeo afLioyeA eeou nu poo vauauiose un ydnp 2onpuod as aie eUBOstag “oTeitfeL -orpjtun 1$ ouppnyopduzoour ur epizox eluatoyjap s03g9 v yjesoU ap 2[er}2ed optinpoo rune o}10d pundsaio> 11 eeuLLOU atinfoAs ap opt “(OE ‘r€ “Zhl “dal 4) “>19 wpe e| IMpEARAope v nIAdosd 09 ad vameings ‘yun ej ayeaoine ap giey wameuoprogns ‘njduioxs 9p “ty 3 wind tTqos0ap aInjeazep [NuOINe o119 WaIsTS InsBD—4y [nZOLEDHU uy 1§ ‘919 Huntseduioo “Inyasoumnuy “qHoInd epesow ap “Totual9Us ‘rauspuyur ‘injnfeino epeiowt ap a1Saquoa [{"PpeIOW 9p 10fLINpoD vorenresnyd vf [IqeNAsuE OnpuoD a1e> 1S mnjnuio auAJ9UL WS ‘zea “inynex 1 young v psPuoWTEAy vorarseound ‘1oq10TeA v ESNPaL enidaosod yoexo spiosop ¥ uueUNeH “N “es 79H Uy “Terised [aun upd seyqun mnyyeaps vouimnsqns ‘oinjosqe tunsioajsod jnZanvuy uy woudeyy un giurzaudos oped ux poo azoony “[esour poo 10] jnuiloxd ne 16r fe1o08 ndnuB soryo 1S garto4st yoods axpoa1y ‘sodod azeoty 18 fp “nyquresue wy wouuDuI0 reUNNU nu YOUL EITeU ap ILVe 2182 1 “dean svooe mjnuio jnze9 uy “iojaiuLy e axezifenpyaspu op [NpeIe ‘sreUI TEU 23S yye Nd ‘ereyOAzep ap widean eIeUE RUF 2182 119 1 “FrInpuos ap pos fo tnuidoad axe aiuny op otoads axe001) yo 99e5 a eSy “Teriuaayoud sae “1uoyea op mye nes de® un ydnp 19 “Teopt tun gdnp nu aroojftwio asazneigo as ajaiuny 10] [muatueyoduro> ug ooamoap ‘ojoyezed uty op owiinus o ad prvosejsap a8 pleut ~10U eyinjone und nozauuungy Inj PrRARdUIT ongo wouNIsHZOSY. saLLaTOsav TINnILOadaad “NTVEGI VT ad aYALVY AC ATANALL“ njpyypaow vazpjrun 18 appsout 10]14Npod vaIwryD.ANI Atmjondes\ 100 N,0. LOssKI facut. Aceste reguli stabileau in mod catcgoric c& datoriile de la jocul de ciirti trebuie plitite, fie gi unui misluitor, iar datoria de la~ croitor putea si mai astepte, cil minciuna nepermis’ fat& de bairbat este ingtiduité fay de femei, cX nu se cade si ingeli pe nimeni, afar de sot... c& poti sit insulfi, ins& nu trebuie sa ierti nici cea ‘mai mica jignire si aga mai departe. Regulile acestea puteau fi lip- site de logic’, rele, dar nu mai erau discutate gi, respectindu-le, ‘Vronski se simfea linistt si putea s&-si tin capul sus." in cazul codurilor denaturate trebuie fiicuti o deosebire intre denaturarea sferei si cea a continutului. Denaturarea sferei consti fn aceea cX indatoririle morale determin’ numai atitudinile fat’ de un anumit cerc de oameni: de pilda, fat de membrii propriei fa- miilii, ai propriului popor, far de propria religie; aceste indatoriri se suspendii in relafiile cu celelalte categorii de oameni. Astfel, in contextul nationalismului sovin exacerbat, dragostea pentru pro- priul popor se exprimi nu atit prin triirea sentimentelor pozitive fata de acesta, cit prin ura fat de alte etnii. fn Europa s-au inten- sificat asemenea stiri de spirit sub ochii nostri. Dezintegrarea Buropei in grupuri izolate, opuse unul altuia, a inceput sit ia locul solidaritatii culturale a omenirii. Totodat, au devenit admisibile si chiar Kiudabile fapte ca thinuirea descopericilor stiintifice pen- tru asigurarca de avantaje propriului popor, ignorarea meritelor culturale ale altora, includerea in manualele scolare a unor infor- ‘matii care incir’ la ur& sau dispret fafa de alte popoare, tolerarea si chiar Incurajarea organizajiilor teroriste a cor actiune este