UNIVERSITATEA TEHNIC

GHEORGHE ASACHI
FACULTATEA DE HIDROTEHNIC, GEODEZIE
I INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZARA: EVALUARE SI DEZVOLTARE IMOBILIAR

TEMA PROIECTULUI: AMENAJAREA TERITORIULUI

Studeni: Cenu Adelina-Ioana

Bumbea Andreea-Florina
 Definire, scop si obiective
Amenajarea teritoriului si urbanismul sunt domenii inrudite, sunt ramuri ale aceluiasi
trunchi, al carui domeniu de referinta il reprezinta spatiul. Gestionarea spatiala a teritoriului
constituie o activitatea obligatorie si continua, desfasurata in interesul colectivitatilor, in
concordanta cu valorile si aspiratiile societatii. In acelasi timp aceasta activitate asigura
indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si in acelasi timp responsabilitatea
pentru utilizarea eficienta a teritoriului.
Gestionarea se realizeaza in principal prin intermediul activitatilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism. Amenajarea teritoriului si urbanismul se inrudesc pe de o parte cu
geografia, iar pe de alta parte cu arhitectura.
Cele doua domenii se ocupa de problemele dezvoltarii spatiale, dar depind in mod direct
de ansamblul factorilor economici, sociali, culturali si de mediu, asa cum reiese si din figura de
mai jos.
Amenajarea teritoriului si urbanismul sunt ramuri ale aceluiasi trunchi.
Domeniul de referinta il reprezinta spatiul. Astfel, amenajarea teritoriului si urbanismul
reprezinta un domeniu de studiu si o disciplina spatiala.
Se inrudesc pe de o parte cu geografia, iar pe de alta cu arhitectura.
Se mai spune ca amenajarea teritoriului si urbanismul este o disciplina de contact intre
stiintele spatiale si cele sociale. In practica specialistii in amenajarea teritoriului si urbanism
lucreaza impreuna cu geografii, sociologii, economistii, arhitectii, ecologii, inginerii de
constructii civile si retele, istoricii, igienistii, antropologii si depind foarte mult de politicieni.
O definitie des invocata este cea formulata de ministrii ce coordoneaza dezvoltarea
teritoriala si urbana, din tarile Uniunii Europene: amenajarea teritoriului este expresia spatiala a
patru tipuri de politici: economice, sociale, ecologice si culturale.
Amenajarea teritoriului si urbanismul reprezinta un ansamblu de activitati complexe care
au drept scop organizarea fizica a spatiului. Aceasta definitie sugereaza interventia voluntara a
omului asupra mediului (natural, intr-o prima faza, apoi si construit) in vederea modelarii
acestuia si conditiilor necesare pentru existenta comunitatilor umane.
Amenajarea teritoriului se ocupa cu suprafete vaste de teren, in care (de cele mai multe
ori ) domina mediul natural. Urbanismulse ocupa cu asezarile umane propriu-zise (orase sau
sate), in care domina spatiul construit, artificial, puternic antropizat.
Daca in amenajarea teritoriului, localitatile sunt privite ca elemente ale unui sistem,
in urbanism, localitatile reprezinta sistemul insusi de care acesta se ocupa. Ca urmare, exista
grade de detaliere spatiala diferite, intre amenajarea teritoriului si urbanism.
Problemele majore pe care le abordeaza urbanismul si amenajarea teritoriului sunt
urmatoarele:
 Urbanism
Functiuni urbane(locuire, productie, recreere,
educatie, circulatie)
Caracteristici demografuice locale, sociologie
si psihologie urban
Micro-economie, dezvoltare local, echparea
zonelor de productie
Echipamente tehnico-edilitare
Circulatie si transport local
Amenajarea zonelor plantate
Amenajarea ansamblurilor de locuit
Estetic urban, patrimoniu construit
Valoarea terenului, piata imobiliar
Aspecte microclimatice
Amenajarea teritoriului
Functiuni teritoriale (zone ecnomice, centre de
polarizare, rol administrativ, nod functional)
Demografie regional si mari miscri de populatie/
mobilitatea populatiei
Maro-economie, structuri regionale, sectoare de
activitate economic, localizarea activitatilor
Echipare major a teritoriului, gospodrirea apelor,
amenajri hidrotehnice
Magistrale/ coridoare de transport
Centurile verzi din jurul marilor orase
Localizarea ariilor de dezvoltare rezidential
Reabilitarea merelui peisaj (peisajelor culturale)
Costul poluarii, exploatarea resurselor
Fenomene macro-geografice

Vzute din perspectiva actiunilor, amenajarea teritoriului si urbanismul cuprind :

elaborarea strategiilor si politicilor de dezvoltare teritorial urban;

elaborarea , avizarea si aprobarea documentatiilor tehnice specifice (planuri si
regulamente), a studiilor de fundamentare a acestora si a cercetrilor;
formularea propunerilor de acte cu caracter reglementar (legi si alte acte
normative) ;
coordonarea proceselor de gestiune teritorial si urban;
monitorizarea si controlul modului de punere in practic a prevederilor planurilor
si regulamentelor specifice.

In ceea ce priveste obiectivele specifice ale amenajrii teritoriului si urbanismul, ele pot fi
definite in prezent in Romania, in raport cu politica national in domeniu exprimat in cuprinsul
Legii amenajrii teritoriului si urbanismului 350/2001.
Astfel, obiectivele principale ale activitatii de amenajare a teritoriului sunt :

Dezvoltarea economic si social echilibrat a regiunilor si zonelor, cu

respectarea specificului acestora;
Imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane;
Gestionarea responsabil a resurselor naturale si protectia mediului ;
Utilizarea rationala si eficient a teritoriului;
Protejarea unor teritorii sensibile din punct de vedere ecologic;
Evitarea riscurilor naturale si prevenirea efectelor unor catastrofe.

