Sunteți pe pagina 1din 116
Colectia Education Profesor univesitar doctor DUMITRU \VRABIE este absolvent al Universiti Fltor ‘Babes din Ch Napoca, Facultatea de Pslologe Pedagosie."Dupt cbjineren lisenjel (1954) Faneoneti ca aston univers, ai ni un a Ta Cu 5 apo la Gala unde preurge tote epee terri academe Paral cu actvitatn I cated a indptint funeitdecondcere ncadrl wiverstai9 nafara Ce docan, ef eaters, secret tiie nei ‘penta indeplinre cioraainvestit pasion, energie Jitimp, In 1973 abn al ange de dctor tn sthologe cu tue ce comaporaaptical ol, fab conduceressriuitulul dasa som & int ‘cademicin VASILE PAVELCU. (Ca profesor s-4 preocupat de ridicarea ooynatul sinifieal dssiplinelor predate, de infnarea i dtaes laboratorui de_psibologie {pli de tables uno oi Tue de orator a dscpisl de spilt. Profesoral Viable #3 dovelit a un fecund cersettor, Cele peste 100 de uo tinfce pole, uel in el event luerar de refering in domeni test pvt eentor, Humic i pasiunea de ceoeitoecomsacrat. A fest membru in diferite Pa de speciale sie MinistrasiEducait Nationale, este membrv al Asocieh ‘Oumerlor de Sigs din Rowan Colegiul de vedactic al revise de sologi 8 [eat de Pstologc al Academie! Romne, Este sestat in Men of Achlerement, iia Xa a Xt, Cambridge, Anlis, 198451986, n International Who's Who tn Education, Cambridge, Anglia. 1987, Dctonar de psiholope, Eira Albato Hiucuren” 1998, Dicfonar encielopede de pathologie, Eavtra Universit din Bucuret 19795 in U. sys (Unite Intrafional de Psiologe Stine), 1984 [avons pnica treadvitate 9 ficent in tavitamnt™ za nationals mein, 1960 fost distin eu diporade apoar i petulal ea pony relevant oneeptclor ulate metodologi ols a cozunicareaSehimbares audit frupulyeoler fe elev foal socal”. Nesicaliien mora demer piho-pedagogicrigorea tines siteaa pe Dumitm Viabiepitepiologi pedagogi de prestigv Tucares Pllologia educfiel se aresenrS unl spect arg de itr gin primal nd sade, vtorlar profes pig cadeor didacte, ind usin Fant preps neorure lor deforma, devote taturizare psiloc social sonata clevor ISBN: 973.627-102-1 a CRONE MSTULY PSIHOLOGIA - Dien uta MURMUR AC Y.U) 12) Bono rec ee eee DUMITRU VRABIE CORINA $TIR Profesor universitar sistent universitar Doctor in psihologie Drd. in psihologie PSIHOLOGIA EDUCATIEI Editura Fundafiel Universitare »Dundirea de Jos” - Galagi, 2004 UNIVERSITATEA ,DUNAREA DE JOS” DIN GALATL DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUL DIDACTIC Reviia stint: Prof. univ. dr. fon RADU. @Feitura Fundaticl Universtare Dunirea de Jos, Gala 2004 wonweditua.ugalro ISBN: 973-627-102-1 cditur@ugalro ‘Tiplrit la S.C. NeoPrint S.RLL., Ste Culturé nr 10, Gala, eFax. 318440 Mono “Inceper| prin ava studia mai bine elevi, ect ‘eu siguranjeimeteunoase dele.” JJ. Rousseau “imagined nogtindtaprofsorutl congtinga elevulu ca oglinda a profesorlul” ‘Acad. Vasile Paveleu Capitolul I OBIECTUL $I PROBLEMATICA PSIHOLOGIEL 1. Consider inrodtive cu privie l pilose ca tins 1 Defi polo 2 Depa pubis 2. Clatare proceslor sl fonoménl pice {) Clasficorea adionald 5) Clageares acral “4 Ramat aplcnve ale poole Pieper prepa witorlor profesor 3 1. Consderai introductive eu privire la ‘sihologie cx sings ‘Laprimul sontact eu deni! paolo se pu, chip fires, rmoarele inrebari: Ce exe psboopia gi care este ice acest discipline? ‘Ca procupare practi, Im sesul de cunoatere empiric despe ali despre sine, psiblogia sa misut oda cu primi cumen, data cu derotares ‘contactor interumane, Mirture view acest psitologi empisice ee flora, limba Sale produse spiritual al popoarelr al ero tu ofr date interesante fn acest, Sens, Dac ne refer la preocupii mai sistemas, puter firma eX ele apr ma ‘ara inoperaietier nor caren conser opt dictate ri psaogk Inca din anichtate ay existatpreosupte pent decries pibcull aan: pms Incecare tematid de acest fa fost nerten ui Arstotel (384-322 en) ila “De anima’ ("Despre suf”). Uterioe Déscarts (1395-1650), arn epocle ma propiate Hegel (1770-1831), eu imbogait eu dl ele teaurlcunotnelo despre ‘ihc ura “Termenul de psitoopeprovine de a cuvinee rect payee caeinsearmat safe logos care insearnd cuvant, tere sau invjiturt. Cu tat etinolgia sa speceac, termenol de pstologie ete destl de moder ind uilizat pena prima at intl une fcr de moral fi Rudolf Goclenus tl ipa Marbur. In nul 1590 In sens modern pentru a desemoa sina fenomenclor pic, trmenul fos nebula ina oar de Che Woleare in snl 1732 pablo herrea Psihologia empire”, arn anu 1734,.Pthologi rational”, rt cecprndeas ‘peclaiabsracte aupea pic care asta presn dow numa alere serch Ca sin independents psioogia se consiule aba in dou jomatate & seco XIX: pin tne enistat ncadrl loaf ca un capital aesteia, Nasees paiholopiei ca disiplnd de sin stare ese leat de dou eveniment portant, fmbele avind ca send oral german Leipzig Prim eveniment ste apartis erat lui Gusta Th, Fechner (1801-1887). Elemente de patie aptru la Leipig In anal 1860, lucrare in are aura menionatwtizeaza penta prima dat mete experimental in psolgi, meted care i doves fea in dren singel ‘tri A doles eveninet este marct de ninjarenprimullabortor de pilose ‘experimental da lume in 1879 dcare Wilhelm Wor (132-1920), to In Lepr In feu acest oral Leipig devine centrul de pret corifilorpiologet din inreaga lame, Nume iste ea americana Cael James MeKeet (1860-1942), ru Behr, Vindimir Millovis (1857-1927, ecu omni Constatin Radaeseu Mot (868-1957) si Florian $teinescu Geang (1881-1958) gra fleutuesila ‘macest err, tr in pri ra niga Iaboratcare de pologe conibuinda perfetonareathnisiepaikologie experimenale. Acres! polo stat de ‘inca vitrull face objet nemartoar edi tne .Drama pboogi" {erat de stvanalromnin Vasile Paveleu* (1900-1991) 1. Defines psihologil fro pind aprximate defini pihoogi a Sind tings care stir Droceacle wi fenomence psice gi loile care le guverneazi, fenomene care ‘onsite funetc a ereierulu, fancied reflectare a reali. [nukinee ‘ecenipiologia ete defn ca find studi tinite al comportamentuul. (Comportamenulse ret laaefiunileexterne ale organismal car pot Habserate Inmod irct vesbal, matric, expresiv et), dar 5 ln afiunile mint, interne, propria 2s phic, neubservabile in mod direct cum ar fi procsele psiice senzoialtsenzati, percep reprezentt), proces pitice prin care se realizar moastetea logit (pinata), dar 9 afetviaten proce pubievolionae [n ‘scest spirit psiolopia este dei de Smith (1999) ea find "tina comportae ‘mentuli, comportamente care sunt de dou furks deschise (observable 4 Inchise(neobservabile) interne proprin zis phe” (Cf. Zlate 2000). 6 Profesrul Mich Zate (. 1937 tn Gala) considers, in mod jusifcnt, 8 efntia uel ing trebue sf contn8 informati, fe sto forma general, ‘espe obiect, metode lei i alias Porn de la acest determin el defines legilor de fancfionare, ew scopul cunoasteri, optimintel yi ameliortt ‘xisenfel umane (M. Zlate 2000). Ideca ptiieii i ameliriit existent mane fuseserelefata de Eduard Cleoparede la Congres international de ‘hologe din 1938 tn comunicare “Contribui psibologse! a paces lumii. La oi nar acess idee fot denvott si amplificatt de Vasile Paveeu tn 1947 1 ch “paihologin este un instrument practical Indrepeirll al ‘redrestel $1 faafil emule” (Pavelev, 1982 p. 306). Dacha wrmea acees 1 considera cast instrument ™ era ine wn deniderat”, ast exiath toate le ca dezideratal si se transforme in realitate. A injelege omul petra ‘sl perfctiona, aceasta este adevrata mente pabologie™® (Rubinstein, 1962, 352). Paraeazindu- pe Rubinstein M. Zlteafirma: “Adevirate monte a Prikologiei ee de contribu la asgurarea une exsteneomenet une conse kenne, un “suf” nap de ealur noble Inara, sft de apace de Te taduce in tapi? (Zia, 1988, p. 321). Asti! psibologia dispane de !scmenea capaci, numa ea pa aajunge a clea trebuit st pareurg un deur lung si anevoios desris magistral de Vasile Pavelen In lcrarea sa “Drat Dsinologie” despee care am mat emintt 2. Defnitia psibiewlat Obieeul ploy este psicu. Ce exe pubic? RAspunl Is aceatk Inreare evolut de la empiri ait. I seca nostra snp eategorie ice ct pica este de origine material persit n vate soportriorsle Imatriab-nergtie ch aeo frm specif itera, subiectv, deal, ce ndepline ‘rol vial in interafunile cu ambi, are un coin iformafiosl sau refers Privnd rales obit a naturi, soi ine popi, 8 este determina Socio tres cuur Paiulcu gen ar putes fi defini espectindy-se exigent gi formal care cerca 0 deities espace mai mule conti printre cae mention: ib gen proxim 3 diferena speeiid. Datos compleii sale ete aproape impo Meni geal proxim dfn specifies a coneptuli de pte. Porind de Incest evr Misa Zlate propane odefiite psbiull pe care o mumexte deft “tp earneteriare”ncareinvenarias principale caaceristil au not defini tle psticul, Petr jung a descoperieanotelor een ae psbicull, ator ROD Sorts Mom ot, mel Py A 7 menor raportec pial un rte exter hi insu pentru supine propre deni i arume: '8) Dact raportm piicl a cee en mod obit mumeyteconexunen ‘suineacjunes universal leroy, el aparece find un xz particular al acestel ‘conexun, form sau expresie » vei de relate. 