Sunteți pe pagina 1din 76

www.hobbytronica.

ro

7 idei pentru specialistul din tine !

7 idei pentru specialistul din tine !

1. Cum s alegem i cum s folosim corect cablurile i


prelungitoarele electrice ?
2. i totui la ce folosesc siguranele electrice ?
3. Ai gsit un transformator. Ce poi s faci cu el ?
4. Ce ne facem cu reoul ?
5. Care este de fapt adevrul despre difuzoare ?
6. Tutorial despre utilizarea camerei foto.
7. Puin lumin n domeniul surselor de iluminat.

Pagina 1

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

1. Cum s alegem i cum s folosim corect cablurile i prelungitoarele electrice ?


Fie c vrei s ncarci acumulatorul
unui telefon, fie c vrei s gteti ceva la
cuptorul electric sau la reou, fie c ai un
sistem de sunet sntos i vrei ca vecinii
ti s asculte muzic bun (indiferent
dac vor sau nu), trebuie s te conectezi
corespunztor la reeaua (public) de
alimentare cu energie electric. Aceasta
se face cu ajutorul elementelor de conectare: cabluri, prize i ntreruptoare electrice. Ceea ce se
tie mai puin este modul n care alegem raional ce elemente de conectare folosim n fiecare
situaie n parte.
Cnd vorbim despre acest subiect, pot exista dou situaii:
- elementele de conectare pot suporta o putere mai mare dect puterea cerut de
consumatori;
- elementele de conectare pot suporta o putere mai mic dect puterea cerut de
consumatori.
Primul caz ar fi mereu de preferat pentru c asta ar nsemna s nu foloseti niciodat
elementele de conectare la ntreaga lor capacitate. n realitate, cazul al doilea este cel mai
ntlnit, pentru c mult lume nu tie concret de ce uneori e nevoie de un cablu mai gros i alteori
de unul mai subire i astfel l cumpr, evident, pe cel mai ieftin. n acest mod se ajunge
frecvent ca puterea cerut de consumatori (aparatele pe care le bagi n priz) s depeasc
puterea pentru care au fost proiectate elementele de conectare. Consecine directe ale acestui fapt
pot fi:
1. elementele de conectare se vor uza mult
mai repede sau se pot nfierbnta pn
la temperaturi la care se pot produce
incendii;
2. aparatele vor funciona anormal sau
deloc, deoarece o important parte din
energia electric de care au nevoie se
va pierde pe elementele de conectare.
Pagina 2

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

Acum dup ce i-am explicat care e problema, i voi propune cteva sfaturi i soluii:
- pentru consumatori "delicai", pe a cror etichet consumul specificat nu depete 20-30
W (ncrctoare pentru orice tip de acumulatoare, veioze, DVD/CD-playere i aparate de
radio, router-e i switch-uri etc.), practic poi folosi orice elemente de conectare;
- pentru consumatori serioi (prin aceasta nelegnd ntre 20-30 W i 800-1000 W) cum ar
fi: televizoare, sisteme audio, frigidere i alte electrocasnice obinuite etc. asigur-te c
puterea cerut de consumator (sau grupul de consumatori) nu depete puterea
suportat de elementele de conectare;
- aceeai regul (putere consumat < dect puterea suportat de elementele de conectare)
este valabil i pentru consumatorii care se hrnesc cu mai mult de 1000 W (polizoare
unghiulare, transformatoare de sudur, aspiratoare, cuptoare electrice etc.). ns n acest
caz este bine s foloseti elemente de conectare mult supradimensionate pentru c multe
dintre aparatele care consum peste 1000W, pentru perioade scurte de timp, pot consuma o
putere mult mai mare dect cea consumat n regimul normal de lucru;
- i recomand s nu foloseti n acelai timp dou sau mai multe aparate care consum
fiecare peste 1000W. Chiar dac tu foloseti elemente de conectare corespunztoare, n
acest caz puterea cerut poate depi foarte uor limitele pentru care a fost proiectat
reeaua electric din cas/apartament, riscnd cel puin s-i sar sigurana;
- trebuie s adaug c uneori capacitatea unui element de conectare nu este exprimat n W
(watt) ci n A (amperi). Ca s afli totui la ce putere maxim la care poate fi folosit un
astfel de element de conectare, nmuleti amperii de pe eticheta acestuia cu tensiunea
electric a reelei publice (220V). De exemplu: un prelungitor pe care scrie 220V/16A
rezist fr probleme pn la circa 3500W;
- atunci cnd compari puterea cerut de consumatori cu puterea pe care o pot transporta
elementele de conectare, trebuie s ii cont de toi consumatorii alimentai din acel element
de conectare; bineneles, consumatorii care consum foarte puin (adic sub 10-20W) pot
fi neglijai;
- nu aprecia niciodat capacitatea unui cablu doar dup grosimea aparent a acestuia; de
foarte multe ori prelungitoarele cu cablu aparent gros au doar o izolaie foarte groas ceea
ce e bine din punct de vedere al siguranei i al preului ns nu permite neaprat i
alimentarea unor consumatori foarte "flmnzi";
- bag bine techerul n priz, chiar dac intr greu; altfel cuiele techerului nu vor face bine
contact cu priza, se vor nclzi i dac nu se transform ntr-un foc de artificii, n mod sigur
n scurt timp va trebui s arunci priza respectiv la gunoi.
Pagina 3

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

2. i totui la ce folosesc siguranele electrice ?


Siguranele electrice, indiferent de tipul lor i de locul
unde sunt folosite, au un singur scop: deconecteaz circuitele
electrice atunci cnd prin acestea apare un consum anormal
de mare. Altfel spus, siguranele sunt dispozitive care te
asigur c circuitul electric protejat de aceasta nu va fi folosit
niciodat peste capacitatea pentru care a fost proiectat.
Aadar, nu folosi niciodat sigurane mai mari dect
cele recomandate i n nici un caz nu nlocui siguranele
originale cu srme, cuie etc. doar ca s fii sigur c nu-i mai
sar. Contrar prerii multora, siguranele electrice nu sunt puse acolo ca s-i fac viaa mai
amar, ci ca s-i protejeze circuitul respectiv de abuzuri care le pot distruge. Nu cred c e nevoie
s-i explic c e mai ieftin s te duci pn la magazin s-i cumperi sigurane ca lumea i s stai
linitit dect s pui o srma n loc de siguran i apoi cnd apare un scurtcircuit s te apuci s
spargi pereii de prin cas pentru a nlocui cablurile electrice distruse. Bine, s nu exagerez, rar o
s fie nevoie s spargi pereii pentru c fiecare cas/apartament are undeva o siguran general,
care este sigilat de cei de la ELECTRICA. Dac o arzi i pe aia ori o schimbi singur i dai dup
nite amenzi, ori stai cuminte pe ntuneric pn vin cei de la ELECTRICA s o schimbe.
Referitor strict la instalaiile electrice din case/apartamente: dac totui vezi c-i sar
siguranele, nainte s te apuci s pui o siguran mai mare dect cea recomandat (sau chiar un
cui :) ) gndete-te dac nu ai vreun scurtcircuit pe undeva, sau dac nu cumva consumatorii ti
cer o putere mai mare dect cea prescris pentru instalaia respectiv (adic cel mult 30005000W).
Nu tiu ce instalaie electric ai tu, ns, n marea majoritate a tablourilor electrice trebuie
montate sigurane de 15 A (care rezist pn la cca. 3000W). Dac nu gseti s cumperi de 15A,
poi cere sigurane de valori apropiate.

Pagina 4

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

3. Ai gsit un transformator. Ce poi s faci cu el ?


Dac mi-ai vizitat site-ul sunt 95% anse s fi gsit
cine tie pe unde un transformator despre care nu tii
nimic, dar ai vrea totui s vezi ce ai putea face cu el. n
caz c nu i-e deja clar, un transformator este un
dispozitiv cu o intrare i una sau mai multe ieiri: la
intrare primete energie electric cu anumii parametri i
apoi o livreaz la ieire/ieiri sub ali parametri (de
exemplu: primete la intrare 220V de la priz i apoi
livreaz 12V la ieire ).
S-o lum n ordine.
Puterea (P).
O poi estima destul de precis cu
formula: P S 2 , unde:
- P este puterea transformatorului (puterea
maxim pe care o poate prelua la intrare)
exprimat n W (watt) sau VA (volt
amperi);
- S este aria miezului (zona din interiorul
bobinajului) exprimat n cm2.
Formula de mai sus este una foarte
simplificat, dat doar ca s-i poi face o idee.
n realitate, puterea exact a transformatorului
este cu 10 pn la 40% mai mic dect cea
obinut cu formula de mai sus, diferena fiind
provocat de calitatea materialului din care este
fcut miezul.
Miezul transformatorului nu poate fi msurat direct din exterior, pentru c este acoperit de
bobine. Marea majoritate a transformatoarelor au miezuri construite din foie metalice (numite
tole) tiate n forma literelor E i I, care combinate i aezate n straturi succesive dau miezului
forma care se observ n figura de mai sus. Pentru acest tip de miez (E+I) este standardizat
urmtoarea regul: limea miezului are 1/3 din limea total a transformatorului. Deducnd
Pagina 5

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

astfel limea miezului (dimensiunea a din figura de mai sus) i nmulind-o cu grosimea
pachetului de tole (dimensiunea g din figura de mai sus) obinem uor aria miezului.
Frecvena de lucru.
Transformatoarele cu miez construit din tole sunt folosite la frecvene de maxim cteva
sute de heri. De aceea, dac vezi un transformator cu miez din tole sunt 99% anse s fie "de
reea", adic este proiectat s fie alimentat de la reeaua electric de 220V/50Hz i s scoat
tensiuni mai mici (3V, 6V, 9V, 12V, 24V etc.). Toate celelalte celelalte tipuri de transformatoare
care le poi ntlni sunt destinate lucrului la frecvene mai ridicate (mii sau zeci de mii de heri).
Acestea se ntlnesc foarte frecvent n surse de calculatoare, televizoare, DVD-playere etc. Au
nite avantaje foarte faine (randament ridicat, dimensiuni reduse, pre sczut etc.) ns nu pot fi
folosite direct fr un montaj electronic special i de aceea, dac eti nceptor n domeniu, nc
nu poi face nimic cu ele.
Cum gsim capetele bobinelor ?
Cel mai simplu este s folosim un aparat
de msur, mai ales c n ziua de azi poi gsi
unul chiar i cu mai puin de 10 RON. Bobinele
de transformator au rezistena electric
cuprins de regul ntre civa ohmi i cteva
mii de ohmi, aa c i setezi gama ohmetrului
n funcie de lucrul sta. De exemplu dac ai un
aparat ca acela din figura alturat, l setezi pe
ohmetru n gama de 2000 ohmi (unde poi
msura rezistene ntre 0 i 2000 ohmi). n
continuare, te uii la capetele de bobine care au aceeai grosime i vezi cu aparatul de msur
care dintre capetele respective au continuitate (care arat o rezisten mai mic de 2000 ohmi).
Capetele care au continuitate reprezint bornele unei bobine.
O bobin are doar 2 capete, ns se poate ntmpla s gseti 3 sau mai multe fire care
prezint continuitate ntre ele. Asta nsemn c bobina respectiv are prize (fire lipite undeva
ntre nceputul i sfritul bobinei). n cazul lor, ca s afli totui care sunt capetele bobinei, vezi
ntre care dintre acele capete gseti cea mai mare rezisten. Dac vezi c un capt de bobin nu
are continuitate cu nici unul din celelalte capete, nseamn c ori bobina respectiv e ntrerupt
(transformator posibil ars) ori nu ai fcut tu bine contact ntre bornele bobinei i bornele
aparatului de msur.
Pagina 6

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

Care este bobina primar i care este bobina secundar ?


Precizez c acum m refer doar la
transformatoarele de reea cu miez din tole.
Marea majoritate a unor astfel de
transformatoare sunt de tip "cobortor",
adic au o bobin conectat la 220V (motiv
pentru care se numete bobin primar) i
scot tensiuni mai mici n toate celelalte
bobine (numite bobine secundare). Asta
nseamn c bornele la care sunt legate cele
mai subiri srme au cele mai multe anse
s fie bobinele primare. Totui, pentru a fi
100% sigur c nu o s-i explodeze ceva n
caz c ai ales greit bobina, nseriaz cu bobina pe care vrei s-o conectezi la 220V un bec
obinuit de 220V/100W. Rolul becului este acela de a limita puterea maxim care trece prin
transformator, fr a afecta funcionarea acestuia n gol (n gol, adic fr a avea nici un
consumator conectat la bornele celorlalte bobine).
Dup ce ai nseriat becul cu bobina pe care o bnuieti a fi cea primar, bag-o n priz i
dac becul nu rmne aprins nseamn c ai ghicit care este bobina primar. Dac becul se
aprinde, ncearc cu alt bobin. Dac totui nu gseti nici o bobin cu care becul s rmn
stins, nseamn c transformatorul respectiv nu poate fi utilizat la 220V.
Considernd c ai gsit bobina primar, mai departe, cu un aparat de msur vezi ce
tensiuni ai la bornele bobinelor secundare.
n cazul n care vrei alte tensiuni n afar de cele date de transformator, poi ncerca s
nseriezi bobinele secundare n mod convenabil. De exemplu, dac ai dou bobine primare de
12V, le poi nseria i obii 24V. Evident, sunt destul de rare cazurile n care combinnd bobinele
secundare poi obine exact tensiunea de care ai tu nevoie. Pentru toate celelalte cazuri, singura
soluie este rebobinarea transformatorului, subiect pe care l voi detalia ntr-un articol viitor.
Ce putere poi obine de la fiecare bobin secundar ?
Dac avem o singur bobin secundar puterea maxim a acesteia este de aproximativ 0,9
P, unde: 0,9 este randamentul transformatorului, iar P puterea absorbit de bobina primar.
Dac ns avem mai multe bobine secundare, singurul mod n care putem aprecia cam ce putere
poate da fiecare este s estimm intensitatea curentului pentru care a fost proiectat bobina
respectiv.
Pagina 7

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

nainte de a merge mai departe, trebuie s-i explic puin despre densitatea de curent.
Aceasta este o mrime care exprim ce intensitate de curent poate suporta un conductor electric
de o anumit grosime fr a se nclzi peste o anumit limit considerat a fi periculoas.
Valoarea acesteia depinde de ct de bine se poate rci firul respectiv. De exemplu, firelor din
prelungitoare li se permite s aib o densitate de curent mai mare, pentru c acolo, fiind mai
rsfirate, se rcesc mai uor. Pe de alt parte, firelor din componena bobinelor li se permite o
densitate de curent mai mic, deoarece, fiind mai multe fire nghesuite ntr-un spaiu mic, rcirea
se va face mult mai prost.
Pentru cupru (principalul material din care se fac bobinele de transformator) n general se
admite o densitate de curent de 2,5 A/mm2. Aadar, pentru a estima pentru ce intensitate de
curent a fost fcut o bobin cu fir de cupru, nu trebuie dect s nmulim 2,5 A/mm2 cu aria
seciunii firului respectiv. Ai grij s nu confunzi aria seciunii firului cu diametrul acestuia. n
caz c ai un lapsus (i eu uit uneori lucruri banale ), aria seciunii firului este egal cu 3,14
R2, R fiind raza seciunii firului (altfel spus - jumtate din grosimea acestuia).
n continuare, pentru a afla cam ce putere poi obine de la bobina respectiv, nu-i rmne
dect s nmuleti valoarea estimat a curentului cu tensiunea msurat la bornele bobinei.

Pagina 8

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

4. Ce ne facem cu reoul ?
Avnd n vedere condiiile civilizate de la noi,
studenii (i nu numai) sunt nevoii s apeleze de multe
ori tot la btrnul reou. Cu toate c este folosit de muli
oameni, puini reuesc s nu l vad ca pe un balaur
mofturos, pe care dac-l superi te las pe ntuneric
arzndu-i sigurana sau i scuip flcri prjindu-i
prelungitorul, priza etc.
Orice reou ai avea (fie c-l cumperi acum din
magazin, fie c-l mprumui de undeva, fie c vrei s
improvizezi unul) ca s ai siguran n utilizarea lui, ai grij ca puterea consumat de el s nu
depeasc niciodat capacitatea instalaiei tale electrice sau a elementelor de conectare pe care
le foloseti. Cum am zis deja, instalaiilor electrice normale nu le place s le solicii la mai mult
de 3000-4000W, de unde rezult c puterea reoului nu trebuie s fie mai mare de 2000-2500W
(innd cont c de obicei pe lng reou mai consum i un televizor, un bec etc.).
Cum afli puterea reoului ? Pi ori o citeti pe eticheta lui ori o calculezi, de exemplu cu
soft-ul de aici: http://www.sengpielaudio.com/calculator-ohm.htm.
Cum foloseti link-ul
acesta ? Pi la Voltage or
volts E or V pui 220V (ct ai
la priz), apoi la Resistivity or
resistance
pui
rezistena
reoului (o msori cu un aparat
de msura direct pe cuiele
techerului de la reou), dai click pe Calculate i n csua cu Wattage or power o s afieze
puterea reoului tu.
Acum, tiind ce putere are reoul i presupunnd c nu este mai mare de 2000-2500W,
singurul lucru de care trebuie s mai ai grij este alegerea corespunztoare a elementelor de
conectare (aa cum am explicat mai sus).