In vederea atingerii obiectivelor de mai sus, activitatea de amenajare a teritoriului trebuie

sa fie:

globala urmareste coordonarea politicilor sectoriale intr-un ansamblu integrat;

 functionala tine seama de valorile de cultura si interesele comune prezente in
cadrul natural si s al teritoriului respectiv;
prospectiva analizeaza tendintele de dezvoltare pe termen lung, luandu-se in
considerare fenomenele si interventiile economice, ecologice, sociale si culturale;
demografica asigura participarea populatiei si a reprezentantilor ei politici la
adoptarea deciziilor;

Urbanismul privit ca ansablu de activitati urmreste atingerea urmtoarelor obiective :

Determinarea structurii functionale a localitatilor;
Ameliorarea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor, asigurarea
accesului la servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii ;
Crearea conditiilor pentru satisfacerea unor nevoi speciale ale copiilor,
varstnicilor si ale persoanelor cu handicap;
Utilizarea eficient a terenurilor, necesare functiunilor urbanistice in localitati;
Extinderea controlat a zonelor construite;
Protejarea, conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural contruit si
natural;
Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile
urbane si rurale ;
Protejarea populatiei si a cadrului natural si construit impotriva polurii si a
riscurilor naturale si tehnologice previzibile.
Urmrirea acestor obiective se face in cadrul strategiilor si politicilor de dezvoltare, prin
intermediul planurilor de amenajare a teritoriului, al planurilor si regulamentelor de urbanism.
Diversitatea obiectivelor impuse ca urbanismul sa reprezinte o activitate:
operationala prin detalierea si delimitarea in teren a prevederilor planurilor de
amenajare a teritoriului;
integratoare prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului
localitatilor;
normativa prin precizarea modalitatilor de utilizare a terenurilor, definirea
destinatiilor si gabaritelor de cladiri, inclusiv infrastructura, amenajari si plantatii;
Amenajarea teritoriului este, deci, un ansamblu de activitati complexe, cu caracter global
si interdisciplinar, avand ca obiectiv final organizarea fizica a spatiului. Ca obiective specifice
pot fi mentionate: localizarea activitatilor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale, dinamica
fenomenelor demografice si migrationiste, protectia mediului, dezvoltarea urbana etc.
Amenajarea teritoriului este o activitate de interes general, cu caracter continuu si care se
desfasoara, dupa caz, la nivelul unui teritoriu regional (intra-national), national, macro-regional
sau continental. Are, de asemenea, un caracter prospectiv, intrucat urmareste identificarea
trendurilor economice, demografice, a riscurilor ecologice si sociale etc, dar si aplicativ,
deoarece fundamenteaza in mod obiectiv (utilizand si instrumente cu caracter stiintific) decizia
institutiilor cu responsabilitati in domeniu, oferind o anumita conceptie de organizare/ modelare
a teritoriului.
De activitatea de amenajare a teritoriului sunt responsabile institutiile publice la nivel
central si local (in Romania: Parlamentul, Guvernul si institutiile centrale specifice, consiliile
judetene, municipale, orasenesti si comunale). Finantarea activitatilor de amenajare teritoriala se
realizeaza de obicei din fonduri publice (bugete nationale, regionale si locale). In anumite cazuri,
in tarile membre ale Uniunii Europene sau in tarile asociate, activitatile pot fi finantate si din
fonduri comunitare (in special cercetarea). Participarea sectorului privat la finantarea studiilor si
cercetarilor de amenajare teritoriala este posibila, in conditiile legii. Amenajarea teritoriala
necesita un cadru institutional, legal si procedural. In Europa, acesta este diferit de la tara la tara,
dar principiile si mijloacele de aplicare sunt asemanatoare.
Activitatile de amenajare teritoriala pot fi grupate in doua categorii, care se intrepatrund:
activitati practice de administrare a unui teritoriu si activitati teoretice/ suport, de cercetare si
elaborare a planurilor de amenajare a teritoriului.
Instrumentul principal de amenajare a teritoriului este planul. Acesta este o expresie a
unei strategii globale de organizare/ modelare a teritoriului si poate avea comportamente
sectoriale si regionale sau teritoriale (planul de amenajare a bazinelor hidrografice, planul de
amenajare a zonei montane, planul de amenajare a unui judet etc).
Activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism
Activitatile principale de amenajare a teritoriului si de urbanism constau in transpunerea
la nivelul intregului teritoriu national a strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare
durabila in profil spatial, precum si urmarirea aplicarii acestora in conformitate cu
documentatiile de specialitate legal aprobate.
Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect:
a.- cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor
de fundamentare a strategiilor, politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de
urbanism;
b.- constituirea, intretinerea, extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente;
c.- elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu;
d-. avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism;
e.- elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative in domeniu;
f-. monitorizarea si controlul privind transpunerea in fapt a strategiilor, politicilor,
programelor si operatiunilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Documentatiile de amenajare teritoriala si urbanism