'b) Dackraprtaren pic face la materi, a subsratl ui material unc lv ape cx un produ, rez l materi sau, cum este nuit In od arent, 0 fantie x materet superior orpanizate a creeraa ©) Deck raport la reaitatea inonratoare natrald ia lumen obec, usr fenomendar fice satura) el vaapareca oreproducere (aorta) un subi a reali bictive ‘Dac aportim pic areata soil, tno psc parca lind conditonat gi determinatsocio-istorie si socio-cultural ‘Ceo ptr note defntr al phew sunt ede nigra Dincele prema pin acum rez impede ca pshical uman aro maturd contradictorie: ‘Kote material i ide: ete material prin oignen Ii, sense pare, se ne dn materi evluezd od cue, avin bez acthviatn material ‘reel este dea, spiritual pin natura, i saturat dun coiut diag, dei donde n proves cunoatr inde i sociale * uiiul exe nn tt In star latent (asc, intirizat), cl tn stare manifest, exterior: complesaea realm att dn extents ceoe dood ‘poste le pic (ani exteme pracice i iteme propria pic) elt din {alco ncteauna sen latent (viral) coincide eu aren manifest (all), dior neo inte le exist ont convadicie (ana adi alta spunea fica); assmenca siti reat muri dicular comport; wank + Fig. 1.1 ~Notele defiitorit ale pshicub (dp MZlae, 2000) 8 4 Psihicul este att determinat, ct si determinant: el este provocet Infact de factor scm naturale socal, din afar chi dinner i spun de init de acu’ determinative; et rods al impeerrr dar proctor de evenimen; ‘+ Pic este constrngtor 9 Uber rine oameni sunt incor de componente automata ale atv (deprindrobiguins, stereo cligedo cine 5 nde; pe de tape, prin sic oameni depese maura prin clue ‘amis ylorimateriae sprue. ‘entra a muri ce sit fenomenee pice ete indicat st pomim de lt co ‘x este simplu$ epetbil incompertamentaluman ela cella” conde! umane. Prin condi existent deve sale omul ext ing activ, angst in proces ‘olectiv de transormare paca ames. Aja cum migarea ene modul de xin ‘matric put spune ch actvates ete modu de exten a pic, momentle omponent al activi ind acu, Uniatn de bars, eeu” conduit! umane fete dec a Nota defor a ctu este tranaformarea aplictlobitelor materiale san informa. Vorbim de actual materiale, exere, patio care lpi Iransformarea pe lan cert, obit! de etiam! mintae (mentale) cae cuprind fnansformarea dr uma in ordneinfrmaionala rin urmare psboogia sudiaza ma mai atte care sun irite subj, mera, igi pe ese caren de commporamenta xteior (motr, verbal, express, emotional ct), ajungindo-se In demonstaia cb lire comportamental interior, por psi cel exterior, ma mai pin complex, xt, orelaiede unitate, de interdependent In consi, ag cumin fed nite ie aca este somal sau cua, in chimie molecu, im biologie ce Pihocomportamentalt unitate reprezetativa, ella” de baz exe actiamen, Ese orbs nu nama dean efcive, vile, i decele mentale. Sub apart genetic ojiunea mentla ee precedath de cen materials, afinea metal find de tape ‘una exert, material, metamorfozat, convert tanspust pe plan mental, (1749-1832) care, fade dito bible la inept a fost ewe”, opan, pein intermedi i Fest repli anceps ape adi actionen (act, exter, ebay informa sa tpi, de acme extern, materials, aceasta reuneste un ‘moment de informare sin altul de reactie, de elizare moore sau verbal. In procession in contact x bite fenomenel exter, a act de Dropretjileacestora. Organismal uman dispune de organe smile periferie — mite reeeptort care s-au specalzat, in procesl devoltii filogenetce In ‘tuformarea unr forme de energie nenerpe nero lexan puss ervoas, adic in exetale. Impulse nervoasecndajng ia erie se tansorm In fpte de contin, in procese gi feomene pice. Acestea sunt clasifieate In ‘che din figura 1.2 Glasificaren procescor i fenomenclorpsihice *) Clasfiareo traditional Prihoiogia radiioel impartefenomenele pice in procese advil Insusir pais. Proeesele pace sunt modal ale condutei cu o desfisurare iscsi, purifzict, specialize sub report conn informational, al formei ‘deal-subecive de realzare, ca ial structurilor gi mecanismeloroperajonale. ‘Activitiile psihice eprezintt modaliiifundamentale prin intermediul efrora ‘ndviuluman se raprteaz la reaitatea inconjurstoare, ind onsite dint-an i eactin operai, mies orienaten drei seopea urmarea susie Jor de msivai. rocee pice volving) visawps enn od -activitiji psihice | - invajarea Weomene ~~ munca productiva Ee aa Se eee et eso Insult psbice | Captive “avactra 1 crestviaten Fig. 12 ~ Clasifcarea traditional a fonomenelor pshice Insuyrte psihice sunt sini ale dveslor particularity dominante putin’ proceso su actvdlor pice, formatiun pshice cla noi care redan strctrlegotle, sabi ale personal congurai malt mai stable deck procesle Dei Inructo vere de feoomene pice musts atrbutle proces, activin 0 1 Insyrior peice le sunt cadate i categoria condiilor fcitatoare sa Derturbatoare al celor menionate anterior (ve i. 1.2)ftetonte acest fenomene Iie, exist ostrns inteaciune si imerdependons. Atel proesle paice apr 2 cemente componente fn structra activi pice se episese ransfigurat In Insole sie: Actviaten psi epezint cara! sushaparii,frmai ervolii att a processor, eit sa Insuirior pice. Acesen dn rma, dat ‘ont devin candi interne ce conta ealizares uo nl stl, superionre ‘eda aceasta le activi pic. Insure pice, pesonalitatareprein ins realitatea inte vie pshice cu derlaren coer, ve, mobil Hcl sat foumultuoas, una sav contractor. Iteracines gf nterdpendena poceslr civil, insur gconiilr pic vier, pede oper nitatea veh Dice, iar pe de at parte, ecient el, deoarece numa it-o asl de unitate {ihc poate relia fmol a adaptive. ») Clanfcarea actual a fenomenelorpsthice INFORMATIONAL 4 de prelurare secundrk a informatie = OPERATIONALE | indie [STIMULATOR - ENERGIZANTE, MECANISME PSIRICE ‘Scomuniare FREGLATOARE — J siimbay! ‘spect dinamico-neretic (temperamental) ‘scarier ‘epcaibe ereaiviaten INTEGRATOARE (personales) Fig. 1.3» Clesificarea actuals a fenomencior $1 procselr pihice ups cum putem observa in fig, 1.2. psiologia traditions imparte Fenomenel pice in proces psc, activi pice insu pic su, dime de persnalitate. Pomind dela parca de vedere ck obacal solgi i repens setiviaten omuli cneret Mie Ziate denumeyte procesle st insure pabice ‘mecanisme pice si aceasta pen cd proceslepsihice sun prea daamice ¢ ‘uctuane iat insu pain prea static stable, Toxo tt procesl, ct Insure pshice samt interpreta adeseori ca produse pice imu ca fot cre pune ‘in migeare si car, tn funciedecalitata le, po aja seu, impiedia dsfsurarea activi. Plednd de le acste comidereneafral menonat onsite prosesee gi Isuilepshiceca mecanisne pice, Activate derecepanare sore, preerce, actualizare a informatie i de reglare(autoreglae) treba suninate energetic Tinind sama de cele relate Mish Zlate csc mecanianle peice in urmaioarele tego a) mecanismeinormationa-operajgnae, impr a rnd or fa mec nixed eepionare i prelucrare primar a informal simecanismedepeucrare Secunda sdetransformarea informatio, B)mecanisme dinamogene, energize Ale activi: «) mecansme de reglj phi; 8) mecaniome integratoare ale ttt ¢elratstrutr complexe ale ervonaiiica in fg. 1.3. up cums poste observa ces clasificare delaseard acer elatura instrument dinamicka psc 4 Ramurite ptcatve ale psthologct Influcaat de ile unos autor ca Resenzwes, Dosa, Pare si alti Mie Zltegrueach single In patra catego: prima categorie sant clus ine ‘undamentl sl om tologi, socologs, losot) down sail grap inl Aiverse sine refeitoare la principale tipuri de activi Indeplnite de om (tucaioale, exnomie, managerial, curlers, sportv, militar, reigioase st. a patra grupd strnge la un lo sijele maximal peccopate de asgurarea integra fi psihice emul (mecing, ewologia, sharia). Laconfuena cu Secare diate aceste tins psioloia generals gi detinitat people ek ramari aplcatve. ‘Sub imboldacariflor pratt domenil poopie erent dest emul fn fete de ectouele deactivate practic In care ener psbologil i= 2 gist tlitate, Aste in tunchiul mae al pslologiel generale sau desprins 0 sere de ramur cucarace terete su apicatv c:piologla mun, oraaizaional managerial, comercial, jar, cog, a.arts a sporu,educapi, maicals, _oopsiologi, sci, eligi, a coxmportaeatl, ata, plc, psieterpi, Gestmonauck care pot fi visliznte gh aalzate In figura 14, Din acess figurh pute veda pia piven a pibologei ft deft cllate sine. Avid o Pregnant inserndtte iii explicalv ym ales pace, poli istit 2.0 tin caracterstes civilize moderne sun important milo al progres Social Numerosi van preva ct polos a Seven ting leader” soit, ‘ili rel in care bit a ina. Fig. 14 - Ramarileopicatve ale paolopet 1, Patologia educate rota ein Dregitreaviltorilor profesor i insttutort Inpoce nase estecu ttl lepimaasprapa toca ceria dea face in procesuleducaiona “tn apicata In componenia une asemenen sine alia, datelepsloge dein o pondere insemnat. Orcediscping ar res, profesor tebe sf posed o competent comund i anume asses dea forma, ct Iiloacel specificespeilitii lu personalitaen eleva dea forma i dz inigna modal de corporeal aesstuia. Nien nu contest fag ch formar sidezvotarea personal elevll itligenl i condite acestn repens un proces comple, a iru spine reciama eunoginje precise despre cl pe care ebuie si formim. Munea proesoralui mse poate reduce lo simplt tebe, in un smeytepug” iit de riot de eunoagere neces. fn aeast priv, in practice, ‘numerwse clic si streotpuri empire fn loc de unoting uti, Or, acim obser piologl american BF Stine, aol inamdes programa, ne 1B ‘tem aytepta cao thnologe a sri fe mal simp dec electronica sau Imedicna. Aga com nu pater consid schem: noua un oparat de radio. lec doar dela citeve princi generale deelecrctate, tot apa ne puem ‘itepta sd mbunditimsnsolmanta foloind o tore oarecare basa pe bral mp (BF Skier, 1991)- In formatia profesoelu contemporan, cunoqingle de pshologie dein © ondere cert. Aceses sunt chemate st ofere 0 imagine clart despre dezvltarea ‘cop tiara despre Frmele elena, despeemecaismelintelgene\ onde, despre Sco care conribue In dertare personaliti. Patologia ‘te pent profesor ceea ce ee anaemia pentru mei, ceea ce ete rezistenia ‘nattallo nr ngnealeonsretr, sen eee pelos ing solu) petra inginerlgronom. Tn cadl proce isirvcti-educaty, peofesoe, mal ls eine, ‘confit u 0 sre de difeult. Unele dine acestea tn de lsu comtnutul ‘biectull de fnvatamant cae sunt particle pstolgice ae sui de cre ‘lev a nour predate In soul ~ gmat, itvice,seoprafc, matematice ‘te seumarputes srt, conerti, acest conn bie reat; ‘ear pute intepin penta transfera co urn connate dint-un domes in atl al cuneate; ce metode paced aura si flosite peta integra ‘onjinaturie i cur Serra eu mare gad de operational? Atl in de ‘oganizarea proceulu de predareinvitare (ce metode ddactice sunt ma od ‘ate In prodaren cunosinjelor?; dupa ce eriteriebuie slectate metodele de Tv in vederea aici lor; ce valoare au ule condi psiolgice in actu lov gi cam ar putea f ameliorate funcfonaliaten lr). Sut apo probleme ce rovin din particolariiile material uman cu care ren (lei sunt moti Sau nu; disp e de interes, apis capac; cum se pate pred in psa ota; cum st se comport profesor eu sei eprovin dnt-un medi ilingy su cei ira Tame din case de opi dar excel are rovin