Pagina 9

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

5. Care este de fapt adevrul despre difuzoare ?


Ai vzut peste tot o gam foarte larg de dimensiuni, forme, puteri, preuri, mrci i
calitate, ns puin lume vede o legtur clar ntre aceste detalii. Sunt sigur c ai vzut unele
difuzoare pe care puterea era exprimat printr-un ir lung de zerouri i suna ca un ceaun spart,
sau altele care sunau bine i tare n ciuda faptului c nu erau nici mari i nici prea puternice. Hai
s fac un pic de lumin n acest domeniu unde marketing-ul reuete s fac totul confuz pentru
marea majoritate a amatorilor de tehnic audio.
Gama frecvenelor de lucru
Aa cum un om nu le poate face pe toate
bine n acelai timp la fel nici un singur
difuzor n-o s poat s-i redea ca lumea toate
tonurile (frecvenele) pe care le poi auzi.
Dac vrei neaprat poi gsi un difuzor care s
redea bine toat gama audio, ns sigur va fi al
dracului de scump. De aceea, cel mai frecvent,
fabricanii de incinte acustice (boxe) folosesc
dou sau mai multe tipuri de difuzoare, fiecare
proiectate special s lucreze doar ntr-un
anumit spectru de frecvene (joase, medii,
nalte etc.).
Forma i materialul membranei
Membrana unui difuzor este partea care pune aerul n micare, care practic emite sunete.
Formele sub care poate fi ntlnit sunt: conic (la difuzoarele pentru frecvene joase i medii),
calot sferic (la cele pentru frecvene nalte) sau chiar plan.
n special la difuzoarele pentru frecvene joase i medii, baza conului membranei poate lua o
multitudine de forme: rotund, ptrat, pentagonal, eliptic etc.
Membrana conic cu baza rotund prezint cea mai bun rigiditate. Asta nseamn c:
- membrana poate fi fcut mai subire i implicit mai uoar. Un difuzor cu o membran
uoar are un randament bun (adic nu ai nevoie de un amplificator puternic pentru a-l face
s sune tare).
- membrana poate fi folosit la crearea unor intensiti sonore ridicate;
- vom avea distorsiuni reduse.
Pagina 10

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

Difuzoare cu membran a) conic cu baz rotund, b) conic cu baza ptrat,


c) conic cu baz pentagonal, d) eliptic i c) calot sferic
Membrana conic cu baza eliptic are o rigiditate ceva mai sczut dect cea cu baza
rotund ns permite difuzorului s redea o gam mai larg de frecvene (centrul membranei red
frecvenele nalte, n timp ce zonele de la margine redau frecvenele joase). Pentru a mbunti
performanele la frecvene nalte ale acestui tip de membrane, foarte multe au ataate n zona
central un alt con, mai mic. Ca i calitate a sunetului, n general un difuzor cu membrana
eliptic nu poate egala un sistem compus din dou sau mai multe difuzoare, fiecare specializate
pe o anumit gam de frecvene.
Membrana de tip calot sferic este preponderent folosit pentru difuzoarele de nalte,
deoarece la frecvene nalte membranele conice tind s fie foarte directive (emit sunetele doar
ntr-un fascicul foarte ngust).
Toate celelalte forme de membrane nu au o legtur direct cu performanele difuzorului,
fiind folosite doar pentru a impresiona potenialii cumprtori.
Materialul din care sunt fabricare membranele dicteaz greutatea i rezistena acestora. n
mod normal, dac vrem o membran mai rezistent o facem pur i simplu mai groas. n cazul
membranelor pentru difuzoare nu ne permitem s avem o membran prea grea pentru c asta ar
reduce prea mult eficiena difuzorului. Aadar, productorii de difuzoare sunt nevoii s fac un
compromis delicat ntre greutatea i rezistena membranelor.
Chiar dac n ultimii 10-20 de ani s-au introdus membrane din diverse metale uoare sau
materiale plastice, nici una dintre acestea nu reuete s ofere un compromis rezisten-greutate
Pagina 11

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

la fel de bun ca membranele din celuloz (hrtie). Acest fapt este dovedit i de faptul c n
domeniul profesional, difuzoarele cu membrane din hrtie au fost i rmn la putere.
Puterea.
Mult lume consider c atunci cnd vine
vorba de un difuzor, cel mai important
parametru este puterea. Cei care produc i/sau
vnd difuzoare au neles asta i de foarte multe
ori ofer maselor ceea ce caut: nu, nu
difuzoare puternice ci difuzoare cu etichete pe
care sunt scrise puteri care, dac eti virgin n
domeniu, te pot aduce uor la orgasm. Am
trecut i eu prin asta: mi-am iubit primele
difuzoare i nu pentru c ar fi sunat bine, ci
pentru c ce scria pe etichet m fcea s m
simt superior prietenilor, care ... nu aveau o astfel de etichet .
Puterea specificat de productor este exprimat ntr-o mie de sisteme de msur, unele
mai cinstite iar altele mai puin. Pe scurt, pentru tine conteaz doar puterea pe care o poate
suporta difuzorul, n mod continuu (adic cel puin cteva ore) i n gama de frecvene
specificat de productor. Din cte tiu, singurele sisteme care exprim puterea n acest mod sunt
sistemele R.M.S. i A.E.S. Nu intru acum n mai multe detalii, ideea este c dac pe eticheta unui
difuzor dup valoarea puterii n W sau VA, scrie RMS sau AES, poi s fii 99 % sigur c puterea
respectiv este cea real.
Se ntmpl uneori s nu ai o etichet pe care s scrie puterea difuzorului sau pur i simplu
poate nu ai ncredere n ce scrie pe ea. n oricare din aceste cazuri, uite cteva criterii dup care
i poi da seama cam ce putere poate suporta difuzorul respectiv.
Vrsta. Pn acum 10-15 ani foarte rar ntlneai difuzoare cu puteri peste 50-100 W (din cauza
limitrilor tehnologice bobinele nu puteau rezista la temperaturi prea ridicate). Ca idee, puteri
peste 50 W erau rezervate doar difuzoarelor cu diametre de la 12 inch n sus.
Diametrul membranei. Pe scurt: cele mai mici sau egale cu 8 inch suport maxim 20-30 W, cele
de 10 inch suport n jur de 40-60 W, cele de 12 inch suport n jur de 80-100 W, iar cele de la
15 inch n sus suport cel puin 100-150 W.
Pagina 12

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

Diametrul bobinei. Este mai dificil s-l determini, ns dac


reueti, te-ai ales cu un indiciu foarte important. Chiar i n
cele mai performante cazuri, randamentul unui difuzor rar
depete 5%, ceea ce nseamn c restul de 95 % se pierde
prin cldur, cldura care trebuie disipat de bobin. Se
subnelege c dac bobina are diametrul mic, nu poate disipa
prea mult cldur. De aceea, orientativ, un difuzor de joase
sau de medii, cu o bobin cu un diametru de circa:
- 2 cm, nu poate suporta mai mult de 50 W;
- 3 cm, nu poate suporta mai mult de 100 W;
- 4 cm, nu poate suporta mai mult de 150 - 200 W;
- 5 cm, nu poate suporta mai mult de 200 - 250 W, .a.m.d.
Ce ar fi bine s mai tii ?
- un difuzor utilizat n afara gamei de frecvene pentru
care a fost proiectat, va suporta o putere mai mic dect n mod normal. Dac spre exemplu
bagi frecvene foarte joase ntr-un difuzor de medii sau nalte de 100 W, sunt suficieni
chiar i 20 W ca s-i trnteti bobina de piesele polare i s-l faci s crie ca o cioar care
nu vrea s intre n vitez;
- poi bga chiar i 200W ntr-un difuzor de 100 W doar dac semnalul bgat n difuzor este
curat (fr distorsiuni audibile);
- cu ct semnalul pe care-l bagi n difuzor este mai distorsionat, cu att mai mult se reduce
puterea pe care o poate suporta. Nu este de glum cu distorsiunile statistic vorbind, cea
mai important cauz pentru defectarea difuzoarelor nu este depirea puterii maxime, ci
prezena distorsiunilor. Chiar dac mi place s dau volumul ct se poate de tare, nu am ars
niciodat un difuzor, i asta doar pentru c am respectat o regul foarte simpl: dac simt
c sunetul nu se (mai) aude clar, dau mai ncet pn cnd ncepe s se aud din nou
perfect clar.
Sensibilitatea.
Sensibilitatea este unul din cei mai importani parametri ai unui difuzor i cu toate acestea
vnztorii de foarte puine ori i pot da detalii despre el, fiind probabil obinuii cu faptul c
lumea n general apreciaz valoarea unui difuzor doar dup puterea acestuia. De ce este
important acest parametru ? Pentru c pentru o anumit intensitate sonor, un difuzor cu o
Pagina 13

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

sensibilitate redus va avea nevoie de mult mai mult putere (de la amplificator) dect un difuzor
cu o sensibilitate ridicat.
Sensibilitatea se exprim n dB/W/m, ceea ce nseamn intensitatea sonor a difuzorului (n
decibeli) obinut la o putere de 1 watt, intensitate msurat la distana de 1 metru de membran
(n faa acesteia). La ora actual gama de valori a sensibilitii este de 80-105 dB/W/m pentru
difuzoarele de joase i medii, i de 90-110 dB/W/m pentru difuzoarele de nalte. Ca s-i faci o
idee despre ct de tare se aude un sunet de x decibeli, poi arunca o privire peste tabelul de mai
jos.

Exprimarea n dB (decibeli) a intensitii acustice


produse de diverse surse sonore
Trebuie s mai tii c legtura dintre puterea bgat n difuzor i intensitatea sonor
obinut nu este liniar ci logaritmic. Practic, dac un difuzor scoate 90 dB cnd i bagi 1 W,
cnd o s-i bagi 2W nu o s obii 180 dB, ci doar 93 dB. Altfel spus, la fiecare dublare sau
njumtire a puterii pe care o bagi n difuzor, intensitatea sonor obinut crete sau scade cu
Pagina 14

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

doar 3 dB. Tu ns avnd o ureche care funcioneaz dup alte legi, nu vei simi o dublare sau o
njumtire a intensitii sonore dect abia atunci cnd difuzorul va suna cu 6-9 decibeli mai tare
sau mai ncet. Asta nseamn c pentru a simi la ureche o dublare sau o njumtire a
intensitii sonore, puterea pe care o bagi n difuzor trebuie crescut sau redus de cel puin 4 ori.
Aadar, dac vrei s ai un sunet puternic, este mai nelept s ai nite difuzoare cu
sensibilitate ridicat i un amplificator mai cuminel, dect nite difuzoare cu sensibilitate mic,
lenee, pentru care s-i trebuiasc un amplificator monstru.
Marea majoritate a difuzoarelor fcute de firme fantom pe care le gseti prin bazar sau
prin magazine de componente electronice, foarte rar au sensibiliti peste 90 dB/W/m. Motivul
principal este, evident, faptul c n general e vorba de marf de proast calitate.
Sensibiliti mici (< 90-95 dB/W/m) au i difuzoarele auto, ns asta nu pentru c ar fi
proaste ci pentru c n efortul de a construi difuzoare care s sune bine i tare n spaii mici se
pierde cte ceva din sensibilitate. Cu alte cuvine, indiferent de ct de serioas este firma
productoare, nu te atepta ca un difuzor auto s fie prea glgios atunci cnd l foloseti n afara
mainii.
4 ohmi sunt mai buni dect 8 ?
Dou difuzoare care sunt identice cu excepia impedanei bobinelor (una fiind s zicem de
4 ohmi i cealalt de 8 ohmi) vor suna la fel i vor rezista la aceeai putere maxim.
Exist un zvon care spune ca difuzoarele pe 4 ohmi sunt destinate utilizrii acas iar cele
pe 8 ohmi sunt destinate uzului profesional (n special la sonorizri) i prin urmare difuzoarele pe
8 ohmi ar fi mai bune dect cele pe 4 ohmi. Aceast "clasificare" este parial adevrat, n sensul
c statistic vorbind, ntr-adevr, cele mai multe difuzoare de la 8 ohmi n sus se regsesc n gama
profesional, iar cele de la 6 ohmi n jos n sistemele pentru acas. ns productorii de difuzoare
profesionale nu le fac pe 8 ohmi pentru c o impedan de 8 ohmi ar produce un sunet mai bun,
ci din alte motive, cum ar fi:
- posibilitatea legrii mai multor boxe pe aceeai ieire (de exemplu, dou boxe pe 8 ohmi
legate n paralel pe ieirea unui amplificator pe 4 ohm;
- posibilitatea utilizrii unor cabluri mai subiri ntre amplificator i boxe dect n cazul
utilizrii unor boxe pe 4 ohmi.

Pagina 15

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

Un difuzor cu o bobin este mai prost dect unul cu dou bobine ?


Numrul de bobine nu spune nimic despre
performanele difuzorului. Un numr mai mare
de bobine i permite doar s-i poi conecta
optim difuzorul la amplificatoare fcute s
lucreze pe impedane diferite (1, 2, 4, 6, 8 ohmi
etc.). Ca s fiu i mai clar, uite dou exemple:
Exemplul 1. Un difuzor de 8 ohmi l poi
lega optim doar la un amplificator fcut pe 8
ohmi. Dac l legi la un amplificator fcut pe 16
ohmi riti s strici amplificatorul, iar dac l legi
la un amplificator de 4 ohmi, nu vei putea folosi
dect jumtate din puterea amplificatorului.
Exemplul 2. Un difuzor cu dou bobine de 2 ohmi poate fi legat la:
- un amplificator pe 4 ohmi, dac legi cele dou bobine n serie;
- un amplificator pe 1 ohm, dac legi cele dou bobine n paralel;
- un amplificator pe 2 ohmi, dac foloseti o singur bobin.
Difuzoarele cu mai mult de o bobin se ntlnesc aproape exclusiv n domeniul auto, unde,
datorit alimentrii la tensiune mic (12V), este dificil (mai bine zis - scump) s faci
amplificatoare puternice pe impedane mici (4 ohmi sau mai puin).
Nu n ultimul rnd, ca s i dai seama dac un difuzor este ct de ct de calitate, vezi dac
poi gsi pentru el parametrii T/S (Thiele and Small) (la vnztor/distribuitor sau pe internet). n
caz c poate n-ai auzit de ei, i enumr pe cei mai importani dintre acetia:
- Fs - frecvena de rezonan (n aer liber); pentru difuzoarele de joase este de dorit o valoare
ct mai redus (de preferat sub 50-55 Hz);
- Re - rezistena bobinei n curent continuu;
- Vas - volumul de aer care are aceeai constant elastic (sau rigiditate) cu membrana
difuzorului; este de dorit o valoare ct mai redus;
- SPL (Sound Pressure Level) - sensibilitatea difuzorului exprimat n dB/W/m; este de dorit
o valoare ct mai ridicat (de preferat peste 90 dB/W/m);
- Qtc factorul de calitate; este de dorit o valoare ct mai redus (de preferat sub 0,4 - 0,5).
Bineneles, chiar dac are undeva publicai parametrii Thiele and Small, sunt totui anse
ca difuzorul respectiv s fie unul de proast calitate. ns dac productorul nici mcar nu s-a
obosit s determine aceti parametri, este clar c difuzorul respectiv este bun de aruncat pe geam.
Pagina 16

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

6. Tutorial despre utilizarea camerei foto


Dac i se pare insuficient s
foloseti camera foto doar pe modul
AUTO, atunci acest materialul i
este direct adresat pentru c, probabil,
de multe ori te-ai ntrebat de ce unele
poze i ies aiurea: ba prea pe alb, ba
prea pe negru, ba puricoase, ba n
cea .a.m.d. n ziua de astzi
camerele foto cu film sunt rezervate aproape exclusiv profesionitilor (mai ales a celor snobi),
motiv pentru care n continuare m voi referi n special la camerele foto digitale.
nainte de a vorbi despre utilizarea propriu-zis a unei camere foto, o s-i explic pe scurt
care sunt cei mai importani parametri care intervin direct n funcionarea ei.
n principiu, o camer foto este un aparat n care se afl o camer obscur (n care n mod
normal nu poate intra lumin). n camera respectiv, pe unul dintre perei, este montat o
suprafa fotosensibil (sensibil la lumin), care poate fi reprezentat de un film foto sau de un
panou de celule fotoelectrice. Pe peretele opus este montat un sistem optic format din mai multe
lentile, care poart numele de obiectiv. Scopul acestuia este acela de a prelua raze de lumin din
exteriorul camerei foto i de a le proiecta corespunztor pe suprafaa fotosensibil. ns
obiectivul nu proiecteaz lumina direct pe suprafaa fotosensibil, ci prin intermediul unei piese
numit diafragm (care n general este inclus n corpul obiectivului). Rolul acesteia este acela
de robinet: ea regleaz cantitatea de lumin care ajunge pe suprafaa fotosensibil.
Pe lng componentele menionate, la modelele mai vechi sau la cele mai performante
dintre cele noi, camerele foto sunt dotate cu un obturator. Acesta este o pies montat exact n
faa suprafeei fotosensibile i are rolul de a nu permite trecerea luminii dect doar pe durata
expunerii (momentul cnd faci efectiv poza). n cazul camerelor foto de larg consum, obturatorul
nu mai este folosit, funcia acestuia fiind preluat de sistemul electronic al aparatului.
n continuare voi vorbi puin despre caracteristicile componentelor menionate mai sus.
Caracteristicile obiectivului:
a) Distana focal. Aa cum se observ i n figura de mai sus, sistemul optic al unui
obiectiv poate fi echivalat cu o lentil convergent. Acest lucru nseamn c razele de lumin
care intr n obiectiv vor fi deviate astfel nct, dup o anumit distan, toate aceste raze se vor
Pagina 17

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

ntlni ntr-un singur punct, numit punct focal. Distana dintre punctul focal i sistemul optic al
obiectivului se numete distan focal.
Aceast distan este important din urmtoarele dou motive:
I. Dac vrei s obii poze foarte clare, suprafaa fotosensibil trebuie s se afle exact n
punctul focal al sistemului optic. Ajustarea poziiei suprafeei fotosensibile se numete focalizare
(sau focus n limba englez). Despre ea o s-i povestesc mai multe un pic mai trziu.
II. Distana focal determin gradul de disproporionalitate al obiectelor aflate la distane
diferite fa de camera foto. Altfel spus, cu ct distana focal a obiectivului este mai mic, cu
att mai mare va fi diferena dintre obiectele plasate la distane diferite de camera foto (cele
apropiate se vor vedea exagerat de mari n comparaie cu cele ndeprtate vezi, de exemplu,
modul n care sunt distorsionate imaginile vzute prin vizorul de la u). n acest sens exist 3
categorii de obiective:
- wide, care au distana focal mai
scurt de 28 mm;
- normal, cu valori ale distanei
focale centrate n jurul valorii de
50 mm, valoare apropiat de cea a
ochiului uman;
- narrow (teleobiectiv), cu distane
focale de peste 100 mm.
Distana focal poate fi fix (la camerele
foto fr zoom) sau variabil (la camere foto cu zoom).
b) Zoom (factor de magnificare a imaginii). Toat lumea tie ce nseamn, ns ca o
completare, este bine s tii c cu ct o camer foto i poate modifica zoom-ul n limite mai
largi, cu att pozele fcute la nivel mare de zoom vor iei mai distorsionate. Este foarte comod s
ai la dispoziie un interval mare n care s poi regla zoom-ul, ns asta nseamn c trebuie s
sacrifici din calitatea imaginii. n caz c te ntrebai care este motivul pentru care profesionitii au
n dotare mai multe obiective n timp ce amatorii au doar unul, rspunsul este: calitatea imaginii.
Mai concret, n loc s foloseasc un singur obiectiv pentru toat gama de distane focale de care
au nevoie, profesionitii folosesc mai multe obiective, fiecare specializate pe o gam restrns de
distane focale.
c) Apertur. Este o mrime care arat gradul de deschidere al diafragmei. Cu alte cuvinte,
apertura arat ct de mult lumin trece din obiectiv ctre suprafaa fotosensibil. O ntlnim cel
mai frecvent raportat la distana focal, sub forma numrului F (F=deschiderea
diafragmei/distana focal). Acest numr poate lua doar valori subunitare, motiv pentru care n
Pagina 18

