Sunteți pe pagina 1din 4

2.

Regimul Constitutiei din 1991


2.1. Constitutia din 1991 - expresie juridica a raportului stabilit intre fortele
politice
Elaborarea Consittutiei din 1991 a raspuns cerintelor realizarii cadrului legal pentru
functionarea unei societati democratice.
Trebuie sa facem precizarea ca actelle constitutionale adoptate dupa 1989 au ramas in
vigoare pana la adoptarea Constitutiei din 1991, avand un caracter tranzitoriu

- Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea si


functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale;

- Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind inregistrarea partidelor politice si a


organizatiilor partidelor politice si organizatiilor obstesti din Romania;

- Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentarului si a


Presedintelui Romaniei (in virtutea celui din urma s-au desfasurat primele alegeri din 20
mai 1990).
Constitutia va intra in vigoare in urma validarii prin referendumul national din 8 decembrie
1991.

2.2. Cadrul constitutional al vietii politice


In ciuda caracterului sau eclectic, laudat, de astfel de fondatorii sai, Constitutiae distinge
prin structura sa clara si compacta: 152 de articole, grupate in sapte titluri, unele titluri avand
capitole si sectiuni.
Primul titlu, Principii generale, cuprinde norme referitoare la elemente definitorii ale
statului roman, iar urmatoarele trei capitole reglementeaza suveranitatea, teritoriul si populatia.
Textul articolului 1 are numeroase semnificatii.
Alin. 1 identifica unul dintre elementele constituive ale statuli roman si anume natiunea,
reglementeaza forma de guvernamant (republica) si consacrca atributele fundamentale ale
statului - suveran, independent, unitar si indivizibil.Precizarea caracterului national al statului
roman confirma o realitate istorica de netagaduit.
Caracterul unitar al statului roman semnifica faptul ca aceasta este organizat si
functioneaza in virtutea unei singuri ordini juridice, bazata pe o singura Constitutie, iar aria de
cuprindere a autoritatii organismelor centrale a puterii, Parlament, Presedinte, Guvern, Curte
Suprema de Justitie este raportata la intregul teritoriu al tarii si la intreaga populati. El este
indivizibil, in sensul in care nu poate fi segmentat, adica nu face obiectul unei divizari totale sau
partiale, asa cyn este cazul altor persoane morale (juridice).
Suveranitatea si independenta statului prevazute de art. 1 alin. 1 exprima suprematia
puterii in plan intern si exclud orice ingerinta din plan extern.
Alin. 2 din Constitutie prevede ca "Forma de guvernamant a statului roman este republica".
In alin. 3 sunt precizare caracterele statului roman:
"Romania este stat de drept,democratic si social,in care demnitatea omlui, drepturile si libertatile
omului, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul reprezinta valori
supreme si sunt garantate".
In art. 2 alin. 1 se prevede faptul ca "suveranitatea nationala apartine poporului roman care
o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum"
Tot in aces titlu sunt precizate si garantate drepturile persoanelor apartinand minoritatilor
nationale la dezvoltarea si exprimarea identitatilor lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.

