Sunteți pe pagina 1din 9

TRADIII DE CRCIUN DIN TOATA LUMEA

Srbtoarea naterii Domnului i Mo Crciun au denumiri diferite pe meridianele


globului: finlandezii l au pe Joulupukki!, care ar veni din inutul Korvatunturi, trm care
are forma unei urechi despre care se spune c ar fi urechea cu care Moul ascult s afle dac
copiii sunt cumini. Christklots, n Germania, reprezint obiceiul de a arde un butuc toat
noaptea de Crciun, care, conform tradiiei, se crede c ar apra casa de hoi i de nenorociri tot
restul anului. n Elveia, butucul este cunoscut sub numele de Bouche de Noel, n Anglia,
Yule log. n fiecare din cele patru duminici dinainte de naterea lui Iisus se aprinde o
lumnare, aezat ntr-o cutie. Au loc procesiuni reprezentndu-i pe cei trei magi i naterea lui
Hristos.

n multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus i magi de mrime natural. Un
punct de atracie l constituie Irozii - un teatru popular cu scene, care, pe lng Irod, prezint un
mo cu barb lung, cu cojocul ntors, reprezentnd bufonul romanilor, i o paia cu clopoei la
picioare, care poart un b nzdrvan - n amintirea saltimbancilor chemai cu prilejul unor
astfel de manifestri. n Italia exist obiceiul ca, nainte de Mo Crciun, s vin Baba Cloana
(Befana), clare pe mtura ei, care verific atent cine a fost cuminte i cine nu. Ea este foarte
bun cu copiii, se strecoar pe hornuri i las cadourile lng bradul mpodobit.

n Austria, cete de copii strbat strzile colindnd pe la ferestre. Piaa de Crciun din Viena este
atracia principal a srbtorilor, dei Crciunul este celebrat mai ales acas, cu o mas festiv i
cadouri. n Marea Britanie, una dintre tradiii este ca elevii s monteze, n coli sau n biserici,
piese despre naterea Mntuitorului. n vechime se foloseau animale vii pentru redarea
atmosferei ns n prezent se prefer costumele. Un alt obicei vechi este i acela de a atrna
ciorapi de emineu n ateptarea cadourilor, n cas se atrn vsc, iar n jurul casei - crengue
de brad. Anticii druizi credeau c vscul posed puteri magice i c aduce noroc i prosperitate
alungnd spiritele rele. Faimoasa i tipica budinc englezeasc era numit hackin, de la
ingrediente. n secolul XVII, budinca de prune era pregtit chiar n dimineaa de Crciun i era
stropit cu brandy i flambat la servire.

Suedezii descoper surprizele de Crciun ntr-un sac ngropat adnc n zpad. n Grecia, masa
de Crciun are n mijloc o pine tradiional, iar dup osp masa nu se strnge pentru ca Iisus
s aib cu ce-i potoli foamea. Olandezii l ateapt pe Sinter Klaas care vine pe un cal alb i
las daruri n saboii de lemn. n Polonia, se pstreaz obiceiul ca, n cinstea stelei de la
Betleem, masa de Crciun s nceap dup ce apare pe cer prima stea Gwiazdka (mica
stea). n Rusia, Mo Crciun (Babuka) este nsoit de Alb-ca-Zpada (Snegurocika), iar
copiii primesc prjituri i multe jucrii, printre care setul de ppui Matrioka.

n Spania, darurile de Crciun sunt oferite de magi, care se deplaseaz n cortegii de curteni,
cavaleri i lutari, iar n case i biserici exist iesle miniaturale care redau atmosfera naterii
Domnului. n Islanda, ara gheii i zpezii, vin treisprezece Moi Crciuni. Cu treisprezece zile
nainte de Crciun, primul Mo Crciun coboar din muni, ocolete fiecare cas i apoi pune
dulciuri n ghetuele copiilor, n vreme ce acetia dorm. Dac au fost cumini, copiii primesc
dulciuri, mandarine, lozuri n plic (scratch cards), iar, dac au fost ri, sunt recompensai cu un
cartof. A doua zi, cel de-al doilea Mo vine n ora i tot aa pn la 25 decembrie cnd primul
Mo se ntoarce la casa lui din muni, pe 26 cel de al doilea i tot aa pn pe 6 ianuarie. Ziua de
6 ianuarie este numit i Al treisprezecelea i este considerat de islandezi ultima zi de
Crciun pentru c, n aceast zi, ultimul Mo Crciun se ntoarce la casa lui.

n Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Crciunul, cea mai important srbtoare a
anului. Seara, n jurul orei 17.00, familiile pleac la biseric pentru slujbe speciale n care se
aprind lumnri la mormintele celor dragi. n Ajunul Crciunului, copiii ateapt sosirea lui
Mo Crciun care pune mereu aceeai ntrebare: Sunt cumva copii cumini aici?. Moul are o
desag plin de cadouri, iar n timp ce slujitorii lui l ajut s le mpart, el povestete celor
mici despre cltoria grea pe care o face din Laponia.

n Suedia, cea mai importanta zi este Ajunul Crciunului. O mas special este pregtit pentru
Ajunul Crciunului - unc, pete i fasole - aceasta este i prilejul cu care rudele i fac daruri.
Muli suedezi merg la biseric n dimineaa zilei de Crciun. Crciunul se numete la suedezi
Jul i este urmat de alte srbtori. Moul are pe aceste meleaguri o nfiare diferit: el este
reprezentat ca un pitic mbrcat n rou, cu barb alb, mare amator de orez cu lapte, tradiionala
mncare suedez de Crciun.

Danezii au o modalitate mai puin ntlnit de a mpri cadourile: se adun toi ai casei n jurul
bradului, i cel mai vrstnic ia un cadou pe care-l d celui destinat care ia, la rndul su, un altul
i-l d persoanei pentru care a fost pregtit i aa mai departe.

n Elveia, Samichlaus (Mo Crciun) are ntotdeauna sarcina grea de a aduce i pomul de
Crciun n casele oamenilor. Acest obicei se pstreaz nc din 1775. O alt tradiie a
elveienilor este Parada ridichilor luminate, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutai de
prini se narmeaz cu ustensile specializate i scobesc cu mare grij cte o ridiche mare de
lun, alb-violet, pe care apoi o mpodobesc cu diferite crestturi i forme. Similar cu dovleacul
de Halloween, n ridichea mpodobit micuii elveieni pun o lumnare i poart ridichea ca pe o
facl, ori o aga ca pe un lampion.

n Spania, Crciunul este srbtorit la 25 decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia
zilei celor Trei Regi (Reyes Magos). Libanezii planteaz boabe de gru n ghivece, cu o lun
naintea Crciunului, pe care le amplaseaz, n seara sfnt, sub brad sau alturi de montajul de
Crciun, constnd n reconstituirea scenei Naterii Mntuitorului. Fiindc australienii nu au
zpad, Moul nu poate veni cu sania tras de reni, aa c aceasta a fost nlocuit de o caleac
cu opt canguri.

n SUA, cu cinci sptmni nainte de Crciun, n fiecare duminic, americanii aprind cte o
lumnare, fiecare reprezentnd cte ceva. n seara Crciunului, toate acestea sunt reaprinse
pentru a srbtori Naterea Domnului. La mas se mnnc curcan, iar specialitatea Crciunului
este o prjitur cu fructe confiate. n America se mpodobesc cldirile cu pomi de Crciun,
punctul central al srbtorii fiind cadoul (achiziionat, de regul, din magazin), adus, aici i n
Canada, de Santa Claus.

n Costa Rica, Columbia i Mexic, darurile sunt aduse de Nino Jesus (Copilul Iisus). n
Mexic, nainte de Crciun, se organizeaz Festivalul sculpturii n ridichi. Japonezii celebreaz
Crciunul cu lanterne, ppui i aranjamente florale i cu Jizo (Mo Crciun).