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

practic nu se mai scrie, de exemplu F=1/4, ci doar F4 (se omite cifra 1). Trebuie s mai tii c
valori mici ale numrului F corespund unor deschideri mari ale diafragmei; altfel spus, ca s ii
minte mai uor informaia asta, consider c numrul F arat de fapt gradul de nchidere al
diafragmei.
d) Profunzimea de cmp (sau
DOF: Depth of field n limba englez)
reprezint intervalul ntre limitele cruia
toate obiectele se vd clar (figura de
alturi) i este direct influenat de
apertur: crete odat cu aceasta. Din
pcate, aa cum tii de la punctul c), un
numr F de valoare mare, nseamn c
prin obiectiv trece mai puin lumin.
Profunzimea de cmp n cazul unui numr F
mare (sus) i n cazul unui numr F mic (jos)
Suprafaa fotosensibil
Este suprafaa prin intermediul creia camera foto poate memora pozele pe care le faci.
Pn acum 15-20 de ani, suprafeele fotosensibile erau reprezentate aproape n exclusivitate de
filmele foto. n zilele noastre, locul filmelor foto a fost luat de plcue cu celule fotoelectrice.
a) Rezoluia. Exprim numrul total
de puncte (pixeli) din care poate fi
format viitoarea fotografie. Este
parametrul care, pe scurt, exprim ct de
detaliat este o fotografie. Practic, cu ct
o fotografie are o rezoluie mai mare, cu
att poate fi mrit mai tare, fr a-i
pierde din calitate.
n cazul filmelor foto, rezoluia este
dat de mrimea granulelor de substan
fotosensibil. De obicei un film foto are o
rezoluie superioar unei camere foto
digitale.
n cazul camerelor foto digitale, rezoluia este dat de numrul maxim de celule
fotoelectrice care poate fi folosit pentru capturarea unei fotografii. Pentru cei mai muli dintre
fotografii amatori, rezoluia este principala caracteristic dup care evalueaz o camer foto. Este
Pagina 19

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

total greit, mai ales cnd te gndeti c de multe ori respectivii fotografi, din neglijen sau din
netiin, nici mcar nu seteaz camera pentru lucrul la rezoluie maxim.
O rezoluie mare este justificat doar n cazul n care vrei s scoi poza respectiv la o scar
mare (un poster, un panou publicitar etc.). n rest, pozele le priveti aproape exclusiv pe laptop
unde ai n medie 1200 900 pixeli = 1.080.000 pixeli. Cu alte cuvinte, pe monitor, fr s o
mreti, o poz fcut la 1 megapixel se vede la fel de bine ca i una fcut la 14 megapixeli. Aa
c data viitoare cnd vrei s-i cumperi o camer foto, dac nu intenionezi s printezi poze de
mrimea unui perete, nu are nici un rost s cumperi o camer care are peste 7-8 megapixeli.
b) Sensibilitatea. ntr-un mod simplificat, sensibilitatea poate fi neleas ca fiind cantitatea
de lumin necesar unei suprafee fotosensibile pentru a produce o fotografie cu luminozitate
normal (adic nici prea ntunecat dar nici prea luminoas). Exist mai multe sisteme de msur
a sensibilitii suprafeelor fotosensibile, ns cea pe care o ntlneti astzi peste tot este sistemul
ISO. Acesta exprim sensibilitatea n trepte de: 64, 100, 200, 400, 800, 1600, 3200, 6400 etc.
O sensibilitate ridicat i permite s faci poze n condiii de lumin redus ns n acelai
timp vor mri gradul de granulaie al imaginii (poza va fi puricoas). Din experiena mea,
pn la o sensibilitate de ISO 200 inclusiv, granulaia este insesizabil i de aceea foarte rar
folosesc mai mult de ISO 200.
Timpul de expunere.
Este perioada de timp n care luminii prelucrate de obiectiv i este permis s ajung pe
suprafaa fotosensibil. Este ales manual sau automat, n funcie de sensibilitatea filmului i de
numrul F. Timpul de expunere poate fi ajustat n general ntre 1/2000 secunde i cteva zeci de
secunde.
Sfaturi practice privind utilizarea unei camere foto
a) Butonul de declanare al unei camere
foto digitale (cel pe care apei ca s faci poza),
nu are una ci dou trepte. Verific i tu: apas
ncet pn simi c ajungi la prima treapt, i
apoi dac apei ncet i ceva mai tare ai s
simi c ajungi la a doua.
Prima treapt este pentru focalizare,
adic momentul n care camera foto i
calculeaz/seteaz numrul F, sensibilitatea i
Pagina 20

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

timpul de expunere astfel nct poza s ias ct mai bun. Aa c, nainte de a face o poz, apas
butonul de declanare doar pn la prima treapta. Apsnd doar pn la prima treapt e ca i cum
i-ai spune camerei: uite, asta e ceea ce vreau s pozez acum, ia i regleaz tot ce trebuie ca poza
s ias bine. Dac reuete s optimizeze parametrii respectivi, aparatul te atenioneaz cu dou
beep-uri i i afieaz pe display o previzualizare a viitoarei poze. Dac i place cum arat, apei
pn la a doua treapt i aparatul i face poza respectiv. Dac ns apei din prima pn la fund,
aparatul nu are timp s-i regleze parametrii interni i riti s-i ias o poz cu defecte.
Uneori camera nu poate focaliza scena pe care o vrei tu. Cele mai frecvente cauze i soluii
sunt:
- eti prea aproape de subiectul vizat; soluia este s setezi
aparatul pe macro (cu ajutorul butonului marcat cu o
floare). Dac aparatul nu are funcie macro, te ndeprtezi de
subiect pn cnd focalizarea este posibil;
- scena este format din imagini fr contururi clare (de
exemplu nori, cea etc.); soluia este s orientezi aparatul
ctre o alt scen aflat cam la aceeai distan dar care are
ceva obiecte cu contururi clare, apei butonul de declanare
pn la treapta de focalizare, l lai s focalizeze i apoi (fr s ridici degetul de pe treapta
de focalizare) te ntorci ctre scena iniial, i apei butonul pn la a doua treapt pentru a
face poza. Cu alte cuvinte, dac nu poi focaliza pe scena care vrei tu, focalizezi pe o scen
nvecinat i abia apoi pozezi scena iniial.
b) Zoom-ul este poate cea mai comod metod prin care poi ncadra doar ce vrei tu. Cu
toate acestea, cu ct ai zoom-ul setat la o valoare mai mare, cu att claritatea pozei va fi mai
sensibil la micarea camerei. Cu alte cuvinte, nu ai nici o ans s faci o poz foarte clar
utiliznd un zoom de 15X, clrind un cal nrva . Aa c dac nu ai trepied, sfatul meu este
s evii s foloseti valori ridicate de zoom.
c) Pe multe camere foto se regsete un buton rotitor din care poi selecta mai multe
moduri de lucru:
Auto. n acest mod, aparatul se ocup de toate setrile, n afar de zoom;
S (Shutter speed). n acest mod sensibilitatea este setat la o valoare fix. Poi regla manual
timpul de expunere, iar aparatul regleaz automat numrul F.
A (Aperture). n acest mod sensibilitatea este setat la o valoare fix. Poi regla manual
numrul F, iar aparatul regleaz automat timpul de expunere. Este modul meu de lucru preferat,
Pagina 21

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

deoarece mi permite s fixez sensibilitatea la ct vreau eu (maxim ISO 200). n acelai timp mi
afieaz i timpul de expunere la care va fi fcut poza dac este sub 1/40 1/50 secunde nu
este nici o problem, dac este peste aceast valoare crete riscul ca micrile corpului meu s
afecteze claritatea imaginii i deci trebuie s fiu atent.
M (manual). n acest mod sensibilitatea este setat la o valoare fix. Poi regla manual att
timpul de expunere ct i numrul F. Este modul meu preferat pentru fotografiile fcute noaptea,
fr bli.
tiu c tot ce i-am explicat pn acum este posibil s i se par imposibil de realizat pentru
cineva ca tine. Dac gndeti aa, adu-i aminte ct de greu i-a fost la nceput s stai singur n
picioare, s faci primii pai etc. Apoi adu-i aminte cum exersnd continuu acum ai ajuns s poi
merge la fel de bine ca oricine. La fel se ntmpl i n oricare alt domeniu: trebuie s exersezi n
pai mici dar constani n direcia care i-o doreti. Fotografia nu este doar tehnic, este i o art,
motiv pentru care trebuie s fii narmat cu o doz suplimentar de rbdare. Dac totui nu eti
prea rbdtor, te sftuiesc s-i stimulezi voina fcnd rost de o geant ca cea din imaginea de
mai jos ;).

Pagina 22

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

7. Puin lumin n domeniul surselor de iluminat


n ciuda aparenelor, lumina nu este un
lucru care curge lin i continuu de la o surs
ctre ochii notri. Lumina este de fapt energie
electromagnetic emis de sursele de lumin n
pachete de o anumit mrime i care sunt livrate
cu o anumit frecven. Cantitatea de energie din
acele pachete corespunde intensitii luminii, n
timp ce frecvena cu care sunt emise determin
culoarea luminii. Am observat c pe sursele de
iluminat ntlnite n comer, eficiena luminoas
este de cele mai multe ori exprimat n lumeni/watt. De aceea, n continuare, cnd m voi referi
eficien luminoas, ca s poi face mai uor comparaii, voi folosi de fiecare dat numai scara n
lumeni.
Sursele de lumin din mediul nconjurtor emit radiaii ntr-un spectru foarte larg de culori
i intensiti. Ochiul uman poate percepe fr probleme aproape orice intensitate luminoas pe
care o putem ntlni pe Pmnt. Cu toate acestea, dac ii la sntatea ochilor ti, n funcie de
specificul diferitelor locuri n care te afli este bine ca intensitatea luminoas s se ncadreze ntre
anumite limite. n cazul suprafeelor ntlnite n spaiile de locuit, o autoritate n domeniu
(http://www.iesna.org) recomand urmtoarele intensiti luminoase:
- 200 lumeni/m2 pentru zonele n care pardoseala este goal;
- 300 lumeni/m2 pentru mese, noptiere, dulapuri i alte suprafee nalte;
- 500 lumeni/m2 pentru birouri sau alte zone n care lucrezi.
Aadar, dac de exemplu ntr-o camer ai 10 m2 de pardoseal goal, 10 m2 de mese sau
alte suprafee nalte i 2 m2 n care i demontezi laptopul pentru a-i cura cooler-ul de praf, vei
avea nevoie de 10 200 + 10 300 + 5 500 = maxim 6000 lumeni. Ca s faci rost de ei,
presupunnd c vrei s foloseti becuri cu incandescen de 100W:
- calculezi intensitatea luminoas care o poi obine de la becul respectiv: i nmuleti
eficiena luminoas (cca. 15 lumeni/watt) cu puterea (100 watt);
- afli numrul necesar de becuri mprind luminozitatea maxim de care ai nevoie (cei
6000 de lumeni) la intensitatea luminoas a tipului respectiv de bec;
- cumperi becul/becurile i eventualele accesorii necesare (socluri, lustre etc).
Este posibil ca 6000 de lumeni pentru o camer de doar 22 m2 s i se par exagerat. Pentru
privit la televizor, pentru stat la un pahar de vorba cu un prieten, pentru fcut nebunii n dormitor
Pagina 23

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

etc. este suficient 1000 - 2000 lumeni sau chiar mai puin. ns cnd ai nevoie s citeti sau s
lucrezi la ceva miglos, este bine s le asiguri ochilor ti suficient lumin. Se subnelege c
dac trebuie s foloseti mai multe surse de lumin, nu este recomandat s le amplasezi pe toate
ntr-un singur loc ci distribuite dup nevoi (de exemplu pui mai multe deasupra mesei, biroului
etc. i mai puine deasupra zonelor nemobilate din camer).
Dac n privina intensitii luminii ochiul uman se poate adapta la aproape orice valoare,
n privina culorilor acesta poate percepe doar lumin din spectrul 360-680 nm (sau 430790
teraheri).

Principala problem a surselor de lumin nu este faptul c nu emit suficient de mult


lumin, ci faptul c nu emit lumin doar n spectrul vizibil (cel din figura de mai sus). Aadar,
cnd vedem pe eticheta unei surse luminoase (bec, led etc.):
- randament (sau eficien), n mod curent se nelege ct % din energia electric
consumat se transform n lumin. n realitate randamentul de pe etichet arat ct din energia
electric consumat se transform n lumin vizibil. Ca idee cea mai mare parte din energia
electric consumat de un bec banal se transform n radiaii infraroii (cu lungime de und de
peste 700 nm), care nu sunt vizibile.
- temperatura de culoare nseamn nuana de culoare predominant emis de respectiva
surs de lumin. Este exprimat n grade Kelvin i, din punct de vedere fizic, nseamn culoarea
pe care ar avea-o un corp oarecare nclzit la temperatura respectiv. Proprietile atmosferei n
care trim face ca lumina venit de la soare s aibe o tent albstruie; prin urmare, pentru ochiul
uman lumina natural nseamn o lumin alb cu o uoar tent de albastru.
Flacr de lumnare

1850K

Bec cu incandescen, bec cu halogen

2700-3300K

Tub fluorescent (neon) cu lumin cald (cu tent galben)

3000K

Lumina lunii, lamp cu xenon

4100-4150K

Tub fluorescent (neon) cu lumin rece (cu tent albastr)

5000K

Lumina bliului de la o camer foto

5500-6000K

Cer nnourat

6000-6500K

Lumina unei zile nsorite

>6500K

Valori aproximative ale temperaturilor de culoare


corespunztoare diverselor surse de lumin
Pagina 24

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

n ultimul secol, ca alternativ pentru lumina solar, s-au propus diverse soluii de
iluminat. n continuare o s i le detaliez pe cele care le ntlneti cel mai frecvent.
Becul cu incandescen
Este format dintr-un filament (fir foarte subire) nchis ntr-un vas de sticl vidat (din care,
pentru a evita ruginirea filamentului, a fost scos aerul). Atunci cnd bgm o tensiune electric
la capetele filamentului, acesta se nclzete pn devine incandescent (emite lumin).
Avantaje:
- este foarte ieftin i se gsete foarte uor.
Dezavantaje:
- are un randament foarte prost: 10-17 lumeni/watt;
- durat de utilizare redus: 1000-2500 ore;
- lumina emis nu este perfect alb, avnd o nuan care
bate spre galben. Din acest motiv, lumina unui bec cu
incandescen este departe de ceea ce se nelege prin
lumin natural i prin urmare nu este prea sntoas;
- temperatura atins de suprafaa exterioar este ridicat
(peste 100C), fapt care poate pune n pericol obiectele
aflate n imediata sa apropiere;
- sensibilitate crescut la ocuri mecanice (filamentul se
poate rupe la ocuri mult mai mici dect cele necesare
spargerii globului de sticl);
Datorit calitii proaste a luminii produse ct i a eficienei luminoase mici, nu-i
recomand s foloseti becuri cu incandescen dect n locuri unde le foloseti rar i pe durate
scurte de timp (iluminare debara, beciuri, poduri de case etc).
Becul cu halogen
Este tot un bec cu incandescen, singura deosebire fa de acesta fiind faptul c interiorul
globului de sticl nu este vidat, ci umplut cu un gaz inert (stabil din punct de vedere chimic).
Numele de cu halogen arat c gazul folosit este din grupa halogenilor (vezi tabelul periodic al
elementelor).
Rolul gazului inert n funcionarea acestui tip de bec este acela de a reduce viteza de
degradare a filamentului prin dou mecanisme:
Pagina 25

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

- prezena unei atmosfere n interiorul globului de sticl exercit o anumit presiune asupra
filamentului, fapt care l face s nu se evapore la fel de uor ca n vid;
- gazul inert nu interacioneaz chimic cu filamentul, fapt pentru care acesta nu este expus
deteriorrii prin coroziune (oxidare sau mai bbete spus, prin ruginire).
Cele dou mecanisme permit fabricanilor s fabrice filamentele astfel nct acestea s se
nfierbnte mai tare, pstrnd totui o durat de exploatare rezonabil. nfierbntndu-se mai
tare, aceste filamente emit o lumin mai alb dect banalele becuri cu incandescen.
Avantaje
- ofer o lumin mai alb dect becul cu incandescen (tenta de
culoare bate mai mult nspre albastru dect nspre galben).
Dezavantaje
- ofer o eficien luminoas superioar becului cu incandescen:
12-22 lumeni/watt; totui, n comparaie cu sursele de lumin
dezvoltate n ultimele decenii eficiena luminoas este totui mic;
- pre mai crescut dect un bec cu incandescen (de cel puin 3
ori);
- durat de utilizare redus, dar totui superioar becurilor cu
incandescen: 1000-4000 ore;
- temperatura atins de suprafaa exterioar este ridicat (peste 100
C), fapt care poate pune n pericol obiectele aflate n imediata sa apropiere;
- sensibilitate crescut la ocuri mecanice (filamentul se poate rupe la ocuri mult mai mici dect
cele necesare spargerii globului de sticl).
Lumina emis de un bec cu halogen o consider a fi destul de natural, ns datorit
dezavantajelor amintite nu le recomand dect n aplicaii unde sunt folosite rar i unde nu s-ar
justifica surse de lumin mai scumpe.
Tubul fluorescent
Este un dispozitiv din categoria celor cu descrcare n gaze (energia electric este
transformat n lumin prin intermediul unui gaz).
Tubul fluorescent este format dintr-un tub de sticl din care aerul a fost nlocuit cu vapori
de mercur. Atunci cnd bgm o tensiune electric la capetele tubului, atomii din interior sunt
ionizai (adic li se bag pe gt civa electroni n plus) i din acest motiv acetia ncep s emit
lumin ultraviolet (invizibil pentru ochiul uman). Pentru a ne putea totui folosi de aceast
lumin, tubul este acoperit la interior cu o vopsea special care are rolul de a transforma lumina
Pagina 26

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

ultraviolet n lumin vizibil. n funcie de


substanele din aceast vopsea, lumina
tubului poate fi alb, roie, albastr, verde
etc.
Tubul fluorescent poate fi ntlnit de
multe ori i sub numele de neon, ceea ce
este total greit deoarece nu conine deloc
gazul neon .
Tubul fluorescent nu poate funciona
pur i simplu doar alimentndu-l, ci are
nevoie de cteva accesorii. Aceste accesorii
pot fi cumprate i montate separat sau pot fi
cumprate gata montate pe tub n ceea ce se
numete bec economic.
Avantaje:
- permite obinerea unei lumini foarte apropiate de cea natural;
- are o eficien luminoas ridicat: 60 lumeni/watt;
- durata de utilizare de cel puin 6000 ore;
- temperatura atins de suprafaa exterioar este redus (rar depete 50 C);
- pre de cost redus, n cazul n care cumperi doar tubul.
Dezavantaje:
- pre de cost ridicat dac l cumperi gata montat ntr-un bec economic;
- sensibilitate crescut la ocuri mecanice;
- pre de cost ridicat pentru accesorii (carcas i bobin de balast), pentru tuburi
fluorescente care nu sunt utilizate n montaje gen bec economic;
- pentru a crea o luminozitate ridicat, tubul trebuie s aib o lungime considerabil (zeci
de centimetri).
innd cont de cele menionate mai sus, i recomand ca pentru sntatea ochilor i
buzunarului tu s foloseti ct poi de des doar tuburi fluorescente.
Lampa cu xenon
Face i ea parte din categoria lmpilor cu descrcare n gaze. n acest caz, particularitatea o
reprezint faptul c gazul care emite lumina este meninut ntr-un volum mic (civa cm3) i la o
presiune foarte ridicat (circa 30 de atmosfere). Aceast particularitate permite lmpii cu xenon
Pagina 27