Domeniul urbanismului porneste de la scara unei parcele (conform reglementarilor in
vigoare, cea mai mica parcela construibila trebuie sa aiba minim 150 mp), continua cu zone din
cadrul unei localitati, cu localitati si teritorii administrative de baza (pentru care se
elaboreaza Planul urbanistic general PUG )si trece in sfera de activitati specifice amenajarii
teritoriului atunci cand sunt grupate mai multe teritorii administrative de baza , un judet sau mai
multe judete si in fine ,teritoriul national in ansamblul lui .
La nivel de parcela solutiile urbanistice sunt prezentate in Planul urbanistic de
detaliu (PUD) si se rezuma la aspecte de confruntare volumetrica si spatiala .
Prin intermediul Planului urbanistic zonal sunt rezolvate probleme la scara unor parti de
localitate (sau de teritoriu ,cand este vorba de cuprinderea de noi zone de dezvoltere in intravilan
).
Pentru tot teritoriul administrativ al unui oras sau al unei comune se intocmeste Planul
urbanistic general (PUG) ,iar pentru mai multe comune, sau orase vecine se poate intocmi
un Plan de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) .
Asadar, documentatiile pe baza carora se poate desfasura activitatea de amenajarea a
teritoriului si de urbanism, se impart in doua mari categorii:
documentatii de amenajare a teritoriului (planuri de amenajare a teritoriului);
 documentatii de urbanism (planuri si regulamente de urbanism);
Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism se fundamenteaza prin studii si
cercetari de specialitate. In final, ele cuprind prevederi cu caracter director si prevederi cu
caracter de reglementare.
Prevederile cu caracter director, intalnite exclusiv in documentatiile de amenajare a
teritoriului, stabilesc strategiile si directiile principale de evolutie a unui teritoriu, la diverse
niveluri de complexitate (national, zonal sau local). Respectarea acestor prevederi este
obligatorie pentru organele administratiei publice centrale si locale, care preiau si detaliaza
aceste prevederi in documentatiile de urbanism, devenind in cea mai mare parte, prevederi cu
caracter de reglementare.
Prevederile cu caracter de reglementare, cuprinse in documentatiile de urbanism,
stabilesc reguli care se aplica pana la nivelul unei parcele cadastrale. Aceste prevederi constituie
elemente de fundamentare obligatorii, necesare eliberarii certificatelor de urbanism si a
autorizatiilor de construire, desfiintare si functionare.
Prevederile cu caracter director, cuprinse in documentatiile aprobate de amenajare a
teritoriului, sunt obligatorii pentru toate autoritatile administratiei publice, iar cele cu caracter de
reglementare, pentru toate persoanele fizice si juridice.
Documentatiile de amenajare a teritoriului, concret Planurile de amenajare a teritoriului,
sunt:
Planul de amenajare a teritoriului national (PATN) are caracter director si cuprinde o
viziune globala a dezvoltarii in perspectiva a tarii; se elibereaza pe sectiuni, la nivelul intregii
tari, pe activitati sectoriale:
-Sectiunea 1 cai de comunicatie;
-Sectiunea 2 apa;
-Sectiunea 3 zone protejate si construite;
-Sectiunea 4 reteaua de localitati;
-Sectiunea 5 arii de risc natural;
-Sectiunea 6 turismul;
-Sectiunea 7 dezvoltare rurala;
Prin lege, se pot aproba si alte sectiuni.
Modul in care se elaboreaza Planul de amenajare a teritoriului national (PATN) in
Romania lasa loc unor interpretari variate: astfel lipsa unor orizonturi temporale face ca anumite
sectiuni ale PATN (cai de comunicatii, zone protejate) sa reprezinte doar o viziune, in timp ce
altele (reteaua de localitati, sau ariile de risc natural) sa aiba mai degraba un caracter normativ
reglementator (stabilirea de reguli de incadrare in anumite ranguri sau arii de risc).
Planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) se elaboreaza pentru parti din teritoriul
national. Acestea au caracter director si cuprind o viziune globala asupra dezvoltarii tuturor
activitatilor sectoriale de pe teritoriul ce face obiectul PATZ. Principalul scop al acestei categorii
de documentatii este cooperarea intre teritorii cu administratori diferiti, dar cu interese comune in
amenajarea teritoriului. Partile din teritoriul national pentru care se elaboreaza PATZ pot fi
diferite, ingloband fie teritoriile unor unitati administrativ-teritoriale de baza (intercomunale,
interorasenesti) parti din judete sau judete intregi (interjudetene), mai multe judete cuprinse intr-
o regiune (regional).
In principiu, Planul de amenajare a teritoriului national si planurile zonale trateaza
urmatoarele categorii de probleme:
 protejarea si utilizarea resurselor naturale (sol si subsol);
dezvoltare socio-economica;
populatie si resurse de munca (structura si dinamica);
dezvoltarea retelei de localitati;
echiparea tehnica a teritoriului, inclusiv pentru apararea nationala;
protectia sau reabilitarea mediului natural si a celui construit;
stabilirea zonelor in care se preconizeaza desfasurarea operatiunilor majore de
amenajare a teritoriului.