Exist 11 orae numite Santa Claus' n opt state americane: Alaska, Arizona, Georgia, Indiana,
Minnesota, Nevada, Oregon i Utah i 50 de locuri cu numele Noel. n Alaska, Mo Crciun
face nainte de a aduce cadourile o vizit secret de verificare a cumineniei copiilor. Acetia
trebuie s l ntmpine cu tradiionalul colind Gristuusaaq suu'uq (Astzi s-a nscut Hristos).

n Cuba, cea mai important perioad este Ajunul Crciunului, denumit Nochebuena
(Noaptea cea bun). Masa tradiional nseamn pentru cubanezi friptura de porc, fasole
neagr servit cu orez i plante tradiionale (Yuca) sub forma de piure. Familiile se reunesc i,
ntr-o groap spat n pmnt i plina de crbuni acoperii cu frunze de bananier, frig un porc
ntreg. Familiile (care n Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toata noaptea pe muzic
tradiional.

n Noua Zeeland, nu se mpodobete bradul, ci Pohntokawa. Multe persoane n Noua


Zeeland urmeaz vechile tradiii engleze n ceea ce privete masa tradiional: curcan, budinc
de stafide i salate reci. Nimeni nu consider Crciunul complet fr prjitura Pavlova -
preparat din bezea i decorat cu kiwi, cpuni si fric.

n majoritatea rilor africane, Crciunul este o srbtoare de var, celebrat adesea i ca vrful
sezonului estival. n Congo, la 25 decembrie, are loc un tradiional concurs de frumusee.
Cretinii din India mpodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori
roii (Crciunie), iar cei bogai ofer ajutor celor nevoiai.

n Filipine, srbtoarea Crciunului ncepe cu nou zile nainte de 25 decembrie, cu Misa de


Gallo. n fiecare zi din cele nou are loc un teatru religios, iar colindtorii vestesc naterea
Domnului cu Maligayang Paskob.

Venirea Anului Nou este insotita de obiceiuri si superstitii, specifice fiecarui popor al lumii.
Spaniolii de exemplu mananca 12 boabe de struguri in noaptea de Revelion, la ora 12, simbol al
dorintelor pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului urmator, iar napolitanii arunca pe
fereastra lucruri vechi, care reprezinta anul ce se incheie, relateaza Mediafax.

Anul Nou, in multe zone din Europa, este asociat cu superstitii si preziceri. De exemplu, in
unele parti din Elvetia si Austria localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de
Sfantul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se
numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distruge lumea in anul 1000.
Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime,
oamenii se imbraca in costume neobisnuite.

In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii
isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel
bun. O mancare traditionala este "vassilopitta", o prajitura in care este pusa o moneda din argint
sau din aur. Cel ce gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.

In Scotia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce
sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este
permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie
noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care
aduce un dar.

Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12
batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare
luna a anului urmator. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezinta ocazia de a-
si strecura verigheta in cupa de sampanie si de a ciocni.

Un obicei similar boabelor de struguri exista si in Portugalia, cu diferenta ca aici sunt preferate
smochinele. Astfel, in noaptea dintre ani, trebuie inghitite 12 smochine, care simbolizeaza 12
dorinte pentru anul ce vine.

La Lige, in Belgia, pe 1 ianuarie, exista obiceiul de a manca "choucroute" (un fel de varza
murata cu carnati) in familie, avand sub farfurie, in mana sau in buzunar o moneda, pentru a
avea bani tot anul.

La Napoli, in Italia, Anul Nou este intampinat printr-un obicei special, care consta in a arunca
pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase,
haine etc. ajung in strada, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie sa treaca in timpul noptii
pentru a face curatenie.

Traditia, insa, tinde sa dispara, deoarece prezinta reale riscuri pentru trecatori. In noaptea de
Anul Nou, numita "Capodanno", italienii obisnuiesc sa puna pe masa mancaruri speciale, despre
care se spune ca aduc bogatie si abundenta.

In Olanda, "Oudejaarsdag" sau "ziua anului trecut" (31 decembrie) este sarbatorita prin multe
focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte. De altfel, aceasta este singura zi
in care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse in vanzare cu numai trei zile inainte de Anul
Nou.

In tari din America Latina, precum Ecuador sau Peru, cu putin timp inainte de Anul Nou,
oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata (muecos), care reprezinta anul ce s-a
terminat.

Papusile sunt expuse apoi in fata caselor pana pe 31 decembrie, la miezul noptii, cand sunt arse
in strada. Exista, de asemenea, credinta conform careia daca porti o anumita culoare la 12
noaptea, aceasta ar putea aduce noroc in anumite domenii; astfel, se spune ca galbenul este
semn de bani, iar rosul poate aduce noroc in dragoste. De asemenea, cel care doreste sa
calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin cartier cu o valiza in mana, la ora 12 noaptea fix.

