Nevoia de a respira si avea o buna circulatie

RESPIRAIA= reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,
necesar proceselor de oxidare din organism, si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare.
Independenta in satisfacerea nevoii de a respira
Etapele respiratiei:
a)
Ventilatia reprezinta patrunderea aerului cu oxigen in plamani si eliminarea aerului
incarcat cu dioxid de carbon.
Ventilatia are doi timpi: inspiratia si expiratia;
Factorii care influenteaza ventilatia:
permeabilitatea cailor respiratorii;
concentratia oxigenului in aerul respirat;
maturitatea centrului respirator bulbar;
expansiunea cutiei toracice;
functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.
b)
Difuziunea gazelor este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in
capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Factorii care influenteaza difuziunea gazelor:
diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia O2 din sange;
starea peretelui alveolar;
marimea suprafetelor alveolare.
c) Etapa circulatorie consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus
de la tesuturi, prin vasele venoase, la plaman, pentru a se elimina.
Factorii care influenteaza etapa circulatorie:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea retelei periferice arteriale.
d)
Etapa tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu ajutorul unui
sistem enzimatic complex.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a respira

1. Factori biologici:
a)
Varsta la copii, numarul de respiratii pe minut este mai mare ca adult
b)
Sexul la femei, se inregistreaza valori ale frecventei respiratorii la limita maxima a
normalului. La barbati la limita minima.
1

c)
Statura la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la
persoanele inalte
d)
Somnul in timpul somnului, frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul starii
de veghe
e)
Postura pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul respiratiei.
Individul sanatos poate respira in ortostatism, sezand, culcat. Pozitia care favorizeaza respiratia,
este cea sezand si ortostatica, prin contractia corespunzatoare a diafragmei
f)
Alimentatia influenteaza mentinerea umiditatii o buna functionare a diafragmei si a
celorlalti muschi respiratori
g)
Exercitiul fizic influenteaza frecventa respiratiei, persoanele neantrenate dau semne de
oboseala la un efort mai mic decat cele antrenate
2. Factori psihologici
Emotiile influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei. Aceeasi influenta o au plansul, rasul
3. Factori sociologici
a)
Mediul ambiant procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza
respiratia; mediul poluant, incarcat cu particule microbiene, chimice, influenteaza negativ
respiratia
- umiditatea aerului inspirat de 50 60 % creeaza un mediu confortabil
b)
Climatul influenteaza frecventa respiratiei, caldura determina cresterea frecventei, frigul
scaderea frecventei; vantul perturba respiratia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determina
cresterea frecventei
c)
Locul de munca prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu nefavorabil bunei
respiratii

Manifestari de independenta
1. Frecventa respiratiei
- reprezinta numarul de respiratii pe minut
- este influentata de varsta si sex
la nou-nascut
la 2 ani
la 12 ani
adult
varstnic

30-50 r/min
25-35 r/min
15-25 r/min
16-18 r/min
15-25 r/min

2. Amplitudinea
- este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare respiratie.
- respiratia poate fi: profunda sau superficiala
3. Ritmul
- reprezinta pauzele egale dintre respiratii. Deci respiratia este ritmica.
2

4. Zgomotele respiratorii
- normal, respiratia este linistita; in somn, devine mai zgomotoasa (sforait)
5. Simetria miscarilor respiratorii
- ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborare in timpul inspiratiei si
expiratiei
6. Tipul de respiratie
- sunt trei tipuri de respiratie:
costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita
maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
abdominal, intalnit la copii si varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice
7. Mucozitati
- mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense
8. Tusea
- reprezinta o expiratie fortata, prin care se elimina secretiile din caile respiratorii; este un
fenomen de protectie al organismului

Interventiile asistentului pentru mentinerea independentei in satisfacerea

nevoii
A. Exploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului (interviu)

B. Invata pacientul (dg.+ obiective)

sa faca exercitii respiratorii
sa faca exercitii de mers, de relaxare
sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia
sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese copioase)

A. Interviul
1. Inspectia urmareste: frecventa, amplitudinea si ritmul respirator
simetria miscarilor respiratorii
tipul de respiratie
aspectul toracelui
2. Prezenta unor semne si simptome in afectiuni respiratorii
Tiraj : -tip
Tuse : - Cand a aparut?
Cat de frecventa este?
Este sau nu urmata de expectoratie?
Apare in anumite pozitii?
3

Accesele survin ziua sau noaptea?