La nivelul teritoriilor judetene si supra-judetene ,in general nu se mai pune problema

reglementarilor (poate cu exceptia acelor zone naturale care rebuie protejate ),ci doar al
aspectelor cu caracter strategic si pe termen mediu si lung ale dezvoltarii spatiale si economice
.Pentru aceste niveluri teritoriale se elaboreaza Planul de amenajare a teritoriului judetean
(PATJ), sau Planul de amenajare a teritoriului zonal regional (PATZR). Acestea se situeaza
exclusiv in sfera planificarii!
Planurile de amenajare a teritoriului judetean (PATJ)
Planurile de amenajare a teritoriului judetean (PATJ) au caracter director si reprezinta
expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-economica a judetului. Acest plan se
coreleaza cu PATN, PATZ, cu programe guvernametale sectoriale, precum si cu alte programe
de dezvoltare. Avand un caracter director, PATJ face legatura dintre amenajarea teritoriului si
dezvoltarea urbanistica a localitatilor, cuprinzand un program etapizat de obiective (termen scurt,
mediu si lung), pentru fiecare domeniu de activitate. Prevederile PATJ devin obligatorii pentru
celelalte planuri de amenajare a teritorului si de urbanism care le detaliaza. Fiecare judet trebuie
sa detina propriul PATJ, pe care il va reactualiza periodic, la 5-10 ani, in functie de politicile si
programele de dezvoltare ale judetului.
Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale, constituind elemente
de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Aceste documentatii
reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiilor de ocuparea a acestora cu constructii,
transpunand propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national, zonal si
judetean.
Au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se vor aplica direct asupra
localitatilor si partilor din acestea, pana la nivelul parcelelor cadastrale.
Parcursul documentatiilor de amenajare teritoriala si de
urbanism
Pana cand ajung sa fie aprobate documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism
parcurg urmatoarele etape: initiativa elaborarii, elaborare, semnare, avizare.
Initiativa elaborarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism apartin
colectivitatilor locale, prin autoritatile deliberative si executive, Guvernului, precum si
persoanelor fizice sau juridice interesate in amenajarea teritoriului si in dezvoltarea localitatilor.
Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism
sunt intocmite/elaborate de institutiile publice si societatile comerciale care au acest drept
stabilite prin acte normative sau statutul de organizare si functionare.
Documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului sunt semnate de profesionisti
calificati in domeniu prin licenta sau studii postuniversitare de specialitate acreditate (urbanisti),
precum si de alti profesionisti cu drept de semnatura. Fac exceptie documentatiile ATU pentru
localitatile rurale, care nu sunt situate in zonele protejate, nu sunt declarate statiuni balneo-
climaterice.
Dreptul de semnatura in acest domeniu este stabilit pe baza unui regulament,
elaborate de MINISTERUL de profil, in colaborare cu Asociatia Profesionala a Urbanistilor din
Romania, precum si cu alte organizatii profesionale din acest domeniu.
Specialisti calificati in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care
dobandesc dreptul la semnatura, se inscriu in Registrul urbanistilor.
In vederea aprobarii, documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism se
avizeaza de catre organisme competente. Precizarea continutului documentatiilor care se supun
avizarii precum si a emitentilor de avize pentru fiecare categorie de documentatii se vor stabili
prin ordin al ministrului. Avizele se emit in termen de 30 zile de la data depunerii documentatiei
complete in vederea avizarii. Avizul necomunicat in termen de 30 zile se considera favorabil.
Avizele pot contine conditii si recomandari. Conditiilesunt dispozitii obligatorii, daca se refera la
probleme de competenta avizatorului. Recomandarile sunt dispozitii consultative si vor fi
analizate, in mod obligatoriu de catre organele administratiei publice centrale sau locale,
responsabile de elaborarea si aprobarea documentatiei.
In situattia aparitiei unor divergente de ordin tehnic, generate de nerespectarea
conditiilor sau insusirea recomandarilor cuprinse in avize, se recurge in mod obligatoriu la
concilierea partilor in prezenta organelor administratiei publice centrale. Avizarea
documentatiilor de interes general toate categoriile din domeniul amenajarii teritoriale, precum
si din domeniul urbanistic (cu exceptia PUD) se face fara perceperea unor taxe.
Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism se aproba de catre
autoritatile publice competente, prin lege de autoritate ale autoritatilor publice.
Autoritatile publice care aproba o documentatie de amenajare a teritoriului sunt
obligate sa o transmita autoritatilor administratiei publice interesate.
Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, au caracter public
putand fi consultate de catre populatie, cu exceptia celor care, potrivit legii, au caracter secret.
Urmarirea aplicarii documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism
aprobate se face prin compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene,
municipale, orasenesti si comunale, dupa caz, precum si de Inspetoratul de Stat in Constructii.
Compartimentele de specialitate vor urmari corelarea realizarii programelor de
dezvoltare cu prevederile documentatiilor aprobate.
Cadrul institutional
La nivel central, coordonarea si reglementarea actiunilor de amenajare a teritoriului se
realizeaza prin institutii specializate precum Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului (MLPAT) pana in anul 2000, respectiv Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor
si Locuintelor (MLPTL) din 2001, care cuprinde un departament de specializare pentru
amenajare teritoriala si urbanism. Din iulie 2003 activitatea de amenajare teritoriala si urbanism
a fost preluata de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT).
Activitatea ministerului este sustinuta la nivel teritorial prin intermediul ICLPUAT
(Inspectorate pentru Constructii, Lucrari Publice, Urbanism si Amenajare Teritoriala) si a
inspectiilor sale judetene, aflate in subordinea MLPAT, ulterior MLPTL si MTCT.
Activitatea de constructii a inceput sa fie reglementata in Romania prin norme de calitate
cu 150 de ani in urma. La 22 ianuarie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul 25 de
formare a primului minister unic al Romaniei iar la 27 ianuarie 1862 a fost numit primul ministru
al Lucrarilor publice. Pe data de 10 august 1862, domnitorul A.I. Cuza semneaza decretul 627 de
organizare a Ministerului Lucrarilor Publice. De-a lungul timpului, denumirea si forma de
organizare a Ministerului Lucrarilor Publice (MLP) au trecut prin mai multe transformari si a
functionat fie ca minister de sine statator (1862 1864, 1883 1929, 1946 1949 ) fie preluand
si alte activitati complementare, potrivit evolutiei societatii romanesti (1864 1866: Ministerul
de Interne, Agricultura si Lucrarile Publice; 1866 1883: Ministerul Agriculturii,
Comertului si Lucrarilor Publice, 1929 1944, 1945 1946: Ministerul Lucrarilor Publice
si Comunicatiilor, 1944 1945:Ministerul Lucrarilor Publice si Refacerii; 1957: Ministerul
Constructiilor si Materialelor de Constructii, 1965:Ministerul Industriei Constructiilor,
1975: Ministerul Constructiilor Industriale, 1990: Ministerul Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Amenajarii Teritoriului). Din 1991 pana in 2000, ministerul a purtat
denumirea MLPAT. Intre 2000 si 2003 de MLPAT si apoi MCTC din iulie 200
MTCT functioneaza in baza HG 740/2003 si are atributii complexe in domeniile
transporturilor, constructiilor si turismului. Dintre atributiile specifice domeniilor amenajarii
teritoriului si urbanismului se pot specifica:

