Exam DR Afacerilor!!!!!!

Subiectul 1.
Noiunea de drept al afacerilor

Subiectul 2. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor
Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor
Subiectul 4. Licenierea activitii de ntreprinztor.
Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen.
Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de ntreprinztor
Subiectul 7. Evidena contabil.
Subiectul 8. Noiunea de concuren.
Subiectul 9. Concurena neloial.
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor
Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor.
Subiectul 13. ntreprinztorul individual
Subiectul 14. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.
Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ
Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale.
Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale.
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.
Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).
Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat (SRL).
Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL).
Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n alta
Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ
Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.
Subiectul 37. Procedura de restructurare aplicat persoanei juridice insolvabile.
Subiectul 38. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate.
Subiectul 39. Procedura simplificat a falimentului
Subiectul 40. Constituirea societii pe aciuni (SA).
Subiectul 41. Drepturile acionarilor
Subiectul 42. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.
Subiectul 43. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni.
Subiectul 44. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii de valoare.
Subiectul 45. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.
Subiectul 46. Adunarea general a acionarilor n societatea pe aciuni (SA).
Subiectul 47. Consiliul societii pe aciuni .
Subiectul 48. Cooperativa de ntreprinztor
Subiectul 49. ntreprinderea de stat (S)
Subiectul 50. ntreprinderea municipal
Subiectul 51. Reglementarea juridic a investiiilor
Subiectul 52. Filialele i reprezentanele persoanei juridice.
Subiectul 53. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i mijlocii.
Subiectul 56. Sisteme societare
Subiectul 57. Tipurile de control
1
Subiectul 58. Bunurile statului i a Unitilor administrativ teritoriale i modul de folosire a
acestora n activitatea de ntreprinztor
Subiectul 1. Noiunea de drept al afacerilor

nr. Coninutul subiectului punct
e
1.1 Relatai despre noiunea de drept al afacerilor i raporturile juridice pe care le 3 pct.
. reglementeaz, referindu-v inclusiv la noiunile de drept comercial, dreptul
antreprenoriatului, drept economic, drept civil.
Dreptul afacerilor reprezint acea ramur distinct a sistemului de drept care
asambleaza si cuprinde un ansamblu de norme juridice de drept care au drept scop
reglementarea raporturilor juridice auxiliar activitii de intreprinztor.
Dreptul afacerilor reglementeaza 3categorii de raporturi juridice, si acestea se impart

in :
1. raporturi juridice patrimoniale sunt acelea care au drept obiect bunurile

incorporale si corporale
2. raporturi juridice nepatrimoniale prevad obtinerea de profit pentru

intreprinzator, insa nu pentru persoana juridica deoarece acesta nu obine
beneficii din reporturile date.
3. Raporturile juridice care isi au aparitia intre intreprinzatori care pot fi atit
persoane juridice cit si persoane fizice si organele de drept abilitate ale statului.
Dreptul comercial- este o ramura de drept privat care la rindul ei reglementeaza

relatii patrimoniale si nepatrimoniale care pot interveni intre persoane juridice, fizice
care desfasoara activitatea de intreprinzator.
Dreptul antreprenoriatului- subiect al antreprenoriatului este intreprinzatorul sau

persoanele din cadrul intreprinderilor care au drept scop obinerea veniturilor.
Drept economic-aduce in evidenta activitatea economica care include si alte activitati

care au scop obtinerea de venituri.
Drept civil incorporeaza dreptul afacerilor deoarece acesta reglementeaza relatii social
patrimoniale si nepatrimoniale intre persoane fizice si juridice care sunt pe pozitii
egale juridic.
1.2 Clasificai izvoarele dreptului afacerilor dup fora juridic, evideniind rolul 5 pct.
. uzanelor, practicii judectoreti, doctrinei i a actelor corporative.
Izvoarele dr afacerilor se clasifica in 2 mari categorii si anume:
In sens material monumente, monede,opere istorice;
In sens formal
1. obiceiuri: nationale si internationale,
2. acte normative: constitutia, hotaririle guvernului, actele BNM, acte
normative departamentale, guvernamentale, ale ministerelor, ale
organelor adm pub locale si centrale, conventii internationale, pacte
internationale, legile oranice si ordinare;
2
3. practica judiciara;
Uzantele au un rol deosebit, deoarece aceste se aplica in absenta unor reglementari

