Baroul Bucuresti,

Domnule Decan,
Subsemnatul Artin SARCHIZIAN, avocat in cadrul Baroului
Bucuresti, titular al Cabinetului de Avocat Sarchizian Artinprimind o
copie a sesizarii depuse de catre dl. Marei Babriel, inteleg sa imi exprim
pozitia prin prezenta
NOTA
I.

Chestiun prealabila,
La data de 17 februarie 2016, am comunicat pe emailul baroului o
solicitare de prelungire a termenului pentru formularea raspunsului de
fata, motivand prin aceea ca voi fi plecat din tara. In acest sens am depus
biletul de avion. Acest fapt, justifica depunerea prezentei note la acesta
data.
II.

Circumstantele spetei in care am fost angajat.

Dl. Matei Gabriei, mi-a soclitatat serviciile intr-o cauza, ce se afla

p erolul Tribunalului Bucuresti (apel) si care avea ca obiect stabilire
program de viztare privindu-l pe fiul acestuia.
Cauza, era una particulara, prin accea ca, desi, intr-un alt dosar
instanta, stabilise ca autoritatea parinteasca sa fie comuna, totusi,
Judecatoria Sectorului 3, respinsesns cererea de stabilirea a unui program
de viztare, cu motivarea, cad at fiind comportamentul acestuia, nu este in
interesul minorului sa aiba (pentru moment) relatii cu tata.
Aparent, cauza nu era de o complecitate sporita (program de
viztare) insa, in realitate speta ridica serioase problem factuale cat si, mai
curand de drept.
Spun de drept, deoarece, exista deja o contrarietate intre doua
hotarari jduecatoresti, pe care am reda-o in nota de conclzuii pe care am
depus-o si anume:
(Extras
din
nota
de
conclzui)
.
SUSTINERI:
1. In prezent, Autoritatea parintesaca asupr aminorului, se
exercita in comun, potrivit Deciziei Civile nr. 3069/17 sept. 2015
a Tribunalului Bucuresti, prin care s-a schimbat sentinta
Judecatoriei Sectorului 2, ce stabilize autoritate exclsuiva.

2. Cu valore de premise demosntrata s-a retinut de catre Tribunal,

faptul ca
ambii parinti s-au ocupat d cresterea si educarea
minorului. De asemenea martorul audiat in apel a relatat
despre preocuparea atenta a apelantului fata de fiul sau
car are problem medicale, aiar acesta incearca sa faca tot
posibilul ca minorul sa beneficieze de cel mai bun si mai
nou tratament. De asemenea, martorul a declarat ca relatia
dintre tata si copil este una bazata pe afectiune, iar tatal,
de cand sotii s-au despartit, sufera pentru ca mama nu il
lasa sa s intalneasc cu minorul
Tribunalul mai retine ca tatal nu a pus in pimejdie in
vreun mod dezvoltarea fisica sau psihica a copilului asa
incat sa nu poata fi in masura sa exercite uatoritatea
parinteasca alaturi de mama copilului
Finalmente, Tribunalul
recomanda parintiilor sa adopte o atitudine concilianta, sa
poarte un dialog civilizat pentru a lua cele mai buna masuri
in intersul minorului
Aceste statuari ale Tribunalului, se impun a fi avute in vedere
inclusive in proceduar de fata, cata vreme, au valorea unor considerente
decizorii prin care, instant stabileste faptele asupra carora, prin
silogismul judicar, s-a pronuntat.
Cel mai important aspect, pentru cauza de fata, retinut si statuat
defintiv in prima procedura (dosarul nr.3265/300/2014) este acela ca
prezenta tatalui in viata copilului nu poate fi un periculoasa, fapt
care, gratie efctului pozitiv al lucrului judecat, ce nu poat efi contrazis si
constituie o premise demonstrate in acest sens fiind dispzitiile art. 431
alin.(2) CPC., care prevad ca Oricare dintre pri poate opune lucrul
anterior judecat ntr-un alt litigiu, dac are legtur cu soluionarea
acestuia din urm .
Or, acesta statuare a Tribualului, per se, contrzice in mod
neechivoc, justificarea primei insiante care, respingand cererea, a
considerat ca nu ar fi in intersul minorului sa fie incuviintat un program d
eviztare pentru tata, de unde, am deduce ca prezenta tatalui ar genera o
stare de pericol !
3. In prezent, tatalui I se interzice orice contact cu minorul, fapt
retinut negru pe alb de catre prim insianta (pag.5 penultimul
alineat) si ncontesabil.