elaboreaza si implementeaza politicile de aplicare a strategiei nationale in

domeniul lucrarilor publice, amenajarii teritoriului, locuintei si turismului;
asigura organizarea si dezvoltarea cercetarii stiintifice in domeniile
transporturilor, lucrarilor publice, locuintei, amenajarii teritoriului, urbanism,
siguranta constructiilor si turism, prin corelare cu programele nationale de
cercetare in aceste domenii;
avizeaza documentatiile de urbanism privind zonele si statiunile turistice, precum
si documentatiile privind constructiile in domeniul turismului, conform legii;
asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national, ca sinteza a
politicilor si planurilor sectoriale si locale de amenajare a teritoriului, urmarind
armonizarea lor; verifica respectarea prevederilor acestuia, dupa aprobare, potrivit
legii;
colaboreaza cu consiliile judetene si locale la elaborarea studiilor si programelor
referitoare la dezvoltarea urbana si rurala, la constructia de locuinte si lucrarilor
tehnico-edilitare, in vederea realizarii politicilor sectoriale din aceste domenii;
participa la sustinerea operatiunilor urbanistice si de amenajare a teritoriului cu
caracter pilot;
sprijina si indruma administratia publica locala prin activitati ce privesc strategia,
monitorizarea programelor de investitii in infrastructura urbana, reglementari
specifice si politici sectoriale in domeniul serviciilor de gospodarie comunala,
care nu pot fi solutionate la nivelurilor de competenta locala;
colaboreaza cu coordonatorii cadastrului general, stabiliti prin lege, pentru
organizarea si realizarea cadastrului imobiliar- edilitar;
organizeaza elaborarea, avizarea si aprobarea reglementarilor tehnice si
economice pentru domeniile sale de activitate, precum si documentarea
specialistilor, in conditiile legii; asigura directivarea si asistenta tehnica pentru
implementarea calitatii in constructii, prin reglementari tehnice si economice, cu
participarea specialistilor din cercetare, proiectare, invatamant superior si executia
lucrarilor din domeniile sale de activitate; organizeaza controlul privind aplicarea
reglementarilor tehnice si economice;
 asigura fundamentarea si elaborarea programelor referitoare la imbunatatirea si
dezvoltarea fondului de lucrari publice si locuinte;
asigura conceptia unitara a aplicarii politicii nationale de amenajare si echipare cu
lucrari publice a teritoriului national;
avizeaza documentatiile de urbanism privind zonele si statiunile turistice, precum
si documentatiile privind constructiile in domeniul turismului, conform legii;
asigura secretariatul Centrului national pentru asezari umane (habitat);

Trebuie semnalat ca pana in anul 2000 atributiile ministerului de resort MLPAT

(Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului) in domeniul amenajarii teritoriului si
urbanismului erau mai bine precizate!
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului
URBANPROIECT functioneaza sub autoritatea MTCT si asigura fundamentarea stiintifica a
propunerilor legislative in domeniul AT si U. Acesta elaboreaza PATN si alte planuri de interes
national solicitate de minister, sau Guvern si functioneaza in conformitate cu statutul stabilit prin
HG 1233/1996.
La nivel local, realizarea planurilor de interes judetean si local si punerea lor in practica
este responsabilitatea Consiliilor Judetene, Municipale si Orasenesti sau al Consiliului General al
Municipiului Bucuresti, conform prevederilor legii administratiei publice locale nr. 215/ 2001
(care inlocuieste legea 69/ 1991 republicata in 1996). La acest nivel se organizeaza si
functioneaza, potrivit legii, structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriale si
urbanismului, conduse de arhitectul-sef al judetului, municipiului sau orasului, respectiv de
arhitectul-sef al Municipiului Bucuresti.
In comune, atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din
aparatul propriu al consiliului local respectiv, cu atributii in domeniul si pregatit in acest sens.
In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea durabila locala si
judeteana, pe langa consiliul judetean, primarie municipala si oraseneasca, respectiv Primaria
Municipiului Bucuresti, se poate infiinta Comisia Tehnica de Amenajare Teritoriala si Urbanism,
organism consultativ cu atributii de avizare, expertiza tehnica si consultanta.
Comisia Tehnica de Amenajare Teritoriala si Urbanism este formata din:

specialisti in domeniul amenajarii teritoriale si urbanismului;

reprezentanti ai institutiilor publice, regiile autonome;
persoane juridice din domeniul constructiilor, al exploatarii si prelucrarii
resurselor, transporturilor, protectiei si conservarii mediului, protectiei si
conservarii patrimoniului cultural imobil, prestarilor de servicii publice, din
domeniul social si cultural.