Rusii, la fel ca si romanii, obisnuiesc sa bea sampanie la miezul noptii si, dupa ora 12, sa
deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa.

In ebraica, Anul Nou se traduce prin "Rosh Hashanah". Este o perioada sacra, cand oamenii se
gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor. Ceremonii
speciale au loc in sinagogi, unde se canta la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine
noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe si produse din faina, pentru a aminti de vremea
recoltei.

In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11
zile in fiecare an. In Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de
aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului
nou, graul creste si simbolizeaza primavara si viata noua care incepe.
Spaniolii mnnc boabe de struguri n noaptea de Anul Nou, la ora 12, simbol al dorinelor
pentru fiecare din cele 12 luni ale anului urmtor, iar napolitanii i arunc pe fereastr lucruri
vechi, care reprezint anul ce se termin - popoarele lumii au fiecare propriile obiceiuri de Anul
Nou.

n Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstiiilor i prezicerilor. n unele pri din
Elveia i Austria, localnicii se costumeaz pentru a srbtori ajunul zilei de Sfntul Silvestru. n
anul 314, oamenii au crezut c Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare
care va scpa i va distruge lumea n anul 1000. Pentru c acest lucru nu s-a ntmplat, toi au
fost fericii, dar, n amintirea acelei spaime, oamenii se mbrac n costume neobinuite.

n Grecia, ziua de Anul Nou este dedicat Sfntului Vasile, celebru pentru buntatea sa. Copiii
i las nclrile lng emineu n noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfntul cel
bun. O mncare tradiional este "vassilopitta", o prjitur n care este pus o moned de argint
sau de aur. Cine gsete moneda va avea noroc n anul respectiv.

n Scoia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar n unele sate sunt aprinse suluri de smoal, ce
sunt apoi lsate s se rostogoleasc pe strzi. Astfel, anul vechi este ars i celui nou i este
permis s vin. Scoienii cred c prima persoan care va intra n cas de Anul Nou va aduce fie
noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dac aceast persoan este un brbat brunet, care
aduce un dar.

n Scoia a aprut i "Auld Lang Syne", unul dintre cele mai populare cntece de Anul Nou
printre vorbitorii de englez. Un cntec vechi, el a fost publicat pentru prima dat de poetul
Robert Burns, n 1796, n cartea "Scots Musical Museum".

Un obicei spaniol de Anul Nou este s mnnci cte o boab de strugure la fiecare din cele 12
bti la ceasului care vestesc trecerea n noul an, acestea reprezentnd dorine pentru fiecare
lun a anului urmtor. De asemenea, noaptea de Anul Nou este ocazia, pentru mirese, s-i
strecoare verigheta n cupa de ampanie i s ciocneasc.

Obiceiul boabelor de struguri exist i n Portugalia, cu diferena c aici sunt preferate


smochinele. Astfel, n noaptea dintre ani, trebuie nghiite 12 smochine care simbolizeaz 12
dorine pentru anul ce vine.

La Lige, n Belgia, pe 1 ianuarie, exist obiceiul de a mnca "choucroute" (un fel de varz
murat cu crnai) n familie, avnd sub farfurie, n mn sau n buzunar, o moned, pentru a
avea bani tot anul.

La Napoli, n Italia, Anul Nou este ntmpinat printr-un obicei special, care const n a arunca
pe fereastr obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase,
haine etc. ajung n strad, spre nefericirea gunoierilor care trebuie s treac n timpul nopii
pentru a face curenie. Tradiia, ns, tinde s dispar, deoarece prezint reale riscuri pentru
trectori.

n noaptea de Anul Nou, numit "Capodanno", italienii obinuiesc s pun pe mas mncruri
speciale, despre care se spune c aduc bogie i abunden.
"Oudejaarsdag" sau ziua anului trecut (31 decembrie) este srbtorit, n Olanda, printr-un
exces de focuri de artificii care ncep n zori i in pn trziu n noapte. De altfel, aceasta este
singura zi n care artificiile sunt autorizate i sunt puse n vnzare cu numai trei zile nainte de
Anul Nou.

n ri din America Latin, precum Ecuator sau Peru, cu puin timp nainte de Anul Nou,
oamenii fac ppui de crp sau din hrtie creponat (muecos), care reprezint anul ce s-a
terminat. Ppuile sunt expuse apoi n faa caselor pn pe 31 decembrie, la miezul nopii, cnd
sunt arse n strad. Exist, de asemenea, credina conform creia dac pori o anumit culoare la
12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc n anumite domenii; astfel, se spune c galbenul este
semn de bani, iar roul poate aduce noroc n dragoste.