Expectoratia:
-culoare
- miros
- aspect
- cantitate
- prezenta sangelui temporara
- permanenta.
Dispnee:- tip dispneei
- Apare in repaus, la efort, sau in conditii de stress?
- Ce pozitie o amelioreaza?
- Cand apare:ziua si/sau noapte?
Durerea toracica :
- cand apare ?(tuse sau respiratie profunda)
- intensitate
- localizare
- iradiere
- durata
Pozitia corpului: - ortopnee
- antalgica
3. Antecedente personale
Afectiuni respiratorii in antecedente:
- Frecventa si durata acestora
- Cum au fost tratate?
Factori de risc: - fumat: - de cand?
- cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza ?
- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la serviciu?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- conditiide mediu: - lucrati sau locuiti in mediu poluant?
- stres, anxietate
- alimentatia: -obiceiuri alimentare

B.Obiectivele si interventiile asistentei autonome si delegate

Dependenta in satisfacerea nevoii

In satisfacerea nevoii de a respira , se manifesta urmatoarele probleme:
1.Alterarea vocii
2.Dispneea
3.Obstructia cailor respiratorii

Surse de dificultate, care determina nesatisfacerea nevoii de

a respira(cauza care detemina nesatisfacerea nevoii)
1. Surse de ordin fizic
Alterarea mucoasei tractului respirator (m.nazala, m.faringiana, m.bronsica, m.traheala,
m.parenchimului pulmonar)
Tabagism;
Obstructia cailor respiratorii;
Obezitatea;
Bandaje toracice;
Dezechillibru hidroelectrolitic;
Durere
2. Surse de ordin psihologic
Anxietatea; stresul;
Situatia de criza
3. Surse de ordin sociologic
Aerul poluat, umed
Altitudinea inalta
4. Lipsa cunoasterii
Cunoasterea de sine
Cunoasterea mediului ambiant
Cunoasterea altor persoane

1. Alterarea vocii
Poate fi cauzata de: - procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare
- de prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
Manifestari de dependenta(semne, simptome)
a)

Disfonie: - tulb. ale emisiunii vocale, interesand inaltimea, intensitatea si timbrul vocii
- se manif. sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra.
b) Afonie: - imposibilitatea de a vorbi
5

c)

Senzatia de sufocare: - lipsa de aer

2. Dispneea = resp. anevoioasa, dificila, descrisa de pacient casete de aer. Pacientul este
anxios(temator).
Cauze : -b. ale palmanilor si/sau inimii
- b. ale cailor respiratorii superioare.
Aerul patrunde greu in plamani, avand drept consecinta oxigenarea defectuoasa a tesuturilor si
acumularea de CO2 in sange.
Manifestari de dependenta:
a)
Ortopnee (dispnee de decubit) = pozitie fortata, cu bratele atarnate pe langa corp,
bolnavul stand sezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
b)
Apnee = oprirea respiratiei
c)
Bradipnee = reducerea frecventei respiratiei
d)
Tahipnee, Polipnee = cresterea frecventei ritmului respirator
e)
Amplitudine modificata = respiratie superficiala sau profunda
f)
Hiperventilatie = patrunderea unei cantitati mari de aer de plamani
g)
Hipoventilatie = patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
h)
Tusea = reflex fiziologic complex care poate fi de asemeni reprodus voluntar, care
consta dintr-o inspiratie profunda cu inchiderea glotei, urmata de o expiratie brusca, sacadata si
zgomotoasa, ce permite degajarea cailor respiratorii superioare de secretii acumulate, sau de
orice substanta care irita sau impiedica respiratia.
i) Hemoptizie = eliminarea de sange rosu, aerat, prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul
cailor respiratorii plamani
j) Mucozitati (sputa) = produs patologic rezultat din hipersecretia patologica a glandelor
mucoasei bronsice si/sau exudat de la nivelul acestora sau a parenchimului pulmonar.Este un
amestec de mucus, puroi, sange, celule descuamate, eliminat prin reflexul de tuse.
k) Respiratie(dispnee) de tip Cheyne-Stokes = dispnee ciclica, caracterizata din trei fraze:
accelerarea frecventei si amplitudinii respiratorie pana la un nivel maxim, dupa care frecventa si
amplitudinea scad treptat pana la apnee, care se mentine 15". Ciclul se reia.

l) Respiratie(dispnee) Kussmaul = se desfasoara in 4 timpi: o inspiratie profunda, dar destul de

brusca, urmata de apnee, o expiratie subita, cu geamat, careia ii succede o noua apnee
6