legale si acestea sunt folosite pentru a determina drepturile si obligatiile partilor.
Cu toate c legislaia Republicii Moldova nu recunoate uzanele ca izvor de drept, ele
totusi sunt admise. De exemplu, Legea vnzrii de mrfuri, spune ca: contractul se
interpreteaz prin identificarea inteniilor fiecrei pri i scopul urmrit in contract,
inndu-se cont de corespondena i de comportamentul prilor, de practica
comercial, de uzanele i obiceiurile din operaiunile de afaceri.
Practica judecatoreasca reprezinta ansamblul solutiilor care au fost pronuntate de
instantele de judecata, acestea au rol deoarece in baza acestor rezolvari date de
organele judiciare in cazuri concrete pot ajuta la rezolvarea problemelor bazate pe
acelasi temei juridic. Curtea Suprem de Justiie poate face periodic analiza practicii
judiciare pe anumite categorii de dosare i in urma acestor analize sunt adoptate
hotrri cu anumite recomandri.
Rolul doctrinei este de a inlesni comunicarea dreptului i de a da ajutor la incetarea
efectelor negative ale comunicrii defectuoase. Concepiile doctrinare pot influena
jurisprudena i chiar pe legiuitor.
Actele corporative?
1.3 Unii autori afirm c raporturile juridice dintre autoritile publice i persoanele 7 pct.
. private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Alii
afirm c raporturile juridice dintre stat i persoanele fizice i juridice ce apar in
legtur cu desfurarea activitii de intreprinztor sunt reglementate de dreptul
afacerilor. Demonstrai prin argumente opinia cror autori v pare mai convingtoare.
Imi pare mai convingatoare opinia ca ,,raporturile juridice dintre stat i persoanele
fizice i juridice ce apar in legtur cu desfurarea activitii de intreprinztor sunt
reglementate de dreptul afacerilor deoarece aceste raporturi juridice includ activitati
cum ar fi de exemplu inregistrarea sau lichidarea subiectelor de drept al afacerilor.
Insasi denumirea de drept al afacerilor ne sugereaza ideea ca acest drept este un
ansamblu de norme juridice care reglementeaza afacerile, iar obiectul dreptului
afacerilor la rindul sau includ raporturile juridice de dobindire, mentinere si incetare a
calitatii de intreprinzator si relatiile care apar in urma operatiunilor economie care
aduc profit.
conform Codului Civil al RM, Subiecte ale raporturilor juridice civile sint persoanele
fizice i juridice, cele care practic, precum i cele care nu practic activitate de
intreprinztor. Deci dreptul afacerilor reglementeaza relatiile dintre stat si persoane
fizice sau juridice privind inregistrarea lor ca intreprinzatori sau darile de seama pe
care acestea trebuie sa le efectueze in fata statului.
Subiectul 2. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor

e
1.1 Relatai despre elementele activitatii de intreprinztor din definiia acesteia. 3 pct.
.
Prin activitatea de intreprinzator se subintelege activitatea de fabricare a productiei, de
executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de
asociatiile acestora in mod independent, din propria initiativa, in numele si cu riscul
propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri
permanente.
n calitate de intreprinztor, poate activa o persoan fizic sau juridic, care efectueaz
orice gen de activitate economic neinterzis de lege, precum ar fi: producerea
3
bunurilor materiale, intermedierea comercial, activitatea de comer (vnzarea-
cumprarea), operaiile cu valorile mobiliare etc.
O persoana fizica poate desfasaura activitati doar daca :
Are inregistrata o gosp taraneasca, detine patenta de intreprinzator,sau are inregistrata
o intreprindere individuala.
Codul civil clasific persoanele juridice in persoane juridice cu scop lucrativ i
persoane juridice cu scop nelucrativ (art. 55), dreptul de a desfura activitatea de
intreprinztor avnd-o cele cu scop lucrativ (societile comerciale, societile
cooperatiste, intreprinderile de stat i municipale).
statul permite practicarea active de intrepr. numai dup inregistrarea oficial.
Elemente:
Activitatea n nume propriu este desfurat de intreprinztor sub denumirea de firm
proprie, dac este persoan juridic cu scop lucrativ, iar de intreprinztorul individual
sub numele su, care trebuie s fie inclus in denumirea de firm. Denumirea de firm
i numele individualizeaz intreprinztorul in activitatea sa.
Activitatea din proprie iniiativ este activitatea care se exercit prin propriul spirit de
intreprinztor i propria ingeniozitate. Iniiativa trebuie s fie raional, intemeiat,
real i legal. Nimeni nu poate fi obligat s practice activitatea de intreprinztor.
Activitatea pe riscul propriu i sub rspunderea patrimonial proprie. Riscul
activitii de intreprinztor, spre deosebire de alte noiuni juridice ale riscului, poate fi
definit ca activitatea acestuia pe pia, in condiiile incerte referitoare la posibilul
ctig sau pierdere, cnd cel care ia decizia, nefiind in stare s prevad faptul dac va
obine profit sau va suferi pierderi, trebuie, totui, s opteze pentru una din deciziile
optime.
Rspunderea material a intreprinztorului este divers, in funcie de forma
organizatorico-juridic, i intervine atunci cnd activitatea sa este ineficient sau cnd
nu i-a onorat obligaiile.
Activitatte permanent. Activitatea de intreprinztor presupune obinerea sistematic
a unei surse de venit, ca rezultat al unei activiti continue, i nu ocazionale.
Activitatea independent presupune libertatea intreprinztorului in alegerea obiectului
viitoarei activiti i a metodelor de lucru, inadmisibilitatea imixtiunii in afacerile
private. ntreprinztorul activeaz din propria voin i in interesul su propriu.
Activitatea independent a intreprinztorului are, totui, anumite limite, astfel c nu
putem vorbi de libertate total. Independena lui poate fi limitat de actele normative,
dar numai in msura necesar asigurrii securitii statului, ordinii publice, sntii,
drepturilor i libertilor legale ale altor persoane etc.
Activitate aductoare de beneficii. ntreprinztorul poate obine din activitatea sa
beneficiu nelimitat, cu condiia respectrii condiiilor de desfurare a activitii i
onorrii obligaiilor fiscale. Beneficiul (profitul), adic avantajul propriu al
iniiatorului activitii, reprezint diferena dintre valoarea capitalului investit i
valoarea realizat din activitate. Realizarea profitului depinde de eficiena activitii.
Activitate profesional. Profesionalismul inseamn atitudine in cunotin de cauz
fa de obiectul activitii, miestria practicrii ei, calificarea i informaia necesar
pentru luarea i realizarea deciziilor. Manifestrile exterioare ale profesionalismului
pot fi considerate: locul special al activitii, automobilul cu echipament sau utilaj
special, emblemele sau panourile prin care se face publicitate activitii, exemplarele
de mrfuri care se propun clienilor, publicitatea activitii in sensul propunerii de
servicii unui cerc idefinit de clieni, regimul indelungat i stabil de lucru in timpul zilei
sau al sptminii. Pentru demonstrarea profesionalismului, in unele cazuri leguitorul
recunoate studiile obinute, in altele impune susinerea unor examene. De asemenea,
in unele cazuri desfurarea activitii trebuie s decurg dup anumite reguli, metode,
in altele rezultatele activitii trebuie s corespund anumitor standarde, in altele ei
4
sunt supui controlului de anumite autoriti etc.
Activitate legal. Activitatea de intreprinztor trebuie s fie desfurat in mod
transparent i cu respectarea dispoziiilor legale. n caz contrar, persoana care va
desfura o activitate ascuns el va fi obligat s achite prejudiciul cauzat persoanelor
cu care a contractat precum i poate fi sancionat. Activitatea de intreprinztor
desfurat fr inregistrarea de stat, fr licen sau genurilor de activitate interzise se
sancioneaz contravenional i penal.
1.2 Clasificai genurile activitii de intreprinztor dup criteriile cunoscute. 5 pct.