De asemenea, cel care dorete s cltoreasc tot anul trebuie s alerge prin cartier cu o valiz n
mn, la ora 12 noaptea fix.

Ruii, la fel ca i romnii, obinuiesc s bea ampanie la miezul nopii i, dup ora 12, s
deschid uile i ferestrele pentru ca noul an s intre n cas.

n ebraic, Anul Nou se numete "Rosh Hashanah". Este o perioad sacr, cnd oamenii se
gndesc la ceea ce au fcut ru n trecut i promit c vor fi mai buni n viitor. Ceremonii
speciale au loc n sinagogi, unde se cnt la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine
noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe i produse din fin, pentru a aminti de vremea
recoltei.

n calendarul islamic, care se bazeaz pe micrile Lunii, data noului an este devansat cu 11
zile n fiecare an. n Iran, Anul Nou se srbtorete pe 21 martie. Cu cteva sptmni nainte
de aceast dat, oamenii pun semine de gru la ncolit, n vase speciale. Pn la sosirea anului
nou, grul crete i amintete de primvar i de viaa nou care ncepe.

Hinduii nu srbtoresc noul an n acelai timp sau n acelai fel. n Bengalul de Vest, oamenii
se mpodobesc cu flori, pe care le coloreaz n rou, roz, violet sau alb. Femeile poart haine
galbene, culoarea primverii. n sudul Indiei, mamele pun mncare, flori i daruri ntr-o cutie
special, pentru copii. n dimineaa anului nou, copiii trebuie s in ochii nchii, pn cnd
sunt condui de mn la cutia cu daruri. n India Central, steagurile portocalii mpodobesc
toate cldirile n ziua de Anul Nou. n provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la
sfritul lunii octombrie, n acelai timp cu cu festivalul Diwali, cnd pe acoperiuri se pun mici
opaie cu ulei, aprinse.

n aprilie, cnd soarele se misc din Casa Petilor n Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka
ncep s srbtoreasc Anul Nou. Acesta cade de obicei pe 13 sau 14 aprilie.

n Vietnam, Anul Nou este numit "Tet Nguyen Dan" sau mai simplu "Tet". El ncepe la 21
ianuarie sau 19 februarie, n funcie de an. Vietnamezii cred c un zeu st n fiecare cas, iar n
ziua de Anul Nou, se duce la cer. Acolo, el spune ct de bun sau ru a fost fiecare membru al
familiei n anul care a trecut. Zeul cltorete pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii
obinuiesc ca de Anul Nou s cumpere un crap viu, cruia i dau drumul n ru.

Anul Noul chinezesc este celebrat cndva ntre 17 ianuarie i 19 februarie, cnd este Lun
Nou, Yuan Tan. El este srbtorit de chinezii din ntreaga lume prin procesiuni pe strad, unde
sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred c spiritele rele sunt peste tot n acea perioad, aa c
aprind artificii pentru a le ndeprta. Uneori, ei i sigileaz ferestrele i uile cu hrtie, pentru a
nu lsa spiritele malefice s ptrund n cas.

Pentru japonezi, Anul Nou - "Oshogatsu" este una dintre cele mai importante srbtori i un
simbol al nnoirii. n decembrie sunt organizate "petreceri de uitat anul" sau "Bonenkai", prin
care oamenii las n urm problemele i grijile anului pe cale s se ncheie i se pregtesc pentru
un nou nceput. Nenelegerile i animozitile sunt uitate.

Pe 31 decembrie, la miezul nopii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a mpri
sak (butur tradiional, n.r.) i pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anun
trecerea n noul an (aceast cifr reprezint numrul pcatelor acumulate ntr-un suflet de-a
lungul anului, iar loviturile de gong simbolizeaz alungarea pcatelor unul cte unul i
purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc "otoshidamas" - mici cadouri cu bani
nuntru.