di aililedezorgnizate St moral dectzut?; ce athudin webs st manfeeproftsrul fat de fenomencle se deitrs, de bloc) aft, de str furan; cum si se comprte cu levi agi num avr, len sau je prelung dar ah de ei supra). [Nirmal putin importante st probleme oe inde ltura eueativa prori-rsk {cu ot trata islet tarde inaapaeyolar coneeizate nisin, reffevenarea sau plrtsirea yo; da ele de devin comportamentalt sa chiar te deinen. in-un cuvn, cum ar trebui prevent soluonate tote aeeste probleme’? Cun ar pute fi tinlate~ diteeniat~ energie reatoare ale eleilor? Afi in fata acest ansambla de probleme, poesoitnr yi laboren 9 practi srategicomporamentl in vederen dep lr. Astfl ui dite be refgiad In pregitirea de specialitat consider cd accsta pei ca Ins, ar tea cen epic lor automat afi eed capella cunotince la pracien ‘empire de bun si arf soya ea mania nsf, su uni ear Teach epic dificultifiloesempalate pein imlarea dassior lr, Niet unl din acess comportament mu ese comple deficient. Primal, dcoarece not alte pur de canoe pecareprofescrl ste ine se di. Ave in vedere males, cunotinele paihopedagoice cre dau posbiltatca si concuslizeeprocesele educate In un Trait gad de completa flr, ast ints deans expercata comand, ‘empiric. Dea ma trebue stage concuzac informal paihopedagnice du, pin el ins, ln eines meres poagogice ci dour cbt afara ler eficeta proces insiructiw-aueativ poste fi perish. Cl deal doles comportament ‘Stel Fl de ecient denarece se ie oh iele de un sing des ms nm ecestr ernate, mu Sunt nit ia mod neces deviate, coret,dimpetri une Sunt eroate,altori cores. In sft, el de al trellen tip de comportament lea fap ctl educational est ni, el este eat de specif sia 9 1 cele implica in proces educate. De aceea profesor! trebuie st dpund de ‘ayaciate de ai deimita cla obiectiveeaetuieinsrctiv-edeatve, 88 ‘adapta permanent i lexi atl ict sf oats raha neprevieitl, factor no ‘cereals din tansformarea conti «practi i vig golare Dac nic nul din comportamentle enumerate nu asigul succes cad idactic atc! de wade derivdprofesionaisml sb? Consierim eh acest ext at de urmtorcle tel eategort de eanoginte sl capacitl: cunoytinfle de specaitate care asigur8competena peoesonals a cad didactic), cmotingcle Pathopedagogice (care ierenteaa din punt de veer inset actu in ‘luca, Sub rporepsihopelagogie), eapactaie sav apitudinile profesional (care permit ralzarea conceal edational) ~ acest din rm asigurid competenia didactic, palasoucs phone «profesor, Prima eategorie de ‘unostings et frit de disciple de spilt parcirse de student in tinpul insririt uiverstare: cea de a doua categorie de cunostinge ste Turnizats de «sip pibopedazwie (polo, pedagogi, pshologie eucaionl, metoica ‘rd diciplne’ de ivatiman);n fine, cea dea rela eategorie de factor cei inal ~ unmenzh af asigurai de practi pedagopled desfigurat in tipul ‘aul ima ales de practi ctidiant de Ia cated, dupa termine acl [Numa unitateaacestor tel eatorl de factor poate asigura profesional si efclentacomportamentala didactic. Or, oem wn asec fap este negli ‘au subapesiat ih atviaten practic Trebuie Inles bine apc net sient 5 di cuostingce de spcialitate, fi ptrun despues depen Ae soluionare i rezlare a prablemelre specifics, ca fi un bum profes Inpor- tant ees tis prod camotinfel rept, achat fc ccebile clei sb sticum se devoid gindirea, memoria i maginatia levi in fant de ra ht {ams moive pe gel pntru nv, per rec i ora interest $i profunde, st csp de capaciaten de te transpne in stain elev, dec de & ‘ve capitate empath Or, toate cesta se apa mu doar prin stall dispingkor de specilitate, ci prin studiulscestora in corlaie obliatorie cu discipline paihopedagogce. 1s Psion cdestonal paren tcratrs especial sb fee dei precum:puologin pdagoaict, stolgia educa sau pole polar Studind ‘un fagmeat distinct a eli sociale i anume modul de manifesare a activi ‘aii n one proces nstrcth-eduatv geal, profsorul are un domenia Propri de eres Mis Znte deinetepsibologin solr, ds ia educa mn. eid cea ramur a psiologie care studi: a) lei atvii pice i piosociae a ‘colar i dezvolre acestora dea hngu virstieolae; b base psologc ale Instr eduari colar dial insur unos, forma priceperilor, Akprinderlor personal or) fundamerarea pslologia ameter de acfiune sidntrvene supra dezli pice a clare (mete de predare-intare, mete Scducative ee) €)studirea relailr dine ace comportamentale le profesor §ileilor i mltuinea varibillo edcayionale cre intern in curs procesult Instructional din goal (rea profesor, sul grupul solr, inerare soco- profesionalé a nel goose), (Mis Zt, 1987) Pihologia educate, it ‘limitenz4 problematien propre in fonctic de accental care se pune fe pe ‘conn obictull de nvm, pe ele sau pe grup clr. 'Dack accental cade pe oblectl de vitimant, pe demersurilecogn- tive ce urmeazl fi Inepise $i ealzate de le in vedere asim fi tei roblematcaspcficua eogntv al ifrieorobiet de invitee pe primal ln. Cercle piologce au arta e nde, memoria, imaginatia ete. bnbract Forme spice d manifestarefunefe de obiectl de taj. Dac fa gratis, de exemplu, conepee sunt aber ale abrir, la peomerie ee apa sub Foca unor concept figrdle” pent cai tne bilogice st apart sub forma ‘ini abtrack mur, paste icity”. Dac ivarendscpinlor matematice se Sazcaztprepodtet pe adie, ra lo exclude po ceca, la sere, goer, bolgiese pare cd memoria ar oeupa noe ma are. De aces specftate cognitva 3 iferteorobecte dent face cal ecare dine ele sh apr alte din tice inimpinate de lei tn pce asim uno. ‘Cind accentl eade pe ely, atc pat probleme devin ese: a) cunmatreparticolrtioe de res nid sleeve; oenzaren ati elnviarea lev rn consiearea, in prneipl, condor ctor poli ‘eo falta sau © perturb e) fermarea si dezvltarea personalitai clei: d) Indrumarea coretd a eleior In vedere lege ipl deyeoal pe ere or uma {30 a profisuni pe are o vor paste. Insfiriednd accental ead pe grap de elev, tune pstsogi tc se centea asupea anal interpret clasl de elev ca grup social, supra Sntaiai* groper. © Sata ln rab cm cinerea, ce et etc ese ye mare hanes eine re ea ei an td ap tc tS 6 Prin stl acestor probleme, plop loci i popune saree pe itor profesor cu cust tiie day obictul atu instructs. Sve gelae, despre mecanismee activi dominate reali de aesta In goal — ‘nvr, concomitnt cu modal ameirari gi optimiza ein copul poi ‘fii n fey, despre lnstrumentle de cunoastere pibologicd a personal ‘ilo: insrumente care, cel pun in timp facut, pot srw ca mijlnce de ‘utocunoagere in vedeea optimizri propre activi Din ele arate pute coeluions ck poli educa! sta genera structs pesnaiaiea Fanci sce in conde seifie alec de istie {edict in scopal spor fel aces. "en Rad (1981) consider roblematicapsolgie educates vent ‘in rei dreeti,funcie de tiplogaraporturce cares as se ref contin ine profesor «cu conju sale de istruie gt educare gee, cu satgie sale de Ivar. +0 prima diet ar em construtiv, care se refer a demersurile profesor tn selejionareameteelor de invmin procedecor pedagogic cele Iakcicents, presum scnbraresinstumentelr de verificae randamentuli cla Pog eesti i ajutt pe profeur sine tn possi une cunotinge emciice dese perainen deol pie copia, peadoescntull adolescent, despre modurle specific derecete are reac. Totodata pola educa trebles ofereosraliza palolgiesapofundats a conijilrdemobiizare arezereor ‘mma ale eevior,proletind noi foeme de organza a activi de ivr, in Context isi dtp frmativ cea Distingem apoio diretiecoretiva (se vorbeyt chiar de o peau coves) cae cretenat difereeearenfe deine paposie, concrete in ‘alle ce ep, nun moment dt, ne modell de Conta poeta gcexace rez efetiv in uma desfurri act edcajona Se te n goal instr i profesor se conn adesea cu Tenomene de neregulariste a comportamentlor ‘colar, car caboar wort sub nema sav we peste norma, fenemene embrace me varia. Factor are nin acest regular pot mameroi Uni fi de esol copii a cri dezvotare psc se pate flan lagen inte {a media de vrs ais po datoa creer sciocomunicairl i soccfetive lemedilo, opr stair educafonl. nina factor st de proven ‘koi and ope caro oreacedirmodie ine caine gi metodle de ‘nti pedo pare parca yi psi demure i dezotarea copia, ‘pe dat prt. n tote acest cari piologia educa ete chemat st identifoe ‘otra nadaptr gol per ear cain pate, cunoscand cd adesca aura asia vai Incl educa, c ete de proveneal externa. Psbloga educajel teu st ‘conibuie la descoperzc mileaelor de conracrare a factor ev infentnepatv ‘supa comportmentlr perfrmanflor goles ofe soli pentrumune practic de inltrae a eps, de incre Ia suodepize a eevior tempera dsc, ” ‘nh! i bloc In acs sens ste utils ne reaini cine regret savant ‘omin atedemician Vase Pavecu cre pre: "Asacur a media ext bol mumite Jaogene provocate de metic fr inten sexu, taste in eda exis vii, ‘defect, eur didescogene proven fr vole de educator. Ele se dtoreazh mi ‘ks pe de norman cen ce rive react elu la atten profesor ignorarea reprcusluniloracesor tel asupea Inept personal » eleva” Fundmentnd un wratament isrocti-educaty diff $i idiiduaia plologia ees mica orgie npertana in souionares opin snail n care ay kev necureefrtrile de eeedcare grime sol (ultima dieie« demerslupsiopedegogic este cea prospectivi, ‘consid in ose et pind dela cuncasterea teen prtiulartilrpsoloice lel, paolo educa funzeta informatica pila perspective direia probabil «evolu Insular capaci lor pice, cen ce este deoseit de Important pena desire fn cunt de cau a proces de oretare sol supa calti eine metodsor proceed intodocerea lvoe in contauurie sarin mstruci sedi, {Su tt se dmineazt mal mult prcbabiltaten de genera - in interior proces ‘tvcafional~ fenomenelor de neadaptare scolar rmfnee in urmi nvr, ‘Gee, sess emofina! ete, Dat instore! sau profeorl mete att la acest ‘enomene, dct au are o pease psologicn corespunzitoare In faa pesaii Infarcae a eleva enite diagnorticul de “ncapai™ ramanind ope fa de tats sstgurarea procesull de interdependent cu diel uncori descendent, in cece ‘ce prvete randamenol terior elev Apresiet negative, descuajnteemise ‘de profse lew frkspede prin descarajre,deprimare, print stare care prowact sere a randanetull unc sale. Acrasts diminuare