in- dreptati impotriva guvernului altui popor etc. in atmosfera unor agemenea stiri de spirit masificate avem nevoie de o sensibilitate moral exceptional ca si percepem raul pe care-I constituie ura fat de oameni apartinind altor rase ori altor state. Ioana d’ Arc era cu adevatrat o sfinta: stivirsind acte eroice de patriotism in timpul Hizboiului, ea manifesta in acelasi timp dragoste fat de dusmani. Un exemplu de denaturare a sferei ni-l poate oferi incercarea lui Aristotel de a justifica sclavagismul. El afirma cd sclavul este proprietatea unui alt om, adic’ o unealta a activit&tii practice. Stagiritul incerca si demonstreze justetea unei asemenea relafii {ntre oameni in felul urmitor: omul este compus din suflet gi corp; a Minerva, BPT, 1972, vol. 1 ser PLURALITATEA CODURILOR MORALE 101 in mod natural si indreptitit, sufletul trebuie si domine corpul. Aceasti regulli poate fi transferata si in domeniul relatiilor inter- umane: exist oameni a ciror menire principal’ const exclusiv {in utilizarea fortei fizice, iar cu rayiunea, pe care personal n-o posed, ci intr fn contact numai in masura in care trebuie si inteleagit ordinele; astfel de oameni sint sclavi prin natura lor; pentru ei este mai bine si fie subordonati; folosul adus de ei se deosebeste prea putin de utilitatea animalelor domestice, cici ambele categorii de viequitoare contribuie prin corpul lor la procu- rarea celor necesare existentei. De altfel, spune mai departe Aristotel, au dreptate in parte si cei ce condamni sclavagismu cuvintele ,,sclav" si ,,stare de sclav" au o dubli semnificatie, de- semnind nu numai sclavia din natura, ci gi sclavia datorat’ prescriptiei conventionale a legii, in virtutea cireia cei invingi devin sclavii invingitorului. Aristotel atenucaza fnsi gi acest con- ventionalism, precizind c& superioritatea in rizboi se obtine prin vitejie; aceasta confer dreptul la suprematie. Dar in acelagi timp celeste de acord cu cei care sustin idea rzboiului drept si recu- noaste faptul c& in urma acestui tip de rizboi pot uneori s& devini sclavi oameni de cea mai nobil’ spit’. Tinind cont de aceasti rea- Titate, unii ginditori ajung la convingerea c numai barbarii pot fi transformati in sclavi. ,... $i tofi ciji cred asa cerceteazi numai despre sclaval din natur’, dupa cum am vorbit la inceput, cici este necesar — zic ei — a fixa oarecari deosebiri intre cei care sint sclavi oriunde gi altii cari nu sint nicdie Dup’i cum reiese, Aristotel a inceput si elaboreze conceptul »selav din naturi* cu scopul de a justifica sclavagismul din punet de vedere juridic. S-a dovedit insii ci nu exist o relatie necesari intre sclavia juridica si cea morala, In incheiere el a ajuns la o for- mulare a adevarului care ar fi putut servi, dup toate aparentele, drept temei al unei condamnari categorice a sclavagismului ‘ntr-adeviir, dacd un om de noblete moral isi pistreazi demnitatea untried chiar avind statutul juridic de sclav, aceasta stare de lu: cruri nu ne poate lisa indiferenti: trebuie s& avem grij ca pozitia lui social si corespundi natur dovedeste sclay in plan morurgsgy ‘esut dum) 1Seyaoe uy “tigntesour eareyun no yrejasoo asa 9qexour JoTIINpoo woreAATEANIA vo 1S vse MEWS Nu optanON] YO LENS “WoUIDp BS LINDE INpENS WO aN MUOULO ap