. Genurile activitatii de intreprinzator pot fi deduse din Legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinnderi din 1992, care prevede ca sunt : fabricarea produciei,
executarea lucrrilor i prestarea serviciilor. n definiie nu a fost indicat cea mai
rspndit activitate comercializarea mrfurilor i a produselor. Mai sunt i alte
genuri de activitate reglementate de legislaie: activitile bancare, de investiii,
operaiunile cu valorile mobiliare, de asigurare etc.
Producerea mrfurilor este acel tip de activitate economic cu caracter general, care
are ca obiect transformarea materiilor prime i a materialelor in produse noi cu o
valoare mai mare.
Executarea lucrrilor este activitatea economic prin care intreprinztorul se oblig s
indeplineasc, intr-un termen stabilit, o anumit lucrare, fie din propriul material, fie
din materialul beneficiarului. Acestea sunt lucrri de construcii, montaj.
Prestarea serviciilor este acel gen de activitate economic destinat satisfacerii
necesitilor persoanelor fizice i juridice prin acordarea diferitelor servicii:
consultative, de transport, de asigurare, de deservire social etc.
Comercializarea mrfurilor i produselor. Tot spectrul de produse i servicii sunt
destinate, in general, consumatorilor. Comercializarea mrfurilor poate fi fcut direct
i nemijlocit de ctre productor prin magazine sau depozite angro proprii ori prin
intermediari (firme de distribuie).
Toate mrfurile i serviciile sint destinate consumatorilor.comerciani, care cumpr de
la productor mrfuri pentru a le revinde fie consumatorilor nemijlocit, fie altor
comerciani. Actul de comercializare presupune transferul dreptului de proprietate
asupra unui bun de la vnztor la cumprtor.
1.3 7 pct.
. Argumentai dac urmtoarele activiti pot fi calificate ca fiind de intreprinztor:
a)actvitatea avocatului; nu
b)activitatea persoanei care comercializeaz cri la tarab; Da
c)activitatea angajatului; nu
d)activitatea instituiei de invmnt; nu
e)activitatea acionarului; da
f)activitatea pstorului; da
g)activitatea agentului brokerului la bursa de valori, nu
h)activitatea notarului;nu
i)activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; da
k) activitatea profesorului care acord lecii particulare;
l) activitatea agricultorului persoan fizic care crete mere i struguri;
activitatea administratorului insolvabilitii;
activitatea persoanei fizice care presteaz servicii de arat stenilor;
Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor

e
2.1 Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile: 3 pct.
5
. activitate economic; antreprenoriat; afaceri;
Activitatea de intreprinztor este activitatea de fabricare a produciei, de executare a
lucrrilor i de prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i de asociaiile acestora in
mod independent, din propria iniiativ, in numele i cu risc propriu, sub rspunderea
lor patrimonial,in scopul asigurrii unei surse de venituri permanente.
Aceata definitie include in sine trei genuri de activitate si anume: fabricarea produciei,
executarea lucrrilor ii prestarea serviciilor, ins cea mai rspindit activitate nu a fost
inclus aceasta fiind comercializarea mrfurilor i produselor.
Din aceast definiie reese c actiivitate de intreprinztor presupune o activitate
economic, ins ultima fiind mult mai larga deoarece pe ling toate genurile de
activitate evideniate mai include in sine i activitatea de consum al bunurilor. Iar
activitatea de intreprinztor include doar activitatea de dobindire a bunurilor.
n legislatia RM noiunea de afacere i cea de activitate de intreprinztor sint tratate ca
fiind semilare, adic sinonime. La fel este tratat i noiunea de antreprenoriat unde in
legea cu privire la antreprenoriat i intreprinderi intilnim o defini ie similar cu cea a
activitii de intreprinztor.
2.2 Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural, evideniind 5 pct.
. caracteristicile lor;
Activitile monopol de stat sunt desfurate exclusiv de organe ale statului sau de
persoane juridice constituite de stat. Monopolul de stat se poate de defini ca o situa ie
in care un numr limitat de ageni economici sunt investii de ctre autorit ile
administraiei publice cu dreptul exclusiv de desfurare a unei anumite activiti
aductoare de profit.
Prin monopol natural inelegem acea situaie i care prestaia anumitor tipuri de servicii
sub controlul direct al unuia sau mai muli ageni economici, alii decit statul.
Activitile monopolurilor este reglementat de hotarirea de Guvern cu privire la
monopoluri. n acea hotrire gsim o list in care sint scrise care sint activit ile
monopolului de stat i natural. Astfel ca monopol de stat este de exemplu
confecionarea medaliilor i ordinilor de ctre Ministerul Finanelor. Fabricarea
produselor de tutun de catre Ministerul Agriculturii; Ministerul transporturilor si
comunicatiilor: prestarea unor servicii potale; Ministerul Aprrii: repararea
armamentului; BNM- emisia si baterea monedei, si altele.
Activitile monopolurilor naturale sint de exemplu : legate de exploatarea cilor, a
grilor feroviare, a autostrzilor, reele de telecomunicaii i altele.
2.3 Societatea comercial Tabl SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7 pct.
. confecionarea plcuelor cu numere de inmatriculare a automobilelor, tractoarelor,
remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de
confecionare a plcuelor cu numerele tuturor solicitanilor. Prin Hotrrea
Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit c in scopul asigurrii evidenei
oportune i complete a mijloacelor de transport cu un grad sporit de pericol i a
conductorilor de vehicule, precum i intru excluderea cazurilor de confecionare
neautorizat a actelor conductorilor de vehicule, certificatelor i numerelor de
inmatriculare, se imputernicete Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor
cu funcia de coordonare i monitorizare procesele de elaborare, achiziionare,
confecionare, restabilire, preschimbare i eliberare de ctre subdiviziunile sale
monitorizate a blanchetelor permiselor de conducere, certificatelor i plcilor cu numr
de inmatriculare pentru toate mijloacele de transport, a certificatelor de absolvire a
cursurilor de formare iniial i recalificare a conductorilor de vehicule.
n prezent, S "Centrul Resurselor Informaionale de Stat "Registru" a stabilit c
vehiculele trebuie s fie inmatriculate i s poarte plcile cu numrul de inmatriculare
corespunztor standardului SM-122:2002 "Plci de inmatriculare pentru autovehicule
i remorci i aceste plcue se elibereaz doar de acest Centru.
6
http://www.standard.md/public/files/anunt/Anunt1/SM%20122%20final.pdf
Este oare confecionarea numerelor de nmatriculare o activitate monopol de
stat?Este oare n drept SRL Tabl n drept s fabrice plcue de nmatriculare?
Dac da ce trebuie s ntreprind SRL Tabl pentru a desfura aceast activitate?
RASP:confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol
de stat nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu
privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind
reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru
confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.
Subiectul 4. Licenierea activitii de ntreprinztor.
e
1.1 Relatai despre noiunea de licen referindu-v la ea ca la permisiune de a 3 pct.
. desfura activitatea de ntreprinztor ntr-un anumit domeniu i ca drept al
titularului de licen.
Definiia licenei o putem gsi in legea cu privire la reglementarea licenei.
Licena este un act oficial, emis de organul de liceniere, ce confirm dreptul titularului
licenei de practicare a genului de activitate indicat in aceasta pe parcursul unui termen
stabilit i in condiiile respectrii obligatorii a condiiilor licenei.
Astfel, observm c din definiie reese c cuvintul licen poate fi tratat in doua
accepiuni: pe de o parte reflect manifestarea de voin a statului de a autoriza
subiectul s desfoare genul respective de activitate, iar pe de alt parte confirm
dreptul titularului de a desfura acest cen de activitate.
1.2 Analizai procedura de eliberare a licenei pentru activitatea in domeniul jocurilor de 5 pct.
. noroc pentru persoana juridice care are mai multe puncte de activitate;
Licena pentru activitate in domeniul jocurilor de noroc, este documentul care acord
persoanei juridice titulare a certificatului de inregistrare de stat autorizaie pentru
activitatea de organizare a jocurilor de ans, pariurilor sau a jocurilor de abilitate pe
adresa indicat in licen, cu respectarea regulilor de joc i a prevederilor legislaiei.
Licena se elibereaz contra plat, care se vars integral la bugetul de stat. Mrimea
plii pentru eliberarea licenei se stabilete de lege. Decizia privind eliberarea licenei
sau privind respingerea cererii de eliberare a licenei o adopt Camera de Liceniere.
Licena se elibereaz, pe un termen de pin la un an, persoanei juridice care practic
orice gen de activitate in domeniul jocurilor de noroc, respectindu-se urmtoarele
condiii:
a) forma juridic de organizare este societate pe aciuni sau societate cu rspundere
limitat;
b) mrimea capitalului social vrsat la momentul depunerii declaraiei pentru
eliberarea licenei;
c) genul de activitate de baz este organizarea jocurilor de noroc;
d) alte activiti;
1.3 Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea 7 pct.
. particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive
precum i pentru faptul c in componena societii este un asociat persoan fizic din
Italia. Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele intrebri: a) poate
s fie retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a inclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s
obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este in drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la intrebri.
7
Conform legii privind reglementarea licentierii a activitatii de intreprinzator,
desfasurarea unei alte activitati decit cele pentru care a fost acordata licenta, nu
este temei de retragere a licentei.
Pentru folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica este
necesara licentierea de catre MAI, astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi
retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua
activitate realizata cu depozitarea substantelor explosive.
Persoanele care practica activitatea particulara de detectiv si de paza pot inceta
activitatea din proprie initiativa, precum si in temeiul deciziei organului care a
eliberat licenta daca ele au incalcat legislatia, cu restituirea, in termen de 10 zile,
organelor emitente a tuturor actelor eliberate.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:

Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din
98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza:
folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica;
(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din
speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explozive)
Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen.

e
1.1 Relatai despre organul/ele de stat competente de a elibera licene in general i licene 3 pct.
. de desfurare a activitii de intreprinztor in special.
Autoritile de liceniere sint:
a) Camera de Liceniere- stabilete condiiile de liceniere a genurilor de activitate
concrete, intocmete lista documentelor suplimentare prezentate de solicitani pentru
un anumit gen de activitate;
organizeaz controlul asupra respectrii de ctre titularii de licene a condiiilor
de liceniere;
ine dosarele de liceniere i registrul unic al licenelor;
b) Banca Naional a Moldovei- activitatea bncilor i unitilor de schimb valutar

(altele decit bncile);
c) Comisia Naional a Pieei Financiare- activitatea asigurtorilor (reasigurtorilor),
brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare;
activitatea asociaiilor de economii i imprumut;
activitatea profesionist pe piaa valorilor mobiliare;
activitatea birourilor istoriilor de credit;
d) Agenia Naional pentru Reglementare in Energetic- importul i

comercializarea cu ridicata i/sau cu amnuntul a benzinei, motorinei i/sau a gazului
lichefiat la staiile de alimentare;
producerea energiei electrice; transportul energiei electrice i/sau activitatea de
dispecerat central; distribuia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife
reglementate sau nereglementate;
producerea i/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil;
transportul gazelor naturale; distribuia i/sau furnizarea gazelor naturale la tarife
reglementate sau nereglementate;
8
e) Agenia Naional pentru Reglementare in Comunicaii Electronice i Tehnologia
Informaiei- utilizarea frecvenelor sau canalelor radio i/sau a resurselor de
numerotare in scopul furnizrii reelelor i/sau serviciilor de comunicaii electronice;
serviciile de creare, implementare i de asigurare a funcionrii sistemelor
informaionale automatizate de importan statal, inclusiv a produselor program;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului- activitatea de emisie pentru difuzarea

serviciilor de programe pe cale radioelectric terestr i/sau prin orice alte mijloace de
telecomunicaii decit cele radioelectrice terestre.
Genurile de activitate neindicate mai sus se desfoar fr licene sau fr alte acte
administrative cu efect similar, cu excepia autorizaiilor, stabilite expres prin lege,
pentru confirmarea unor cerine tehnice, norme separate sub un anumit aspect.
Licena pentru comercializarea resturilor i deeurilor de metale feroase i
neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv in stare prelucrat, ctre agenii
economici aflai pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaii fiscale cu sistemul
ei bugetar, precum i pentru exportul acestora se elibereaz pe baz de concurs,
conform regulamentului aprobat de Guvern.
1.2 Analizai procedura legal de eliberare a licenei pentru activitatea de intreprinztor, 5 pct.
. procedura de prelungire a valabilitii licenelor referindu-v la actele necesare de a fi
prezentate, termenul de valabilitate, taxa pentru licen, lund in considerare c ele
(licenele) sunt eliberate de Camera de Liceniere.
Eliberarea:
Pentru obinerea licenei se va depune o cerere la Camera de Liceniere, care trebuie
s conin urmtoarele date: denumirea complet a intreprinderii (numele, prenumele,
adresa i codul fiscal al persoanei fizice), adresa juridic, codul fiscal, genul de
activitate supus licenierii, sediul filialelor (dac exist), lista actelor anexate la cerere,
care confirm abilitatea de a desfura un anumit gen de activitate.
La cererea de obinere a licenei se anexeaz urmtoarele acte:
1. Copia certificatului de inregistrare a intreprinderii (a buletinului de identitate al
persoanei fizice) autentificat la notar;
2. Adeverina in original (sau copia autentificat notarial), eliberat de organul
teritorial fiscal, ce confirm lipsa datoriilor fa de bugetul consolidat i bugetul de stat
al asigurrii sociale;
3. Alte acte in original (sau copia autentificat notarial), in funcie de condiiile de
liceniere a unui sau altui gen de activitate.
Camera de Liceniere nu este in drept s cear prezentarea altor acte dect cele
prevzute de lege i cele ce depind de condiiile de liceniere.
Camera poate refuza acceptarea cererii, dac:
cererea este depus sau semnat de o persoan care nu are atribuiile respective;
actele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor legislaiei.
n cazul neacceptrii cererii de eliberare a licenei, persoana ce a depus cererea
(solicitantul) este informat in scris, indicndu-se motivele refuzului. O nou cerere
poate fi depus doar dup inlturarea cauzelor care au servit temei pentru refuz.
Decizia de eliberare a licenei sau de refuz a eliberrii ei se ia de Camera de liceniere
in termen de cel mult 15 zile lucrtoare de la data depunerii cererii de eliberare a
licenei. Licenele eliberate de Camera de Liceniere sunt valabile pe intreg teritoriul
R.M.
Pentru prelungirea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana
imputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal,
prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic o declaraie de modelul stabilit
9
de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia La declaraia pentru
prelungirea licenei se anexeaz a) Copia de pe cerificatul sau decizia de inregistrare a
intreprinderii b)copiile certificatelor de evaluare a evaluatorilor angajai, eliberate de
Agenia Relaii Funciare i Cadastru
Taxa pentru eliberarea licenei este de 3 250 lei.
Pentru solicitanii de licen inregistrai cu cel mult un an inainte de data depunerii