Componenta nominala si modul de functionare ale acestei Comisii tehnice sunt aprobate
de Consiliul Judetean, consiliul local municipal, orasenesc, respectiv de Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, pe baza recomandarilor asociatiilor profesionale din domeniul
amenajarii teritoriale, urbanismului, constructiilor, ale institutiilor de invatamant superior si ale
arhitectului-sef.
Comisia tehnica de amenajare teritoriala si urbanism are rolul de a aviza din punct de
vedere tehnic documentatiile de amenajare teritoriala si urbanism, precum si studiile de
fundamentare sau cercetarile prealabile. Avizele date de Comisia tehnica se supun deliberarii si
aprobarii consiliului judetean, consiliului local, respectiv Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz.
La sedintele de avizare ale Comisiei pot participa la luarea deciziei membrii care au
calitatea de autor al documentatiilor proiectelor, supuse avizarii.
Documentatiile de amenajare teritoriala si urbanism se semneaza de profesionisti
calificati in domeniu prin licenta sau studii postuniversitare de specialitate, acreditate conform
legii, precum si de alti profesionisti cu drept de semnatura.
Regulamentul privind dobandirea dreptului de semnatura, precum si regulamentul
referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor se aproba prin hotarare de
Guvern. Specialistii calificati in domeniul amenajarii teritoriale si urbanismului, care dobandesc
dreptul de semnatura, se inscriu in Registrul Urbanistilor.
Atributii ale administratiei publice in activitatea de
amenajare teritoriala si urbanism
Atributiile administratiei publice centrale
Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national este coordonata de
Guvern, care stabileste, in raport cu continutul Programului de guvernare, programe prioritare,
linii directoare si politici sectoriale.
Ministerul de profil ca organ specializat al Guvernului in domeniul amenajarii teritoriului
si al urbanismului, are urmatoarele atributii:

elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national;

elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional, care fundamenteaza
planurile de dezvoltare regionala ;
elaborarea Regulamentului general de urbanism;
avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism;
colaborarea cu ministerele, precum si cu celelalte organe al administratiei publice
centrale, pentru fundamentarea din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al
urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala, consiliile judetene si
consiliile locale, precum si urmarirea modului in care se aplica programele
guvernamentale si liniile directoare in domeniul amenajarii teritoriului si al
urbanismului la nivel regional, judetean si local;
avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit
competentelor stabilite prin lege.
initierea si coordonarea elaborarii unor planuri de AT pentru parti din teritoriul
national, daca apreciaza ca problemele acestora din punct de vedere al dezvoltarii
economico-sociale sau al activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism sunt
de interes national.

In indeplinirea atributiilor sale, Ministerul de profil utilizeaza informatii de sinteza la

nivel national din toate domeniile de activitate economica si sociala.
Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa
furnizeze ministerului de profil la cerere, informatiile necesare pentru desfasurarea activitatii de
amenajare a teritoriului si de urbanism.
 Ministerul de profil poate solicita autoritatii publice locale sa elaboreze sau sa
modifice o documentatie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, in vederea aprofundarii,
detalierii sau aplicarii unei prevederi cuprinse in programele strategice sectoriale ale guvernului,
precum si pentru respectarea intereselor generale ale statului.
. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, in cooperare cu ministerele
interesate, au elaborat Regulamentul General de Urbanism (H.G.R. 525/27 iunie 1996). Acesta
este un ansamblu de reglementari juridice si tehnice care stau la baza elaborarii planurilor de
amenajare a teritoriului, precum si a planurilor si regulamentelor de urbanism.
Atributiile administratiei publice judetene
Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la
nivel judetean, conform legii, stabilind orientarile generale privind amenajarea teritoriului si
organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pe baza planurilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda
asistenta tehnica de specialitate.
Consiliul judetean mai are urmatoarele atributii:

asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului

national, regional si zonal in cadrul documentatilor de amenajare a teritoriului si
de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet;
asigura elaborarea planului de amenajare a teritoriului judetean, a planurilor
zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba
conform prevederilor legale;
solicita consiliilor locale sa se elaboreze sau sa actualizeze o documentatie de
actualizare a teritoriului sau de urbanism, in vederea asigurarii aplicarii unei
prevederi cuprinse in programele de dezvoltare a judetului; solicitarea se
transmite consiliului local insotita de expunerea motivelor care au stat la baza
hotararii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau
modificarea documentatiei. In activitatea de amenajare a teritoriului si de
urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul de profil precum si de
alte ministere si organe ale administratiei publice centrale.

In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului

consiliul judetean utilizeaza informatii de sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de
activitate economico-sociala.
Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa
furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de
activitate pentru teritoriul judetean respectiv iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze
informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si urbanistica a localitatilor.
Atributiile administratiei publice locale
Activitatea de amenajare teritoriala si urbanism la nivel local este coordonata de consiliul
local, care are urmatoarele atributii:

coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe

teritoriul unitatii administrativ-teritoriale;
 asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare
urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului;
coopereaza cu consiliul judetean si este sprijinit de acesta in activitatea de
amenajare a teritoriului si de urbanism;
coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a
localitatilor cu institutii, agenti economici, organisme si organizatii
neguvernamentale de interes national, judetean sau local.