Totodata este stabilita obligatia statului roman de a intari legaturile cu romanii din afara
granitelor tarii si pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatilor lor etnice, culturale,
lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului si carui cetateni sunt.
Cel de-al doilea titlu, intitulat Drepturile, liberatile si indatoririle fundamentale este
structurat pe patru capitole si consacra exhaustiv in capitolui I, Dispozitiile coune, principiile
constitutionale aplicabile acestui domeniu.
In capitolul II, sunt prevazute Drepturile si libertatile fundamentale intr-o viziune sistematica
si integrala: inviolabilitatile (dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, libertatea individuala);
drepturile socio-economice si culturale (dreptul la munca si dreptul la protectia sociala a muncii,
dreptul la greva, dreptul la proprietatea privata, dreptul la un trai decent, etc.); drepturile
exclusiv politice (dreptul de vot si dreptul de a fi ales); drepturi si libertati social-politice
(dreptul la liberacirculatie, respectarea vietii intime, familiale si private, libertatea constiintei,
libertatea de exprimare, dreptul la informatie, libertatea intrunirilor,dreptul la asociere, ocrotirea
familiei etc.); drepturile-garantii (accesul liber la justitie, dreptul la aparare, dreptul la
petitionare, dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica).
Indatoririle fundamentale sunt prevazute in capitolul III.
Capitolul IV reglementeaza institutia Avocatului Poporului, sfera atributiilor cat si raporturile
stabile cu Parlamentul.
Titul III, Autoritatile Publice, este structurat pe patru capitole, iar unele capitole au si
sectiuni. Este important de precizat ca pana la revizuirea Constitutiei din anul 2003, Constitutia
din 1991 nu foloseste explicit expresia"puteri alea statului", ci pe cea de "autoritati publice".
Capitolul I relgementeaza organizarea si functionarea Parlamentului; statutul deputatilor si
al senatorilor; procesul de legiferare. Acesta are o structura bicamerala (Camera Deputatilor si
Senatul ), ales prin vot universal, direct, secret si liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
In capitolul II sunt prevazute reglementarile privind Presedintele Romaniei, de asemenea,
ales prin vot universal, egal, direct si liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani
In capitolul II sunt prevazute norme privitoare la alegerea Presedintelui (art. 81), validarea
mandatului si depunerea juramantului (art. 82), durata mandatului (art. 83), incompatibilitati si
imunitati (art. 84), numirea Guvernului (art. 85), consultarea Guvernului (art. 86), participarea la
sedintele guvernului (art. 87), adresarea de mesaje Parlamentului (art. 88), dizolvarea
Parlamentului (art. 89), convocarea referendumului, atributii in domeniul politicii externe (art. 91),
atributii in domeniul apararii (art. 92), masurile exceptionale in stare de asediu sau stare de
urgenta (art. 93), alte atributii (art. 94), suspendarea din functie (art. 95), vacanta functiei (art. 95),
interimatul functiei (art. 97), raspunderea presedinteleui interimar (art. 98), actele Presedintelui
(art. 99), indemnizatia si celelalte drepturi (art. 100).
Guvernul este reglementat in capitolul III ce contine norme referitoare la: rol si structura
(art. 101), investitura (art. 102), juramantul de credinta (art. 103), incompatibilitatile (art. 104),
incetarea functiei de membru al Guvernului (art. 105), primul-ministru (art. 106), actele Guvernului
(art.107), raspunderea membrilor Guvernului (art. 107), raspunderea membrilor Guvernului (art.
108), incetarea mandatului (art. 109).
Raporturile Parlamentului cu Guvernul sunt reglementate in capitolul IV
Capitolul V, Administratia publica, reglementeaza administratia publica centrala de
specialitate (art. 115-118) si administratia publica locala (art. 1190112).
Capitolul VI, Autoritatea judecatoreasca, reglementeaza instantele judecatoresti
(Sectiunea 1, art. 123-129), Ministerul Public (Sectiunea a 2-a, art. 130-131), Consiliul Superior al
Magistraturii (Sectiunea a 3-a, art. 132-133).
Titlul IV, Economia si finantele, cuprinde norme privitoare la economie, proprietate, sistem
financiar, buget public national, impozite si taxe, Curtea de Conturi (art. 134-139).
Titlul V, Curtea Constitutionala, contine norme referitoare la structura, conditii de numire,
incompatibilitati, independenta si inamovabilitate, atributii, decizii ale Curtii Constitutionale (art.
140-145).

Titlul VI, Revizuirea Constitutiei, cuprinde norme referitoare la initiativa revizuirii


Constitutiei ce poate fi apartine Presedintelui Romaniei la propunerea Guvernului; de asemenea
la initiativa a cel putin o patrime din numarul deputatilor si senatorilor,precum si a cel putin
500.000 de cetateni cu drept de vot(art. 146 alin. 1).
Ultimul titlu, Dispozitii finale si tranzitorii cuprinde reguli privitoare la intrarea in vigoarea a
Constitutiei (art. 149).