declaraiei pentru eliberarea licenei, taxa pentru eliberarea licenei constituie 50 la
sut din taxa stabilit.
Taxa pentru reperfectarea licenei i/sau eliberarea copiei de pe aceasta se stabilete in

proporie de 10 la sut din taxa pentru eliberarea acesteia, dar nu mai mult de 585 de
lei, iar a duplicatului licenei de 585 de lei.
Termenul de valabilitate: 8 luni, 1 an, 3 ani, 5 ani

1.3 Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al 7 pct.
. creia a fost stabilit construciile de cldiri cu multe etaje, s-a adresat la un avocat cu
urmtoarele intrebri:
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenelor n general i a
activitii de evaluare a imobilelor n special.
1. Desfurarea activitii liceniate in conformitate cu cadrul legislativ i
normativ
2. Neadmiterea discriminrii pe criterii de ras, naionalitate, origine etnic,

limb, religie, sex, opinie, apartenen politic, avere sau de origine social
3. Dispunerea de spaiu i de dotrile tehnice i tehnologice necesare pentru buna

desfurare a activitii
4. Neacordarea serviciilor de mediere a muncii persoanelor din rindurile

marinarilor i minorilor
5. Acordarea, in mod gratuit, a serviciilor de mediere a muncii
6. Dispunerea de banc de date veridice referitor la ofertele i solicitrile locurilor

de munc din ar, la condiiile de ocupare a acestor locuri, la calificrile i
aptitudinile solicitanilor aflai la eviden la agenia privat
7. Respectarea normelor igienico-sanitare, antiincendiare i de protecie a muncii

in incperea unde se desfoar activitatea liceniat
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?

1. Declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al
organizaiei
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de
licen intenioneaz s obin licen
10
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii
pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru
care se solicit licen si pentru veridicitatea documentelor prezentate
2. Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei
3. Copiile certificatelor de atestare tehnico-profesional a specialistilor pentru activiti
de dirijare si verificare a lucrrilor de construcii, eliberate de Ministerul Dezvoltrii
Regionale si Construciilor
4. Copia permisului de exercitare eliberat persoanei care activeaz in domeniul
securitii industriale de Ministerul Economiei (pentru construcia instalaiilor si
reelelor de alimentare cu gaze)
5. Lista lucrrilor solicitate spre realizare conform Nomenclatorului lucrrilor de
construcii de cldiri si/sau construcii ingineresti, instalaii si reele tehnico-edilitare,
reconstruciile, consolidrile, restaurrile, care se practic in baz de licen
6. Lista tehnicii specializate si mijloacelor de msurare de care dispune solicitantul de
licen cu drept de proprietate si/sau cu drept de locaiune
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenelor n general i a

activitii de evaluare a imobilelor n special.
Camera de Liceniere- ofera licente pu constructii de cladiri
Banca Naional a Moldovei;
Comisia Naional a Pieei Financiare;
Agenia Naional pentru Reglementare in Energetic;
Agenia Naional pentru Reglementare in Comunicaii Electronice i Tehnologia
Informaiei;
Consiliul Coordoordonator al audiovizualului
Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de ntreprinztor