a rettlr sale suscitt ‘aprecie sal pin avorabil din pata cat, determindnd o reducers ‘nal grav a randamentli 9 asa ma departs. Fenomenl se desfigon4 cu vite fccelerafie varia, Refrindue la acer fip de probleme Vasile Paveleu remarct “Educstorl ar atisfcia n acest ch, deaf demonstrat justefen diagostiul sha fra Mout un moment ce acoape nama el~a ret fenorenal pin ins ‘agnosiul st, un dagresticjstificatdeatra“simptomuh” conduit conduit rota justia de “iagnstic™. Sub etichata de cop “ri”, “edisipin, “Snmpoin, "naps clase, in aces anu “vistinele educate edcai vias Ince vciog, regres in educa in spa vicioast Este carl st vdem in acest az ‘ctunenlegilinsuccesull din insuceesninsuces, un eee devine prensa vitrul (es rinare acini cre cunulat:procesuldemobli energetic se scumulenzh ‘intl olen reerveor motivational le level Palbologia educate, orientea pe voit educators depageased semence stuai fecvent init insole noaste Capitolul IT REPERE PSIHOGENETICE, $I EDUCATIONALE. ALE. DEZVOLTARI PERSONALITATH $COLARULUI 1 Conmiderayi generale cu privie a reper pallogeetie 9 caracteral ail al dest pice ML Ablescoma: 1 Partcuartate devo fice 2 Sadie deol inclecraie 5 Parialraile ii afc ! moral To preadolescet gl adblescen 4 Defines ema ML Dezvltaea matrzaea psaoge soca a perma 1. Consierat generale cu priire lepers pihogenete ‘caractra stadia a drvoiel abi + Reprclepshogenctie sunt instrumenteoperafonale psslgie care au fui de stone pid sae dsvotriphie lau crm moment da Ele a la ba generalist eoretice complexe prvi peoblmete piu! ‘eacloracstun, Prin intermedi lors poate preci ern, consis, deja $i, ancomiet, ormaitsesdervokr paice a copluu- Nv de normal psc pe care pun nein ace near exe valida statist i epg de mameroase “rit, n speci genetic socil cultural Ca instrament ert simetedlogce, repel progentce au atu general umant dar go latrd spec, leat de ‘racer pice implicate a aprtencja copii lun grup sociocultural Tne reperlepihogenetice sale de derolare pica exist sre Jegturigunee aie sunt inrumentemetodlogce cu prviela dear psicd inontogenea satin cerinfe de orn sitematizaea crater pice ‘ssn! lor. In np ce repre pihogentice sunt Instrumente de evaluare 0 ese raportenz In geneza su la formele de intercordare 2 uno fenomene proces pice, concept de stad se refer ln sucesiunea in tmp a structure ‘i erpanizarea complex a acstora (Ursula Schiop 1983), + Caracterul stadia al dezvoltril pice a copiull adolescents. [n ‘ela sale cu coi, adult este tert st poictze in capa copii propria sa logics petri” propria sa mentale coxa ce se mimeye adallocentrisn, (Or, sma acetal principal dew considera opi in func deo ns, de propria autre readce In parle vsti adit, Sil omun redace ‘molar pic i simple scamulr cantave. In aceasta optics opi apare {opt am alt iv mini. racic, a insemaa sh extinde Ta opi forme de svat $d cai propiadulior pinto simp reducere de sear cence Se Tntinpi in pratck de mute oi, Treat pootsl deavolii treble piv ‘dlc ante rapide de esi aerneaz cu ple de chili, cumulditepeate ‘antatve du, cu timpul, la schimbri clave semifcatv.Primul ps indepem ent, prime cuvnt rst, pina operai minal sau primal rorament verbal sun ‘rite prin procese de seul canative let, dr oda pute we marches evra sar caliative th evi escent a cop Lucrrile desnte in psiologie (A. Lente, H. Wallon, J. Page privese pila capo sul de sail crorordine de sucosune ete reat’ constant, har dict teperelecronolopice corepunzitoare acer stad prezint@ © snumit ‘riba in fancied cone solic medi soil "Exsenaunor epularitide suecesiune indezvlarca colli constiie mfp bine stabil. Se distin ca period de varsta: primal an de vi, copra ‘impure (en a3 an, vista prescolar 3-6 ani, vst oolard mie (67-1011 i), preadolescenf sau pabettea—(L0/11-14/15 ani, adolescena(V1S-18 an, tint (18-25 ai) gas (Ase veda fg 2.1) ‘Fig.2.1- Stale i pusele de eater 20 Process insure pice nu se deol separatunele de ale, mu se “nsumeazadtivsInintrorulfeciulsad forme struct uniter. De xemplu, pogrestle in formaren gan logic, sci isi sructra memori, rocedele tence de invtare se supun a adolescent rot mal pregnant exgeflor logie. Cu alte cuvine, stucturle pice elementare se intgreaza in suet superioae (supraordnate), modificindu-si modul de desfigurre. Desigur, in ‘uceesiune sailor exist o anumit conimitt, devotes cop e sicede ‘semenenunoe capil distinc” al una acleig stort _(M. Debese, 1970) + Cop sefrmeaa prin etvitate propre pai schimburilor neicetate eu medil fe sola in cre ee Primal caeu de ii mpi deedsafe ‘te fla, In care eadaugl succes grin, ola prima, gmnazal, lice, ‘sau mesajele externe actoneazd prin Intermedial condigilor interne. Prin ‘condi interne” nelege mat chipamentl atv transmis pin pavimonin de |, a careseaou efcee maturiasi biologie epi chile durable, structure ‘wept in grocer denolripstice: apn nerve indie «iil oie semen format sistema opin gti aprile proetl profesional ‘%c,O parte din con interne ~ ou deoebire ce de odin pibloge ~ sunt In ums analiza de orgie exter, in Sense se comsiue in proce interaunt ine individ gi media: neduriet $i ceringe dln afars jung sf fe insuite, interiorizate,asimilate, cristalizindu-se ca atitudil, moduri de gindire, mo. tive de actune,aspirai, valor ete. Dine perioaele evr, mengionate anor, ne interesea, cu densbire, preadolescenja san pubertaten gi adolescent, asupea cirora ne vom ope in T, Adolescenta Adolscnja este ctapa existe urns care incepe cu nstalarenpuberti (1-14 ang flee ext x ssumarea rolurior si resposbiiilorspcioe shit 4 Particulrithtledezvoltir fiice.Situats ire copitsia ropri-2is g ‘vista adult adolescenja, cu cele dou tape alee (prendolescenj 1011-145 ani 1 adolescents propri-2ish 14/15-15/18 an) marcheaza wn adevSrat salt in ‘ervolareasomtict™ aperscan. Spr exemple inte 10 18a, masa corporal ree eu mai mult de 100% iar inimea eu 27%; de asemene, perimerul trace Inveiszea valor de cretreaproape dle ft de periada precedent lndeosei readolesceja exe marcas deo retre sl demoare impetuous ait sub aspect ENS OE et el a corporal exter, tn fei difitlor organ nan tmp elatiseur apa ele ‘nate nt care mpm oreeactiare profuse organ l reads =n ulimele deceit se remarcaproape in tat rile wn fenomen de accelerate biologi in sensul empl viens de reser dfn somatics {copior,paalel cu devotees pick mal precce. Indic reer somatice, ca $1 ‘i mutual sexuale, euose un devans tn rapt cu pevioadee situate cu cteva ‘eceni nud. Pore atl statistics, cop de vrs solar au in mee cu 10 m5 kg mai mut dec opi de aceai vrs de sou 7-8 deen De asemened, ‘vista medi a maturizai sexual eabort eu crea 2 ani i chiar mai malt in port cw anal 1900 ‘Aces fenomen de accelerate iologit este pus tn primal end pe seams un complex de fctr legal de proces de urbarizare, debunk a eonfiler evil, a spi tpl de alimestare(aportl sport de vitamin a care Se ‘dye cvmafal muta larg de slit psthonervons.Valditatea acest arma ‘Ste tea de fret semnictv lnepstate gn rez, te medi rural sicel urban cence privet pusel creer somatice i virtlematrizi sexual Seitz de pid, falc satura copie de orgie jponea esx S.U.A. sa mart vail f de cee copilor japoned care sa devo in fara de ‘tigi. In context aeliag compara, pubertate intervie cu 15 ani mai deem la fete japoneaeerescute fm 8... Priv datlorstatisice dei oi, maturizaren sexual inrvne cu 1-15 an mal deveme y meds urban fal de cel url. In acl timp se conta el baremele tester de telgeg net cu deci n ur sce revue in rapor cu svansul generale tinee crescute it-un med saturt de informa, grafiemiloscelor comunitri de mash att de rsplnd In ele none ‘Aceast fet” crescla einforatie frjazaprocesl de maturizareintletual, efrareaopinrsattudnilr la opi tine. a nu ite din 1950 incoace rivelul meatal a oarilr gal recrfloraerscut eu ica 20 de procent in fate ile industria (ef. 75 p70). ‘in dtl hate ees, tn ablou preadolescenel un oe doseit de n= portant ocuptnceputal maturtari seruae. Pola 12-13 ani fle 14-18 ani bei lat In perionda pubertil, eveniment marcar de dezvoltseacaretrclor seal secundar, aparifia menstrual fea sorte eminale a Bi, cestrea pullin regiune publ gta al, schimerea ve, dezvltarenglndler amare ta fae ‘Aceste modifi tebuie si capete in och copilor explain sinick ecard recum drums eigen personal, rd ins serene opreocupare ‘parte n jurul or. Fret mu vor i nelaerezonanele acestor modifier i vita ‘hick a ner. Aga cm tm, se inal 0 anumits uso chiar nlite a ibe copilor in lephturt eu problema discus, apae atractia speciick spre ‘Sema ope sentimental ero. Tlntul pared se supune etl reat n dapat, deca depinde temporarimaginea dese. 2 Desi dette fick preaesceni ee replat deel biologie, apar ‘armen were ale sepmentlor corp ale organeor si ssemele. De pili, ‘reyerea membreor, inven ce trace basil ruin rm. Dea, area nearmonias a preadcescentuli aie piiarlang pel cating orp cu aspect de spdinjon). Tot aga, musculature corpull se der mai lent det shee Impghurre ee condonaaoarumit singe a igre pendlecetli ‘Acumularastitor msi pentru cartel sarees harms pick satsfettoareexeeazt 0 stare de alert 0 prescupare de 8s lnscrie tn repistrl normal, da fa celal. Adolescent ete precupat de aspect corals; ea mai mich abate (ngragare, busta re voluminos su pre plat asl pes ng. rere eager infin, ene ee) ca yideavokare alert a uno earatere sexual secundare reazl probleme defetmdntne matic. Bei cu deombire Sunt dprimai de consttaren defile moro, tra mick find weorsrse ‘unui omplx de feriortte, La fie produce isatisfcide drat compere de urdjonte, pe emer adesen apurente, Depstarea la timp a acestor modifchr, insures unui repim adevat de mune en, spert galimentie sob un contol ‘medico-pedagogie consitue solu inate pentru reverie imbolavilr fie ‘nal sles sie In comparaic cu furtnoass etapa a pretdoescenc, dezvotaren somatopsibick » adolescentulu este malt mai calmd,ch 0 vith tending sre ‘chile. Dupt pusel specific pubeti, dervoire fist» adolescenilor se esfgoar int-un itm din en ce mallet in intigaren tinsel puter neve, Sub toate aspctl, chip de mai iz al adult, ‘Sporul de inte sade simitor in comparatccupeioada precedent: la ‘bie nivel maxim este tins ne 15-16 a iar Ia fete pe a 13-4 ak. Dua aceste moment de virial se diminaz, ase ck gre seit adolesceapi el devine ‘tl neice, ‘sista la perfeyinarea activist morice sub aspect fore fx, esc cordontri mica eitene Infor Paral capt ete rel nervosa miei general, adoesceni sto pot, n cod nama, 8 dep for reprezntng 70-78% din et al dali, cd exe vara de ali de 60-1096 ‘ind ne eter a fete, ‘Modiearilesurvente in dinamica deri fer inc somatic se ‘istngasupe nr generale a corpuls adolescent: pare propria ire ‘rune membre, cet Volum ea ut orcie gal baznuli (ai ales fee deaseena Sere cranil fail eo mschi mimi asl nt se ere ‘eisatrle fei caracterstice adultul Presivbes snguing se chilies ~ pena «dg sspreporia nee vluml nig umenol are arreglre apart cardiovascular devin tot ma perfet. Se tailzat ativan rich a siteml ‘endocrin. In peioadsadolesserei se Ince prima period x maturizii seal; procest continu len pn In 22-23 ani 2B In priada seas, din pane de vedere morflogs, reeral ste i ii mari consti Inet de ln 6 ane atinge 85-90% din greta final contrat 24- 25 an, Are loc unproes de perfionare functional a newronilr Scare cerebral Processed analiza sine devin tat mai fine, se accentueaz Fanci eplatoate a maj intra Naum, in tncheiee, tending adolescent dea se peangi pe al olen mate cil al vie, sre celal. 