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

s poat emite o lumin foarte intens dintr-o suprafa foarte mic (lungimea arcului electric nu
depete civa milimetri). De ce lampa cu xenon folosete xenon i nu orice alt gaz mai ieftin ?
Pentru c xenonul este unul din puinele gaze care rmne suficient de transparent la presiuni
ridicate.
Avantaje:
- randament ridicat: 30-50 lumeni/watt;
- durata de utilizare ridicat 8000-12000
ore;
- culoarea luminii emise este foarte
apropiat de culoarea luminii naturale;
- spre deosebire de becurile cu
incandescen i cele cu halogen, lmpile
cu xenon nu tind s se strice mai rapid
atunci cnd le porneti i le opreti de
multe ori ntr-un interval mic de timp;
- suprafaa de pe care este emis lumina
este foarte mic, aproape punctiform. Acest fapt permite obinerea unor lmpi puternice i mici;
- rezist foarte bine la ocuri mecanice (nu au n componen nici un filament care se poate rupe).
Dezavantaje:
- pre ridicat (de la cel puin 100 euro n sus);
- necesit un montaj electronic special care este i el destul de scump.
Lmpile cu xenon sunt folosite n special acolo unde este nevoie de lumin de bun calitate
(alb), emis dintr-o surs punctiform. Exemple de aplicaii: microscoape, proiectoare de
cinematograf, faruri de main etc. Avnd n minte avantajele i dezavantajele oferite nu este
rentabil s-i iluminezi casa cu lmpi cu xenon. n privina farurilor de main, dac i permite
buzunarul, lmpile cu xenon sunt o alegere foarte bun.
Led-ul
Aa cum spune i numele (Light Emitting Diode) din
punct de vedere fizic led-ul este o diod ca oricare alta, cu
excepia faptului c puterea consumat de aceasta nu se
transform total n cldur ci i n lumin. Culoarea luminii
emise depinde de materialele din care sunt fabricate
Pagina 28

www.hobbytronica.ro

7 idei pentru specialistul din tine !

jonciunile diodei astfel nct astzi poi ntlni led-uri roii, portocalii, galbene, verzi, albastre i
chiar albe. Capsula majoritii led-urilor destinate utilizrii ca surse de iluminat, n partea prin
care este emis lumina, au forma unei calote sferice care joac rolul unei lentile convergente.
Aceast form este dat pentru a orienta razele de lumin ntr-o singur direcie.
Avantaje:
- randament ridicat: 40-100 lumeni/watt;
- durat de utilizare foarte ridicat: peste
20000 de ore;
- n cazul ledurilor albe, culoarea luminii
emise este foarte apropiat de culoarea
luminii naturale;
- sunt imune la ocuri mecanice i la
funcionare intermitent cu frecven
ridicat (cicluri aprins/stins foarte dese);
- suprafaa de pe care este emis lumina
este foarte mic, aproape punctiform. Acest
fapt permite obinerea unor lmpi puternice
i mici.
Dezavantaje:
- nu este (nc) posibil realizarea de led-uri care s suporte puteri de peste 5-10 W, motiv pentru
care pentru obinerea unei intensiti luminoase ridicate este ntotdeauna necesar utilizarea mai
multor led-uri;
- pre mediu spre ridicat.
Din toate punctele de vedere pe care mi le pot imagina, cnd trebuie s optezi pentru o
surs de lumin sau alta, i recomand s optezi mereu pentru led-uri. Chiar dac investiia
iniial te-ar putea descuraja, pe termen lung vei reduce factura la energia electric. i nc un
lucru important: dac nu apar situaii n care s fie solicitate peste limitele prescrise de fabricant,
led-urile practic nu au moarte. De altfel statistica arat c marea majoritate a led-urilor fabricate
n anii 70-80 sunt i astzi n perfect stare de funcionare.

Pagina 29

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Dispozitiv verificare sigurante
2013-05-22 10:05:48 VYS

DISPOZITIV ARTIZANAL PENTRU VERIFICAREA SIGURANELOR DIFERENIALE


Multi dintre cei care au n dotarea instalaiilor electrice disjunctoare (sigurane) difereniale, au observat
probabil c acestea au pe corpul lor un buton de test. Prin apsarea acestui buton se produce
declanarea disjunctorului, aceasta fiind o prob care atest buna sa funcionare. Productorii de astfel
de disjunctoare recomand ca acest test s se efectueze o dat pe lun de ctre utilizatorii instalaiei.
Pentru o verificare mai scrupuloas a disjunctorului, n afar de butonul de test, se mai poate simula un
curent de defect (de scurgere) ntre faz i conductorul de protecie (mpmntare), n circuitul protejat de
disjunctor. Simulrile profesionale ale unor astfel de cureni de defect se fac cu ajutorul unor truse de
curent, dar n mod empiric o astfel de simulare se poate face i cu ajutorul unui consumator. In
funcionare normal, acesta absoarbe un curent de o valoare apropiat de curentul de defect nominal
(sau sensibilitatea) disjunctorului diferenial.
Pentru verificarea disjunctoarelor difereniale cu sensibilitatea de 30 mA (0.03 A) se poate utiliza un bec
cu incandescen cu soclu E14, avnd tensiunea nominal 250 V i puterea de 7 W . n funcionare
normal un astfel de bec absoarbe un curent de circa 33 mA, suficient pentru a provoca declanarea
disjunctorului dac, n loc s-l conectm ntre faz i neutru (cum e normal), l vom conecta ntre faz i
mpmntare, producnd astfel n mod deliberat un curent de scurgere diferenial.
Pentru realizarea practic a unui astfel de dispozitiv de verificare, avem nevoie, n afar de becul susmenionat de 7 W / 250 V, de urmtoarele :
Un techer cu mpmntare- eu am utilizat un model vechi din anii 80-90;
Un corp i un inel filetat de bachelit al unei dulii E37, precum i inelul filetat al unei a doua dulii,
identic cu primul;
Un aparat de lipit, fludor i colofoniu;
Silicon sanitar, indiferent de culoare (in cazul de fata alb)

Sa trecem la confectionarea dispozitivul de verificare al sigurantei


Pasul 1 Cositorim 2 (doua) buci de conductor liat , fiecare cu lungimea de circa 7 cm, direct la
bornele de pe fasungul becului

Pasul 2 Umplem corpul duliei pe jumtate cu silicon i presm n masa siliconului fluid balonul din
sticl al becului.

Pasul 3- Umplem cu silicon volumul rmas liber al corpului duliei pn aproape de marginea acestuia;

Pasul 4 Montm cele dou inele filetate ale duliilor: unul l nfiletm direct n corpul plin cu silicon, dup
care l umplem i pe acesta cu silicon, apoi n masa siliconului fluid scufundm cel de-al doilea inel. l
vom umple i pe acesta ochi cu silicon, introducnd apoi n silicon i corpul techerului

Pasul 5 Nivelm cu grij surplusul de silicon din jurul corpului techerului, apoi lsm ntregul ansamblu
format circa 48 de ore la odihn, nemicat n poziie vertical, pentru ntrirea complet a siliconului.
Dup cum v-ai dat desigur seama, siliconul asigur pe de o parte o fixare bun a tuturor elementelor
dispozitivului iar pe de alt parte, ofer o protecie la ocuri pentru becul din interior, care n acest moment
este scufundat complet n masa siliconului;

Pasul 6 Dup ntrirea complet a siliconului, vom asambla techerul. Pentru aceasta, vom conecta n
prealabil conductoarele la techer astfel: un conductor la una dintre bornele active (cealalt rmnnd
liber) iar cel de-al doilea conductor la borna de protecie (mpmntare).

Pasul 7 Finalizm asamblarea techerului iar dispozitivul este gata de utilizare.

Pentru verificarea disjunctoarelor difereniale de 30 mA cu ajutorul dispozitivului confecionat, este


suficient s-l introducem n oricare dintre prizele cu mpmntare ale circuitului protejat de ctre
respectivul diferenial. Dac la prima prob nu se produce declanarea disjunctorului, vom inversa poziia
dispozitivului n priz, deoarece nseamn c am conectat la faza prizei borna liber a techerului. Dac
diferenialul supus verificrii este n bun stare de funcionare, el va declana instantaneu.
Personal am confecionat dou astfel de dispozitive n urm cu mai mult de doi ani, se vede in foto de mai

sus: unul l folosesc la serviciu, verificnd cu el, o dat pe lun, cele 71 de dispozitive difereniale din
parohia proprie, iar cel de-al doilea l am acas, utilizndu-l i la lucrrile executate n particular. Sunt
foarte mulumit de verificrile fcute astfel. Pot s v confirm c la serviciu am produs cu acest dispozitiv
declanarea diferenialelor chiar la lungimi ale circuitelor de 80-100 m fa de tabloul de distribuie (prin
utilizarea unor prelungitoare).
Vizualizari:4834

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Conectori electrici compacti
2012-11-01 10:11:16 VYS

Eram la o plimbare cu scop pur informativ intr-un targ de constructii si amenajari. Nu era cine stie ce
agitatie si oarecum dezamagit de paleta de expozanti, ma plimbam agale printre standuri. La un moment
dat privirea zareste un stand cu specific electric, un mic pliant adaposteste o punguta cu cateva piese din
plastic. Curios din fire, ridic pliantul si citesc cateva randuri, uitandu-ma interesat spre piesele din plastic
de diverse culori. Constat ca este vorba de povestea unor conectori pentru realizarea instalatiilor
electrice, punguta cuprinzand cele cateva tipuri de conectori si o bucata de conductor din cupru.
Pentru ca este o solutie interesanta si care ne poate scapa de multe problema in realizare unor lucrari de
renovare, reparare sau chiar in executia unor noi instalatii electrice, am spus ca merita sa realizam o
mica prezentare a produselor. Asadar sa vedem cateva detalii despre conectorii compacti WAGO.
Conectorii din noua serie 2273 sunt disponibili in 5 variante constructive avand culoare unica, in functie
de dimensiuni: alba pentru 2 conductori, portocalie pentru 3 conductori, rosie pentru 4 conductori, galbena
pentru 5 conductori si gri pentru 8 conductori.

Din punct de vedere al tehnologiei de contact, conectorii sunt prevazuti cu o clema cu arc din otel
inoxidabil, asa cum se poate observa in detaliul oferit de producator.

Tot din informatiile de prezentare aflam ca acesti conectori sunt cu 51% mai compacti fata de seria
anterioara, WAGO 273, permit conectarea unor conductori rigizi cu sectiuni diferite aflate in intervalul 0,5
2,5 mmp, suporta o tensiune nominala de 450 V si un curent nominal de 24 A. Parte din conector este
realizata dintr-un material transparent astfel incat se poate controla vizual gradul de insertie al
conductorului, totodata existand posibilitatea de a testa circuitele prin orificiul de acces prevazut la capatul
conectorului.
Sa vedem care sunt pasii pentru montarea conectorilor compacti WAGO. Primul pas il reprezinta
alegerea tipului de conector necesar aplicatiei noastre si a conductorilor. Acestia din urma se vor
desizoleaza pe o lungime de 11mm asa cum se poate observa in foto si vom introduce conductorul pe
unul din orificiile de intrare ale conectorului. Operatiunea se poate efectua doar cu mana insa este mai
greu la sectiuni mici ale conductorului, datorita rigiditatii scazute insa putem face operatiunea utilizand un
cleste potrivit.

Se introduce in totalitate partea desizolata a conductorului, se repeta operatiunea pana la umplerea


tuturor orificiilor conectorului.

Exista posibilitatea de a demonta/desface conectorii daca avem nevoie sa intervenim la instalatia


electrica, operatiunea se face in ordine inversa celei de montare. Se tine de conector si se va rasuci usor
de cablu, tragand in acelasi timp usor pentru a-l scoate din conector. In urma acestei operatiuni, pot sa
apara urme pe circumferinta conductorului, din aceast a cauza va recomand sa indepartati acesta zona
daca se va reutiliza conductorul.
Conectorii pot fi utilizati cu succes in toate dozele de conexiuni pentru prize/intrerupatoare, in doze de
derivatie sau tablouri electrice. Pot fi utilizate ca atare sau pot fi montati pe sine specifice, exemplele
sugestive pot fi vazute in foto din pliantul oferit de furnizor. Asteptam impresii de la cei care i-au utilizat
efectiv.

Actualizare 1 am adaugat doua poze cu clema desfacuta din interiorul conectorului

In loc de final conexiuni durabile !

Vizualizari:15365

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Protectii diferentiale
2011-06-01 10:06:30 VYS

DESPRE PROTECTII DIFERENTIALE SAU CAT VALOREAZA VIATA UNUI OM ?


Cum spuneam in articolul despre echiparea tabloului electric, vom vorbi si despre asa-numitele
sigurante diferentiale pe care le intalnim tot mai des in echiparea tablourilor electrice de apartament.
INTRERUPTOR (DISJUNCTOR) DIFERENTIAL PENTRU CURENTI REZIDUALI.
Oau!!! Ce denumire pompoasa ! Italienii, mult mai pragmatici decat noi la faza asta, i-au dat o denumire
pe care s-o inteleaga tot macaronaru, i-au spus simplu: salva vita. Chestia asta o stiu de la un italian de
vreo 60 de ani. Acesta cumparase un apartament si avea nevoie de un electrician care sa-i faca o
instalatie electrica noua si, prin intermediul unei cunostinte comune, a ajuns la mine. Isi adusese din Italia
absolut toate materialele si aparatajul necesare. Atunci am avut ocazia, pentru prima data (desi aveam la
vremea aceea vreo 17 ani de meserie in spate) sa montez o siguranta diferentiala marca Gewiss. Cand lam intrebat ce este, mi-a explicat ca este un dispozitiv care, daca bagi degetul in priza, face tzac si
decupleaza curentul ca sa nu te electrocutezi.
Pentru a putea intelege cum ne poate salva viata siguranta diferentiala, voi face o mica expunere de
electrotehnica elementara, pe intelesul tuturor.

Sa presupunem ca avem in locuinta o priza de 230 V ale carei


borne le notam cu Uo si U1. Intre cele doua borne avem tensiunea de 230 V notata cu U. Daca la aceasta
priza introducem stecherul unui consumator (de exemplu un mixer electric de bucatarie), obtinem cel mai
simplu circuit electric conform schemei alaturate.
Mixerul nostru (la fel ca orice consumator electric) are o rezistenta (mai exact o impedanta interna, fiind
vorba de curent alternativ), simbolizata cu Z. in acest caz, prin motorul mixerului nostru se va stabili un
curent electric notat cu I, al carui sens il consideram in mod conventional de la borna U0 catre borna U1.
In conformitate cu Legea lui Ohm, valoarea curentului I este dependenta de valoarea tensiunii U si a
impedantei Z, dupa formula I = U/ Z, valoarea curentului fiind aceeasi in orice punct al circuitului.
Presupunem ca, din cauza deteriorarii cablului de alimentare al mixerului, gospodina atinge in mod
accidental portiunea de cablu cu izolatia deteriorata in punctul A. Intrucat corpul omenesc are o
impedanta interna Z0, prin el se va stabili un curent electric de valoare I0 care va avea sensul de la borna
U0 catre pamant, concomitent cu curentul I1 care circula in continuare prin mixer catre borna U1 a prizei,
iar gospodina noastra va suferi un soc electric. Situatiile sunt reprezentata schematic in figurile de mai
jos. Daca valoarea curentului I0 este mai mare sau egala cu 30 mA, socul suferit poate fi mortal. Astfel, in
punctul A avem un curent I care intra si doi curenti, I0 si I1, care ies. Punctul A se numeste nod de retea
si pentru el este valabila Legea I a lui Kirchoff care spune: suma algebrica a curentilor care intra intrun nod de retea este zero adica, suma curentilor care intra intr-un nod de retea este egala cu suma
curentilor care ies din acel nod de retea, in cazul nostru: I = I0 + I1 sau I1 = I I0.

Asadar, in acest caz curentul care pleaca de la borna U0 a prizei nu mai este egal cu curentul care
ajunge la borna U1 iar daca la bornele prizei montam un dispozitiv care poate detecta diferenta dintre cei
doi curenti, adica diferential, atunci putem face ca acel dispozitiv sa dea o comanda de decuplare a
tensiunii, salvand viata gospodinei.

Acum, dupa toata aceasta teorie, se pune intrebarea: La ce ne trebuie noua


diferentiale, ca pana acum n-am avut si uite ca n-am murit? O prosteala a producatorilor, care nu stiu ce
sa mai inventeze ca sa-si mentina afacerea!. Altii pot spune: Sunt prea scumpe, domne, diferentialele
astea! Poate ca ar fi bune, dar sunt scumpe rau !. Tuturor le recomand sa faca un exercitiu de
imaginatie: sa-si inchipuie ca au un copilas in varsta de numai cativa anisori, manat de curiozitatea
specifica varstei introduce intr-o priza un obiect metalic gen agrafa, sarma, cui, chei etc. cu consecinte ce
pot fi fatale. Sunt absolut convins ca intr-o astfel de situatie, cei loviti de o astfel de tragedie, ar fi in stare
sa plateasca orice, doar sa poata da timpul inapoi,insa acest lucru nu va mai fi posibil. Si toate astea cu
pretul unei sigurante diferentiale de firma care este undeva intre 80 si 130 de lei (sa zicem 200 lei cu tot
cu manopera de montaj). O siguranta diferentiala arata ca cea prezentata in foto.
Siguranta diferentiala se poate monta intr-un tablou electric la fel ca o siguranta bipolara, este obligatoriu
de respectat pozitia fazei si a nulului. Pentru o casa sau apartament consumatorii principali ale caror
circuite pot fi protejate cu sigurante diferentiale pot fi: masina spalat rufe sau vase, cazile cu hidromasaj,
echipamentele de incalzit apa (instanturi, boilere), circuitele prizelor, circuitele exterioare etc. Un tablou
electric de apartament prevazut cu siguranta diferentiala, se pot vedea usor conexiunile acesteia.

Exista situatii in care montarea unei sigurante diferentiale se dovedeste a fi o mare bataie de cap pentru
proprietarul locuintei. De multe ori, acesta are neplacuta surpriza sa constate ca diferentiala lui cea noua
declanseaza la conectarea oricarui consumator din casa, chiar si a unui banal bec.

In astfel de cazuri insa, de cele mai multe ori este vinovata instalatia veche si nemodernizata a
apartamentului. In multe blocuri construite inainte de 1990, instalatiile electrice au fost executate fara sa
existe o separare foarte stricta intre conductorul de nul de lucru si cel de nul de protectie. In aceasta
situatie, la orice consumator conectat la retea apare acel nod de retea pe care l-am explicat mai sus,
astfel ca, dupa ce strabate consumatorul, curentul circula atat prin nulul de lucru, cat si prin nulul de
protectie, fapt care este interpretat de catre siguranta diferentiala ca un curent rezidual de scurgere,
provocand declansarea protectiei. Daca se poate depista unde este atingerea dintre cele 2 nuluri,
problema se poate rezolva, dar exista situatii in care acest lucru este imposibil, mai ales la o instalatie
executata cu cablu INTENC zidit in pereti, si unde se poate ca un conductor de nul cu izolatia slabita sa
vina in contact cu o armatura metalica a planseului. In aceste cazuri singura modalitare de rezolvare a
problemei este executia unor circuite electrice noi.
In aceasta situatie neplacuta m-am pomenit eu cand, hotarat sa iau masuri de protectie pentru a nu
periclita viata copilului meu, am cumparat o siguranta diferentiala de 25A/30 mA pe care am montat-o ca
siguranta generala in tabloul de apartament. N-am putut sa o folosesc deoarece declansa instantaneu la
orice consumator, si nici n-am reusit sa depistez problema intrucat la mine nulul de lucru nu vine la
tablou, ci undeva intr-o doza (probabil ascunsa, nu am reusit sa o gasesc), asa ca am fost nevoit sa
apelez la o solutie mult mai scumpa, aceea de a monta cate o diferentiala la fiecare priza care era
accesibila copilului. In final am montat 4 sigurante diferentiale, una de 10 A la masina de spalat si cate una
de 6 A in camera copilului, in camera noastra si pe circuitul centralei termice. Solutia aleasa pentru
montarea acestor diferentiale poate ca nu este cea mai estetica posibil dar am considerat ca este foarte
practica, de aceea v-o prezint.
Asadar, pe capacul frontal al unei cutii de derivatie in montaj aparent de tip Elmark (pe care am montat-o
pe perete exact deasupra dozei de aparat a prizei folosind dibluri de plastic si holsuruburi), cu
dimensiunile 150 x 150 x 70 mm, am practicat doua decupaje. In cel din stanga am montat o priza dubla
ingropata Schneider, careia i-am demontat ghearele de strangere in doza si am fixat-o cu suruburi M3 cu
piulite. In celalalt decupaj am montat siguranta diferentiala Schneider de 6A/30mA. Conductoarele
active din doza (faza si nul) unde fusese priza originala le-am conectat la bornele de intrare ale
diferentialei, respectand polaritatea inscriptionata pe corpul acesteia iar pe iesirile diferentialei am
conectat prin conductoare bornele prizei.