4. Tatal, MEDIC de profesie, doreste sa se implice in mod active nu

doar in crestrea si educare copilului, ci, in mod special in
depasire/amelioarea/tratara afectiuniilro medicale EXTREM DE
GRAVE decare sufera, si care impugn un tratemnet copsunzator.
5. Nu exista nici un motiv pentru ca MINORULUI sa-I fie stirbit
DREPTUL de a avea relatii cu tatal sau, si corelativ, tatalui de ave
ao elatie nromala cu fiul sau, cu atat mai mult cu cat, pana la
separarea in fapt (imporpiu spus, deoarec a fost o casnicie lipsiat de
cmain conjugal locuind sepratai) a exsitat o relatei absolute
normala intre acetsia, copilul fiind extremde tasat de tata.
6. Cert, fara vreo intentie denigraoare, cid oar, pentru a nu ascunde
o relaitate mama minorului (intimata) date fiind neintelegerile
dintre fostii soti, a inteles sa suprime orice relatei cu tata.
(..)
Asadar, am aratat ca paractic, a doua hotarare, practice, ignora
statuariile facute de catre Tribunal, in dosarul privind autoritatea
parinteasca unde, se retinae lipsa unui pericol si tot astfe, faptul ca,
interesul minorului dicteaza ca ambii parinti sa se ocupe de cresterea si
educarea acestuia.
In drept, acesta situatie , in optica mea, nu putea primide cat o
singura solutie, anume, ca cea de a doau insainta, respectand puterea de
lucru judecat a primei hotararii (deja defintiva) sa fi pronunta o solutie ina
cord cu acesta.
Astfel spus, delegarea data de catre prima instanta, cum ca, in
interesul minoruli este ca acesta sa aiba realtii cu tatal sau, ce nu prezinat
un pericol, se impunea cu putere de lucru judecat, fata de imprejurarea ca,
inclsuiv considerentele decizorii dintr-o hoaraea judecatoreasca, intra in
incidenta puterii lucrului judecata.
De fapt, acesta imrpejurarea, daca este sau nu periculos tatal,
cosntituia si chestiune crucialaa celui de al doilea process, care, deja,
cum in precedent am aratat, era dezlegata.
Cu toate acestea, Tribunalul, nu inteles sa tina cont de acest fapt,
inlaturat, fara vreo motivare (desi, discutam despre securitatea
raporturilro civile, mai exact, repsectul cuvenit unei hotararii
jdeucatorescti definitive anterior prnuntata, intrata in puterea lucrului
judecata) si a respins apelul, retinadn aceeasi stare de pericol.
Cert, pe calea expuneriid e fata, nu inteleg sa critic Solutia
(neavand un inters inacest sens) ci, doresct sa sesizez o situatie, ce in
opinia mea este, eufemistic spus, atipica si disuctabila.