HHORDH!D 1O}Se |e 12 ~ruiy] injmquozi10 eidnseap mens a1opan ap 1ound un eistxo ood UTS ErsIKo nu osamoap ‘ouNTNS9] uIdop ad 1UIS “aI9 OBE] ‘ore ‘a0do ‘areodod sojanyraytp ye a1apon op [mound up gone varorsorde up sede a9 epiizodo zeiyo 18 eantqasoap yo ULE 32 InfUsyAN -ejox tmdope ‘orurano aye nD “TeferoUr earertun 1§ njosge TeIOUE Injoulg viusysixo yaLnodoop "SEIU amo ‘OND MynLUsrALEIaL tojorsnl 8 EpeAop idaup Loasape aaan ra[eIOU! JO]LINpoD wayeM[eIN| ‘greziTe#ay ‘ani8 as wind ydnp “esa wleauogpeus no Hnosgu sopiidoo & 18 1qu{s 10[99 tHopron vonsead ‘eULoy vy "eumdS Uy Yprowto ius Hnoseu-now Hyelt99 seY “prey 0 18 Horeq top gyniar ap gosvoio gs Hesgy wis erensny uy :1idoo ap roynayasny e mer iu ap nto01qo gonoead os “erzoutjod ‘eouoWy UIp Lingtn sfoun PT “(ump no Hnospu HusUIOS) o1IS0L0UDU 9p LIOWZoNpe 110908 pur ofoun gdnp ‘axe wrdoa “ttaeUTog “IINIS {HpIOULO IHS ap :olio7ep o koxp sanutid areodod aynus teu vy grexoprs| -Woo a1S9 ynoseU-Nou nun eosopion PUD EMZED TUS “onysULyy ono amnSuens wid nes aug] 0 no ‘aiureup Ingward Wino un no Fon 18 ap ules Oey “tep tuaWoUE Un ET “HS 19 NO RQIOA op nes ‘ofapn ‘a1e01 ad 18 nosound Ho} od eiqefoR] Buus 19 “Loy roriuonur wamtuyd -opuy ninuod ‘gie1a B] arefunuiz ef 1o8n Tunfe Hoonto ‘orwoyguINA Figures soun nes 1109 “Iriouenyq wzneo UIp RUIONX ofeMIS o-nur os-npunyy “theourar quis “therupuoUUE ory es 20y Ur “ATUL -gd orodod oye e] “eiurzop aisaurpdapus 1 18 o¥Sopaf TE ‘ngs [Te ad inays [f inyg ‘ermuowuy re op sopriuagd ope HurureSns ofae1 -odox dnp ‘worlpy eT “Ha op tiedousur juss uuEnEg eIsoUElayY Uy “Tooigo ys008 B] 1UIsHOD “TuHTZNIO woUFSUIOse Tou ope OUINOLA “1S18UE 1uigg :afourneg e] iunfe muagd ad rouwos wioA UL ESE] I-e nes HOUIO 1-8 op nt2oigo ne o1e9 “FZzeWIOU HOIRUIA 9p sojNgiN e108 ~o1eo Up soje wer “THHUMUOS & yUES req] "PUNTID oxoUL Fou 9D 1doxp prerarde aysa roureut v nes myyyer watopion ‘oanrurtid oreodod op uteas o vp i$ winsexd ounSais ajaxeodod ey “Tuewios ‘19018 “rusydr “izamtyo wy “rinoseu-now 18 raeufog ap gies ‘1upTEG tHuLEd op ley vounpmie op feo} ojLnaNzoUr spe Teur IWS axeoNNI) “o1ade ‘2p aguinu oreut teu [99 yedyeos B a1e9 IM{MLIO TeprOsR aIS9 LHTXeU Impadsas pon 2p vouoUry up soTTuaIpUT eareHOfeUE ey “ueUESNP tun urind yoo ston ne nu wpgeoe yoep 207 soytIeqeg eHIOIESEO prdoo 01 ATWAOW AOTINGOD VALVLIWANT cow “PL6L Pat € Sumansionn yosnydosBouo our “noyYpsuopy 49p suipsissnaag LWayoMS Sop HaMUIA ANC “E'S “A UF 13 puyoucaue D7 ssounazipfis 89191203 50) suvp sojoqustU SuoH}oUOf 827 “| 1YTURL KAFT $106 a Z ‘aifiuBaqivsoy sap Bu 1es4f) 3 AOU ¢ -oe na ‘ersAerePA Insepadiue utp 9199 “gpd 9p Wo LNqua ojoup, “gremyes a1s9 407 vazepion 1$ ueULsNp teapisaoo ims nudoud jaqlst lp oured oe nu oreo 190 yomunsoise,y oreuror uno edncy tuiopion [moe op piey arvodod soyayLioy1p woutpm, ~1e yuspdxa area aidey ap auias yinBuls o njdwaxd vo wen] eg + *,,kIMIeU UIP Av[as op mdeou0> mynUISIBeAL[Is [2 Jeojode vd aa1Fo[o1D0s s0j9uLNDOp wLLOISt Us restuy v 18 wiesopisuos 1018298 warerfonzap uy autedop woud wsuL Siow B-t fojorsiny “oyoMTds ofes HMEU oxeUE TeUI 1S s2epeLTIOD © ¥{ ‘doLiNzv9 voyelLiofeU UL “sonpuoD kA MOR] Op jmINTeIS E] IN warLiogoo ‘aueno1ap tunties 19sdoad ezneo Up 140 aja sopruTed TISs010'N zor Sse:104 N.0. Losskr provizoriu la o parte