e
2.1 Descriei cum influeneaz obinerea licenei sau suspendarea ei asupra 3 pct.
. capacitii de exerciiu a titularului de licen.
Licenierea presupune o intervenie a statului in activitatea economic, care intervine
cu anumite limite a drepturilor practicrii activitii de intreprinztor, astfel intrun-fel
se pare c ar restringe capacitatea civil a titularului de licen . Deoarece fiind o
activitate a statului, acesta nu numai c autorizeaz in vederea desfurrii activit
de intreprinztor dar i exrcit fa de titularul licenei o funcie de control, in a a mod
asigurind respectarea legalitii, protecieidrepturilor i intereselor, precum i aprarea
statului i alte drepturi ocrotite de lege.
Statul are grij ca titularul licenei s respecte toate obligaiile pe care i le-a asumat
prin liceniere i in cazul in care acesta a uitat de obligaiile sale interine prin
suspendarea activitii sale.Temei de suspendare poate servi insi cererea de la
titularul patentei pentru suspendarea acesteia, neachitarea taxei in termenul stabilit sau
nerespectarea faptului c daca a pierdut sau daca sa deteriorat patenta trebuie sa
depuna cerere de eliberare a duplicatului acesteia. Astfel el nu va putea desfasura
activitatea data pina nu va remedia situatia, dar daca nu va inlatura aceste temeiuri
atunci i se va retrage licenta.
2.2 Comparai temeiurile i procedura de suspendare a licenei cu procedura i 5 pct.
. temeiurile de retragere a licenei pentru genurile de activiatea de ntreprinztor.
Suspendarea licenei, temeiuri:
a)cererea titularului de licen privind suspendarea acesteia; b) neachitarea anual, in
termenul stabilit, a taxei pentru licen; c) nerespectarea de ctre titularul de licen a
termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenei pierdute sau
11
deteriorate;
d) desfurarea de ctre filial i/sau alt subdiviziune separat a titularului de
licen a activitii liceniate fr copia autorizat de pe licen, in cazurile cind
obligativitatea obinerii copiilor autorizate de pe licen este stabilit prin lege.
Retragerea licenei, temeiuri:
a) cererea titularului de licen privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea inregistrrii de stat a titularului de licen;
c) depistarea unor date neautentice in documentele prezentate autoritii de
liceniere;
d) stabilirea faptului de transmitere a licenei sau a copiei de pe aceasta altei
persoane in scopul desfurrii genului de activitate liceniat;
e) neinlturarea, in termenul stabilit, a circumstanelor care au dus la suspendarea
temporar a licenei;
f) nerespectarea a doua oar a prescripiilor privind lichidarea inclcrilor ce in de
condiiile de liceniere;
g) neachitarea lunar i trimestrial, in termenul stabilit, a taxei pentru licen.
n ambele cazuri licenta poate fi retrasa sau suspendata si in baza unor alte temeiuri
decit cele prevazute expres in lege.
Decizia privind suspendarea temporar a licenei se aduce la cunotin titularului de
licen in termen de 3 zile lucrtoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendare a
licenei nu poate depi 2 luni.
Titularul de licen este obligat s intiineze in scris autoritatea de liceniere despre
inlturarea circumstanelor care au dus la suspendarea temporar a licenei. Titularul
de licen este obligat, in decurs de 10 zile lucrtoare de la data adoptrii deciziei de
retragere a licenei, s depun la autoritatea de liceniere licena retras.
Meniunea referitoare la data i numrul deciziei privind retragerea licenei se inscrie
in registrul licenelor nu mai tirziu de ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii
deciziei.
Termenul de valabilitate a licenei nu se prelungete pe perioada de sistare temporar a
acesteia.
n cazul retragerii licenei, taxa pentru licen nu se restituie.
2.3 Societatea cu rspundere limitat Sntate SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.
. creia era vnzarea - cumprarea produselor farmaceutice, a fost supus unui control
comun din partea Ministerului Sntii i Ageniei Medicamentului. n procesul
controlului a fost descoperite anumite inclcri de legislaie. De exemplu: a) unul din
vnztorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfura activitate
farmaceutic; b) s-a stabilit, c contrar dispoziiilor legale farmacia a vndut unele
produse farmaceutice fr prescripia medicului; c) s-a stabilit c unele medicamente
care era puse in vnzare aveau termenul de valabilitate expirat. ntre juritii
Minsterului Sntii i cel a Ageniei Medicamentului au aprut divirgene cu privire
la sanciunea care urmeaz a fi aplicat. Primul spunea c Ministerul trebuie s-I
retrag licena, iar cel de-al doilea spunea c doar Camera de liceniere este ind drept
s retrag licena, prin urmare trebuie informat aceast instituie. ntocmii o not
informativ in care explicai: a) pentru inclcrile menionate poate fi retras licena?
b) Cine decide retragerea licenei; c) care este procedura de retragere a licenei; d) care
sunt actele normative care reglementeaz modul de suspendare i retragere a licenelor
pentru activitatea farmaceutic?
a) pentru incalcarile mentionate poate fi retrasa licenta?
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat
cu aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice
12
si parafarmaceutice care nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice,
precum si modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice
sau parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in
licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde
o astfel de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
b) Cine decide retragerea licentei;
Va decide retragerea licentei Camera de Inregistrare cu interventia Ministerului
Sanatatii in ceea ce priveste rezultatele actului de control realizat asupra activitatii
respective.
c) care este procedura de retragere a licentei;
Procedura de retragere a licentei va fi cea generala, si anume:
Licenta poate fi retrasa doar prin hotarire judecatoreasca. Activitatea de intreprinzator
poate fi retrasa prin hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile lucratoare de la
adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu retragerea activitatii
intreprinzatorului:
1 autoritatile administratiei publice
2 alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta nu a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii
sale de intreprinzator, are loc retragerea licentei.
Efectele retragerii licentei:
a Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
b Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de
efectuare a oricarei actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta
retrasa
d) care sunt actele normative care reglementeaza modul de suspendare si
retragere a licentelor pentru activitatea farmaceutica?
1. legea cu privire la activitatea farmaceutica din 1993
2. legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator
din 2006
3. legea cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din
2001
Subiectul 7. Evidena contabil.