- hiperventilatie alveolara care tinde sa compenseze acidoza diabetica

- caracteristica in coma diabetica, apare si in insuf. renala terminala

m) Respiratia biot = respiratie cu amplitudine si frecventa complet neregulate, cu pauze apneice

variabile (encefalite, meningite)

n) Respiratie agonica = caracterizata prin perioade lungi de apnee intrerupte de 1-2 miscari
respiratorii ample (apare in contextul mortii clinice)
o) Wheezing = zgomot constituit din sunete muzicale , emis in cursul unui inspir sau expir
dificil, prelungit si care se percepe atat cu urechea cat si cu stetoscopul.
p) Zgomote respiratorii (Raluri) = zgomote respiratorii patologice percepute la auscultatia
plamanilor, datorita trecerii aerului prin caile respiratorii
Raluri ronflante - se produc in bronhii de calibru mare in care predomina secretiile
au tonalitate joasa , seamana cu un sforait
Raluri sibilante se produc in bronhii de calibru mic
- sunt muzicale , uscate prezente in inspir si/sau expir
Raluri subcrepitate - sunt umede, fiind produse de conflictul dintre coloana de aer din
lumenul bronhiolelor si secretiile fluide de la acest nivel
Raluri crepitante sunt uscate, fine se aud in inspir si au origine alveolara
r)
Cianoza = tegumente vinete, albastrui la nivelul extremitatilor: nas, buze, lobul urechii,
unghii

3. Obstructia cailor respiratorii

7

Poate fi produsa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, de prezenta unor corpi straini,
patrunsi accidental in caile respiratorii si de deformari ale nasului.
Manifestari de dependenta
a) Respiratie dificila pe nas = bolnavul respira pe gura
b) Secretii abundente nazale = secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, care impiedica
respiratia
c) Epistaxis = hemoragie nazala
d) Deformari ale nasului = deviatie de sept, traumatism.
e) Stranut = expirare fortata
f) Aspiratie pe nas = smiorcait
g) Tuse = cu caracter de tuse uscata sau umeda, persistenta
h) Cornaj = zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta
i) Tiraj = depresiunea inspiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternala, epigastrica,
intercostala.

Obiectivele si interventiile (autonome si delegate) ale asistentului

Pacientul cu deficiente respiratorii
a)La nivelul nasului
Obiective (O)
Pacientul sa respire liber
Interventiile asistentului autonome si delegate (I)
-Indeparteaza secretiile nazale
-Umezeste aerul din incapere
-Asigura un aport suficient de lichide pe 24 h
O: Pacientul sa nu devina sursa de infectie
I: -Educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica folosinta
-Educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale
O: Oprirea epistaxisului
I: -Aseaza pacientul in timpul sangerarii intr-o pozitie cu inclinarea spre inainte a capului celui
bonav
-Comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza timp de 5-10 min
-Aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa

-Recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul

b) La nivelul fagingelui si laringelui:

O: Pacientul sa prezinte mucoase respiratorii umede si integre
I: -Umezeste aerul din incapere
-Recomanda pacientului repaus vocal absolut
-Favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala
O: Pacientul sa inghita fara dificultate
I: -Intrerupe alimentatia solida
-Recomanda gargara cu solutii antiseptice
-Alimenteaza pacientul cu lichide caldute
O: Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie
I: - Invata pac. sa evite schimbarile bruste de temperatura si de asemenea, aglomeratiile
c) La nivelul plamanilor si bronhiilor:
O: Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie
I: - Invata pacientul sa tuseasca in mod eficace in .....ore
- Sa expectoreze secretiile in .....ore si sa le colecteze
- Umezeste aerul din incapere cu apa alcoolizata
- Sa-si elibereze caile respiratorii cu minimum de dificultate in termen de...ore
- Sa-si elibereze caile respiratorii de secretii in termen de...ore
- Aspira secretiile bronsice, daca este cazul
- Invata pacientul sa faca gimnastica respiratorie
- Asigura pozitia sezand sau semisezand pacientilor cu dispnee
- Invata pac. Sa renunte la obiceiurile daunatoare ( fumat)
- Administreaza trat. Prescris: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongestionante
ale mucoasei traheo- bronsice
O: Pacientul sa fie echilibrat psihic
I: - Invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare
9

Pregateste psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de ingrijire si a oricarei tehnici la

care va fi supus (aspirarea secretiilor bronsice, examene radiologice, examene
endoscopice, punctii)

CIRCULAIA
DEF: Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor
sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului la tesuturi.
Un rol important il detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in conditii de
integritate anatomica si functionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.
Independenta in satisfacerea circulatiei
1. PULSUL ARTERIAL
2. TENSIUNEA ARTERIALA

Asigurarea unei circulaii optime

PULSUL ARTERIAL
- reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona
cu sistola ventriculara.
- pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si
cel impins in timpul sistolei.
- acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei
Factorii care influenteaza pulsul arterial
1. Factori biologice:
a)
b)
mai
c)
d)
e)