Raspuns la acuzatiile aduse:

1. Cu ca, nu am avut o prestatie profesionista si diligenta.
Precizare:
Strategia formata ina cest dosar a fost urmatore:
Intru-cat, instantele reprosasera tocmai neintelregrile grave dintre
fostii soti si tensiunile dintre acestia (fiind emise ordine successive
de protective) am cosniderat c aatitudinea ce trebuie avuta in fata
insiantei trebuie sa fie una decenta, calma si conclinainta, pentru a
infirma aceste tenisuni.
Astfel, am urmait sa abordez strict cehtiunile ce vizau sitautia
minorului si nicidecum, sa rapsund tuturor acuzatiilor (punctual)
aduse de catre parte adversa, ce vizau alte aspecte.
Altfel, riscam sa reproduceexact starea de tenisune pe care char
insiantele o reprosau, de accea am cosniliat si partea sa aiba o
atitudine rezervata sic alma.
Astfel, in esenta, sustinerea a vzat,
2. arportul dintre prima hotarare si cea care urma sa fie pronuntata,
solcitand a se da eficenta cehstiunilro deja delegate de catre
Tribunal, mai prcis, a statuariilro facute privitor la lispa
pericolului si nevoie de prezenat tatalui alaturi de fiu.
3. Tot astfel, am arguemntat prin lipsa unei motivari suficiente a
primei isniante, legata de pericolul si cauz aconcreta pentru
care, a fost luata o astfel de solutie (extrema) de a nu perimeite
tatalui sa aiba acces la fiul sau.
4. Am subliniat lipsa unor probe certe privitoare la o eventuala
stare de pericol.
5. Am argumentat, prin arportarea la legea nationala si euroepana
si jurispurdenat CEDO
Respecatdn oridnea procesuala, cuvantul meu (pentru appellant) a
fost primul, dupa care, al intiamtei, care, a vizat prepondeerent
aspecte ce nu vizau relatia tata, ci dimpotriva situatai conflictuala
dintre parinti.
Obtinand cuvantul in replica, am aratat insiantei ca, tocmai acesta
stare de conflict dintre parinti (ce deja era manifesta) impune

stabilire aunui program clar de viztare, pentru a nu ramane la

aprecierea partilor, daca si cum permit accesul tatalui la copil. Cu
alte cuvinte,e ste nevoie de inereventai isnaintei prin organizarea
vizitelor. Reamintesc ca, intr-o sala plina, cuvantul in replica
(acordat cu greu) nu poate fi extins, ci sintetic.
Nemultumirea dlui. Matei, este ca nu am rapsuns tuturor acuzatiilro
emise in cuvantul de fond al intiamtei. I-am explicat acestuia ca, pe
de o parte era gresit din punct de vedere tactic deoarece,
(re)confirma conflictul dintre parti, fapt ce-l dezavantaja pe dansul,
iar ep de alat parte, in sustienrea apleului, criticiel trebuei sa vizeze
aspectele litigioase, nicidecum, aspecte extrapocesuale, si nu in
ultimul rand, eram in cuvantul in replica.
Lecturand incheirea de sedinta, observ ca nu au fost consmenate
toate sustinerile mele, in acest sens, la nevoie, consider oportun
obtinere unei transcrieri a inregsitrarii sedintei.
Legat de probe.
Reamintesc ca, apelul era declarant la data angajarii mele, unde, nu
erau indicate eventuali martori.
Insa, in accord cu cleintul, stabilisem ca probele ce le vom
amdsinitra vor fi inscrsiurile si nu alet probe, neindicandu-mi
eventuali martori .
Astfel, au fost depsue planse fost si inscrisusir.
Mai arat ca, fiind in preajma sarbatorilro de iarna, interesul noastr
era de aobtine un program devizatrea pentru a permite pertecerae
perioadei de sarbatori, astfel ca, nu aveam intersula cordarii unui
alt termen.
Subilinez, martori nu mi-au fost indicate (sa-I fi cerut) si nici nu au
fost indicate in apleul declarant de parte (conf. art. 470 NCPC
trebuiau cerute, cu indicarea martorilor, sub sanctiunea decaderii, la
moemntul formularii apleului).
In relaitate, am stabilit cu dl. Matei faptul ca, nu sunt alet probe in
aple, decat isncrsiurile depuse.
Dimpotriva, n-eam opus admisnitrarii de catre parte advsera a
probei cu un martor, motiv pentru care s-a si resinsins cerera
acestora.
Rezuamnd, in acest dosar mi-am indeplinit cu profesionalizm si
buna credinta, obligatia profesionala.
Nemultumirea dlui. Matei, vizeaza hotarare, care insa, a fost emsia
de catre o insianta.
I-am explicat si acestuia faptul ca, obligatia avocatului este unde de
diligenat si nu de rezultat.