Ceremonialul de nnoire simbolic a timpului calendaristic n noaptea de 31 decembrie - 1


ianuarie este numit la romni ngropatul Anului, denumirea de Revelion aparinnd timpurilor
moderne.

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul crii "Zile i mituri", asemntor divinitii, timpul se nate
anual, ntinerete, se maturizeaz, mbtrnete i moare pentru a renate dup alte 365 de zile.
Ciclul srbtorilor de Anul Nou este un timp ritual, mprit simetric de Revelion n dou
segmente: perioada dintre Crciun i miezul nopii de 31 decembrie i apoi pn la Boboteaz.
n prima parte a ciclului, timpul se degradeaz: se mrete noaptea, sporete frigul i ntunericul
i, odat cu acestea, spaima oamenilor c lumea merge spre pierzanie, c va veni momentul
cnd Soarele va disprea definitiv de pe cer.

Se face apoi simit fenomenul solstiiului de iarn, cnd Soarele ncepe s urce pe bolta cerului
i ziua s creasc puin cte puin, "cu ct sare cocoul pe pragul casei" sau "cu ct se mic
puiul n goacea oului". Prin multe obiceiuri i credine care exprim la nceput teama,
dezordinea i haosul, iar dup miezul nopii de Revelion optimismul, veselia, ordinea i
echilibrul, oamenii acord diverse semnificaii fenomenelor naturale care se desfoar
independent de voina lor.

Anul Nou in Tibet se numeste "Losar" si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui
februarie, cand este luna noua. Ultimele doua zile ale vechiului an se numesc Gutor si se petrec
facandu-se pregatiri pentru noul an. Prima zi din Gutor este folosita pentru curatarea casei, in
special a bucatariei, cea mai importanta incapere, potrivit Agerpres.

De asemenea, hornul este curatat de funingine. Exista anumite feluri de mancare speciale pentru
Anul Nou precum supa "noua" preparata din 9 ingrediente (carne, grau, orez, cartofi dulci,
branza, mazare, ardei verzi, fidea si ridichi).

Aceasta este servita cu gogosi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca
prezic daca viitorul va fi bun sau rau. A doua zi de Gutor se practica ceremonii religioase. Se
merge la manastiri si se dau daruri la calugari, se arunca pocnitori si se folosesc torte pentru a
alunga spiritele rele din preajma caselor.
Anul Nou in Thailanda este numit Songkran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie,
conform calendarului gregorian. Obiceiurile difera de la regiune la regiune, dar cea mai
interesanta este aruncarea cu apa.

Oamenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta sau de superioritatea adversarului,
acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. Se viziteaza
manastirile, credinciosii se roaga aducand ofrande precum orez, fructe, si dulc iuri sau mancare
pentru calugari.

Un alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari din colivie sau a unui peste din
acvariu. Pestii sunt dusi la mare si sunt eliberati toti in acelasi timp. Foarte populare sunt si
concursurile de frumusete sau construirea castelelor de nisip.

Sunt practicate sporturi traditionale ca hoop-takraw sau jocul cu betele dar si o mare varietate de
jocuri populare si spectacole. Un alt obicei foarte important este spalarea statuilor lui Budha.

Festivalul anului nou in Anul Nou in India se numeste Diwali si este un festival al luminilor.
Acesta se sarbatoreste diferit in functie de regiunile din India.

Pentru hindusii din nord, Diwali este sfarsitul anului vechi si inceputul celui nou. Oamenii de
afaceri platesc toate datoriile si noile registre sunt binecuvantate inainte de Anul Nou. Oamenii
cumpara lucruri noi pentru casa, noi unelte sau chiar haine, cei care isi permit.

Se trimit felicitari si se fac daruri. Se fac planuri pentru Noul An si uita toate conflictele, caci
acesta este un timp al bunatatii si generozitatii. Chiar si animalele de povara sunt spalate si
impodobite pentru festival. Diwali este si un festival religios, dedicat lui Rama.

Anul nou in Japonia, numit si Shogatsu, este cea mai importanta sarbatoare din calendarul
japonez. Zilele de sarbatoare sunt considerate intre 1- 3 ianuarie si in aceasta perioada
majoritatea companiilor, magazinelor, scolilor si oficiilor guvernamentale sunt inchise.