comportamentul numit mai sus satanic, care va fi abordat intr-un capitol special. in capitol sp. we 2. UNITATEA MORALITATIL In pofida pluralitajii codurilor de moral, etica poate stabili finalitatea comuna a comportamentului tuturor fiintelor si'un sis- tem unitar de valori (vezi N. Hartmann, Etica). in capitolul ,,Tdealul perfectiunii absolute" aceasta finalitate a fost abordat& ca plenitudine absolut a existentei in imparatia lui Dumnezeu. Aici vom supune analizei exemplele citate vizind deosebirile codurilor de moral pentru a intelege in ce fel, dinco- lo de aceasti varietate, moralitatea igi pasireazd totugi un caracter unitar. Si ne amintim mai inti c& o scamA de coduri morale se prezint8 ca pirti distincte ale comportamentului cu desdvirgire uni- tar, respectiv ca fragmente diferite ale unnia gi aceluiasi intreg. In. acest context, dezvoltarea moralei tinde s& se elibereze de incom- pletitudinea si unilateralitatea fiecdrui cod in parte prin inserarea in confinutul comportamentului a valorilor omologate deja de alte coduri. Un exemplu clementar de incompletitudine a codului il constituie aplicarea unor reguli de conduitti moral doar in cadrul tunui cere de persoane, cum ar fi membrii propriei famili, ai pro- priului popor etc.; in acest caz, sarcina dezvoltirii morale rezid& in lirgirea cercului de fiinte fay de care atitudinea binevoitoare devine obligatorie. Codurile morale a ciror imperfectiune consti deopotriva in incompletitudine si in contrazicerea idealului de perfectiune abso- luta reprezinta un subiect de cercetare mai dificil. Lao examinare atentit inst, aceste coduri se dovedese a fi si ele doar trasee intor- tocheate ale cdiror devieri se datoreazi unor eircumstanje tempo- rare. In condifiile accentudrii insistente pe o anume valoare, constiinta limitatd a valorilor conduce la supralicitarea sernnifi cafiei acesteia, si deci la deformarea idealului de comportament. Astfel, la un popor primitiv, inconjurat de triburi rizboinice $i in absenja unor relajii dezvoltate cu acestea, orice striin de alt neam este considerat dusman, iar preuirea vitejiei este direct propor- nal cu numirul de scalpuri etalate, Coftcentrarea tuturor pu- PLURALITATEA CODURILOR MORALE... 105 terilor sufletesti, de altfel limitate, in slujba propriului trib se insoteste, natural, cu o cecitate fatii de valorile vietii altor triburi, sinu cu negarea ei deliberat, aga cum, de pilda, se observa din regulile de ospitalitate intflnite chiar la cele mai rzboinice triburi Uncle popoare de culturi avansati, cum ar fi de exemplu grecii, care au creat mari opere de arti si au dezvoltat o viat’ intelectual si social complex’, erau incredintate, in lupta lor cu barbarii, c& au dreptul si-i foloseasca in calitate de sclavi, ca mijloc de prop- sire somptuoasi a propriei culturi. intreaga rinduire a vietii gre- cilor antici era atit de strins legat de institutia sclavagismului ineit abolirea lui brusc& ar fi dus la distrugerea marilor valori spirituale, vitale nu numai pentru grecii de atunci, dar si pentru noi, cei de astizi. De aceea nu este nimic surprinzitor in faptul c& Aristotel, filozoful cu vederi foarte largi, considera imposibil& renuntarea la aceasti institutie si stiruia in cAutarea dovezilor care 8-0 justifice, Am