2.3. Revizuirea constitutionala din


2003
Revizuirea Constitutiei a intrat in dezbatere publica la inceputul anilor 2000 prin
orgnizarea Forumului Constitutional, una dintre cele mai eficace forme de consultare a cetatenilor
si a societatii civile. Forumul Constitutional a fost un proiect initiat de Camera Deputatilor in
parteneriat cu Asociatia Pro Democratia (APD) in perioada iulie-octombrie 2002 cu scopul de a
garanta participarea societatii civile si a unui numar cat mai mare de cetateni la procesul de
modificare a Constitutiei.
Prin Hotararea nr. 23 din 25.06.2002 cele doua Camere ale Parlamentului au decis
constituirea Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei.
Cele mai importante modificari ale Constitutiei din 1991 pot fi grupate in trei principale
sectiuni:

-drepturile si libertatile fundamentale;

-relatiile intre cetarean si stat si eliminarea anumitor disfunctionalitati ce apar in relatiile


dintre autoritatile publice;

-indeplinirea criteriilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si la Tratatul


Atlanticului de Nord:
In ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, importante
pentru discutia noastra sunt prevederile art. 16 ce precizeaza principiul nediscriminarii indiferent
de sex si garanteaza totodata accesul la functiile publice cat si prevederile art. 128 prin care se
garanteaza cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale dreptul de a se exprima in limba
materna in fata instantelor de judecata, in conditiile legii organice.
Conform art. 2, ,,principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt
garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi:
a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ
jurisdictional;
b) dreptul la securitatea persoanei si la obinerea protectiei statului impotriva violentelor
sau maltratarilor din partea oricarui individ,grup sau institutie;
c) drepturile politice, si anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata publica
si de a avea acces la functii si la demnitati publice;
d) drepturile civile, in special:
(i)
dreptul la libera circulatie si la alegerea resedintei;
(ii)
dreptul de a parasii tara si de a se intoarce in tara;
(iii) dreptul de a obtine si de a renunta la cetatenia romana;
(iv) dreptul de a se casatorii si de a-si alege partenerul;
(v)
dreptul la proprietate;
(vi) dreptul la mostenire;
(vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;

(viii) dreptul la libertatea de opiniesi de exprimare;


(ix) dreptul la libertatea de intrunire si de asociere;
(x)
dreptul la petitionare;
e) drepturile economice, sociale si culturale, in special:
(i)
dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si
satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o
renumeratie echitabila si satisfacatoare;
(ii)
dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate
(iii) dreptul la locuinta;
(iv) dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii
sociale;
(v)
dreptul la educatie si la pregatire profesionala;
(vi) dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale si sportive;
f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.
Importante modificari sunt aduse drepturile exclusiv politice, dreptul de a alege si de a fi
ales reglementate in art. 37-39. Conform art. 37 alin. 2, pentru a fi alesi in Senat,candidatii trebuie
sa fi implinit cel putin varsta de 33 de ani. De asemenea,in conditiile aderarii la Uniunea
Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European. De
asemenea,cetatenii europeni care indeplinesc conditiile legii organice au dreptul de a alege si a fi
alesi in autoritatile administratiei locale.
Constitutia din 1991 nu a prevazut in mod expres principiul separatiei puterilor.
- alin. 4: "Statul se organizeaza potrivi principiului separatiei si echilibrului puterilor legislativa, exclusiva, judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale";
- alin. 5: "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este
obligatorie".
Din analiza modificarilor referitoare la suveranitate se constata consecinte importante pentru
reconstructia institutionala a Romaniei. Astfel, "suveranitatea nationala apartine poporului roman
care o exercita prin organele reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corectem,
precum si prin referendum" (art. 2 alin. 1)
Alte modificari privitoare la functionarea autoritatilor statului precizeaza in mod expres:
- solidaritatea poporului roman (art. 4 alin. 1);
- intrarea in vigoare a legilor la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial (art. 78);
- prelungirea mandatului prezidential la 5 ani (art. 83 alin. 1);
- procedura de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei (art. 96);
- regimul juridic al ordonantelor de urgenta (art. 108);
- raspunderea membrilor Guvernului (art. 115);
- delimitarea atributiilor prefectului (art. 123);
- cresterea independentei justitiei etc.
In ceea ce priveste integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice, cele mai
importante modificari sunt aduse de:
a. art. 11 prin care se precizeaza ca in cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa
devina parte poate cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai
dupa revizuirea Constitutiei (alin. 3);
b. art. 38 reglementeaza dreptul de a fi ales in Parlamentul European.