In incheierea articolului as dori sa va mai spun ca in ultimii doi ani am modernizat instalatiile electrice de la
servici adaugand fata de echipamentele obisnuite si 46 sigurante diferentiale. Pentru fiecare dintre
acestea am facut o fisa de verificare in care consemnez rezultatele verificarilor starii de buna functionare,
lunar. De la montarea lor am avut o situatie in care un coleg a atins accidental un conductor deteriorat si
diferentiala si-a facut treaba ireprosabil. Consider investitia in aceste diferentiale s-a amortizat numai
prin prisma faptului ca am un coleg care este azi printre noi, teafar si nevatamat. Daca nu ar fi existat
diferentiala, situatia ar fi putut sa fie cu totul alta ganditi-va de doua ori inainte de a lua o decizie legata
de utilizarea sigurantelor diferentiale.
Autori: Florin Muresan Grecu si Viorel Stanculescu
Vizualizari:120481

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Echipare tablou electric
2011-05-24 09:05:08 VYS

CUM ECHIPAM TABLOUL ELECTRIC DE APARTAMENT ?


In ultimii ani, frenezia constructiei si renovarilor locuintelor a cuprins aproape toata Romania,
polistiren, gipscarton, vata minerala, faianta, gresie, tencuieli decorative, hidroizolatii, gleturi,
vopsele lavabile, termopane, cate si mai cate tot romanul isi imbunatateste confortul locuintei,
ceea ce nu este deloc rau. Bineinteles ca in acest context nici instalatiile electrice nu au cum sa
scape de lucrarile specifice de inlocuire sau modernizare, facute mai mult sau mai putin corect. Se
considera indeobste ca instalatia electrica interioara a unei locuinte incepe de la tabloul de
distributie finala din apartament fals, instalatia incepe de fapt de la punctul de delimitare cu
reteaua furnizorului. Acest punct de delimitare este de obicei contorul de masurare a energiei
electrice, montat fie in blocul de masura si protectie (prescurtat BMP), fie in firida de palier.
Existand un articol pe VYS Blog ce a prezentat pe larg operatiunea de inlocuire a unui tablou clasic
cu patroane fuzibile, cu unul modern, echipat cu disjunctoare magneto-termice (aceasta este
denumirea dispozitivelor pe care noi le numim uzual sigurante automate), in acest articol ne
propunem sa raspundem la intrebarea:
Ce aparataj aleg pentru tabloul electric ?

In mod firesc, inainte de toate, alegem tabloul electric propriu-zis. De regula, in locuinte se
monteaza tablouri din material plastic (ABS) prevazute cu usita frontala transparenta sau fumurie,
ingropate sau aparente in functie de locul de amplasare al acestuia.
Este bine ca tabloul sa fie unul produs de o firma consacrata in domeniu, dar din experienta
proprie va spun ca nici cele Made in Turkey nu sunt chiar asa de catastrofice pe cat sunt
descrise uneori. Tablourile turcesti pacatuiesc in marea lor majoritate prin existenta unui spatiu
relativ mic intre corpul tabloului si corpul sigurantei (a se vedea foto), ceea ce inseamna ca daca
aveti de lucrat cu conductoare unifilare va fi mai dificil sa le modelati in vederea bransarii la
bornele sigurantelor.

Un tablou de calitate mai buna cum este cel de tip Comtec, se observa ca are un spatiu mai mare
pentru pozitionarea conductoarelor.

Tot din motive de spatiu, pentru o pozitionare cat mai buna a conductoarelor in interiorul, este bine
sa alegeti un tablou cu mai multe posturi decat va sunt necesare. Un post este spatiul ocupat de un
corp de siguranta automata monopolara si are latimea de circa 18 mm. Daca de exemplu aveti
nevoie de un tablou cu 10 posturi, alegeti unul cu 12, lucru care va va ajuta mult si in cazul unor
eventuale dezvoltari ulterioare ale instalatiei.
Dupa alegerea tabloului, urmeaza alegerea sigurantelor automate. Daca in cazul tabloului optiunea
Made in Turkey poate fi acceptabila, in ceea ce priveste sigurantele, aici se schimba situatia si ne
vom confrunta cu o mare dilema intrucat piata romaneasca este plina de produse contrafacute sau
de produse ieftine, de obicei marci no name fabricate in Turcia sau pe vapor in Marea Chinei. Ca
sfat general, nu cumparati niciodata sigurante automate ieftine din magazine indoielnice, de genul
orice produs cu 3,9 lei sau de pe tarabe din diverse targuri, mai ales daca pe ele gasiti marci gen
MERVE, SENTAI, HEPOL, etc. Retineti ca o siguranta automata de calitate, de exemplu
bipolara, nu poate sa coste mai putin de 20 30 lei nici daca o cumparati direct de pe banda de
productie. Daca aveti in localitatea dumneavoastra un distribuitor autorizat al unei marci de
prestigiu, cumparati de acolo pentru ca aveti garantia ca produsele nu sunt contrafacute si puteti
gasi preturi relativ bune. Cateva marci spre care va puteti orienta sunt: Schneider, Legrand,
Gewiss, Moeller, ABB, Hager, Comtec, Elmark, dar lista nu este exclusiva, acestea sunt marci
pe care le cunosc din practica. Aveti insa grija ca in aceeasi instalatie sa folositi sigurante ale
aceluiasi producator.
Ajunsi in acest punct, s-ar putea ca dumneavoastra sa va intrebati: De ce sa nu cumpar sigurante
ieftine din targ ? Nu fac aceeasi treaba ca cele scumpe ?
Voi raspunde indirect la aceasta intrebare relatandu-va o intamplare la care am fost partas in
urma cu vreun an si jumatate. Am fost chemat de o cunostinta sa ma uit putin la instalatia electrica
din apartament, fiindca simtea miros de izolatii arse. La fata locului am descoperit ca o doza de
derivatie mai avea putin si lua foc din cauza suprasarcinilor de durata si a contactelor imperfecte.
Extinzand verificarile am constatat ca pe un singur circuit de prize omul avea conectate un boiler,
masina de spalat si 2 calorifere fiecare cu puterea de 2 kW. Omul spunea ca in timpul functionarii
acestora mirosea a izolatie arsa, dimineata cand pleca la serviciu scotea tot din prize iar cand
ajungea acasa gasea siguranta de pe circuit cazuta. Mi-a fost greu sa cred asa ceva, dar m-am
convins ca era adevarat cand, dupa 20 minute de la scoaterea tuturor consumatorilor din prize,
siguranta a cazut singura (sic!) in prezenta mea. Era un produs contrafacut de o calitate slaba,
marca Sentai si avea curentul nominal de 16 A. Cu toate acestea, nu decupla la curentul de peste
30 A absorbit de toti acei consumatori, dar decupla atunci cand prin ea nu trecea niciun curent.
Comentariile cred ca sunt de prisos
Dupa ce ne-am hotarat asupra marcii de sigurante pe care le vom achizitiona, urmeaza sa
alegem tipul de sigurante. Iata care sunt tipurile de sigurante automate si la ce le putem
folosi:
Sigurante automate monopolare (1P)

Aceste sigurante au o borna de intrare si o borna de iesire, protejeaza doar


o faza a circuitului si ocupa spatiul unui post in tablou. Aceste sigurante le putem alege daca, din
motive de economie sau de simplificare a instalatiei, dorim sa protejam doar conductorul de faza
din circuitul electric. In acest caz toate conductoarele de nul ale instalatiei trebuie legate impreuna
in tablou. Metoda nu este interzisa de normativ dar eu nu v-o recomand deoarece nu se asigura
separarea electrica a tuturor polilor de alimentare in caz de defect. Pentru a exemplifica
dezavantajul, sa presupunem ca la o astfel de instalatie protejata prin sigurante monopolare si cu
nulurile pe direct vin meseriasii sa schimbe contorul pentru ca i-a expirat durata de exploatare si,
in urma acestei operatiuni, inverseaza din greseala conductoarele de pe iesirea din contor. In acest
caz, pe conductoarele legate direct nu vom mai avea nulul, ci faza retelei, astfel ca in caz de defect
se va deconecta nulul si vom avea in continuare faza prezenta in instalatie.
Sigurante faza nul (1P+N)

Acest tip de sigurante sunt constituite tot dintr-un corp de siguranta si ocupa tot
un post in tablou, dar au cate 2 borne pe intrare si pe iesire. Protectia la suprasarcina/scurtcircuit
este asigurata numai pe un pol, pe celalalt pol existand doar un contact care se deschide si se
inchide solidar cu contactul dispozitivului de protectie, realizand doar separarea electrica a acestui
pol. Acest pol care nu are protectie este notat cu litera N si la el vom conecta obligatoriu
conductoarele de nul. Pe celalalt pol, care nu este marcat cu nicio litera, vom conecta
conductoarele de faza. Aceste sigurante sunt foarte practice intrucat ocupa spatiu mic in tablou (cat
o siguranta monopolara), asigura protectia circuitului dar si separarea electrica a tuturor polilor in
caz de defect, din acest motiv vi le recomand pentru protectia circuitelor dedicate din tablou.
Sigurante bipolare (2P)

O astfel de siguranta este constituita de fapt din doua corpuri montate

impreuna. Ocupa 2 posturi in tablou, fiecare pol are protectie la suprasarcina si scurtcircuit dar
mecanismele lor functioneaza in solidar, adica in cazul in care pe un pol apare o suprasarcina, vor
fi deconectati ambii poli. La aceste sigurante nu are importanta la care dintre poli conectam faza si
nulul. Intrucat ocupa spatiu dublu fata de sigurantele monopolare sau de tip P+N, va recomand sa le
montati doar ca protectie generala pentru intregul tablou. Sa nu ma intelegeti gresit, ele sunt foarte
bune si pentru protectia circuitelor dedicate, dar din considerentul micsorarii cat mai mult posibil a
dimensiunilor tabloului, v-am facut recomandarea de mai sus, ca sa nu mai punem la socoteala si
faptul ca sunt mai scumpe decat cele P+N.
Sigurantele tripolare (3P) si tetrapolare (3P+N)
Aceste sigurante se folosesc numai in circuite trifazate, deci au de-a face cu ele numai cei care
locuind intr-o casa cu mai multe incaperi au nevoie de o putere instalata mai mare si atunci
apeleaza la solutia unui bransament trifazat. Cele tripolare protejeaza cele 3 faze, nulul fiind legat
direct, iar cele tetrapolare protejeaza la fel cele 3 faze, dar in acest caz nulul este trecut prin borna
marcata cu N, cu rol de separare electrica; acest tip se foloseste in cazul distributiei trifazate cu 5
conductoare (trei faze L1, L2, L3, nulul de lucru N si conductorul de protectie PE). Constructia lor
este similara cu a celor bipolare.

Intr-un tablou se poate adauga un modul pentru sonerie, de aceeasi forma si dimensiune cu o
siguranta monopolara.

In afara tipurilor de sigurante automate mentionate, in tablouri se mai pot monta si dispozitive
diferentiale de curenti reziduali sau sigurante diferentiale, dar despre acestea voi vorbi intr-un
articol dedicate, in viitorul apropiat.

Autori: Florin Muresan Grecu si Viorel Stanculescu


Vizualizari:123524

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Inlocuire tablou electric
2011-03-25 19:03:00 VYS

Odata cu renovarea bucatariei, datorita unor noi consumatori care au o putere insemnata, a fost necesara
adaugarea unor noi trasee de alimentare cu energie electrica. Dat fiind ca acest lucru necesita asigurarea
protectiei circuitelor iar tabloul actual nu permite astfel de extensii, am hotarat schimbarea acestuia.
Tabloul electric existent este prevazut cu 4 circuite, 2 pentru prize si 2 pentru iluminat, 8 sigurante
montate cate 2 pe fiecare circuit faza si nul. Desfacem sigurantele.

Scoatem capacul din plastic al tabloului, raman partea de sonerie, cadrul metalic si cablurile circuitelor.

Inainte de a demonta tabloul electric am achizitionat materialele necesare: 1 tablou cu 8 posturi, sigurante
automate 1F+N de 10 A pentru circuitele de iluminat, sigurante automate 1F+N de 16 A pentru circuitele
prizelor existente si de 20A pentru circuitele cuptorului, masinii de spalat etc., un pieptene pentru faza si
nul ce a fost sectionat in doua jumatati si un modul pentru sonerie. Alegerea sigurantei de 20A nu a fost
prea inspirata (supradimensionata), ar fi trebuit sa merg cu una de 16A insa acum ramane asa, la prima
ocazie o voi schimba.

Continuam demontarea tabloului, daca nu ati facut-o pana acum, asigurati-va ca ati decontectat siguranta
generala inainte de a continua lucrarea. Este mai sigur pentru siguranta dumneavoastra. Odata cu
desfacerea cablurilor utilizati etichete pentru a marca fiecare circuit. S-a scos suportul metalic ce era fixat
cu holtzsuruburi pe perete.

S-a fixat carcasa noului tabloul pe perete cu ajutorul a 3 dibluri de 6 mm si s-au introdus cablurile
circuitelor. In prealabil s-au decupat cele 3 zone prin care au fost trase cablurile.

Fixam si stangem sina ce va constitui suportul sigurantelor automate, aceasta este livrata cu tabloul.

S-a montat prima siguranta automata pentru iluminatul din dormitoare.

Pe partea de intrare in sigurantele automat am optat pentru utilizarea pieptenilor insa solutia este oarecum
incomoda. Spun asta deoarece la o problema ce ar necesita inlocuirea unei sigurante este nevoie sa se
intrerupa total alimentarea cu energie electrica, pentru a putea desface acesti piepteni. Nu se pot utiliza
piepteni daca aveti sigurante produse de diferite firme, nu se potrivesc locasurile de intrare iesire din
siguranta.

Noul tabloul este aproape montat, mai trebuie trase cablurile de la circuitelor noi din bucatarie si legate la
sigurantele aferente.

Apare o problema pe un circuit al prizelor, siguranta face figuri. Sunt sigurante Hager si s-a intamplat sa
fie tocmai una din ele cu defect de fabricatie. Am schimbat-o si totul a revenit la normal.
La interval de circa 8-10 ore cadea tensiunea si nu stiam de ce, culmea era faptul ca siguranta nu avea
pozitia parghiei pe dclasnare. Din criozitate am desfacut siguranta si am constat existenta unui contact
imperfect pe nul. Asta inseamna ca catat timp cat circuitul se intrerupe ori de cate ori acel contact
imperfect lucra apoi isi revenea din senin, probabil si sub influenta cresterii de temperatura pe zona
respectiva. Se vede in foto zona incalzita si culoarea putin neagra a elementelor din cupru.

Finalizam montarea tabloului, inchidem usa si gata, am reusit sa mai acumulam putina experienta si in
aceast gen de lucrari. Urmeaza ca finisarea zonei unde a fost incastrat tabloul sa fie realizata ulterior.

Odata cu renovarea sufrageriei si holului aferent s-a reusit finisarea completa a zonei unde este montat
tabloul.

Pana la data la care este scris acest articol, 26 martie 2011, adica aproape un 1 de zile, nu am avut
niciun eveniment pe circuitele electrice si nici la tablou sau sigurante. Asta inseamna ceva
Vizualizari:82794

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Protectii diferentiale
2011-06-01 10:06:30 VYS

DESPRE PROTECTII DIFERENTIALE SAU CAT VALOREAZA VIATA UNUI OM ?


Cum spuneam in articolul despre echiparea tabloului electric, vom vorbi si despre asa-numitele
sigurante diferentiale pe care le intalnim tot mai des in echiparea tablourilor electrice de apartament.
INTRERUPTOR (DISJUNCTOR) DIFERENTIAL PENTRU CURENTI REZIDUALI.
Oau!!! Ce denumire pompoasa ! Italienii, mult mai pragmatici decat noi la faza asta, i-au dat o denumire
pe care s-o inteleaga tot macaronaru, i-au spus simplu: salva vita. Chestia asta o stiu de la un italian de
vreo 60 de ani. Acesta cumparase un apartament si avea nevoie de un electrician care sa-i faca o
instalatie electrica noua si, prin intermediul unei cunostinte comune, a ajuns la mine. Isi adusese din Italia
absolut toate materialele si aparatajul necesare. Atunci am avut ocazia, pentru prima data (desi aveam la
vremea aceea vreo 17 ani de meserie in spate) sa montez o siguranta diferentiala marca Gewiss. Cand lam intrebat ce este, mi-a explicat ca este un dispozitiv care, daca bagi degetul in priza, face tzac si
decupleaza curentul ca sa nu te electrocutezi.
Pentru a putea intelege cum ne poate salva viata siguranta diferentiala, voi face o mica expunere de
electrotehnica elementara, pe intelesul tuturor.

Sa presupunem ca avem in locuinta o priza de 230 V ale carei


borne le notam cu Uo si U1. Intre cele doua borne avem tensiunea de 230 V notata cu U. Daca la aceasta
priza introducem stecherul unui consumator (de exemplu un mixer electric de bucatarie), obtinem cel mai
simplu circuit electric conform schemei alaturate.
Mixerul nostru (la fel ca orice consumator electric) are o rezistenta (mai exact o impedanta interna, fiind
vorba de curent alternativ), simbolizata cu Z. in acest caz, prin motorul mixerului nostru se va stabili un
curent electric notat cu I, al carui sens il consideram in mod conventional de la borna U0 catre borna U1.
In conformitate cu Legea lui Ohm, valoarea curentului I este dependenta de valoarea tensiunii U si a
impedantei Z, dupa formula I = U/ Z, valoarea curentului fiind aceeasi in orice punct al circuitului.
Presupunem ca, din cauza deteriorarii cablului de alimentare al mixerului, gospodina atinge in mod
accidental portiunea de cablu cu izolatia deteriorata in punctul A. Intrucat corpul omenesc are o
impedanta interna Z0, prin el se va stabili un curent electric de valoare I0 care va avea sensul de la borna
U0 catre pamant, concomitent cu curentul I1 care circula in continuare prin mixer catre borna U1 a prizei,
iar gospodina noastra va suferi un soc electric. Situatiile sunt reprezentata schematic in figurile de mai
jos. Daca valoarea curentului I0 este mai mare sau egala cu 30 mA, socul suferit poate fi mortal. Astfel, in
punctul A avem un curent I care intra si doi curenti, I0 si I1, care ies. Punctul A se numeste nod de retea
si pentru el este valabila Legea I a lui Kirchoff care spune: suma algebrica a curentilor care intra intrun nod de retea este zero adica, suma curentilor care intra intr-un nod de retea este egala cu suma
curentilor care ies din acel nod de retea, in cazul nostru: I = I0 + I1 sau I1 = I I0.