vaizut ins c nofiunea de ,,sclav din natura, elaborati de el, nu legitimeazi de fapt sclavagismul din punct de vedere juridic. ‘in masura in care Stagiritul se refer la cazurile de rizboi nedrept, de posibil& inrobire a oamenilor nobili, in miisura in care socoteste ‘c& oamenii subdezvoltati din punct de vedere moral sint sclavi in toate imprejuririle vietii, iar oamenii cu spirit nobil nu devin sclavi in nici o situatie, el se arata, prin tot acest sir de argumente, a avea 0 constiinta morala asemandtoare cu a noastri: la vederea selaviei el are mustrari de constiint®, dar mintea lui nu giseste 0 formuld care s% exprime exact atitudinea sa fata de aceasta insti- tutic. Credem c& Aristotel ar fi gsit formula potrivita dact ar fi recunoscut in mod sincer c& sclavagismul este un rau, dar c& abolirea lui ar fi fost un riu gi mai mare; de aceea el trebuie tole- rat un timp, ca un rau mai mic. Fcou! larg al unei asemenea idei ar fi dus la ameliorarea situatici sclavilor, la apiirarea lor, prin lege, de arbitrariul stipinilor si, in cele din urma, la desfiintarea scla- vagismnului ‘Alegerea corectii a liniei de conduit este determinati mu numai de rangul valorilor destinate realizarii, ci si de forja lor de afirmare. Teoria privind distinctia intre rangul valorilor gi forta lor de afirmare a fost elaboratii de N. Hartmann in Erica sa. Potrivit acestei teorii, valorile superioare depind de cele inferioare: de pildd, activitatea stiintific’, creatia artistica, apiirarea eroici a patriei in timpul rizboiului etc. depind de stinitatea fizici, de cali-(2°N) “ra0W84y Hojoro08 18 yoxB093 — (6O61—OERT) SHIDO AE» ns inosgu soj1do9 vjera seopur vjnuo e nnuad rewi90} o1sejou 1s ‘arsey us J0JOIE2 asltagdu osao0osgU fo SNf29y “A “f-f NOU [ALEyD 1d pqeaupe eoruror uno yng “sojiounad tora wareayes tuguiod unstwosdwoo ep [nfay 101 e| Bin901 97zy00 eur no 18 UU od Henpurpypo feo1qo mysoow undns os riummed “plonuesul e] BBanoos ys BiIQO 11 29 ¥a99 “doo Ho} Yoswar9 IS-gs a1D}S UL JULS nu oATyFUHTUd aptiejndod ‘earsaar o1e03 np ,,"s1aigo.9 uy ridoo son v as9UI05} “Uy 9p 4o[HIpuoD vorEaID nuIUad 18 ureoU 9p FiRy 11LOMp jn} ~unis ye yey]nz01 vo “tigwsoooU [nLIaduM Qns JeULIOG B-s (omvOLIO;IN J9 2]21UeLIeA op maraFIpU!) gud voUDUESE O Yo WIO}STOUNIO! ES aingan ‘[npronuejut yonsesd rowqny tutipd iSelsoe yo wEEISUOS UPD founde “your vse ‘BnSfoq uIP a1eD0Aa 1UES aades ap JopIsy"* 4399 OfOOuIp ap wouNy UT [2 ap BlLIB Rare BS vo 10) iedeo gund 1S-ps inj smu nes BuTeUE TISIpUL InjMdoo wv sofe N ‘qjsow [nzeo uy vo [Nt2DIQo eIsTxX> sopgDH [nBejadyse ad yo 18 ue ned op eisiza vf gurd injidoo eingoux ap yzeordepn 1k vonegles yumear o po WELJE nes HeaTes ¥-| Jo axe ad sep “fapidoo ypreid 1S-ys yoe-od 119 nex oreo Joy luLied vammsadstp asosop seuorsttu un todaes ap wasnur osasny are jnjidoo oyeds uy pupund ‘voinpyd puvo3 UL organs oxvo yiei un axdsap arsaysaaod [mye “loumw v ysvoinp volsoBeip pzvoutuesuos Inuy “aides vauoutase jnsed 103 ef WILLIE ‘SuoWg|y9 op 2[9[euINf UY ~20f a[a[sexpo 18 forVegTEs ant EAstx ‘alvo “aqpupy sjuausteat so]tHejax eaLoLIosop no tured ayfnus [damn vaind ury ‘fo jnjidos ap gnligdsap ayj nu gs wo nsjuad yewnu e1gos ideooe amo yueurisog euru ap ings injapidoo puraal es yuEsy Ba ~vonuy eo rated [npUL B-op ruuNRdgS seI4o #8 offz euIvoS ap opqes RS auwis ur o1se aieo jranaye ap wmeoyUTENY ~eoroplonounud FonOEId 2[2 aa1uIp ayNUL FeuE 1SM}Os {S “oFeZIIEATD afareodod ey] 1!99p yoruL rear o1s9 nu tidoo sued earsoBeup ‘oantusad ojosodod wy GIT) ..