2 Stade deol ileal in sade apr devi ei a coi ‘ns trl notian pot: acfines, reprerentarea Se inayinea,limbajal sau faci smite", in ener. Sunt cel et modal de care dspae fing umand era rel, ranforma rea informs. no ping apraxia am puta verb ‘etre repre rnp inactivates lactal a cop: forma actlonal-obectal, ‘are ee fonna nil «pi, po gndivea in imag gndirea verbal loge, In fap este yet desta succsive, in care un ivel~ oda pirat —leauleaz pe Celle Mai grab puter vrbi de coexists supapuneren de rivl, in cre ‘ul nnedominart. Acne, care ee Forma primar pi, mo esi pu 4 smplu odat eu treceten copa pe o trap supeioas cise modified, se festruetarenas, Dacl Ia inceput aefiunea eonstitaie modul de rezolvare a problemdor a suri de aaptar, ulterior aceasta devine allo de verlfeare ‘solu pie in mine", ajungling sk indeplinasch deci un alt rol inal ‘Stidind devotaren pind copula gcolarll J. Piaget isting patra sta ce caractrzszh dervliares pind scolaull copii ganume: tial ‘lind (eigen semmriomtrie care scopert primi oi ani devi. Urs ‘poi staal pn! preopertionale de in? Ia 6-7 ani: apo stadil operatilor ‘concrete del 6-7 la 10-1 ai itn ine stad opera formale, prepositional Sau logic pina Ia 14-15 ai St le anaizim per + Stadio! andi ineliget’)semzromotorice (pia ls doi) anise caretrizeazh prin manipalaresobictlr, care are Toe In tt pasul In context ‘comaniciriu adult, Gea (intelge)seaciomotoric ext gndire tit, hicidecum reflesvd probleme (acini) de adaptare apr ge resto atonen ‘concret c atare;aeasthintlgey este, pein urmare, leat de cues fetvl ‘op, ind pr practic. Inept fini semitce sunt consmnat aproximativ a 18 ln cid ‘par primele oltraze,(cuvite cu sensu de faa) nes! lorreepind in sia once in care cope tlizzaa. Func semioid indi posite de uta Semne(sinblar)~ in primal rnd cuvinte~ea substitute ae cri. In actvaten dejo intervie frecventsubstire ui cbiet prin atu: o cute de chibi devine at, vagon stu altcea, un bi ie le de om, gard, pom te. Acexstlsubttue ma inseam nshaptiia nil semiotic propriate, doer wa preladia eearec tt Demag tee pe im 4 ‘noes vrsta de 2 ani se contre un ow stadia al deol ‘nelctaale pe are J. Piaget il umes staal preoperatlonal care acopea arta ne 2 67 ai. Aces stad previo peroa de inten derolare elect, ‘pls intros stu, exprsiane sinbolisic, senna scorn ‘eral cea etapa ene incor ma ln activate copii, cesta sulin verbale ce se dav, fspande la Inter, frmulen2 nrebte ete De rit, cf pt le Sa, efectudnd o aefiune,copill nw o poate reda speplanul imbajaul Abia dupa ani poate sredea pin cuvit activi conrete Dee le ester cu rns, Pak Ia 6-7 ai, predomi pada ta imag, ‘mit de Piaget preopertorie i ceasta pnt ch ma apr operajia loves prope Zh, ene i camonath i concret atal, ind dominate cote figural A spite pret: Candie oprenc’ cu ypreconcepte” (eu repens), aie, ‘xemplare ip ale noe coli de obiete, cee ce ceca aparena spi nor toting (Tract, psi ete). Aces sau se centreaza, ag cum reat, jurul fact semltie(snbolics), cae constitieo premistobligtorie ~ prin fan0- nalts esol: a nterioriai acini mraz eestea, Transpneren ‘vebalt a ectun inet postilitatea inerorizti ci, cen cm Inseam ned onsituires operate! minal gi aceasta dearece aciunen mu este reversibll”, Find rina darn sing ses. = Olt utara in goal (6-7 ni) spare stall operator concrete, ‘cares preungst pi a1 an La aeasts vrs coil este eapabl combine pe ln mtd sau mat nl bi de informatie petra a Forma o concious Din ematoarel premise date obiectun: A= B= C~, cop deduce intl 8: ‘A = C° (nee tant). De notated tn acest tai opeaile de gindire sunt Sins pate de suport bcc. Este orbs up). Piaget de tad operator conerete ponte funcional ela oc in pezna bec. Acelesiace de ine evn inperante cd se inkcuiese cece cu simple enunur verbal (propo) ‘cm arf Toel ete mi mare dekt Mica, iat Miron exe ma mare dacit Dan, Caren cel tele mai ic? este reavat dec mal rau (pel I-12 an). ‘te vor dei desta perp concrete Indl experimen al formar perjilorconerete Il constitu paral najoritaten opi de 67 ais dll de Invariant, de conservare a cant, & ungimilor dingo de anumite modifica ce (bil), pe cael suf obiectele Experena demonsratva este reltv simp. Doud pabare A, si A, avénd ford i limensun iene sunt umplste cu hid olrat ext pn la clini. Eaalitaten ‘ste consatat pereptiv de opi Las in contiuare paral Ac marty, vars Toi nA, fm dou pare mai mic B, 9B, de orn ier can Bgura 2.2). in ps eri nnn nn ean te psi | as Cope andes n stl repeating in bunt pare ei de Gander in acest ‘arch a mosifictcntiaten de eh in parle, Bee mai malt su mal pun lich dod in, Domina de aspectal percep de modifi iis, i sustin sonconservaren cami, dey vanazare (stu) se fice Sob cei ‘ig. 22 ~Transasareaehidelor in ga acleig expec 749% dine copi de 7 an spun media cree conservaren cant le apare evident lg, esos. Ei moive, sre excl tet ef tranazarea din 4, in B, especi B poate fi compensa pin ansyazarea Invest din 5B, in, fir ca sit nevoia dew efectun ane ati propri- 2. Pe pla minal compan douh afer wansformarea dist (7) $e lnverst (7-1). Mecanismul minal gratieclruiaapare deca de invariant este ‘reverse cir mint crest bet Ino vrs ania, Pe plan practic eversibiltate neumn eects o ane n-n es apn sens contr, reveind ls poet depleare. Pe pan minal reversibiiate ibrac inia ormarsiuni: unei ‘pai corepunde opera T- care, compush en prima, dace ln anuaren peril de hndie nu sunt lol; ele formeazhanumite grupaje sau sisteme ce funcioneaza dupa lei intene.Acestea consi inceputulaparatul Jogi, oro cristal, ace posi infrenj,capaciate de deci. Experene asemandtoare au fest fut gcu ate materiale cum a aril (vei i223) © nce privet arta sou pasting ‘Aspect inal: Cop est ntrebat care dare ile comin mai mult arp, plating Aspect fn Serpe acon! inebare 4 Inceeace privet apa “Aspect inal: Eee] com etc ‘sonfne mai mult apt (Din care soaamate Fig, 2.3 ~ Model de organtzareaexperienelor.privind conservarea subsiantl ‘Se repet aceeainrebare % Principle repre pihopenetice stabi pebaza cercetirilr lui Piaget colaboratorilar apr condensate. n figura 24 Elemente sunt ete ntrminloga ageing ia eperelecrooologice par marate rin nile vertical t nan setae coerce Fig. 24 Roper palhogentice Stadia operator concrete, stat ire 6-7 gi) prezints mumeroase limit fanmade eleval ma poate din Tinie informational pezetats, ‘nu se pote detaga de atl igurale actual sau ale experi! imediatanerioare, scncaizaile sunt nguste unilateral. Gindivea sa est inch sineretid® einen ist opeeaz inconfiguri lob Rainametul sie plz neil pecoereta media, pe care mst poate dep dest din apronpe in aproape, de atemenea me ives altrative posible in prelongires unui fap actual ‘Pela 11-2 ai icope un now stad de dezvoare agin stad ‘operator propositional, lopce su formal cil lua devine apabilsatoneze shupea popoatilr sau enunfullo verale ca aa. Preadolescentaconstiule 0 ‘apd de tramuitle deoasce numa 20% din popula gold jung lx stuctra logics formal pela 1 ani. Cical ginazial estuca in-an studi intermediar~ uri stadt preformal ~in care a un procent insert de elev se mentin nc ‘esitrle operfurlr comer, nlite tne 7s 1 ani, Oeil propeonale se geeralizezt abi pela 14-15 ani Datele care sco in evident stale amine a fost obit pe lotr sau ‘santoane dcop yiadolescen extras din anuitepopuli aparnind eu deosbire ‘paul culural europe i nord-amercan Limite de vist meriont sunt doar ‘reperestatstice. Find vorba de epee statistic, acestca admit ~ ca orice epee decorin statistic varia sav abatert senile oun sens sau al, tn fone de ‘mol socal educa primits. Gneralzarea opera formae, are re lac pela Seema ma eh ll ih ani nr cn Po 14615 a, au are doe simaltan fn ote feces intelectual. Freevent apar secaaje inte tnrit de acca vrs cats inte eiferite deni de cunoasere- Gndiea abstract lopca sav propaitonala apare mai curind in domes tinelor atu, decd in damental simeor soil. -a observa dei 60% din adolescent sub 1Gan ating tad opera forme sine naturi, um prcent mult ma mie intr acetn st capable rajonamente pe pan moral In faa unul cone i ‘at un dmenis net numa coil arp adoescenul ae nevoe de modele covert gi exemple istrative ‘Oat operate propositional formate, demerslipotetico-dedueiv pare sie: raionamentl lew part amprena posi e poate migea dela post la rea, de la propozii admiseeajpoteze la celui, Gnd devine mobil ind pail realizeao cu eal usr rajonamente direct avers: ela cave la chet inves. Late in cosierarea reprlor psogeetic, rive ongunizarea 9 pro icctaron proces de istrair netic de acest pers anume: coi opine de medi # etc, uilirea mtodlr stv, preci ya unl tau dente Toate aeten pt aeclera merul denote, dpa cum 0 edie defies poate inet seniilacest proces roicnd ein i activiile lucative,profesoral urmenz a comverteasct material a imaalformee logic prop vel de vrai chrala Ise adresea. Trebui