Asadar, in acest caz curentul care pleaca de la borna U0 a prizei nu mai este egal cu curentul care
ajunge la borna U1 iar daca la bornele prizei montam un dispozitiv care poate detecta diferenta dintre cei
doi curenti, adica diferential, atunci putem face ca acel dispozitiv sa dea o comanda de decuplare a
tensiunii, salvand viata gospodinei.

Acum, dupa toata aceasta teorie, se pune intrebarea: La ce ne trebuie noua


diferentiale, ca pana acum n-am avut si uite ca n-am murit? O prosteala a producatorilor, care nu stiu ce
sa mai inventeze ca sa-si mentina afacerea!. Altii pot spune: Sunt prea scumpe, domne, diferentialele
astea! Poate ca ar fi bune, dar sunt scumpe rau !. Tuturor le recomand sa faca un exercitiu de
imaginatie: sa-si inchipuie ca au un copilas in varsta de numai cativa anisori, manat de curiozitatea
specifica varstei introduce intr-o priza un obiect metalic gen agrafa, sarma, cui, chei etc. cu consecinte ce
pot fi fatale. Sunt absolut convins ca intr-o astfel de situatie, cei loviti de o astfel de tragedie, ar fi in stare
sa plateasca orice, doar sa poata da timpul inapoi,insa acest lucru nu va mai fi posibil. Si toate astea cu
pretul unei sigurante diferentiale de firma care este undeva intre 80 si 130 de lei (sa zicem 200 lei cu tot
cu manopera de montaj). O siguranta diferentiala arata ca cea prezentata in foto.
Siguranta diferentiala se poate monta intr-un tablou electric la fel ca o siguranta bipolara, este obligatoriu
de respectat pozitia fazei si a nulului. Pentru o casa sau apartament consumatorii principali ale caror
circuite pot fi protejate cu sigurante diferentiale pot fi: masina spalat rufe sau vase, cazile cu hidromasaj,
echipamentele de incalzit apa (instanturi, boilere), circuitele prizelor, circuitele exterioare etc. Un tablou
electric de apartament prevazut cu siguranta diferentiala, se pot vedea usor conexiunile acesteia.

Exista situatii in care montarea unei sigurante diferentiale se dovedeste a fi o mare bataie de cap pentru
proprietarul locuintei. De multe ori, acesta are neplacuta surpriza sa constate ca diferentiala lui cea noua
declanseaza la conectarea oricarui consumator din casa, chiar si a unui banal bec.

In astfel de cazuri insa, de cele mai multe ori este vinovata instalatia veche si nemodernizata a
apartamentului. In multe blocuri construite inainte de 1990, instalatiile electrice au fost executate fara sa
existe o separare foarte stricta intre conductorul de nul de lucru si cel de nul de protectie. In aceasta
situatie, la orice consumator conectat la retea apare acel nod de retea pe care l-am explicat mai sus,
astfel ca, dupa ce strabate consumatorul, curentul circula atat prin nulul de lucru, cat si prin nulul de
protectie, fapt care este interpretat de catre siguranta diferentiala ca un curent rezidual de scurgere,
provocand declansarea protectiei. Daca se poate depista unde este atingerea dintre cele 2 nuluri,
problema se poate rezolva, dar exista situatii in care acest lucru este imposibil, mai ales la o instalatie
executata cu cablu INTENC zidit in pereti, si unde se poate ca un conductor de nul cu izolatia slabita sa
vina in contact cu o armatura metalica a planseului. In aceste cazuri singura modalitare de rezolvare a
problemei este executia unor circuite electrice noi.
In aceasta situatie neplacuta m-am pomenit eu cand, hotarat sa iau masuri de protectie pentru a nu
periclita viata copilului meu, am cumparat o siguranta diferentiala de 25A/30 mA pe care am montat-o ca
siguranta generala in tabloul de apartament. N-am putut sa o folosesc deoarece declansa instantaneu la
orice consumator, si nici n-am reusit sa depistez problema intrucat la mine nulul de lucru nu vine la
tablou, ci undeva intr-o doza (probabil ascunsa, nu am reusit sa o gasesc), asa ca am fost nevoit sa
apelez la o solutie mult mai scumpa, aceea de a monta cate o diferentiala la fiecare priza care era
accesibila copilului. In final am montat 4 sigurante diferentiale, una de 10 A la masina de spalat si cate una
de 6 A in camera copilului, in camera noastra si pe circuitul centralei termice. Solutia aleasa pentru
montarea acestor diferentiale poate ca nu este cea mai estetica posibil dar am considerat ca este foarte
practica, de aceea v-o prezint.
Asadar, pe capacul frontal al unei cutii de derivatie in montaj aparent de tip Elmark (pe care am montat-o
pe perete exact deasupra dozei de aparat a prizei folosind dibluri de plastic si holsuruburi), cu
dimensiunile 150 x 150 x 70 mm, am practicat doua decupaje. In cel din stanga am montat o priza dubla
ingropata Schneider, careia i-am demontat ghearele de strangere in doza si am fixat-o cu suruburi M3 cu
piulite. In celalalt decupaj am montat siguranta diferentiala Schneider de 6A/30mA. Conductoarele
active din doza (faza si nul) unde fusese priza originala le-am conectat la bornele de intrare ale
diferentialei, respectand polaritatea inscriptionata pe corpul acesteia iar pe iesirile diferentialei am
conectat prin conductoare bornele prizei.

In incheierea articolului as dori sa va mai spun ca in ultimii doi ani am modernizat instalatiile electrice de la
servici adaugand fata de echipamentele obisnuite si 46 sigurante diferentiale. Pentru fiecare dintre
acestea am facut o fisa de verificare in care consemnez rezultatele verificarilor starii de buna functionare,
lunar. De la montarea lor am avut o situatie in care un coleg a atins accidental un conductor deteriorat si
diferentiala si-a facut treaba ireprosabil. Consider investitia in aceste diferentiale s-a amortizat numai
prin prisma faptului ca am un coleg care este azi printre noi, teafar si nevatamat. Daca nu ar fi existat
diferentiala, situatia ar fi putut sa fie cu totul alta ganditi-va de doua ori inainte de a lua o decizie legata
de utilizarea sigurantelor diferentiale.
Autori: Florin Muresan Grecu si Viorel Stanculescu
Vizualizari:120482

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Despre prizele ceramice
2012-02-03 12:02:15 VYS

BLESTEMUL CERAMICII
Ideea de a scrie aceste rnduri mi-a venit ntr-un moment cnd, fiind ntr-un magazin cu produse
electrocasnice la o discuie amical cu gestionarul, a aprut un btrnel jovial care a cerut o priz dintraia solid, cu ceramic, c-mi trebuie pentru maina de splat. M-am bagat i eu n vorb cu
btrnelul i am ncercat s-l conving s cumpere o priz de calitate care nu avea ceramic, explicndu-i
c nu conteaz asa tare materialul izolator, ci calitatea contactelor electrice. Degeaba, omul a declarat
rspicat c n-a nnebunit s dea 22 de lei pe o priz Schneider cnd poate s ia una ceramic, solid (!),
cu numai 3,3 lei. Dup plecarea btrnelului, gestionarul magazinului (distribuitor autorizat al produselor
Schneider), mi-a spus cu amrciune n glas c, din cauza unor astfel de oameni a fost nevoit s se
aprovizioneze i cu prize de duzin, c altfel risca s-i piard clienii, iar asta m-a fcut s m gndesc
la ct de scurt poate fi memoria electric a acestui popor.
Cei care avem o vrst de la 30 de ani n sus i mai aduc poate aminte despre felul cum arta aparatajul
electric de interior (prize i comutatoare) din blocurile socialiste construite n anii 60-70, sunt convins ca
mai exista suficiente exemple si astzi n aceste apartamente. Pentru cei mai tineri, care nu erau nc
nscui n acele vremuri sau care nu-au vzut astfel de lucruri, le vine n ajutor priza din foto.

Pentru un simplu cetean fr veleiti de specialist ntr-ale electricitii, vederea unei astfel de prize cu
un aspect estetic de trist amintire s-ar putea s provoace o grimas de dezaprobare. Un electrician
care se pricepe ct de ct la meseria sa, ar putea ns avea curiozitatea s demonteze capacul prizei i
iat ce ar putea observa (vezi si foto de mai jos):
n primul rnd corpul prizei este robust, realizat dintr-un schelet metalic din oel electrotehnic de
bun calitate;
Toate prile izolatoare sunt realizate dintr-o bachelit rezistent la ocuri, de asemenea de o
calitate ridicat;
Lamelele de contact sunt realizate dintr-un aliaj care, chiar i dup aproape 43 de ani de exploatare
continu (priza din imagine a fost montat n anul 1968 i de atunci a funcionat non-stop pn vara
trecut) arat foarte bine, fr urme de coroziune avansat, iar arcurile care menin presiunea de
contact pe bornele techerului sunt foarte robuste;
Bornele pentru racordarea conductoarelor sunt foarte aerisite i sunt realizate astfel nct permit
chiar i legarea conductoarelor ndoite sub form de ochi (lucru extrem de important dac avem n
vedere faptul c n acele vremuri cel mai folosit tip de conductor n instalaiile electrice era
conductorul INTENC din aluminiu). n plus, bornele sunt vizibile i accesibile dup fixarea n doz a
prizei, permind eventuale retuuri de montaj.
Corpul prizei are dimensiuni reduse, ocupnd un spaiu minim n doz i permind astfel o aezare
comod a conductoarelor n volumul relativ mic al dozei de aparat.

Sintetiznd cele expuse mai sus, pot s afirm cu toat rspunderea c, n ciuda aspectului proletar al
acestor prize (care sunt de fapt prize Schuko fabricate sub o licen german), ele au fost de o calitate
tehnic ireproabil, mult superioar chiar unor prize moderne fabricate de firme cu taif, fiind probabil
cele mai bune prize fabricate vreodat n Romnia.
Aadar, n anii 60-70-80, cam tot poporul avea n locuine mcar o astfel de priz sau ntreruptor. A venit
apoi deranjul din decembrie 1989 i o dat cu el, toi compatrioii notri cu veleiti de afacerist care
au venit cu primele exemplare de aparataj electric de interior Made in Turkey. Ce schimbare! Ce
dizain revoluionar! Carcase albe i strlucitoare din ceramic, capace aijderea albe i moderne. Alt
via, domle !
Orbit de tentaia noului val de modernism turcist i fiind totodat proaspt cstorit i abia mutat ntr-un
apartament achiziionat din darul de nunt, m-a pus necuratul s cumpr i eu 2 astfel de prize, cu
scopul declarat de a schimba aspectul de trist amintire electrotehnic al buctriei. Ce incntare ! Uite,
domle, prize cu patru gheare de fixare! Pi de-acum nainte s-a terminat cu inutul prizei cu o mn la
scoaterea techerului, ca s nu se smulg din doz. Pe deasupra are i o denumire strin de fitze
tanat pe capac: DOGUSAN.
Ajuns acas mndru nevoie-mare de proaspetele mele achiziii, am scos siguranele din tablou, hotrt
s termin o dat pentru totdeauna cu aspectul cripto-comunist al locuinei mele. Dup ce am demontat
vechile prize i m pregteam s le montez pe cele noi, entuziasmul meu s-a flecit brusc. n primul
rnd, am constatat c, pentru a avea acces la bornele de racord ale noilor prize, trebuia demontat
capacul frontal, cu tot cu cele 4 gheare de fixare in doz care erau prinse de capac. Asta nsemna c,
dup strngerea conductoarelor la borne, acestea deveneau inaccesibile n momentul montrii capacului
n vederea introducerii prizei n doz, nepermind verificarea conexiunii dup fixarea definitiv n doz. n
al doilea rnd, bornele de racord erau de fapt nite buce paralelipipedice din alam fixate de lamelele de
contact prin nite uruburi fragile i fr aibe grower. Conductoarele se introduceau n acele borne i se
strngeau cu vrful urubului de fixare, existnd un real pericol de secionare a conductorului i de slbire
n timp a presiunii de contact. Bineneles, posibilitatea de a rsuci n ochi conductoarele n borna de
racord era exclus. Pe de alt parte, lamelele de contact erau nite fii nenorocite din tabl subire de
alam, fr niciun fel de pies de arcuire pentru meninerea presiunii de contact.

Cireaa de pe tort a acestei magnifice prize a fost corpul, realizat din cea mai ordinar ceramic
posibil, att de butucnoas nct a trebuit s-i forez puin intrarea n doz, ocazie cu care s-a fisurat.
Astfel a luat sfrit, chiar nainte de a ncepe, epopeea modernizrilor ceramice din locuina proprie.
Norocul meu c nu apucasem s arunc vechile prize, c altfel rmneam i neelectrificat, i cu banii
dai!
Au trecut 22 de ani de atunci i, treptat, aceast nfiortoare aparatur din ceramic ne-a invadat tarabele,
magazinele, casele i locurile de munc. Din pcate, ea a fost (i este nc) prezentat drept foarte
performant, astfel c tot romnui s-a nvat, atunci cnd merge la magazin s-i cumpere o priz, un
techer sau un prelungitor, s cear Domle, s fie de-la cu ceramic, solid !.
Pn n urm cu civa ani, toate acestea erau fie Made in Turkey, fie Made in Vaporu din Marea Chinei
(acestea din urm ntlnite mai ales n magazinele de tipul orice produs la 3,8 lei), astfel c, atunci cnd
diveri cunoscui mi cereau prerea cu privire la ce aparataj s achiziioneze, le rspundeam rspicat
din cel romnesc, c e de bun calitate. Iat ns c perversitatea situaiei merge chiar mai departe,
ntruct mai nou gsim aparataj Made in Romnia, care are chiar i marcaj de conformitate CE, dar
care este asemeni fcturilor de peste mare. Gsim astfel n comer, sub sigla unei binecunoscute (i
respectate nainte de 1990) firme de profil din Curtea de Arge (transformat n SRL i creia i s-a
adugat n coada denumirii i traducerea n englez a unui nalt grad militar marinresc), techere i
prelungitoare cu ceramic identice cu cele din Turcia, doar c sunt mai scumpe dect acelea. O alt
ntreprindere, de data asta din Media, i care nainte de 1990 era etalonul industriei electrotehnice
romneti n materie de echipamente de automatizri, fabric mai nou prize ceramice, destul de drgue
ca aspect, dar care la o privire mai atent, nu se recomand a fi utilizate pentru alimentarea
consumatorilor mari (gen maini de splat sau cuptoare electrice), dei pe ele scrie c suport un curent
nominal de 16 A.
n aceste condiii, se pune pe bun dreptate ntrebarea noi ce mai cumprm atunci ca s fim siguri
c nu avem probleme? La aceast ntrebare legitim ncerc s va dau cteva rspunsuri, fr a avea
pretenia ca sunt deintorul adevrului absolut. Aadar :
Nu cumprai niciodat prize, techere, ntreruptoare i prelungitoare de pe tarabele din obor, din
magazine de tip orice produs cu 3 sau 4 lei, sau din magazine ndoielnice de tip ABC, unde gasim
pe acelai raft prize, pufulei i prezervative. Cutai magazine specializate n aparatur electric
sau amenajri interioare, unde exist anse s gsii o gam mai variat de aparataj din care s
putei alege. Dac avei ansa s dai peste un magazin care are afiat sigla de distribuitor sau
partener a unei mrci de prestigiu, sigur vei gsi acolo aparatur de calitate (bineneles nu la preul
de 3 lei bucata!);
Indiferent de magazinul n care intrai, refuzai dac vi se ofer aparataj cu ceramic. Reinei c
niciun productor de prestigiu nu folosete n prezent ceramica n aparatajul de interior, ci doar
materiale compozite. Pentru exemplificare, n foto putei vedea o priz dubl cu contact de protecie
n montaj ngropat marca Legrand, care nu conine niciun gram de ceramic;
n fine, reinei c expresia ieftin i bun este utopic n orice mprejurare. Dac o priz cost sub
10- 15 lei, nici mcar s nu v uitai la ea.