« tomfe un eaapun ap tuo a aipod ‘ans out °2I!2 waoyD nstzal BS waresoUy “a vIZIAoud ETey » “aeulog BoJoo un eyodsuen neoynd yeu nu purs fourye “PION [H[Od | 40} spadxe yndwun ad Jaye azapoooid ys L1oye10]dx9 op sofod “Iypo 18 120 vase op re/dunut ¥-s YT -yuIMusigo vod yop oxeUL [EU ‘sued-pj09 © ounuoo 2feaiozar uIp sonpe as 1 apun ‘ainped uy wUOP -uege RIndol op 2180 ¥ieoU Ys SID9p v-s amv [NUENBE “WeU0s9 pout "2 Lor “ATVYOW YOTRINGOD VALWLTTVANTA uy nerosdsoqut oj 1§ neaBo>iuy 9 nu uadosno oxvo ad onf000 Yo P [Infos 101 punsojoy “oautp jnuowo osaimdgy nu Funzv9 vousUIOsE ‘ug fo1U Yous “erdny op tnduno ad woop raynfoidun aye UL aBuys op varesiga B] BRINDAr ES ITN 9p Whe EISoTOp HoneglES* ‘uDpodoryy yoseutas wna ednp Seq “(OzE “T IOIEULIDTSOAA $9] “T “UIONeYD) yivour es weinfe oj ys ‘ounisedwios ump “angen nuLEG Ro unds 1p 131g op yinuto.) “exojns “vostut as v ap wayeyioedvo inpaoid e-18 oue9 uENgG Inun eletA asaRunjoud gopuryy e1oysaoe voysed op 9159 voutiznso ‘gatnoduutp ‘yo pundszs osuayoy “1oyjuodomna tngordat PT GID ,,"nuydopur ay es nes [numou ap wiry auowep eu yisnooe vo puLsISUT ISnsuT fo 'earIoU a1Ss10p 181 UEHEG [NOHEGIES ‘Hotiegrgs 18 yzeepavoid ey “sorounndau [ndnn uy wunre gore sop 184 ‘epuinuuany tuntur no “{nusaud po yA muoureserop vorroo[d ap ouieuy nistAios unyn un yous [-RS Ung [20 nes [NUD) -ouid op y8vor as ‘eaneour yideoise [1 90] ad oupuuEs youp vo one 18 o8s0w oqeod reur nu MEPIos eI ‘areureUE op apurdap tnjmUsUE -eéviop voreayes puro oumy “iepfos winsaid "zeapovoid [9 urginfosduyg vourowrase uy “mogy 1S s1z, « jortuntad uy nep ys woULarA 9 ‘ejmpe wareuyds od osorgiy, » !wismyy wip tugngq HUEsE) anseou ofoql2 ur guid nv o axes od pqioa 0 ayados ys odaoul jnurneg rounte — aunduut 9] es ono rowft8uy op Jolu 18 taeujoq nntiad ozeoronse> ap undsip nu oneqigs — gifunf und nes oseoouns soptanqot Teun] v-2p Jo] own ed ouodsuen [-s roxsU qUIS 1HOUN SUEZ pups +yowlwoy wanes utp w8Urd vs doous “soptiutsRd (nutsio ~1018 vane B ap auredap ‘ares Jojt1doo wand vy ap yen] 2189 oxvoUTUE 9p In] erLod yo Rarasqo yivautuNp oreoa1y uy puro" “uIyodory ‘ounds *,,1n] wuts nauod pmeaod 0 autacp ¥9 azaziqven ys odaout ugngq oneqygs Un pur" = pnmusUTEpOdWIOD 1S vjeIA WIOSoTOIUE 91 8 ‘JolIoneTys {oof Uf wrouNd om Ys woIDOUY WHOA “oIBULIIJE Op 19 Bio] 18 tLLoTRA TMBueL axiut apfe[a1oo Riseooe op wUIEAS PULL), -wardns ung un wingeprotu giurzordar nu azere v9 2918oJ01g IW}o1A vowDaiasWoD *s ap “o}a wisios9 ap operd" “gfeMDeFOIU! EDVEMANDE s]iqisoduu 298] gleporo) 16 ‘epenoU Hooun ‘1yoq eioual a1eod eitemmowTEa| “ise #0 worezyfeasou 2198eu yp oreo PT InpmeL woTeLATIT op FIEUTL ~sa19p 2180 va ‘tHoJ¥A w a1eULYe ap BLO} a1Soal4d 99 Uy ‘oAnoodsor qwojea wsruydusreu tnzeo ul (eaisaow wluasqe uid seL4> nes) “plurnguoo op arensnul eivosn o-nutd 18 (so!019 andes) 19 tuzipeat Inzeo Uy sia wad yeisare a1so Wiopea nSupy ‘9}0 tox}eUUUE OTe. Isso1'0'N, sor108 N.O, LOSSKI semnul norocului; incearci si amine act ceasuri, spunind dupa aceca c& daca pruncul a supra inseamna c& este