Varsta la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la adult; de asemenea, la varstnici
Inaltimea corporala persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a celor
inalte
Somnul frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa
Alimentatia in timpul digestiei, frecventa pulsului creste
Efortul fizic determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului

10

2. Factori psihologici:
a)
b)
c)

Emotiile, }
Plansul, } produc cresterea frecventei pulsului arterial
Mania
}
3. Factori sociali:

a) Mediul ambiant- prin concetratia in oxigen a aerului inspirat

Manifestarile de independenta:
1. Frecventa = reprezinta numarul de pulsatii pe minut
a)
b)
c)
d)
e)

La nou-nascut 130-140 pulsatii/minut

La copilul mic 100-120 pulsatii/minut
La 10 ani 90-100 pulsatii/minut
La adult 60-80 pulsatii/minut
Varstnic peste 80-90 pulsatii/minut

Sfigmograma = inregistrarea pulsului arterial cu ajutorul sfigmografului.

Poate fi:
Anacrota = prezinta neregularitati in portiunea ascendenta a curbei
Catacrota = usoare crosete in partea descendenta a curbei sfigmografice (croset catacrotic)
Inflexiune dicrota = perceperea unui puls dublu la o singura revolutie cardiaca (puls dicrot)
2. Ritm = pauzele dintre pulsatii sunt egale, pulsul este ritmic.
3. Amplitudine (volum) este dependenta de:
a)
cantitatea de sange existenta in vase
b)
este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
c)
la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
4. Tensiunea pulsului = este determinata de forta necesara in comprimarea arterei, pentru ca
unda pulsatila sa dispara.
5. Celeritatea = reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile.
6. Coloratia tegumentelor: a) coloratia roz a tegumentelor inclusiv a extremitatil
b) tegumentele sunt: calde/reci

11

TENSIUNEA ARTERIALA
-reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriale.
- tensiunea scade de la centru spre periferie
Factorii care determina tensiunea arteriala:

debitul cardiac
forta de contractie a inimii
elasticitatea si calibrul vaselor
vascozitatea sangelui

Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:

1. Factori biologici :
a) Varsta tensiunea este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta; se
stabileste la adulti; creste usor la persoana varstnica
b) Somnul tensiunea arteriala in timpul somnului este mai mica decat in perioada de veghe
c) Activitatea diurna produce o crestere a tensiunii arteriale; de asemenea,
- efortul fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale
dupa incetarea acestuia
2. Factori psihologici :
a) Emotiile: bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii arteriale
3. Factori sociologici :
a) Climatul frigul produce vasoconstrictie deci, si cresterea tensiunii arteriale
- caldura produce vasodilatatie deci, si scaderea tensiunii arteriale.
2. Manifestari de independenta :
Tensiunea maxima se obtine in timpul sistolei ventriculare
Varsta
1-3 ani
4-11 ani

T.A. max
75-90
90-110

T.A. min
50-60 mmHg
60-65 mmHg

12

Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei

Varsta
12-15 ani
adult
varstnic

T.A. max
100-120
115-140
peste 150

T.A. min
60-75 mmHg
75-90 mmHg
peste 90 mmHg

Tensiunea diferentiala reprezinta diferenta T.A. max. T.A. min

Exemplu: T.A.dif = T.A.max (140) - T.A.min (80) = 60mmHg
Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min.
Exemplu : T.A. min = T.A. max / 2 +1 sau 2

INTERVENTIILE ASISTENTULUI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI

CIRCULATIEI
Pentru mentinerea independentei nevoii de a avea o buna circulatie asistentul medical educa
pacientul:

creearea unor conditii igienice in incapere (aerisire)

sa-si mentina tegumentele curate, integre
sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, sare
sa evite tutunul, consumul exagerat de alcool
sa evite sedentarismul
sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulatia

Dependenta in satisfacerea nevoii

CIRCULATIA INADECVATA
SURSE DE DIFICULTATE = care determina nesatisfacerea nevoia de a avea o buna
circulatie
1. De ordin fizic:
Alterarea muschiului cardiac
Alterarea peretilor vaselor sanguine
Obstructii vasculare
Supraincarcarea inimii