O statistic a IGSU pe care am auzit-o la radio n toamna anului 2010 arta ca 80% dintre incendiile
produse la cldirile administrative i rezideniale din Romnia n ultimii 20 de ani au cauze de natur
electric. Cine tie, poate c o parte a acestui procent se datoreaz i acestui blestem al ceramicii,
de care se pare c nu reuim s scpm.
Acestea fiind zise, nu pot dect s v rog s v gndii la sigurana familiilor i caselor voastre i nu la
pre sau la ceramica solid atunci cnd cumprai aparataj electric de interior. Nu dai posibilitatea
locuinelor, locurilor de munc sau afacerilor voastre s se transforme n noi materniti
Giuleti!
POST SCRIPTUM. Pentru a da totui Cezarului ce-i a Cezarului, trebuie s spunem c ceramica (mai
exact porelanul electrotehnic) este un material indispensabil unui sistem energetic. l vedem zilnic sub
forma izolatoarelor de pe stlpii de nalt tensiune sau de pe stlpii de susinere a liniei de contact de la
calea ferat. n locurile mai puin vizibile publicului, cum ar fi staiile electrice de transformare, celulele i
ntreruptoarele de medie i nalt tensiune, folosesc din plin aceste izolatoare. Aceste piese care nu cred
c vor fi vreodat nlocuite cu alt material, nu au ns nici cea mai mic legtur cu ceramica ordinar din
prizele de pe tarabe.
Autor: Florin Muresan Grecu
Vizualizari:34324

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Instalatie electrica in scafa
2012-08-09 20:08:46 VYS

Este binecunoscut faptul c majoritatea blocurilor construite n perioada anilor 60-80, dei din punctul de
vedere al structurilor de rezisten sunt executate poate mai bine dect multe construcii moderne, au
grave deficiene n ceea ce privesc instalaiile electrice i sanitare (i asta nc de cnd au fost
proiectate). n domeniul instalaiilor electrice deficienele tin de materialele utilizate (cel mai elocvent
exemplu conductoarele INTENC din aluminiu, un adevrat comar), de subdimensionarea circuitelor,
att ca numr ct i ca puteri nominale n raport cu cerinele actuale de consum i de amestecarea
conductoarelor din aluminiu cu cele din cupru, cu interconectarea lor direct n doze (greeal extrem de
grav care n mod sigur este cauza multor incendii).
Aa se face c, n ultimii 22 de ani, un numr foarte mare de proprietari ai acestor apartamente a recurs
la nlocuirea integral a vechilor instalaii electrice cu altele noi.
Execuia unei instalaii electrice noi n montaj ngropat, ntr-un apartament dintr-un bloc mai vechi, poate
constitui un comar, mai ales dac locatarii apartamentului nu au posibilitatea s se mute n alt parte pe
durata executrii instalaiei. Lucrrile de execuie a noii instalaii presupun mai nainte de toate scoaterea
de sub tensiune a instalaiei vechi i montarea provizorie a unor prelungitoare pentru prize i lumin,
ntruct n timpul sprii canalelor pentru tubulatura i dozele noi este aproape imposibil s nu se ajung
la intersectarea cu traseele vechii instalaii, fapt care poate conduce la scurtcircuite sau chiar
electrocutri. n al doilea rnd spturile care se fac genereaz o cantitate foarte mare de moloz i praf n
locuin, ca s nu mai punem la socoteal zgomotul i vibraiile transmise n tot imobilul. Pe de alt parte,
chiar la instalaiile vechi montate n tuburi sunt foarte puine cazurile n care aceste tuburi vechi pot fi
pstrate, fie pentru c sunt subdimensionate, fie pentru c nu se pot nlocui conductoarele vechi, acestea
fiind nepenite n tub, fie pentru c se dorete o cu totul alt configuraie.
Datorit impedimentelor menionate mai sus dar nu numai, muli proprietari amn nlocuirea instalaiilor
vechi, chiar i atunci cnd devine evident faptul c acestea nu mai prezint siguran n exploatare,
generand reale probleme. Alii adopt soluia unei instalaii executat aparent n canal de cablu, alternativa
permisa de normativ insa cu efecte negative asupra laturii esteticii, lsnd de multe ori de dorit la acest
capitol.
Exist ns o soluie pentru nlocuirea unei instalaii electrice fr a se spa zeci de metri de anuri n
perei i fra canal de cablu aparent. Aceast soluie o reprezint scafele realizate din gipscarton si
structura metalic specifica. n general, majoritatea celor care utilizeaz scafele din gipscarton o fac n
scop ornamental, iar n scop utilitar o fac mai mult pentru mascarea unor trasee de evi. Cu toate acestea,
o scaf din gipscarton poate juca un rol preponderent utilitar prin adpostirea n interiorul su a unei
instalaii electrice, pstrndu-i n subsidiar un rol decorativ in functie de imaginatia si dorintele fiecaruia.
In cele ce urmeaz imi propun s v prezint modul in care am transpus efectiv n practic ideea execuiei
unei instalaii electrice interioare n scaf din gipscarton, la un apartament cu 2 camere dintr-un bloc
vechi, detinut de parinti in localitatea Petrosani.
Primul pas n execuia instalaiei electrice l-a constituit ntocmirea la scar a planului apartamentului, pe
care am marcat cu exactitate locurile de amplasare a tabloului de sigurane, a dozelor de derivaie i de
aparat precum i traseele de cabluri. ntruct avem deja un branament cu puterea nominal de 5,5 kW
din firida de palier cu contoare, nu a fost nevoie sa calculam puterea instalat a apartamentului,
proprietarii urmnd s utilizeze n mod judicios consumatorii astfel nct s se ncadreze n aceast
putere. Aici fac precizarea c solicitarea unui spor de putere din partea furnizorului ar implica nlocuirea
coloanei de alimentare a apartamentului deoarece coloana existent era executat cu conductor AFY de
10 mmp protejat n tub IPEY, care nu permite o ncrcare mai mare de 25 A n regim de lung durat
(ncrcare ce corespunde unei puteri nominale de cca. 5,5 KW). In cazul de fata puterea instalat a
tuturor consumatorilor din locuin nu impunea obinerea unui spor de putere, cei 5,5 KW fiind mai mult
dect suficieni.
Am avut totui n vedere o eventual mrire a puterii nominale, astfel c la ntocmirea planului

electric i a schemei monofilare a tabloului am luat n considerare realizarea mai multor circuite
de prize i a unui singur circuit de iluminat, dup cum urmeaz:

Circuit de prize pentru camera mare, protejat cu disjunctor magneto-termic de 16 A;


Circuit de prize pentru camera mic, protejat cu disjunctor magneto-termic de 16 A;
Circuit de prize pentru buctrie i holuri, protejat cu disjunctor magneto-termic de 16 A;
Circuit de priz separat pentru maina de splat rufe, protejat cu disjunctor magneto-termic de 10
A;
Circuit de priz separat pentru centrala termic cu gaz, protejat cu disjunctor magneto-termic de 6
A;
Circuit de iluminat general, protejat cu disjunctor magneto-termic de 6 A.
Pentru realizarea instalaiei electrice am ales urmtoarele materiale i aparate :
Cablu tip MYYM 3 x 1,5 mmp , 4 x 1,5 mmp , respectiv 3 x 2,5 mmp ;
Tablou de sigurane cu 12 posturi n montaj aparent, IP 40, executat din material plastic ABS alb cu
capac transparent fumuriu- productor COMTEC;
Disjunctoare magneto termice bipolare P+N de tip DPNa avnd curenii nominali de 6A , 10 A,
respectiv 16 A, curba de declanare C i capacitatea de rupere 4,5 KA, productor Schneider
Electric;
Disjunctor diferenial bipolar P+N de tip DPNa Vigi avnd curentul nominal 25 A, sensibilitatea 30
mA, curba de declanare C i capacitatea de rupere 4,5 KA, productor Schneider Electric;
Aparataj modular din gama Unica Top (prize cu contact de protecie, comutatoare, ntreruptoare),
productor Schneider Electric;
Doze de aparat simple, duble i triple i de derivaie rotund i ptrat, toate pentru montaj ncastrat
n perei din gipscarton;
Gipscarton cu grosimea de 9,5 mm, productor Rigips;
Profile metalice tip CD i UW;
Band de montaj perforat din oel, productor OBO Betterman;
Dibluri din plastic cu holtzurub, holtzuruburi autoforante i autofiletante pentru gipscarton, dibluri
autofiletante pentru gipscarton;
Tub flexibil riflat ignifug tip FXP de 16 mm- productor Gewiss.
Pentru execuia efectiv a instalaiei am procedat astfel:
Am procurat aparatajul i toate materialele necesare conform listei de mai sus;

Am marcat pe pereii ncperilor poziia prizelor, ntreruptoarelor, comutatoarelor, dozelor, precum


i traseele cablurilor, a scafelor, locurile de executare a strpungerilor n perei i a gurilor pentru
prinderea cablurilor. Am avut grij s marchez i locul unde voi executa o mic sptur pentru
subtraversarea evii de gaz de la aragazul din buctrie, avnd n vedere c nu avem voie s
mascm n scaf aceast eav;

Cu ciocanul rotopercutor am realizat toate gurile pentru strpungerile ntre pereii ncperilor,
pentru fixarea colierelor de prindere a cablurilor, precum i anul pentru subtraversarea evii de
gaz;

n strpungerile dintre ncperi am introdus tuburile flexibile FXP de 16 mm necesare trecerii


cablurilor i apoi le-am fixat cu copci din ipsos. Acelai lucru l-am fcut n cazul anului de
subtraversare a evii de gaz.

Coliere de prindere a cablurilor le-am debitat cu ajutorul unei foarfeci de mn, la dimensiunile
dorite din banda perforat din oel OBO, apoi le-am fixat pe perei si tavan cu ajutorul diblurilor
universale cu holtzsurub, la locurile stabilite;

Am tiat la dimensiunile stabilite la antemsurare toate tronsoanele de cabluri, innd cont i de


rezervele necesare executrii conexiunilor n doze i la bornele aparatajului. Dup tiere, am
inscripionat cu cifre de la 1 la 6 capetele cablurilor cu ajutorul unui marker rezistent la tergere
cifrele sunt corespunztoare cu numerotarea circuitelor din tabloul de sigurane. Am pozat toate
cablurile pe perei, strnse n mnunchiuri acolo unde este cazul, cu ajutorul bucilor de band
perforat pe care le-am ndoit n forma unor coliere. Am introdus cablurile prin perei n tuburile FXP,
cte un cablu n fiecare tub, la traversrile ntre ncperi. Pentru strngerea suplimentar a
cablurilor laolalt n mnunchi am utilizat bride flexibile din nylon;

Am demontat vechiul tablou din marmur cu sigurane fuzibile (aflat ntr-o stare avansat de uzur
i avnd n spate, pe conductoarele vechi, un strat de praf lat de o palm, care m face s strnut
copios!) i l-am montat pe cel nou;

Urmeaz executarea scafelor din gipscarton. Pentru aceasta, meseriaul care a realizat i restul
renovrilor n apartament (termoizolare, zugrveli, montare parchet laminat, faian i gresie)
confecioneaz mai nti structura metalic n conformitate cu traseele marcate n prealabil pe
perei, apoi taie plcile de gipscarton la dimensiunile dorite i execut perforrile pentru doze;

Am montat ncastrat n scafe toate dozele instalaiei electrice, urmate de finisarea scafelor
(amorsare, montare colare, gletuire, finisare, amorsare din nou, acoperire cu 2 straturi de vopsea
lavabil) apoi s-a montat aparatajul n doze, conform planului electric. Pentru aceasta, am cositorit
capetele terminale ale conductoarelor ce se conecteaz la bornele aparatelor. Pentru executarea
conexiunilor n dozele de derivaie am ales varianta rsucirii n mnunchi a capetelor desizolate,
sertizarea mnunchiurilor n pini terminali pe care i-am introdus apoi n reglete de capt (morsete)
cu urub, inscripionate cu numele circuitului. Tot n aceast faz a lucrrilor am cositorit i
capetele conductoarelor ce se vor conecta la corpurile de iluminat. Fixarea corpurilor de iluminat
direct pe gipscartonul scafelor s-a facut cu ajutorul diblurilor autofiletante pentru gipscarton;

Am executat legturile electrice n tabloul de sigurane, dup care am verificat cu minuiozitate, la


rece (adic nainte de punerea sub tensiune), toat instalaia. Pentru aceasta am utilizat un
multimetru digital BENNING M1-1. ntruct nu sunt probleme la verificare, am pus sub tensiune
instalaia i, cu ajutorul aceluiai multimetru, am msurat tensiunea la bornele fiecrei prize n
parte, att ntre faza L i nulul de lucru N, ct i ntre faz i conductorul de protecie PE.
Concomitent, am fcut proba de funcionare a fiecrui corp de iluminat n parte, verificnd i dac a
fost trecut faza prin comutatoare i ntreruptoare;
Deoarece totul funciona dupa principiul la prima cheie, am trecut la verificarea funcionrii
proteciei la cureni de scurgere reziduali realizat cu ajutorul disjunctorului diferenial DPNa Vigi.
Pentru aceasta am simulat n fiecare priz n parte un curent de defect, prin conectarea ntre faza L
i conductorul de protecie PE a unui bec pentru lamp de veghe de 230 V /7 W, care absoarbe un
curent de 32 mA, aproximativ egal cu pragul de sensibilitate a proteciei difereniale. Am constatat
c la toate prizele din apartament se produce declanarea disjunctorului diferenial. Am fcut o alt
verificare pentru protecia diferenial i prin unirea cu ajutorul unui conductor a bornelor N i PE
(nulul de lucru i cel de protecie) ale prizelor i am constatat c i n aceste cazuri disjunctorul
diferenial i face treaba prompt. Ultima verificare am fcut-o prin apsarea butonului TEST de pe
corpul diferenialului i am constatat i n acest caz buna funcionare a dispozitivului.
Instalaia a trecut cu bine prin toate verificrile, o putem uda cu ampanie ca s mearg ca uns i o
dm n exploatare beneficiarilor, cateva poze cu intreaga lucrare finalizata.

nainte de a ncheia articolul as dori sa va retin atentia cu doua precizari:


1. n legtur cu protecia mpotriva atingerii prilor metalice ale instalaiei care n mod normal nu se
afl sub tensiune, dar care printr-un defect de izolaie pot cpta un potenial periculos, precizez c
aceasta este asigurat att pe circuitele de prize, ct i la toate corpurile de iluminat, prin realizarea
unei reele continue format din toate prile metalice (carcasele aparatelor electrocasnice i
corpurilor de iluminat) conectate galvanic la conductoarele de protecie (PE) de culoare
verde/galben ale cablurilor, conectate la rndul lor galvanic toate la priza de pmnt a imobilului
prin bara de nul de protecie a tabloului de sigurane ca protecie principal i prin disjunctor
diferenial de cureni reziduali, ca protecie secundar. Pentru aceasta am ales cea mai economic
variant de realizare a proteciei difereniale, prin utilizarea unui singur dispozitiv, montat n tabloul
de sigurane ca ntreruptor principal pentru protejarea ntregii instalaii.
2. Referitor la modul de execuie a scafelor, putei observa c nu am insistat foarte mult pe acest
aspect ntruct fiecare dintre distinii notri cititori i poate pune n valoare creativitatea i fantezia,
fcnd abstracie de aspectul scafelor din articolul de fa (mesterului ii lipseste finetea necesara).

Autor: Florin Muresan Grecu

Vizualizari:29784

Articol publicat pe VYS Blog - www.vysblog.ro


Instalatie electrica in scafa
2012-08-09 20:08:46 VYS

Este binecunoscut faptul c majoritatea blocurilor construite n perioada anilor 60-80, dei din punctul de
vedere al structurilor de rezisten sunt executate poate mai bine dect multe construcii moderne, au
grave deficiene n ceea ce privesc instalaiile electrice i sanitare (i asta nc de cnd au fost
proiectate). n domeniul instalaiilor electrice deficienele tin de materialele utilizate (cel mai elocvent
exemplu conductoarele INTENC din aluminiu, un adevrat comar), de subdimensionarea circuitelor,
att ca numr ct i ca puteri nominale n raport cu cerinele actuale de consum i de amestecarea
conductoarelor din aluminiu cu cele din cupru, cu interconectarea lor direct n doze (greeal extrem de
grav care n mod sigur este cauza multor incendii).
Aa se face c, n ultimii 22 de ani, un numr foarte mare de proprietari ai acestor apartamente a recurs
la nlocuirea integral a vechilor instalaii electrice cu altele noi.
Execuia unei instalaii electrice noi n montaj ngropat, ntr-un apartament dintr-un bloc mai vechi, poate
constitui un comar, mai ales dac locatarii apartamentului nu au posibilitatea s se mute n alt parte pe
durata executrii instalaiei. Lucrrile de execuie a noii instalaii presupun mai nainte de toate scoaterea
de sub tensiune a instalaiei vechi i montarea provizorie a unor prelungitoare pentru prize i lumin,
ntruct n timpul sprii canalelor pentru tubulatura i dozele noi este aproape imposibil s nu se ajung
la intersectarea cu traseele vechii instalaii, fapt care poate conduce la scurtcircuite sau chiar
electrocutri. n al doilea rnd spturile care se fac genereaz o cantitate foarte mare de moloz i praf n
locuin, ca s nu mai punem la socoteal zgomotul i vibraiile transmise n tot imobilul. Pe de alt parte,
chiar la instalaiile vechi montate n tuburi sunt foarte puine cazurile n care aceste tuburi vechi pot fi
pstrate, fie pentru c sunt subdimensionate, fie pentru c nu se pot nlocui conductoarele vechi, acestea
fiind nepenite n tub, fie pentru c se dorete o cu totul alt configuraie.
Datorit impedimentelor menionate mai sus dar nu numai, muli proprietari amn nlocuirea instalaiilor
vechi, chiar i atunci cnd devine evident faptul c acestea nu mai prezint siguran n exploatare,
generand reale probleme. Alii adopt soluia unei instalaii executat aparent n canal de cablu, alternativa
permisa de normativ insa cu efecte negative asupra laturii esteticii, lsnd de multe ori de dorit la acest
capitol.
Exist ns o soluie pentru nlocuirea unei instalaii electrice fr a se spa zeci de metri de anuri n
perei i fra canal de cablu aparent. Aceast soluie o reprezint scafele realizate din gipscarton si
structura metalic specifica. n general, majoritatea celor care utilizeaz scafele din gipscarton o fac n
scop ornamental, iar n scop utilitar o fac mai mult pentru mascarea unor trasee de evi. Cu toate acestea,
o scaf din gipscarton poate juca un rol preponderent utilitar prin adpostirea n interiorul su a unei
instalaii electrice, pstrndu-i n subsidiar un rol decorativ in functie de imaginatia si dorintele fiecaruia.
In cele ce urmeaz imi propun s v prezint modul in care am transpus efectiv n practic ideea execuiei
unei instalaii electrice interioare n scaf din gipscarton, la un apartament cu 2 camere dintr-un bloc
vechi, detinut de parinti in localitatea Petrosani.
Primul pas n execuia instalaiei electrice l-a constituit ntocmirea la scar a planului apartamentului, pe
care am marcat cu exactitate locurile de amplasare a tabloului de sigurane, a dozelor de derivaie i de
aparat precum i traseele de cabluri. ntruct avem deja un branament cu puterea nominal de 5,5 kW
din firida de palier cu contoare, nu a fost nevoie sa calculam puterea instalat a apartamentului,
proprietarii urmnd s utilizeze n mod judicios consumatorii astfel nct s se ncadreze n aceast
putere. Aici fac precizarea c solicitarea unui spor de putere din partea furnizorului ar implica nlocuirea
coloanei de alimentare a apartamentului deoarece coloana existent era executat cu conductor AFY de
10 mmp protejat n tub IPEY, care nu permite o ncrcare mai mare de 25 A n regim de lung durat
(ncrcare ce corespunde unei puteri nominale de cca. 5,5 KW). In cazul de fata puterea instalat a
tuturor consumatorilor din locuin nu impunea obinerea unui spor de putere, cei 5,5 KW fiind mai mult
dect suficieni.
Am avut totui n vedere o eventual mrire a puterii nominale, astfel c la ntocmirea planului

electric i a schemei monofilare a tabloului am luat n considerare realizarea mai multor circuite
de prize i a unui singur circuit de iluminat, dup cum urmeaz:

Circuit de prize pentru camera mare, protejat cu disjunctor magneto-termic de 16 A;


Circuit de prize pentru camera mic, protejat cu disjunctor magneto-termic de 16 A;
Circuit de prize pentru buctrie i holuri, protejat cu disjunctor magneto-termic de 16 A;
Circuit de priz separat pentru maina de splat rufe, protejat cu disjunctor magneto-termic de 10
A;
Circuit de priz separat pentru centrala termic cu gaz, protejat cu disjunctor magneto-termic de 6
A;
Circuit de iluminat general, protejat cu disjunctor magneto-termic de 6 A.
Pentru realizarea instalaiei electrice am ales urmtoarele materiale i aparate :
Cablu tip MYYM 3 x 1,5 mmp , 4 x 1,5 mmp , respectiv 3 x 2,5 mmp ;
Tablou de sigurane cu 12 posturi n montaj aparent, IP 40, executat din material plastic ABS alb cu
capac transparent fumuriu- productor COMTEC;
Disjunctoare magneto termice bipolare P+N de tip DPNa avnd curenii nominali de 6A , 10 A,
respectiv 16 A, curba de declanare C i capacitatea de rupere 4,5 KA, productor Schneider
Electric;
Disjunctor diferenial bipolar P+N de tip DPNa Vigi avnd curentul nominal 25 A, sensibilitatea 30
mA, curba de declanare C i capacitatea de rupere 4,5 KA, productor Schneider Electric;
Aparataj modular din gama Unica Top (prize cu contact de protecie, comutatoare, ntreruptoare),
productor Schneider Electric;
Doze de aparat simple, duble i triple i de derivaie rotund i ptrat, toate pentru montaj ncastrat
n perei din gipscarton;
Gipscarton cu grosimea de 9,5 mm, productor Rigips;
Profile metalice tip CD i UW;
Band de montaj perforat din oel, productor OBO Betterman;
Dibluri din plastic cu holtzurub, holtzuruburi autoforante i autofiletante pentru gipscarton, dibluri
autofiletante pentru gipscarton;
Tub flexibil riflat ignifug tip FXP de 16 mm- productor Gewiss.
Pentru execuia efectiv a instalaiei am procedat astfel:
Am procurat aparatajul i toate materialele necesare conform listei de mai sus;

Am marcat pe pereii ncperilor poziia prizelor, ntreruptoarelor, comutatoarelor, dozelor, precum


i traseele cablurilor, a scafelor, locurile de executare a strpungerilor n perei i a gurilor pentru
prinderea cablurilor. Am avut grij s marchez i locul unde voi executa o mic sptur pentru
subtraversarea evii de gaz de la aragazul din buctrie, avnd n vedere c nu avem voie s
mascm n scaf aceast eav;

Cu ciocanul rotopercutor am realizat toate gurile pentru strpungerile ntre pereii ncperilor,
pentru fixarea colierelor de prindere a cablurilor, precum i anul pentru subtraversarea evii de
gaz;

n strpungerile dintre ncperi am introdus tuburile flexibile FXP de 16 mm necesare trecerii


cablurilor i apoi le-am fixat cu copci din ipsos. Acelai lucru l-am fcut n cazul anului de
subtraversare a evii de gaz.