hrazit vietii normale. parinfii se cutremura la gindul mplacabile a verdictului neindurstor, si de aceea pre- abandonarea lui in pidure“ uciderea nou-niscutilor este admis doar pind la virsta de 0 luni daci trece cu bine peste accasti limit’, via{a copilului este de regul salvati, urmind a fi ocrotitdi cu 0 dragoste excesivi, cea ce li de alimente uni dintre ei ajungeau si riscoleasc’ le $i si se hrineasc cu cadavre omenesti chiar pe tim- pul epidemiilor. Pe timp de foamete complet pin’ si europenii recurgeau uncori la ¢: lui o provenienta sacra, ca gi cum ar fi fost sugerat de vointa unui mesager cer Ulterior, canibalismul si-a pierdut caracterul de necesitate imperioasa si s-a transformat in « trin au format 0 de singe omenese — iv pentru care pre PLURALITATEA CODURILOR MORALE. 109 intra induplecarea zeilor. fn aceastl fa28 1 sale, canibalismul a atins forme dintre cele igioasi a revol- de abordarea unei alte surse importante de jete a codurilor morale: conceptia asupra lumii, reprezen- \d structura universului, mijloacele de realizare a scopului, consecinjele faptelor etc. sint extrem de diver- sificate la diferitele popoare. Devine astfel de infeles c& adesea 0 tru a-i obliga, cu proxima ocazie de reincarnare, sa revina pe pi- mint in chip de baiat (Westermarck, I, 336). La nasterea gemenilor, unele triburi care n-au po 405). Obiceiul de a minca rudele ajunse la biitrinefe este considerat, Je triburi, un ,,procedeu sacru avind drept scop apararea acestora de viermi sau de profanarea cadavrelor lor de (Westermarck, I, lima (Chatrein, fel orice existent a universului, reprezint& un riu, este fati de toate fiinjcle z%cea mai 1a infloris we intruchipeaz valoril paminteand. Descoperirea acestei surse de di —anume aportul ei absolute din viaga‘WeI!|MIOU Bp dUHDISTS NOP anu |aprooezep greUNUIL YoHZOd ou ~sBeuur o-nund yusudxe urysng *,qnfeD" jnuwood uy “seuoTsue) ToL 9199 Anup sonBUIRIP HEMI yzearouSs “eo[op [e [nugjd od winun vor99081 ND RzwAPIOS 9s ax¥> “L4NSoI9 ENOp 40f29 wasEIUN;UO) “Harqnt afouumu uy osey101 — rasuayo omeungzps — yeLiareut Byst> :Bues va Ss9pNp [lqeisoiuosUt 18 Waprad ‘HO[eA 9p 21498 0 Nd 208] ¥-op Waa “feHoTeUt BNst9 ap aarou Urp 19 mmrznyos yeIazoxd 9p alsa areungzey tloxgD WOJUCD suNSazDa1d JafeioU! eNZo1 ‘uvodla Uy RSUI aUJUIEE STLHIgnt 9fouinU Us areLO! Uad 10 “oreUNG, ~2g1 und nu arjnoasiod 18 ysuoyo e[ epundsex 98 us ppueuioser Inwsyunsaro “gpd ap “e6e seore}o!UL Bapuro AVDA oreo oftnSor ‘ayroi p2vansed as dum iSejooe uy seq “sorsis}] ty B BURL ad op Horpard euxin us yepdumnuy v-s wind ese ‘pzva714}70]24 98 1YDOA |nsOrD :S013y]94-[P1OUI AIUD UN ongd op ‘sxvoLadns “toTwA Tou e HALLO ~oosop wiuangjut qns mmrocod mmsore v pjeorpas azeusnasez 0 20f faze ameo Uy 2[tnzeo iqesoapus “19]9\}9g Ednp “ofiquoretuas Hg ‘ajexour aui0u utd inj RareULEdxs xeop 2 IOJIP 29 ¥990 ‘[e1oUr [Lap! ISejooe eaae 10d arvodod gnop “repesy 40] thgiso1ne aBexsns os B 9p ejurpuo) EIstxe opun ojooe osede Hluugd ad ejoodsau 1-x ap rauiorep ® parsooxo eararut|qns Suustoylfod ‘Sng o[:gnsizan jes rorteutjous giLorep feuID0) narad Inguodod o[snpus up sape your jueisisut pour uy Teaowosd exo NLUs!