13

2. De ordin psihologic:
Anxietate
Stres
Situatii de criza
3. Lipsa cunoasterii :

Cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata

Cunostinte insuficiente despre sine, sau altii
Cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
1. Tegumente modificate :
Reci, palide = datorita irigarii insuficiente a pielii
Cianotice = coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii
2. Modificari ale pulsului:
1.) Modificari ale frecventei pulsului :
a) Tahicardie = cresterea frecventei pulsului
b)
Bradicardie = scaderea frecventei pulsului
2.) Modificari de volum a pulsului :
a)
Puls filiform = puls cu volum foarte redus, abia perceptibil
b)
Puls asimetric = volum diferit al pulsului la artere simetrice
c)
Puls alternant = o unda cu amplitudine normala este urmata de o unda cu amplitudine
mica, cu pastrarea intervalului egal dintre ele .
d)
Puls bigeminat = a doua unda survine la un interval mai scurt si este de amplitudine mica
e)
Puls paradoxal= scaderea amplitudinii la inspiratie.
3.) Modificari de ritm ale pulsului
a) Puls aritmic = pauze inegale intre pulsatii
b) Puls dicrot = se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de pauza
3. Modificari ale tensiunii arteriale :
Valorile T.A. sunt diferite la segmente simetrice (brat stang, brat drept)
1). Modificari ale valorilor T.A.
a) Hipertensiune arteriala(H.T.A.) = cresterea T.A. peste valorile normale
b) Hipotensiune arteriala(h.T.A.) = scaderea T.A. sub valorile normale
2). Modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. si T.A. min nu se fac paralel
14

4. Modificari ale concentratiei de oxigen :

a) Hipoxemie = scaderea cantitatii de oxigen din sange
b) Hipoxie = diminuarea cantitatii de oxigen din tesuturi.

SATISFACEREA UNEI CIRCULATII OPTIME

Obiective: Pacientul sa prezinte o circulatie adecvata
Interventiile asistentei autonome si independente:
Invata pacientul:
sa intrerupa consumul de tutun, alcool
sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi
sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie
administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare,
hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
monitorizeaza efectul medicamentelor
aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive, masaje
O: Pacientul sa fie echilibrat psihic
I: Informeaza pacientul :
asupra bolii sale
asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna
asupra importantei continuarii tratamentului medicamentos.

15

Culegerea datelor n vederea evalurii i satisfacerii unei circulaii optime

1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)
1. 1. Interviul:
1. 1. 1. Pregatirea interviului:
Se anunta pacientul
1. 1. 2. Inceperea interviului:
asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului
se cere acordul pacientului
pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

1. 1. 3. 1. Informatii( date) generale:

nume, prenume
sex
stare civila
ocupatie
religie
surse de sustinere

1. 1. 3. 2. Antecedente medicale personale:

bolile copilariei, vaccinari
traumatisme
afectiuni cardiace in antecedente:
- frecventa si durata acestora
- cum au fost tratate?
spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)
interventii chirurgicale
alergii medicamentoase
utilizarea tratamentelor empirice
factori de risc: - fumat: - de cand?
- cat ?
- alti membrii ai familiei fumeaza
- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?
- mergeti pe jos la servici?
- practicati vreun sport?
- stati timp indelungat in picioare?
- conditii de mediu:
- lucrati sau locuiti in mediu poluant?
16

- stres, anxietate
- alimentatia: -obiceiuri alimentare
1. 1. 3. 3. Antecedente familiale:
boli cronice
afectiuni psihice ale membrilor familiei
1. 1. 3. 4. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor,
istoricul bolii):
Durerea toracica :
- factori declansatori : - efort sau nu, anumite pozitii
- accesele survin ziua sau noaptea
- intensitate
- localizare
- iradiere
- durata
- masuri luate ptr ameliorarea ei
Cunostinte despre sanatate
1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului :
Am sa va mai pun doua intrebari
Vom termina in doua minute
1. 1. 5. Concluzia interviului:
Asistenta va trage concluziile asupra interviului
va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari
am inteles care v sunt problemele dvs.
raspunsurile date de dvs. ma vor ajuta sa va planific ingrijirile
1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta-P-)
1. 3. Sursele de dificultate (etiologie-E-)
1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome-S-)
1. 5. Alte date investigatii paraclinice:
- investigatii radiologice
investigatii endoscopice
explorari functionale
examene de laborator
2. EVALUAREA UNEI CIRCULATII OPTIME
2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:
2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:
17

 dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie, explicand clar situatia si definind
problemele:
alterarea
deteriorarea
deficit
incapacitate
diminuare
dificultate
perturbare
ATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor
(a manifestarilor de dependenta).
Exemplu: - alterarea starii de constienta
alterarea integritatii pielii
alterarea integritatii fizice
dificultate in a se alimenta
alterarea mobilitatii fizice
alterarea eliminarii intestinale
2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de
dificultate(obstacol major)
PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE
DIFICULTATE

18