svt merci vedere egal incre ea cfc lvl: registra acional (de manipulae obistnl), registro figural imag tc regstral semiotic (simbolie In fancied acest repre profesor tree st saseaclimbajaladeat st procter care lee func de aces reper. Smnee(simboluril) i mpramut injelesrile de a cri ian. In cxpresia simpli a+ 2a~ a” neste Vora dea adua dar tere din alae ocul lut sa” se afa pote orice aun. fn semn rimne transparent semniicaa acd ne stud direct pla semnelor(snbolurila) into aps mai timpurie de dezvoltar inelectualt~strnd peste aj yi obiet su mode obiectuale—riscim ‘i pierdem semniicaia. Radu, 1980) ‘La um stadia mai avansat al dezvoltiitinteletuale ne bazim pe transferol de semifcaio none se define ping in ecu alte noi care imprum sensu. Aces pesupune de stad oper proportional Orie ns, la orice vir 0 nojane fii este mal wor Inu dacaoferin saportur concrete, model biectale sau figural peru oelegeea eS. Vigotski sublna, in problema dicutat, & nsraia i edueain merg ex un pas Ininten Servos dobindese contra concrete aman fue de w td atin deja in gine, cde zona proximel dervolt a inteigene copiulel. Graf cernlor nos mai complexe pus nf elev recum ofr de informa miloace dcevate,procsul de instrire impinge inantedezvokiarea intlecteal. Tousi invaaren prematura este sterld gi diundtoare sub aspect evn igen mintalen eo Pent fare erica exit care, A 2% chi ire are unee rapide, esonomice reductive: dps inca einer imacesbile efetle sunt inrotoense gi neeconomice Data find dervolaren inal eevlor mo exist 0 versiune uicd de reantare si de suscesione # mitral depres. J. Beane (1981) subi i set ene. Unmotral care expr conn odmdntu reba cuprindd ‘mal mute piste cares duct a aceeas itd comand”. Orie tema din programs ‘ree oat i prez informe cares puns accent fe pe aetuniobeetal, fe pe imagine pe mijloneverbae,prpoztonle:Opiunes pero yersune sa oi peu o versiune combina dschide calendiferenir i ‘+ Pe misura ce se formears operate proportonae se modiich i procedece de nvitre,Stdind un mater adolescent s¢desprinde mai wor de ‘onfguapa Sezai media de clementul de comitate (proper In spatia timp), eusind st reraneze pe pan minal dtl isle organien ope. Se wee de la memorare textual lace ine, dupa un graie de evolu ~aproxmat In figura 25, Dach in clase | propria material vat textual apae de 72%, In schimb a clase a Xa prope se inversearprodoming memacare ineliibil, cu reproduceren i uit propel 23%), "a a woes, Fig, 28 Desvotarea memordvt ectuale smell (dupa M.N Sarda») De asemene, Ia adolescent se ltgrsteseasiilreperorul procedeelor erie” Daca solr ic recurs in mod feevent ao singud tei de invaare “reper vce ares intrest —Taaolescen intervie propare materi, Sehermatzare i ondensare i edacerea uno pncte dsr st repee logis, soci, corer ete. LArpiren procedelormneiceaduceo retreat indir de ‘merocareca vlum, dar ttoat diverse ine elev qa acelg cle ne diferite meni decunoagere. a ear mar secontureart gust petro mane individual Independent: e soot cate, Inoomese ie de lectur, fae enc, docupeaza din revise etn egtura cu aceasta se pune problema formar! unul stil rafonal de vAtare cae sl reflect precept fata in studi memati va}. Ev0- "cle mee Pome nae em 2» lute capacti ietelorprocese 3 fnemene pice tn report ou viet pot fh inline 2.6. "Medel piagstian de devotare testa a pin n timp, mameroase ‘confirma, dar infirm’ pariale Prinspalee cic ce se ad se xen pe: mimiarea std onogeneas copie pespectiva logic care ms acaperh agra! spatial cognitie clare n cake inerastivi sociale ca medintor cognitive ett sii constraint a subietl loath stu cricats stein piagetiand me un punt de refering in teorile cares fet la dezvolaren copia; ean pote gnorat sau coli eR Fig.2.6 -Bvolutia capaci dverselor "mci pthce i raport de vista 2 a ricadail iv, Preadolescen ee marca Inansamblt einstabilitneemotis,dehiersensbiiateInadoksonttablul ematviiinespe ise ohlibree. prenolesceg seschimbi isistemul de referinf Dac In chi copilor ring represint centr de refering in orzanizarea comportamenuli propria — Familia ofrnd prima interpretare lum, pecum snore tice In preadolescen st adolescents seimb stati: vlrle de refer provin dela cx de seams cue, ‘dict de la grap de virtt Pring gi profesor per adeseavaloarea de todel Cu ei fala Jove stink mat aproape pe adolescent, cu at acest se {ndeptrtcar de ee Desetiaprinlor produce adesracontraeacia ue! Instinct trescinde Adolescent a accep nt neve, abandonare ui din prt prinilo, Tnfresnt este cum ae find Ia adolescent trsituricontrare: de pil, neinaia spre benvad, tend doa ei din coun se ascizd adesea cu 30 timidtates, istinayin spre bravura, se manifesta Indosei in prez cxor de © seamf unde pss prbare, chia admire. In grup asc unl eunbracel, Se simt par litera de rispanere si siviryessadese fap de indisciplin, chi antisocial, pe care ule le regrets 9c. Aceeai tn omportare coest, dnd uneoeidovads chr de timiditate, O bund pare din comportamerte sunt insustepin inital cotagune in neriea rupli de vrs, Virsa adolescene ete a dous nagere, i spuncm renasteren intra sine, n care eordonul ombiica” gavitd late fami ind ete dept, Maturiaaren fziolog ‘repnante ale sexualitai experimentare primeloe rela ini sunt acompasiate de oputrica eonturare a Imagini de sine. Reza pring de a accept liberara”, dig lor dea vila tina inti propor coi se soldeca, in nal, cu dstosinare elu gt spre maturiats, spre oautenticafertate sa masculine. Nude pine or ‘nolscentlu evorbest ca unui part, prin enumerind Joate serie” ‘cute, cea ce impli impuneres dorinoor lo, expeimae incontient, dea prelungi ‘ula matern sa peter. Mania protec dic aden expliree manifth incotinae.Adultocetrimulvizeaz8 a repetsocictate adulilor, tea cme, in seh amputaen fel creative, invetive,inezete,poetie ale copii gi ‘inti pind encire soit ater conradeilor dire paring adolescent unor casa devine un ‘not mobi era deal absolt noes Plein -paroni” hoa treble Fie bucuros! deca tari revin dup dntractia din exterior. Pica ping inf acest rasta este ine cunosul. Le e grou plnir st neleagh ct adolescent Tor in vor independ In ocident exist insti spilt de adpcte 2 ‘udoleenor care wor sk vores” un tap de pio, cre ver 34 evadeze din Spal farii sufocan.Pedagoplresponabidt acs institut anni prep ‘een: cop dummeovoasin amo, © mal bie ago decd sta tn sad * Adolescent seafitnplin proces de larificareavalorior. natures specie, difieuhaten ina repudia sau accep anumiteeategorit de val, prope Aina, se el esa prin supuneea fat de un id In grup de aces vst num gest atitudn asec aprobare in afar na. Opiniacolectivdconsacr ‘model. Este vorba de opin ane vrste cu fitrule specifi, pe care e-l ptem ‘anor ra rscl desea de asia prin masrlendotate lat de enamel ‘Uni insernat npeeocupsile cestlvirst ou via reaonalt ‘Adolescent cat pune un Sens ~ pein compocamentl si afeeti— nogunor ‘ecole, de priten, cn i sentiment de dragose. Rela sale de peeteni ‘araeerizec pin wagament gi idelitat.Aceasta ait, iat dela rang de Princip, i impeded de multe oi 8 sesizeze isu, caren reptile din comportarea color sau persane uit. De asemene, mu eugyte 58 desopere |atinp disimulaia,anuniteimeree meschine n patel prin (epislfolnete a ristenia ca laid sen", fea rear interpersonae port amp putrich ‘cristal active ‘Cristalizarea afeetlvf,trmen metaforic, desemneaz® fepome-n! de twansigurare a obietlor,perscancle, stale, sub inflaega sentimental saa Pasiuni, Stvle emotional odattstrustrate se proiceteaa asupea obiectl, Fein in anumita lamin gic Tnsusl exaperatent-un sens sau aul: De ota: ono moat cristal qn setmente egativeca ura ivi, repli, ‘spreuleama et, Devening pasane aul poate dnatrarealitatea.Termenol de cristae afetiv este flesit de Stendhal in erren sa “Despre ibie” ‘Alterman contrast fective adocecatimpul.derisaizared”:pewoana rivit prin ocelari ror apare despuits de aze fd pred peivitlprint-o stilt ‘ima Semin Un res pus eum sub sera iui seiner: odes ‘ deamigir transfigareaa toa pte, Uner ycrsalizarea” ae le rai ‘lor erste in coil supvioare; spre exempl,o picnic eset dno risa roduse tn persoana unui no pie. Adolescents ete prin exelent vrsn sediment, a dagostel sari, a dopa aire nol, Spre desire de copladolscenulareo fective tal secreth mal fated Avan fist sees, itoare 5 exch fste mai ddinerestt dec fetta dui, su amie cael in mateie de ‘Metta Inadlesce ae cunosenumreas forme de gocentrism fn cdr cisora tn ment domine rereits dentate sexual. Este gra fap rmen mo sun mic despre coeiuen pe are o pede sexu, despre fle x se ‘renters de plier, de fre, dep nivel profund limi, atun cid Components fizclogi este dublath gf de o components sprtuals corespuncitoare. (Coca apirares iim refet nevoin de ernie anand capacatea de ‘sl elit itime, find, masa inp, dslarajia de independ fa de pin ‘Sexultaten prematurt este 0 realise feeves 2 ultimlor deen. fn legit cu cesta adolescent a ebuisaflec&angaares In ast de reli pil anumite ‘ecu sreponsbilii! de ordi iin social moral cd cee reli presipunafecne ‘rue fat cella drs independent material ‘Vij alot ve dlkectar nansambl de denoharentlecals. Stn pe insrumentele ductive ale pai loge ~ adoesentul nu mai ace este ‘ear 0 ema”, de cai, un fenomen pedagogic els detageazt demonstrat de ‘opllrl” api in autoconducere i autoedacaie vids devin pita la pro- Pit sa formar. La acct vrs inal prea in mod selectv modele de conduit, ‘ar uncor i fret weontra modle”pontive prin contrast cu eea ce vede ca ind ‘pnt njral sh Exempl un cla adolescent, provent dno file disciat, ‘deren se peso convingee in vitor I fami ropi nit,baath po seotimente sincere un ruport trie... Nu a wea 3d flu yoodatddvrttd — ‘claro ft Am exemplal primor mel care au avd tel flu de opts sum Convince aca fl de td mu este un” 2 ‘Cutis inormatv sera c studi pshogeneticeprvind dervoltaren fetv apr in lurid facturspribanltik,stailat cre i are punt de plecare in concep aS Fru. O pretare expiit, bogs iusrats cate este scum gla dispocta citorlu rom (Dato, F 1993). ‘Crin de nutoritate eit de prin in scenstsperonds trebuie supertath tempore; opaatia ni rsearin ostlitat. Uni pibloggsese suse acest ono ment de nate” sapien nr