>) ~ouou! “ypiid op !eo[gout o ¥ op mjniodod vimpuay yorpur rwwoU © gieupisgo wasejadas ‘sionut r$ rjmura foun v aseyOazop op 1[EUL Inped aeponop eutiow ¥sdy] Houn go sunds s9joyog ‘neUOyEY Py S¥zn[e punog.t “In| sopttiesdse pe doos ydosp santos a1vo 16 Inzodod juor}su09 9}s2 a1vo op J0]L107eA v Erepunjosde oxarSvouND o nO MEP o ESIEUUGETEA oproid wy Jo “Teroysodns a1so wauUNAse soo" Jep ‘Imynuustondaos & 16 one InjnuIsTANEjor wameoAKy UL WoUUNs uN ¥o gieooau! 9180 axwodod sojans9ytp ape UNpUOD ap sfouoU anUE vaniqosoag ,,"1uippid 1Zonur eqeopod aise jruyepuen “eqeopod \Wolg" :q190H tny NUISOPE no BlUeLOsUOD UF Arsz , BOE IS Hojo 90 HY HS eo sOHOTUL NE} [MIO UH INUFIUOD UA HfoAZOp Bs o1-a159INp “HIS: muepuewod azasaipe 9s 1] ps aINgox) wIO\Sa0U :PSIABSOP eieFouge aids Heurjout “gaay1p [mor no Roseo}ayns yINjonS © 9p trourwo 18 peut vistxe !eoINUsDOR afauRosiod yzeeZIA ,,14MsUT ourt ad vo ng ojadeoide od oySoqni“ :eounsog “Iarlenis mse “HOD ap nes J0] InjnusjoeID noIFIOads op orfouny Ut ‘gsndo toaIIp 1 “ETVYOW HOTRINGOD vaLVLTTVUNTA ‘gunou pre 0 aunosiod 1017e set “puL4oW o auivosiad 1oUn ypteal -0901 98 Ho|wA ISet9]998 18 vIoUN wosIMdysut nunUed puro Linz qulg “ozazi[ear 9f Bs oIngan omo 9d o[HOYWA ELL 98 401 2foreds uy fopo ‘oyesows ara aye gzeq ap ayardey piuyzoidar nu‘ aunds ‘9younou ‘g[esou ny eiurnsuos puratad yiewosu) 210919 -uyns p90 nu sodod mun oye a[e1oU! J0jaULLOU eas=y$EoUNS) “anew teu 18 nt un pamdumosyr o729 ups un 1y xe eHoy Ze 1s958 UT “Lexe w> ISO) god ~Ulo9 98 ‘10| fatizog epnyo uy ‘o12> “gun uEp wIOyse0e v aredorpaU esndnsord uisd endey S-npurorsnisnt ‘tieziqraro zoysgqe wastnyal ef nnepap as oanmuud ojaivodod oom: nu ‘preqordezap aqsa 'a1auat uy ‘erjoy oq “yunourW [w AwsIOApE va UALd aise nazouUUNg 2 prem 29 vo29 ‘psdeopad ap piqised 18 ppiqeqordas 9p 1qasoap yiesopisuos a1so ys[ey atitzodep o-nuy soueW > nozouUING In] Fomoour ‘vse 10) Heme Hoxpnfard 2onpe puso foume eeuWNEP -W0D ULO} 9950 89 ep “IqUIS JOJ09 v aresydeoyme op 2o}ftu vo RUN! ~unur ey 983222 & 9p jnraoiqo vasope yontoesd os oxyustid aswodod ‘unas ey ‘fos “arez1q1A19 Jojarwodod pmuduuepioduio> uy # jased 301 | wurNUL dey — yonoed wi wiorsooe aye goqRoUr ajasvorouNE 1 9[es0u! Joy 9jidtoutad onut otiounstp o weonpostut ps ses290u 2189 reur oanntuttid s0jarvodod v presour wjustysuoo puyatsd 10] ~20199 [0289 Uy “HhIpuoD 9p atlouny Uy “Dy1s94}p 40] dfo{u}DosUOD 18 wingaid ‘a1a1ouI09 10} attivonde #8 mnjmuausewoduiod aye y7eq 9p atdiourd uiounsrp ys zesaoou o1so migayrerour varewun adoppiuy B nujUog “ONSvOU 9[v ap apLJoF1p ou} UE UEAdady FISO}IUEUI Os 2] Tep “Injmusueioduto> oye Saryzod ryeu!uusozop vo tuopurm aud oyerapisuo> ius “219 vourpmane? “vatanjod “ware “yrorouo8 ‘varenpeto| ‘vareZOUIS “HiyueUIN w [eI0N! voenun ‘ganonput 9je> ad ‘euistjuo9 e nuad quo!olyns [eHOTeU tun pido 9[es0u Epo op zgUNU areUE inUN frUpMIg “ofqstUpeUT idaip ajareadod a1vo1 ap ayeysoude ups “oy9 anIMAPUL wsfey “eHOY ‘(unzeo xoyunue esidaox9 n9) jniayjupe “|n10W :LuaWO WAN Te unutoo pronzo1 yuurzaides opesap us asupsdno ayevawepuny ‘2[eI0W aff9pt 21601 go wIZNJoUOD eI aBunfe UlaNEYD otjow [mUEAES ‘oo1yes3ouo txg190109 op jeHoTeUE 1w8}0q uN ad REG “ulpNuNN D 2yD.0u sajuyysuod varmmuy) “SUUNOA 191 UE YAISEUL axeA9N O-NL “npoo ap undn gnop 10729 easo1doade ef ponp ps 91Nq mmymuoziso vaste :tniguTerour eareNAnefar aBuno0p nu v9 UIP Y> TASSOT‘O'N, ort