Pregatirile de Anul Nou incep de la jumatatea lunii decembrie sau inca din luna noiembrie cand
se achizitioneaza sau se confectioneaza cartile postale numite nengaiyo. Persoana care le trimite
adauga alaturi un scurt mesaj scris de mana, pe spatele felicitarii, prin care este manifestata
multumirea pentru ajutorul acordat in timpul anului trecut si speranta ca acesta va continua in
anul ce vine. Aceste felicitari sunt pastrate de serviciu postal, si trimise apoi toate in ziua de
Anul Nou.

In noaptea Anului Nou, romanii aveau obiceiul de a-si darui unii altora crengute de laur, nuci
aurite ori monede imprimate cu chipul zeului Ianus, cel cu doua fete, patronul lunii ianuarie.
Zeu al portilor si usilor, Ianus Bifrons era cat se poate de potrivit pentru aceasta ocazie, una
dintre fete privind spre viitor, Anul Nou, iar cealalta spre trecut.

In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma.

In Olanda, oamenii ard brazii de Craciun pe strazi si lanseaza artificii cand se schimba anul, ca
un mod de a alunga spiritele rele ale vechiului an. In Polonia, Anul Nou este cunoscut ca
'Noaptea Sfantului Vasile' ('Sylvester'). Portughezii si spaniolii mananca 12 boabe de struguri
dintr-un ciorchine cand bate ceasul ora 12, in Noaptea de Anul Nou. Aceasta se face pentru a
asigura 12 luni fericite in noul an.
Manifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt legate de vechile
festivitati de iarna ale vikingilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja
intoarcerea soarelui. In SUA, se crede ca fasolea cu boabe negre aduce noroc.

La Moscova, locul cel mai aglomerat de Anul Nou (Noivi God) este Piata Rosie, unde cerul se
inunda la 12 noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie. Cei adunati acolo sunt pusi
la curent cu miscarile acelor ceasornicului Saviour. Intre timp, petrec cu Ded Moroz (varianta a
lui Mos Craciun sau mai degraba Mos Gerila) care calatoreste insotit de 'Snegurocika' - fetita de
zapada. Ded Moroz poarta o mantie lunga , nu neaparat rosie, ale carei margini sunt brodate cu
motive populare rusesti.

Sarbatoarea Anului Nou in Panama te face sa-ti astupi urechile. La miezul noptii, toti
panamanezii fac un zgomot urias. Locuitorii se intrec in strigate, iar fiecare bate unde si in ce
nimereste. Ajutorul principal al zgomotului sunt claxoanele automobilelor. A doua zi, nebunia
continua, iar trecatorii sunt udati.

In Birmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda zi a anului. Oamenii arunca apa din
abundenta, iar cei care sunt udati nu au voie sa se supere. Acesta este simbolul fertilitatii.

Chinezii din intreaga lume sarbatoresc intrarea in Noul An in ianuarie-februarie. Anul viitor,
intrarea in Anul Boului va fi marcata pe 26 ianuarie. La chinezi, Anul Nou se numeste
'Sarbatoarea Primaverii' si este o zi de multumire si recunostinta pentru lucrurile bune primite in
anul care s-a incheiat. Potrivit calendarului chinezesc, Anul Nou vine in prima zi cu luna plina
dupa intrarea Soarelui in constelatia Varsatorului. Potrivit calendarului gregorian, acest lucru se
intampla nu inainte de 21 ianuarie si nu mai tarziu de 19 februarie.'Sarbatoarea Primaverii' are la
chinezi o istorie de circa 4000 de ani.

Festivalul evreiesc de Anul Nou se numeste 'Rosh Hashanah'. Data acestuia variaza in fiecare
an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a
saptea, data Anului Nou fiind fixata astfel pentru ca fermierii sa poata merge la Ierusalim inainte
de sezonul ploilor.

Primele zece zile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. Traditia vorbeste despre o carte a Raiului
in care se spune ca sunt scrisi cei care au facut lucruri bune si rele si, la sarbatoarea de Rosh
Hashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui Dumnezeu pentru comportarea lor in
timpul anului care a trecut.