ds edn pare casei yobs, de revaoriat repetrilcomportamen-telor deveite confi" Avid definite repercle amine. fami, scoala, precum si miloaele ‘comunictri de mast au nein sh organize actin cares punt inf tier ode in care aoa st se eeunoase 5 propun drumaride vag dere dewrmat Ino societate bed i democata, Strategiapaihopedagogich ces ma eit ‘este een det india rma bu cde ata a escoperitea cel a otrvit drum” pe eare adolescent sing webue fh 1) Particulate morale a preadolecens adolescent. Concomitant ‘steoluin inletal afta adolescents siti ila evoltiajudecsi lor ‘morale. no rim fr aceasta exe heteronom (pari, vlril i pormele ‘moral in extroe)n pin rn natural ied, din rp de reer com ‘tm mai spas ind neslact, situate vind Sota, a motvatin «-Inadolescentt devine antonomd, Pri intrioczareanarmelor valor extere transformarea fr In nrme vale prope, Disineia— heteronor -aufonomn ndeata moral, ew implica evden condita moral ~ fst punctl de pec lereetielorpriblogusi amerieanL. Kohlberg, ‘Ca yi Paget, L.Keblberg stud denotare jude i moral a copit preolescet yi adolescent El identifies tel nlvelur mari de vole justi more Hecare nivel avind cite doud studi dstincte Cs wemare, acest model {corse prezint sae studi ale geneelrafionamentali moral, Dei tri ivele si gse stad pera fecare nivel ete du stat dupa cum wrmeazi ') Nivelal premoral sou preconvenlona, ($10 ani). Standardele de dearest ihe cultural ale anturjl: Pun ri”, are drepate've geal, -ctminteobraznic, ae fee sunt judeate dup consecnele r ‘Stadia moralititwsulelrt, tn cae pedapss 9 rcompensa int rier foarte puternice. Eviarea pespsel si supuneres le nom apa ch vane personae imediate ‘Stal 2 | moralitithedonisnaai"® instrumental ai. Conform ‘1 norma este srs de bene, dci rebui elirath perro, find ecompnsa, ste fi plcut in consi sale SRST SS Gar ala pt 3 1 Nivel moral conrenionae, (10-13 ai). Este veal conforma 1a normeleexterone aga cum sot le crate de universal fii ale grpar de purtenef. Confrmares are bara plceea de ise recuncagtepurtares, don avea ‘an siatt pov ‘San 3, morale bunelor rela. Cop respect norma din orn de af recnoseu bia sa ath bank. Incepe st se prefigueze deca fapeor up itn or nana dap consecint ‘Sadi moral legit oral Respectaren autora a normelor siege inepe sb apard a necesita ce plement} conduits ttc, fat are ‘etiam benetisil personal "| Nel autonomiel morale saw lnterorzri accept personae, «a princpitor morale, (p13, la inerete sa coda). Asceptares ormelor torte apate arm de Menta cugrpul defen prin imprtyre acelors Creptr date Se manifest un ert de deiice a valorilor morale tn terme propri, cu dstanare fh de steeaiparl existent ‘Sta moraliti(it contractual al accept democratic a legit ‘Standadcle moral stifles cx rer al unl decal ota: Lege mo sunt intangible otf schimbate pe considerate rationale, vind utltatea lr general ‘Stadia! moral princpilor Indviduae de conduit. Se eisal- az props dear morale prin emia personal cordate coneetlor eft reciprocate cpl, demote. Incadul acest stad jdecares deine tste prepa cn lnd mai paternica dost cee ere vine din exterior: Trebui sublnat ck modelatpropus de L. Kolberg i ereitat cu un grad ‘mare de geerlitate elama 0 serie de cbservati te vali doar pens dimension’ mocalitai (ea cogitna—judeeata morals care mse rstringe obligato dies supra conde morale, cele 6 sda fost rghit mai ales judecaiile morale ale subicior ie lpn al eto ater dlemelor faz rspanslsbiefilor pre solu simpliieate, ‘eauttl ind alse aunt end cert evaluates nor soli alemative: 4 Defnire idem. Defisis ca perioada de inserie (de pairandere i far) in aniversul social al adululu, adolescent ne apare ca find vst la Cares stabillzaza ttre de personas dobndind contr nd infra fied itlectalt moral vitor etajean. Anche fetus rnd ineior testhpreoeupaen de avtocunoastere la 62-63% din adolesceni, Devin euente ned cn aesen: Cin ut?” Ce doresc?” Ce rule devin fn vig?" Iisbari care sot in collet procesl de decantare a Imagini de sive, tenn Duteric spre afrmarea de sna g autocealzare Formareacongine de sine niet real activi inerioare, a ine simple introspect. Oma se cumoagte pe sine miloct, pin intermedia acer sale u 4 condita presaior personae, real sale ew ela. Ca ale ovine, in ‘unoneren de sin, individ ica in een acl ip de informatie $ ‘unonsterea ea”. Onl ajunge la autoeunoasere agg ali Copia pcepe aru de ely, mal inti la aul, apo le aplics, ocunoscsnd-le I ie Din ebea ce pecepe despre all, deduce apoicee ce et el dup mda care rez alu, cpt va se cononsch ‘Ofcnd cau de eomparai,prvur si repercle scesre, grup — in ‘posta fail, poi aside ein goal ar mai trzv a colectvlu de mune Profesional ~ constitu revel in care se planes imagines de sin. Nu ar tea spec adolescent sunt conto de cet os, ‘Prin urmare grup edoeaional, elsn de elev, formeazh cadre sata”, spatnl de compare” in cate se conureas imaginea de sine. Raportin-s ls “oli sti comparindu-secue, lev se eunaste Se esimearA ma bine pe sine. Drumul cunoayeri de sine merge pin urare dela cunoastres gi aprecier lui ‘pre cunosterea si aprecieren propia cunoasere ln autoeunoasere. In tips unor reper de compara, clevl se precia lund po sine ‘ep talon face apreciere segacentran (entata pel prope) aceasta areca reat 0 ydilatre™ sgn de sie, 0 supraesinire, Dale psbologi sociale ‘confirms cee arta. Comparaile eu alfiiau cu eft 9 lew (rare adc oretere ‘radu ce bietviae in atone, In pilosa soils face distinc ne yimaginen scald de sine” si signe de sine Imagine oval esine se refer la fll eum ssi, ll ‘um sede. cum inelege individ este aprecat de ee din ur (pin cole, rofesor, price et) iar imagine de sine se refer a autoprierenpropriois. Acexsth distin est ort importants dcarece ia nage de sin ete glob 3 sprecierea coor dn jur in mlsura care asst aprecier este esa, cunosit de ‘ey Dae apreieeaosor din jr (cle pari, prieten e) edmlne etvoard ‘elu, adie ete unos eles, acess apesire na ae nl nln ‘supa agin de sin nile. gree, coleilon pln, pritenir, itn cunt ‘imagine scil8 e sine, ete de cele mai multe or frit n timp ce imagines ropie e sine eso unc Ale spus:waitile imaginit de sine ¥ xe opune ‘multiletaeaimaghilorsaclsle. emul oe year este conse de dsparatea “ince aces imagine ec profesor i apeciad trun fe coke all, prin ‘i pig at Indecursul anor de soa se produce 0 decanar” 3 eistalizaresomtinus ‘ lmagini de sine: Pondere main socal despre sine ete mult mai mare la vrsele ‘misicing contin de sine et labil- magne social de sie, in vesiuneacunoscus ‘ech rman notdeaunao component de baz acentin imagini de sine ar «dj o ponder varinbiltin fn de tad de dezveltar al levis tdi In eadeu acest sltom de olin in conga indivi pot sh par contradic 35 partite, Lao person mata auton apeceri cla av infer mai pai ‘rou asp condite: elie gropl sa ale perscanelrsemnifieative peru Fd sunt integrate, asinlate semua propria de valor, repezearea de sie find dj contrat Tn shi, la adolescent anc de sine et nc fragment, insfiint contra, Ibi, cupid unl permanente conn cu reprezentrle ‘rupli despre sine Ca urmare are loe proces! de secantare” si eisalizare 8 imap desine. Tn adolescent aparetendns do modelarenaspirailo feted amie persoane setmifeative pera cle.Asesten devin model”. tude fate nin Tnerllor atest prezegapeocupii de alegeren uni model ne 12-14 aia frit tui Meal de wnt, ma ls dupe 18 an ‘Copll exe mareat de modekledinpoximiatea sa. Adolescent cimpotvt, slegeadesea modee india spatio-temporal. De asemene, copia const i {mitt modell in tmp ee adlescentul le cat, le compara ile selectenzH. Sub infor mlocsorcomunictr de mass, «oer cltrale in general, pile timers mpn fot mult vedete sportive, eat de muzcd ward, personae ‘in fim et, i cul modeleortradionale (prin, proesr). De la preneupi Sporaicein pigs vitor, adolescent rece a cut ssematce, det oalegere oman tuna realist, de hv poluaren global a unui model la ackeetarea ot ‘cmbinarea imagintivA a unal model propri, Modelal precede constiuirea dealaal st tn baza ees aurre uma model del adace cu sine dorina efor dea asemenea cesta, fat care prezn 0 valoare formativg incoatstabil, Sursele apes si ‘Sonali conde mal aft prim rnd in exterior; le devin interioare, ‘onsitind suport autoeducate Tivacst context de prescipti sate pe dimensiunea vou un oe impor- ‘unt ocup optanes profesional, schiareaproiectului profesional car devine wn ‘vector important al pesonalii,Snruedt profeiunen se Infigezh drt calen ‘rincipall de realizar ni Studie facut la oi infarc inal i arth o& ‘ren 0% din tine ip spin poiectal profesional pe aspiragit iabia 20% se Intemeiaza pe cuncatres proper apsitudin. Opie profesional rebuleaduse la sare vei real, sprinindu-se pe reaatate previ ft-un domes sau atl funetie de aptitude ‘Consinire paratul lope lpr, dezvotarea independ ys cst, n stn corsa cs isuiea uni stem decunotinte in cauldiiptnelor fcolare doc a fachegarea concepicl despre lie gl via. Liber de yargumentul {ori adolescent cat mous logice lapel sale. Formarca cone ‘dsre lume givin se ibid srs cu definiren earacterull adolsceatul. in fprecitea camer, a fipelor propel ale atra, else condice dup princi s rte ie, care rept devin buna su De la heteronomle ascultarea dai, ‘lessen ece Ia autonome, gratis ernslor wi peseptlr ets 36 Daca 4 apreciem important adolescee, 8 definim rol ifn snsambolvei mane, am putes spe eae fanetie dubia, Tn primo rnd 0 fimeie de adaptare 5 alta de depigive. La acu viet elanel dervolet al frie de sine impinge adolescent desi li tsi mama despa ca eran copii, ch, nto omecare maa chiar dinclo de cence va eve a ‘staal. Pune de depp ste asc care mise pare pce resumes Slrespectatd de eduator ltr de ncn de adapta, de integrare. (© preceupare xageata ptr adapae nein Fuca de depsie duce laconformismy a conde standart, dct preocupare mma pet fia se dente potest dc ao poz fe ie, naar, De aces bie merit tun anumit echilbru fntreaceste dows fancti ta fel de mecesae st partial antagonist. In aceasta const, un da problemele major al sci adolescent (Mt Debesse, 1970), vorbim de adolescent tebuie saver in vedere anu orpala, a spiel uli), mareat de costae gli lie, ‘ropezionle, formal