Alte crcumsatnate:
Privind colaborearea cu dl. Matei, initial, a fost una absolut
normala, existand mai multe inalniri inainte de proces, cand am
discutat stargeia si alte aspecte, legate de conclzui.
Prin urmare, sa nu se creda ca activitate amea a fost legata strict de
uns ingur termen, nu, ci mai multe inilniri, si prealabile studio
dosarului.
Apoi, duap porces, colaborarea a continuat, inalnindu-ne de mai
multe ori, si chiar, recomandandu-I sa se adreseze CEDO, in acest
sens, intocmindu-I si un rpoiectd e plangere, la care acesta, a adus
unele amendamente (depun in copie), precizez, taoet aceste ain
mdo voluntar gratuit.
Insa, la un moment dat, am sensizat un coportament nepotrivit la
adresa mea, imputandu-mise ca nu merg la anumite dosare a d-lui.
Precum ordin de resctructie, si altele, unde, precizez ca nu aveam
contract (singurul fiind cel din cauza).
I-am explciat ca nu avem contract si pentru alte activitati, si astfel
nu sunt obligat.
In plus, se prezenat la birou, intempestiv, si avea un comportament
extreme de recalcitrant, motiv pentru care am preferat sa intrerup
orice comunicare.
Cu taoet acestea, a continuat cu telefoane si mesaje, ce deja imi
crea o stare de neliniste si ingirjorare, motiv pentru care i-am cerut
sa nu ma mai contactze sis a nu se mai prezinet la cabinet.
Unele exprimari, mi-au creat chiar impresia ca ma ameninta.
Efectiv, imi este teama de conduiat acestuia, care si in prezenat altor
perosne la birou, avea o atitudine reclacitarnta, in plus, faptul ca, deja
exista doua oridne de proetectie, emise la cererae fostei sotii avocat de
profesie, ma facut la modul cel mai serios sa ma tem (dsaar
37126/301/2015 si 1945/301/2015)
Suma stabilita cu titlu de onorariu (3060 lei) este uan abslut jsutifciats si
rezoanbila, fata de cirucsmatntele concrete ale cauzei, practic, activitatea
ne fiind strcit legata de un termen, la care sa sijudecat cauza, ci, cosnulatri
prelabile multiple.

Efectiv nemultumireadlui Matei, s-a declansat in momnetul in care eu,

am evitat sa mai comunci cu acesta (cu mult dupa pronuntarea solutiei)
pentru motivele de mai sua, ca drept dovada ca, relati anaostra a continuat
si dupa pronuntarea solutie, sta faptul ca, deja incepusem redacatrae
plangerii catre CEDO.
Acest fapt, doevedeste ca, in relaitate, numultumirea legata de prestatia
avocatiala repreiznat un pretextdeoarcee, daca ar fi fost asa, nu ar fic
ontinuat sa colaboreze cu mine, si dupa pronunatrea solutiei. Dar, cand,
dnsula osbervat ca nu dosaresc sa mai colaborez, brusc, a aprut si
nemultumirea.
Fata de toate acestea,
Rog sa cosntatai caracterul vadit nefodant al sensizarii depuse.
Legat de acuztaiile de natuar penala, acesta se poate adresa
autoritatii judciar penala.
Cat priveste asertiunile si afirmatile facute la adresa mea, sunt de
natuar calomnioasa avand ca scop denigrarea mea, cosnider eu, cu
un scop bine determeinat.
Cu deosbeit rescpect,
Artin Sarchizian.
Stau la dispzoitia Baroului, cu orice explciatii sau lamuriri, in acest
rapsusn, fiind trecute in esenta faptele.