In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului

consiliului local utilizeaza informatiile din toate domeniile de activitate economico-sociale.
Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, agentii
economici si organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au
obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit , informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii de
amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local.
Consiliul local urmareste ca documentatiile de amenajare a teritoriului local si de
urbanism elaborate/aprobate sa cuprinda prevederi referitoare la programele de dezvoltare ale
agentilor economici care isi desfasoara activitatea in comuna sau orasul respectiv.
Activitatea de amenajare a teritoriului si urbanism la nivel local se desfasoara pe baza
planurilor de urbanism (Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic
de detaliu) si a regulamentelor aferente.
Gestionarea teritoriului si a localitatilor
Autoritatile administratiei publice locale au rolul de a gestiona totalitatea terenurilor si a
constructiilor apartinand domeniului public si privat. Se poate spune ca ele raspund de realizarea
constructiilor si a amenajarilor de utilitate publica.
In acelasi timp, autoritatile administratiei publice locale indeplinesc urmatoarele sarcini:

urmaresc modul in care proprietarii sau detinatorii gestioneaza terenurile si

constructiile, in conformitate cu documentatiile de amenajare teritoriala si de
urbanism si ale altor reglementari privind interesul colectivitatii;
organizeaza banci de date si sisteme informationale pentru gestionarea teritoriului
si a localitatilor (datele au caracter confidential si nu pot fi utilizate decat in
interes public);
instituie servituti asupra bunurilor imobile (restrictii privind modul de utilizare a
terenurilor si realizarea constructiilor) pentru efectuarea unor lucrari de interes
general.

Aceste lucrari, care se mai numesc si servituti de utilitate publica sau lucrari publice pot
fi:

Retele de energie, apa, canalizare, gaze, termoficare, telefonie, precum si alte

categorii de transporturi prin conducte;
Obiective sociale de invatamant, cercetare, sanatate, cultura, sport, protectie si
asistenta sociala, administratie publica, justitie;
 Monumente istorice sau ale naturii, precum si zonele protejate declarate conform
legii;
Cai de comunicatii;
Aeroporturi si porturi;
Captari de apa si lucrari de indiguiri si regularizari de rauri sau lacuri de
acumulari;
Explorare si exploatarea resurselor solului si subsolului;
Obiective destinate apararii tarii, ordinii publice si sigurantei nationale.

Gestionarea terenurilor
In vederea realizarii unor operatiuni de amenajare a teritoriului sau de urbanism
autoritatile administratiei publice se preocupa, in primul rand, de utilizarea terenurilor,
recurgand la urmatoarele:
Schimburi de terenuri aflate in domeniul privat al statului, judetului sau al localitatii cu
terenuri aflate in proprietatea unor persoane fizice sau juridice;
Treceri din domeniul privat al statului, judetului sau al localitatii in domeniul public al
statului, respectiv judetului sau al localitatii;
Achizitii de terenuri, direct sau prin exercitarea dreptului de preemtiune;
Concesionari de terenuri din domeniul public sau domeniul privat;
Exproprieri de terenuri, pentru cauza de utilitate publica;
Alte modalitati de transmitere a bunurilor imobile prevazute de lege.
Consiliile locale pot institui interdittii permanente sau temporare de construire.
Interdictia permanenta de construire se stabileste pentru unul din urmatoarele
motive:

riscuri naturale previzibile: zona inundabila, zona cu pericol de alunecari de teren

avalanse, zone situate deasupra unor exploatari miniere, zone cu conditii de
fundare improprii;
riscuri tehnologice grave: contaminare radioactiva, chimica, pericol de explozie,
pericol de incendiu, nivel ridicat de zgomot, grav inalt de poluare a aerului, apei
sau a solului;
apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala;
alte motive, stabilite prin lege.

Interdictia temporara de construire se stabileste pentru unul din urmatoarele motive:

Necesitatea elaborarii unor documentatii de urbanism in vederea stabilirii regulilor de
construire pentru zona respectiva;
Necesitatea realizariin zona respectiva a unor lucrai de utilitate publica inclusiv lucrari
de cercetare arheologica sau de conservare, protejare, restaurare sau punere in valoare a unor
monumente istorice;
Alte motive stabilite prin lege.
Interdictia temporara de construire se instituie de catre Consiliul local, si nu poate fi
mai mare de 2 ani pentru elaborarea documentatiilor de urbanism, respective 3 ani pentru
realizarea unor lucrari de utilitate publica.
 Gestionarea constructiilor
Potrivit Legii Amenajarii Teritoriului si Urbanismului, constructiile se clasifica astfel:

definitive sau provizorii;

subterane sau supraterane;
cladiri, constructii speciale sau amenajari;

Modul de realizare, modificare, utilizare si desfiintare a constructiilor se stabileste prin

documentatiile de urbanism, precum si prin alte acte normative. Astfel, pe baza PUG si a PUD,
autoritatile administratiei publice locale elibereaza urmatoarele documente:

certificatul de urbanism;
autorizatia de construire;
autorizatia de functionare;
autorizatia de schimbare a destinatiei;
autorizatia de postutilizare (demolare);

Certificatul de Urbanism (CU)