dar al nimi area de apariiaserinenul de drags A psinioe Adolecona ee prin exon vista tut, al ma nb, ‘isa Sentiment. al dragster al dsr, admis nostalg, [IL Dezvoltare s maturinarea plage gt scala persomaliii ‘Stim a maser copll na esto personae, cl door un candida penta sone aes atibut, devia personalii realiindse nan proces inde ung, complex, muita, plriimensina. Aces! peoces decnstiure devote 2 personal dspune de nivelur ealtatv distinee,diferite inte se ati prin ‘sihologie la eopl sla adult” ponent ins individual particu ‘in concepia Ii K. Lewin fare care ulterior se Yor intgra In structra personal [ol msc i sugar poate fi onder um individ in crs dea deve rarsoan 5 personaltne**, Do ce copii sage Tena tcepe st Fixmaze mecanismele autre younae, dein capabl xn acini sale st se deageze de medias ajungh a forma primar. congas de sine up G. Alper. ‘Aparefrma ces mai simpli eu-hi, urel insta, care va ava de acum unl din ce ‘neem pregnant ima htrier i dnamica re prsonali ncn devo scesein, Am pute conser ef nace eap,caratrzt pin fap subictal rte concomitet 9 bleeu iui ial cua, individ se i anv ‘ersoane a pre lnm in trsturie sale individual (B. xg, 1980). CConcomitent cu realizarea progreselor amintite apar primele forme dimenae ale insur valoilor. Cop ioepe st injlenga trp ce este bine 9 "hu, ce xe fumos furdt ete. Subietl devine personalitate pe misurd ce reuse St se imterez nt-un sistem inchegat structural valorior sociale irarhizate, pe ‘mtsurd e reget i releeasivittea In conformiat cu acest valor see Isai prior i realzatorulacetora. Acest proces atinge pnt culminant tn ‘rious adolescent In special in prioaa teri, dar mse inchs odath Sicha te tame “imi ete cn ee get ete Semen en ci st el tail pre ‘Sg uence omnes Pm exe se! Sem tao ‘sooo nm ee nnn sta sa a gee der ‘Steen ste terse pa mpm bp 46 inraren in categoria air continu cu amploare mal scAzuh pl la vst Insite. Cordoratele een ale personalise Tier, deregul, in adolscengs si tinerfe, pnt a vlrsta de 22-25 dean ‘up eum Se poate ves da gura 3.3, dezotarea persona mu Iimplictanulare cali de individ sau de pesca ci, dimptria, toi inept sal in structra personalitii, individu oda cu asmilareaunor pic, noeme 51 Imodee de conduit caracteistice cols i consoldeaza gi statu sh indi ‘il specifi, ridin se nn india: Maile personal sa ada sl indvidoai pregnant, rach Inn nivel aperir general particular, Eoletvle ind ‘Asi in vedere cele latte anterior jug la cosh — formulas de hfe mal malin (Ralph Linton, Mc Mesd, A. Bara, AG. Kovalev sai 8 mares modelaren persomlisi,ftorul socal indeplingte un rol dosti im tant Rell scale (sonoice police) dare membre socei diile, ie, ie morale, conepia despre Fume, arta teatr,sstemal de valor even social, Forme factorit modelatort veces personalitit Conactul activ cu a 9 factor se rie rin acti care fa ie indole ete dt, panies organi 1 de fii, instil de aja gt dati, colectval de leu de mune, Fig. 3.3 ~ Relea dine individ, pase, bisa, aaa, organiza Indvidulitete, persoand $1 pov ee personalitate (dupa B. Zirg0) '¢Peldngs fctorl social nl ‘eosebit de important In procesul de sangvinic 2 Tipu puteicnechilibrat excitail > colertc 5. Tipul putes eshiibrat ne’ flegmatic 4 Tipu slab Sy melecolie ome et Tesi, pane tet Sin ee mie Fig. 34 = Tipwrile de sistem nerves (UP Pasion) ln figura 3.4 puter observa combina cae ems tpoogia li Pviow. Prin aceasta LP. Pavlov un fundament din infele atriteorel temperaments Dupl cum observim se floes dou nofini care se refer Ia aceetsi reat 5 snume:nofiunen de temperament ces de tip deactivate nervoshsuperioarh an Temperament ese nojune pshologil f-e eferd In modul de exprimare, de cxteroriare a til deactivate neroashsuperioark. Aces din rm este 0 nofunefiiologca care exprimt bam material a temperamental. Cele patra ‘emperamentepreznttablourpsiologice si iologicespcifice® ‘Se pane fnrebare, ded sdbicimea” processor nevease de excita Inhibit ete dan 0 prorat ur feat? Sibciunen proceeor nerves pre Inplancomportamental prnt-an nivel scat al eapaciti de munct,Fapal acest seeps prin ractivitatea extrem prin impresionabitatesdeosehitacelule! er rp ele pe ya De abe a, tt 30 neva. Priv n aces fl stbiciunesproeslor nervoase mi mai aparecaofnsuyire Prnegatv, ci imbract yun anumit eoatau post Chir dec din punct de vedere biologi si medical melacoiul este mal .ralnrabi” det sangincu, di punet de vedere psihologic 91 pedagogic trebuie privit ca apartinand alta tip temperamental si nu de unalt nivel de perfecionare, Practica ne arte la ad lei studelor ar obin reat sraluctelainvtur s ghos irprearta 4 temperament melancoi. De ale, nisi cular inn mile ele xe au avut un temperament melincolic (Eminescu, Vahut, Gogol, Ceaionschi ‘5.2. Initeratracaexempla clase aver pe Werte it de rumor desis de Goethe Intomanal Sifernele andr Werter” Concuzia cares impune:valoare omului nu depnde de temperament de ate subsist, ale personalii n prim rnd de subsistemal relaionl lai, de caracter. Energi global specifica sangvniculi na ini neaplrat capaci Intelgen, apcitudin, perseverenf sort volional, dups cum neu ras de serge caracterstc melancaliculi nu inseamn lpn acestr eal ‘Nimeni neste bun sur, hari sau lene,capabilsu ncapbi creator sau neceator rin emperament. Cu alte cuit esr temparameralena cree semificatv cu wassturite orientate, aptitudnale su caacteriale. Temperament ‘stemaidegrabtocaraceristict formal, um eadra, in are sax cea se pot eld ri educa variate contnatur. De exempluo peroant care ate un temperament sangviic poate devenio valoare sau un lular. Acetsadepinds de emul dia Pe cae edcajin ot persoae! respective, de ceca ces cde in timp vei pe sccaststrctrkerediard care este temperament. Tots, temperernentl i pube Dceteaasupa conduit, Insp, asupra moduli In sare diverse eominutr at reaizate. Omnia, de exempli, om ete ost temperamental, dat modul cum fecare dobinde si exprima umanismal depinde de temperament. In onsen, salsisemul energie (cmpramentaltrebuie sie considera ce finind de sl, de forma, de modu omuli de 9 de a se comport, In ordines dezvlriipecsonaliti, temperamental ne apare cx find 6 ‘modalitate primordial, observa a opt atucicind nse pote spune nimi ‘despre celelaedmensuni ale persoaliti opin, arate et) care inh au constiuit. Temperamentul rimane relativ constant pe tot parursul vif ‘modifié foarte pun sub infucja meu tral social El exe ost ‘morfofuncionslt, baa natural” persnaliti % i ra 7 ili Pentru determinarss ‘emperamentuli rebuie ffnem seama de sia are ea ins, situai are ote fami nose su ine, not, ecnonet, Ash de i int aie familiar un temperament melancoi poate da dovadt de alm, sociable, ordre insin te, farucitprejurarea dat nu impli riser su amen. nasal ‘so, iedt, esa temperament se carntrizea prin incideres se, sat pin si tun reflexprelungit de prudent Free, exist mecansme de compensaretvéate in Cars vie sister depinderice obigninor care dae sunt bine consofite Sit aclasitimp fii free pesoana de instbiitate inadapabiate tn diferite Inmpeeurr aleve, Toodats in proces Invingei genio indivi efi. Pen ientifica temperament vom eta sl cunoastem fm tag ct sai variate, ar mai les in situa care sf prezintecaracer detest patologe: De ‘romps situ deastepare, oni competifonaloctiviat ce cringe tin lement impreviiil cu un grad mare de dicuate, 0 sarcnk de epezetare 8 olecvull imo eonfruntare de opi, savin fja autora (drctor, Sriginte {te toate acest suai pun neve rsttur temperamental i recint8 cracter detox plop. Asemenee sai cuping ind de temperament pe cr puter ‘Ssematizn nt abel de analiza comportamentala cel pe care! preentim I tabelat 3.1, (pt Rad, 1991) ‘om ot in pima rubric umarol cient, a ruben doun apc de conduit ate rein caacer de test psboogic inulin aru rubric cele patra temperment, Vor nos edo xx" posite cen ma plauiblt cu un «x Tnvndraca doar plat in aaliza une pte de conduit nfl vom consat ob lel personne ise porvese 12 staf earacteistice sangvinull 6 caraterisici RET RRA EIT TORE TEA 18. | sree pa vile veal, pls de neg | xx se desc ou cues 3 Exact ivan (prota in eee gene = reat verbal sant prope ase seed probe ei ome crane TOTO, 10. maitre excesivt in rapot cu sarcna; a TH] Wendin de supracvalaare prope WUE] ee] siesinwcasaroi [Tension de supracinareT are Te = uaprecee personal Thene de eee se du pana ea OSE 13,| (eatin) de apt ietainde se; das a m | x aun fig prot TH reads acs ade RATS TE © end pt ea aera TS] Ga Gee cer excl Ge Babe | wee aphaSl gr? meter Pebua ewer eve song eee ‘Concuzia CA persana respectivt apartinetemperameatului sangvinc cu puternice eae sea ara = Sr Slevtanart cost ls ues fs atolon Reet 17 ia ae a ‘emperamenfl este omixtrd de trsatur fancied trsstrile dominant pune ‘asin gine Bloch tal op ‘SPE are ur cope Ropar seco ete Te caer Or SesEiCtnani ban Ou ee tor apres esas Fnac eo 2 A ae arrpeaopuauliogti ciate ee oat veya a ete nu exist® nici un fel de contradictie intre tipologie si unicitate. 2 frock ceri derutd emotionali sub prestunea | x = Te apis de cond Cae Sang | Fog ean [PI] Dip tres a aT em IareaE | 3 = me [oat [oni oe ma aT PS bo} Stereo _ 7 aa at c cau lsaa’ Hr enplitindnd pe coloane caifetie presimine se pate cnchde nf ra cea lh al gr ein! al abe tp prea a ap Oe Pe baz instrument ecru prezsat efomalezA conclu supra Fire na Sl eran ey ees ro cnt Co paige dee res e aH ‘Sproles Gate unl ar scar sata mecca Reh a ‘Soa de repre ie pen iets (ope alin eS arama RT ‘ml poner mvt sels ees bas sea oa Dail eas, acumel acu 2 "eacl involunare, cae nu pot yor contolte prin cua 8 nr, connec nestor nt BT F. Popes oven 8 Bars Rn) oe pn ce oer cia mbites Sa cvs Andon cstae 3 ibe fone ot ‘Tabelul 3.2. Tate urinal idler tpi een fora cnr mate pct mate fdmerle Tp a aac Sa Tac ei re Peleg octal i wi om chr cm Fe resco (San er eon cin ene ee Ghee a oath eegepeince Saucon “= Veo ale a FE Seige rascal sles gta tr Siena ‘safe at THebae mang SFOs apn ae Gein he opr ates Se = SRS agaiea Ted ae = Melia coh A etd ear eo sadn reece ale ae = a “Tpaleciat ‘ipl acca Seas acaen netiaee 2 SS Se ee sihaes St con eae ee Denote s = ara — ea Tipatmet “pale = Ropar a agp ot Hi dr