Coliere de prindere a cablurilor le-am debitat cu ajutorul unei foarfeci de mn, la dimensiunile
dorite din banda perforat din oel OBO, apoi le-am fixat pe perei si tavan cu ajutorul diblurilor
universale cu holtzsurub, la locurile stabilite;

Am tiat la dimensiunile stabilite la antemsurare toate tronsoanele de cabluri, innd cont i de


rezervele necesare executrii conexiunilor n doze i la bornele aparatajului. Dup tiere, am
inscripionat cu cifre de la 1 la 6 capetele cablurilor cu ajutorul unui marker rezistent la tergere
cifrele sunt corespunztoare cu numerotarea circuitelor din tabloul de sigurane. Am pozat toate
cablurile pe perei, strnse n mnunchiuri acolo unde este cazul, cu ajutorul bucilor de band
perforat pe care le-am ndoit n forma unor coliere. Am introdus cablurile prin perei n tuburile FXP,
cte un cablu n fiecare tub, la traversrile ntre ncperi. Pentru strngerea suplimentar a
cablurilor laolalt n mnunchi am utilizat bride flexibile din nylon;

Am demontat vechiul tablou din marmur cu sigurane fuzibile (aflat ntr-o stare avansat de uzur
i avnd n spate, pe conductoarele vechi, un strat de praf lat de o palm, care m face s strnut
copios!) i l-am montat pe cel nou;

Urmeaz executarea scafelor din gipscarton. Pentru aceasta, meseriaul care a realizat i restul
renovrilor n apartament (termoizolare, zugrveli, montare parchet laminat, faian i gresie)
confecioneaz mai nti structura metalic n conformitate cu traseele marcate n prealabil pe
perei, apoi taie plcile de gipscarton la dimensiunile dorite i execut perforrile pentru doze;

Am montat ncastrat n scafe toate dozele instalaiei electrice, urmate de finisarea scafelor
(amorsare, montare colare, gletuire, finisare, amorsare din nou, acoperire cu 2 straturi de vopsea
lavabil) apoi s-a montat aparatajul n doze, conform planului electric. Pentru aceasta, am cositorit
capetele terminale ale conductoarelor ce se conecteaz la bornele aparatelor. Pentru executarea
conexiunilor n dozele de derivaie am ales varianta rsucirii n mnunchi a capetelor desizolate,
sertizarea mnunchiurilor n pini terminali pe care i-am introdus apoi n reglete de capt (morsete)
cu urub, inscripionate cu numele circuitului. Tot n aceast faz a lucrrilor am cositorit i
capetele conductoarelor ce se vor conecta la corpurile de iluminat. Fixarea corpurilor de iluminat
direct pe gipscartonul scafelor s-a facut cu ajutorul diblurilor autofiletante pentru gipscarton;

Am executat legturile electrice n tabloul de sigurane, dup care am verificat cu minuiozitate, la


rece (adic nainte de punerea sub tensiune), toat instalaia. Pentru aceasta am utilizat un
multimetru digital BENNING M1-1. ntruct nu sunt probleme la verificare, am pus sub tensiune
instalaia i, cu ajutorul aceluiai multimetru, am msurat tensiunea la bornele fiecrei prize n
parte, att ntre faza L i nulul de lucru N, ct i ntre faz i conductorul de protecie PE.
Concomitent, am fcut proba de funcionare a fiecrui corp de iluminat n parte, verificnd i dac a
fost trecut faza prin comutatoare i ntreruptoare;
Deoarece totul funciona dupa principiul la prima cheie, am trecut la verificarea funcionrii
proteciei la cureni de scurgere reziduali realizat cu ajutorul disjunctorului diferenial DPNa Vigi.
Pentru aceasta am simulat n fiecare priz n parte un curent de defect, prin conectarea ntre faza L
i conductorul de protecie PE a unui bec pentru lamp de veghe de 230 V /7 W, care absoarbe un
curent de 32 mA, aproximativ egal cu pragul de sensibilitate a proteciei difereniale. Am constatat
c la toate prizele din apartament se produce declanarea disjunctorului diferenial. Am fcut o alt
verificare pentru protecia diferenial i prin unirea cu ajutorul unui conductor a bornelor N i PE
(nulul de lucru i cel de protecie) ale prizelor i am constatat c i n aceste cazuri disjunctorul
diferenial i face treaba prompt. Ultima verificare am fcut-o prin apsarea butonului TEST de pe
corpul diferenialului i am constatat i n acest caz buna funcionare a dispozitivului.
Instalaia a trecut cu bine prin toate verificrile, o putem uda cu ampanie ca s mearg ca uns i o
dm n exploatare beneficiarilor, cateva poze cu intreaga lucrare finalizata.

nainte de a ncheia articolul as dori sa va retin atentia cu doua precizari:


1. n legtur cu protecia mpotriva atingerii prilor metalice ale instalaiei care n mod normal nu se
afl sub tensiune, dar care printr-un defect de izolaie pot cpta un potenial periculos, precizez c
aceasta este asigurat att pe circuitele de prize, ct i la toate corpurile de iluminat, prin realizarea
unei reele continue format din toate prile metalice (carcasele aparatelor electrocasnice i
corpurilor de iluminat) conectate galvanic la conductoarele de protecie (PE) de culoare
verde/galben ale cablurilor, conectate la rndul lor galvanic toate la priza de pmnt a imobilului
prin bara de nul de protecie a tabloului de sigurane ca protecie principal i prin disjunctor
diferenial de cureni reziduali, ca protecie secundar. Pentru aceasta am ales cea mai economic
variant de realizare a proteciei difereniale, prin utilizarea unui singur dispozitiv, montat n tabloul
de sigurane ca ntreruptor principal pentru protejarea ntregii instalaii.
2. Referitor la modul de execuie a scafelor, putei observa c nu am insistat foarte mult pe acest
aspect ntruct fiecare dintre distinii notri cititori i poate pune n valoare creativitatea i fantezia,
fcnd abstracie de aspectul scafelor din articolul de fa (mesterului ii lipseste finetea necesara).

Autor: Florin Muresan Grecu

Vizualizari:29784

Despre sigurante fuzibile (fusibile)

,,Tranzistorul este un dispozitiv electronic cu ajutorul caruia este protejata


siguranta fuzibila, a fost prima fraza a profesorului de Dispozitive electronice
din facultate. Am rs cu toii, el-nu, dar a continuat serios despre importanta
protectiei circuitelor electronice care in general costa mai mult decit o siguranta
fuzibila. Este ceea ce va recomand si eu: acordati o atentie pe masura
sigurantelor fuzibile: cu o investitie minima, se realizeaza economii mari.
Fuzibilitatea este o proprietate care arata despre un metal ca poate fi topit usor.
Aceasta a fost si ideea cand la sigurantele fuzibile a fost folosit un metal care in
momentul in care se depaseste valoarea admisa a curentului pentru care a fost
calibrat, firul de metal se topeste, intrerupand circuitul electric.
Fuzibilul, patronul fuzibil sau siguranta fuzibila, sunt denumiri generice pentru
portiunea din circuitul electric care au rolul de a proteja restul circuitului sau a
instalaiei prin intreruperea instantanee a alimentarii cu energie. In principiu,
acest fuzibil are cea mai mica sectiune de circuit din toata instalatia electrica.
Fuzibilele au fost calibrate in fabrica pentru diferite valori ale curentului
nominal pe care il pot intrerupe, au o anumita putere de rupere (de intrerupere a
curentului fara a fi distruse), iar elementul indicator al fuziunii (al arderii) are o
anumita culoare pentru fiecare valoare standardizata a curentului nominal (In)

al sigurantei.
Elemnetul
indicator al fuziunii este un mic capacel din metal (care are dimensiuni
aproximative un diametru de 3-4 mm si o grosime de 0,4mm), de care este
solidar cu firul fuzibil al sigurantei,care se vede prin capacul sigurantei si cind
fuzibilul e ars, acesta cade. Sau daca nu cade, se indeparteaza de locasul sau
aflat in capacul din fundul patronului fuzibil. Pentru sigurante mai mari acest fir
de care e legat indicatorul fuziunii este separat, asa cum se vede in figura
alaturata, la fuzibilul de 50 de amperi, unde sunt aratate niste capete de fusibile
cu portelan, iar in fig de mai jos sunt aratate pozitionarea lor in capacelul din
fundul fuzibilului.

Iata valorile pentru In al patroanelor si culorile standardizate: 2A-roz, 4A-brun,


6A-verde, 10A-rosu, 16A-gri, 20A-bleu, 25A-galben, 35A-negru, 30-50A
alb, 63A-aramiu, 80A-argintiu.
Ne oprim aici caci la tablourile aflate in
apartament nu gasim decit patroane de pina la 25A care intra in capace de
siguranta de 25A, tip D II care au filet Edison, E27. Restul de patroane din
gama standardizata(care e mai mare decat cea enumerata aici), sunt intilnite pe
alimentarea generala a mai multor apartamente ( in firide), au socluri de
sigurante prevazute cu capac D III cu E33, sau D IV H cu G 1 . Valoarea
curentului nominal la acest gen de patroane este ambutisata (imprimata prin
deformarea alamei) pe capacul de alama din fundul patronului fuzibil, asa cum
se vede in fotografia de mai sus.
Aa cum am spus mai sus este important sa alegi pentru inlocuirea unui fuzibil
valoarea nominala, calibrata a lui, mai ales a acelora (fusibile cu corp de sticla)
care protejeaza aparataj electronic. Dar ce facei daca la o ora tirzie din noapte

se intrupe lumina din cauza unui


scurtcircuit si
ramineti pe intuneric, nu aveti patron fuzibil de rezerva si nimeni nu e sa va
ajute?
Trebuie sa invatzati sa schimbatzi firul din interiorul unui patron fuzibil.
Indepartarea capacelelor de alama de pe fuzibil se face cu grija, cu ajutorul unui
patent cu care prindem intre zimti capacelele si le rotim stringindu-le numai cit
e nevoie ca sa nu alunece zimtii clestelui patent pe capacel. Sau folosind o

surubelnita, asta depinzind de indeminarea


Dvs.
Alaturat e aratat un patron fuzibil de 6 A. Varful patronului fuzibil de 6A este
destul de subire si daca nu sunenti atent la demontarea capacelului metalic
acesta se poate rupe iar daca nu avetzi altul si daca in corpul sigurantei e montat
inel de calibrare nu puteti pune un alt patron Sunt unele socluri in tabloul

electric unde nu pot fi montate alte patroane datorita inelelor de calibrare care
se afla montate in fundul soclului de siguranta si in care trebuie sa intre acest
patron de 6A. Inelele de calibrare, au o forma cilindrica cu inaltimea de 12-14
mm,
au in mijoc un locas in care e turnat in portelan un surub cu care sunt
montate in fundul soclului de siguranta si sunt confectionate din portelan. In
acest locas, peste surubul care face contactul cu partea de distributie din soclu,
intra patronul fuzibil. Aceste inele de calibrare au diametre diferite pentru a nu
putea introduce in soclu decat patroane cel mult egale cu patronul pentru care a
fost proiectat circuitul respectiv. Alaturat sunt aratate doua tipuri de inele de
calobrare: de 25A si de 20 A precum si cum arata surubul incastrat in portelan.
Pot fi demontate, prin desurubare odata cu surubul in care sunt prinse, dar se
face in absenta tensiunii in tablou, iar in acest caz e posibil ca patronul sa nu
mai faca contact in fundul capacului. Se pune un adaos intre patron si capac in
spea o moneda de 10 bani, pentru a face un contact bun intre patron si capacul
strins al sigurantei. Culorile cu care sunt marcate aceste inele sunt aceleasi ca si
cele cu care sunt marcate si elemntele de indicare a fuziuni ale fuzibilelor de
portelan.

In interiorul patronului fuzibil vom


gasi un nisip de cuartz, care impiedica deformarea firului atunci cind acesta e
incarcat aproape la valoarea nominala, mareste puterea de rupere a fuzibilului,
stingand arcul electric. Prin golirea lui, pentru a putea baga noul fir, se
micsoreaza puterea de rupere a fuzibilului. E bine daca puteti sa puneti la loc
nisipul de cuart. Este posibil ca, dup inlocuirea firului din interior la un nou si
mai puternic scurt(circuit) conductorul de cupru , topit fiind de scurt sa fie
imprastiat, pulverizat in interiorul gol al patronului fuzibil de portelan si sa
formeze o pelicula metalica cu o anumita rezistenta, dar conducatoare. Daca
intimplator, siguranta in speta este pe faza, la verificarea cu un creion de
prezenta a tensiunii, acesta va arata ca este tensiune (luminind), deci siguranta
ca fiind buna. Daca se va folosi un aparat de masura electronic, pus pe cele
doua borne ale sigurantei, acesta va arata o tensiune mai mica decit cea a retelei

pe care in mod normal ar trebui sa o avem. Asta datorita conturnarii tensunii


(inchiderii circuitului) prin stratul metalic depus din interiorul fuzibilului de
portelan, depunere care are o alta rezistenta ohmica decit cea a conductorului
initial. E bine sa aveti la tabloul electric o bucata de conductor liat, alcatuit din
mai multe fire subtiri, al caror diametru e bine sa fie cunoscut. De exemplu, un
fir, calibrat in fabrica pentru 10A, cu o anumita calitate a cuprului din el are un
diametru de 0,175mm, masurati cu micrometrul. In tabelul DE AICI
denumitCurentul de topire n aer pentru diferite sirme, valori orientative sunt
artate citeva valori orientative ale curentului de topire (in aer) a unor fire din
diferite materiale:argint, cupru, oel si plumb.

CUM FUNCTIONEAZA SIGURANTA AUTOMATA DIFERENTIALA

Siguranta automata cu protectia diferentiala


este un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive care compara doi curenti
dintr-un circuit electric: cel care pleaca de la sursa si cel care se intoarce la
sursa de alimentare. Acesti doi curenti intr-un mod normal de functionare
trebuie sa fie egali in limita unor tolerante general acceptate. In momentul cnd
curentul care se intoarce la sursa nu mai este comparabil egal cu cel care pleaca,

exista posibilitatea ca datorita unui defect de izolatie al


conductoarelor circuitului ca un curent de defect sa se inchida pe alt traseu prin
carcase puse la pamintare sau prin atingerea corpului uman pus in legatura cu
pmintul sau sistemul de punere la pamint, pamintarea.
In figura din dreapta, este o reprezentare a liniilor de cimp magnetic intr-o
bucla pe care o face un conductor parcurs de curentul I: in interiorul buclei
liniile de cimp sunt uniforne si la fel se intimpla si in interiorul unei bobine mai
lungi, care e formata in esenta de mai multe bucle simple. La iesirea din bobina,
tendinta liniilor de cimp este de a se desparti pentru a se intoarce in celalalt pol
pentru ca circuitul magnetic sa fie inchis. Acest circuit magnetic poate sau nu
poate avea pierderi daca este condus prin materiale magnetice sau prin
materiale nemagnetice care maresc pierderile.
In figura de mai jos, avem reprezentata o constructie de principiu in care sunt
montate trei bobine pe un tor de ferita. Ferita are proprietati magnetice mult mai
bune decit majoritatea materialelor magnetice: in ea pierderile in fier sunt mici.
Presupunind egalitatea celor doi curenti prin cele doua bobine una notata cu 1
montata pe faza la plecarea din sursa, iar cealalta notata cu 2 montata pe nul la

intoarcerea curentului la sursa,


mainii drepte, vedem ca cele doua

folosind regula

bobine 1 si 2vor genera un fluxuri


magnetice egale si de semn contrar, care se anuleaza. Astfel in spirele
bobinei3nu va fi niciun curent datorat inductiei. La aparitia curentului de defect,
diferenta fluxurilor va fi diferita de zero, va produce o inductie si in spirele
bobinei trei va apare un curent. Curentul de defect pentru a declansa
diferentiala va trebui sa parcurga bobina 4 a electromagnetului din dreapta
sau sa fie prelucrat printr-un montaj electronic si apoi sa fie aplicat bobinei 4.
Liniile de forta ale magnetul permanent MP care ies din polul nord, parcurg
bobina 4, fac sa fie atrasa armatura mobila AM si se inchid in polul

sud. Cu ajutorul resortului R, reglam forta cu care este


atrasa armatura mobila A, in spe valoarea curentului de defect. La aparitia
unui curent in bobina electromagnetului, aceasta va produce un cimp magnetic
care se va scadea din valoarea cimpului magnetului permanent si cind valoare
cimpului magnetic a bobinei va fi suficient de mare atunci resortul R va actiona

armatura mobila A.Aceasta armatura este in legatura cu un sistem mecanic care


actioneaza asupra contactelor sigurantei automate.
nlocuirea unei sigurante automate diferentiale se face la fel cu inlocuirea unei
sigurante automate monopolara (1P) sau dubl (1P+N). O siguranta bipolara
(2P) are aceeasi lime ca i siguranta diferential. Montarea unei sigurante noi
bipolare sau diferentiale este aratat in principiu in desenul alaturat unde este
prezentata schema unui tablou electric de apartament. Acesta contine o
siguranta diferentiala din care sunt alimentate toate circuitele tabloului. Am
exemplificat aici cu un tablou cu un circuit pentru lumina, doua circuite de
prize, un alt circuit de prize de for din care se vor alimenta consumatorii mari
din bucatarie. i am mai adugat inca un circuit de prize care sa deserveasca
baia, unde poate fi montata o cada cu vibromasaj sau masina de spalat. Tot la
fel de bine inaintea tuturor acestor circuite se putea monta un descarcator care
sa protejeze circuitele de supratensiuni cauzate de traznet..