Aplicarea documentatiilor de amenajare teritoriala si urbanism aprobate se asigura prin
eliberarea CU. Acesta este documentul premergator obtinerii autorizatiei de construire (sau a
autorizatiei de schimbare a destinatiei), prin care se informeaza solicitantul cu privire la
principalele caracteristici ale constructiilor care se pot executa pe un anumit teren. In CU se va
mentiona obligatoriu scopul eliberarii acestuia.
Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care
autoritatea administratiei publice sau locale face cunoscute regimul juridic, economic si etnic al
imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii, tranzactii imobiliare ori a
altor operatiuni imobiliare, potrivit legii.
Eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie pentru adjudecarea prin licitatie a
lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice si pentru legalizarea actelor de
instrainare, partajare sau comasare a bunurilor imobile. In cazul vanzarii sau cumpararii de
imobile certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale
operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa.
Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant, persoana fizica sau juridica,
care poate fi interesata in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul
bun imobil.
Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind:
a). regimul juridic al imobilului:

dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care

greveaza asupra acestuia;
situarea terenului in intravilan sau in fata acestuia ;
prevederi ale documentatilor de urbanism care instituie un regim special asupra
imobilului (zone protejate, zone in care actioneaza dreptul de preemtiune asupra
imobilului, interdictii definitive sau temporare de constructie).
 b). regimul economic al imobilului:

folosinta actuala;
destinatii admise sau neadmise, stabilite in baza prevederilor urbanistice
aplicabile in zona (PUG sau PUD);

reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei.

c). regimul tehnic al imobilului:

procentul de ocupare a terenului (POT);

coeficientul de utilizare a terenului (PUT);
dimensiunile minime si maxime ale parcelelor;
echiparea cu utilitati;
circulatii si accese pietonale si auto;
parcaje necesare;
alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului;
inaltimea minima si maxima admisa.

CU se intocmeste dupa cum urmeaza:

De catre compartimentul specializat pentru domeniul amenajarii teritoriului si
urbanismului din cadrul primariei orasului saumunicipiului;
De catre compartimentul specializat din cadrul aparatului propriu al
Consiliului judetean, in situatia in care in cadrul primariei comunei nu este organizat un
compartiment specializat;
Daca in cadrul primariei comunei exista un cadru tehnic cu atributii in domeniul
amenajarii teritoriului si urbanismului, acesta va intocmi doar certificatele de urbanism solicitate
in vederea executarii de lucrari privind locuinte sau anexe gospodaresti ale acestora.
Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu
respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar, elaborate si aprobate
Ministerul Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii,
Serviciului de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Paza si
Protectie, dupa caz, pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei.
Pentru acelasi imobil se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar
continutul acestora, bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, si
celelalte reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii. In acest scop nu
este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, in vederea obtinerii
certificatului de urbanism.
CU are caracter de informare si nu confera solicitantului dreptul de executare a unor
lucrari de constructii, amenajare sau plantare.
Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data
inregistrarii cererii acestuia.
Durata de valabilitate de 6-24 de luni a certificatului de urbanism se stabileste de
catre emitent conform legii, un raport cu importanta zonei si a investitiei.
Autorizatia de construire;
Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei locale pe baza
caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea,
executarea si functionarea constructiilor. Ea se elibereaza in temeiul si cu respectarea
documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului.
Autorizatia de construire se intocmeste de catre compartimentul specializat pentru
amenajarea teritoriului si urbanismului din cadrul serviciilor publice ale autoritatilor publice
locale.
Pentru constructiile cu caracter militar, se intocmeste de catre Ministerul care
gestioneaza lucrarile publice si executarea constructiilor impreuna cu Ministerul Apararii
Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de
Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Paza si Protocol si se
aproba prin Hotarare de Guvern.
Autorizatia de functionare;
Generalizeaza toate documentele emise potrivit legislatiei de catre autoritatile
administratiei publice care permit functionarea constructiilor, din punctul de vedere al
domeniului specific de activitate.
Autorizatia de functionare stabileste conditiile de utilizare a constructiei, din punct de
vedere al:
Activitatilor care se desfasoara in cadrul acelei constructii, potrivit functiunii sau
functiunilor premise prin autorizatie;
Conditiilor care trebuie respectate in utilizarea constructiei.
Autorizatia de functionare se elibereaza pentru constructiile realizate pe baza
autorizatiei de construire, dupa incheierea lucrarilor de constructii si efectuarea receptiei
constructiei, sau pentru constructii a caror utilizare a fost suspendata, dupa inlaturarea cauzelor
care au determinat hotararea de suspendare.
Autorizatia de functionare se elibereaza si in situatia modificarii modului de utilizare
a constructiilor, din punct de vedere al activitatilor desfasurate in interiorul lor, care nu implica
realizarea de lucrari de constructii ce ar face necesara eliberarea unei autorizatii de construire.
Eliberarea autorizatiei de functionare trebuie solicitata de catre titularul autorizatiei de
construire in termen de 30 zile de la terminarea constructiei.
In ceea ce priveste exploatarea constructiilor, Consiliile locale pot hotari incetarea
activitatilor care se desfasoara in cadrul constructiilor cand:

activitatile contravin sau sunt incompatibile cu prevederile documentatiilor de urbanism

privind conditiile de utilizare a terenurilor si constructiilor pentru teritoriul respectiv;
daca nu sunt respectate conditiile de functionare stabilite prin reglementari legale.

In situatii care pun in pericol sanatatea publica, ordinea publica sau siguranta
cetatenilor, primarul poate decide icetarea imediata a activitatilor, pana la luarea hotararii de
catre Consiliul local.
Autorizatia de schimbarea a destinatiei constructiei se elibereaza pentru acele revizuiri
ale modului de utilizare a constructiilor, din punctul de vedere al activitatilor ce se desfasoara in
cadrul lor, ce nu implica executarea lucrarilor de constructii pentru care este necesara eliberarea
unei autorizatii de constructie, potrivit legislatiei.
Autorizatia de demolare.
Demolarea, dezafectarea sau dezmembrarea partiala sau totala a constructiilor si
instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de
desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile administratiei locale.
 Autorizatia de demolare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in
conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit
legii.