e
1.1 Determinai importana evidenei contabile pentru fondatorii persoanei juridice 3 pct.
. i pentru nsi persoana juridic.
Contabilitatea a aprut inc in perioada Evului Mediu, odat cu dezvoltarea economiei
monetare i apariia capitalismului. La etapa actuala unii consider contabilitatea ca
fiind cea mai veche tehnic de gestiune a afacerilor, pentru alii ins, contabilitatea
reprezint un mod legal de a vedea care este situaia in interiorul intreprinderii.Desigur
cnu doar datele contabile caracterizeaz oentitate economic,dar acestea constituie
elementul esenial de analiz i apreciere a situaiei unui agent economic. Cea mai
mare parte a deciziilor luate de ctre conducerea entitii se bazeaz pe datele furnizate
de contabilitate. Aadar, importana evidenei contabile pentru fondatorii persoanei
13
juridice asigur cunoaterea situaiei financiare a entitii, in orice moment vzind care
sint cheltuielile, care sint veniturile i astfel s poat intreprind msuri in vederea
continuitii indelungate a entitii. Astfel, de exemplu dac debitorul va vedea c
exst pericolul de a intra in incapacitate de plat, va depune o cerere introductiv la
instana de insolvabilitate.La fel i pentru insi persoana juridic este important
evidena contabil pentru ca aceasta s poat exit ape un termen indelungat.
1.2 Analizai ciclul contabil. 5 pct.

. n legea noua a contabilitii este un articol aparte ceea ce ine de ciclul contabil al
entitii, acesta cuprinznd: -intocmirea documentelor primare i centralizatoare;
-intocmirea registrelor contabile; - evaluarea elementelor contabile i recunoaterea
acestora; -redarea informaiilor in conturile contabile; -inventariierea elementelor
contabile; -intocmirea balanei de verificare, intocmirea Crii mari i a situaiilor
financiare.
n urmatorul articol al legii contabilitii este descris procedura intocmirii
documentelor. Documentele primare se intocmesc in timpul efecturii operaiunii, iar
dac aceasta este imposibil atunci acestea se vor intocmi nemijlocit dup
efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului. Documentele se
intocmesc de persoane responsabile in termene determinate in conformitate cu
regulile i cerinele stabilite, asigurnd valoarea juridic integral a
acestora. La intocmirea documentelor este important a asigura dou condiii:
1) reflectarea in document a coninutului real al operaiunii economice efectuate,
evenimentului sau procesului, adic asigurarea veridicitii, i
2) intocmirea documentului cu cheltuieli minime ale timpului de munc.
Elementele contabile se evalueazi se recunoate conform standardelor internaionale
de raportare financiar precum i in conformitate cu alte acte normative prevzute de
legea contabilitii.
Toate datele din documentele primare i centralizatoare se vor inregistra in registrele
contabile. Aceste registre contabile snt destinate gruprii,sistematizrii,inregistrrii i
gineralizrii informaiei din acele documente primare i centralizatoare. Obligator
trebuie s fie scris denumirea registrului, denumirea entitii in care se ine registrul;
termenul pentru care se va ine acesta; funcia, numele, prenumele i semnturi
persoanelor care intocmesc acest registru. Registrele contabile obligatorii sint: Cartea
mare si alte register centralizatoare care servesc la intocmirea situatiilor financiare.
Redarea informaiilor in conturile contabile este important i trebuie s fie correct
reflectat. Entitile ce in sistemul contabil in partid dubl sint obligate s prezinte
situaiile lor financiare.
Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de ctre
Ministerul finanelor. Inventarierea presupune procedura de a controla si de a scrie in
documente despre existena elementelor contabile pe care le are o entitate.
1.3 Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii 7 pct.

. evidenei contabile de ctre: a) titularul patentei de ntreprinztor; b)
ntreprinderea individual; c) societatea cu rspundere limitat. De asemenea el
solicit ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de inere a evidenei
contabile. ntocmii o not informativ cu rspunsul la aceste ntrebri.
Domnului Pruteanu
NOT INFORMATIV
Subsemnata Frunz Cristina, avocat la casa se avocatur Frunz, v aduc la cunotin
urmtoarele:
a) Titularul patentei de intreprinztor nu este obligat s in eviden contabil
deoarece acesta pltete o tax lunar pentru patent in care se includ mai
14
multe impozite i taxe.
b) Conform legii cu pr la antreprenoriat si intreprinderi, intreprinderea individual
se echivaleaz cu intreprinztoruul individual, iar in agricultur este un singur
tip de intreprindere individual numita- gospodria rneasc sau de fermier.
Iar conform legii contabilitii acetia ii in contabiliattea in baza sistemului
contabil in partid simpl, deci nu sint obligai s in eviden contabil.
c) SRL are obligaia de a ine eviden contabil in partid dubl, simplificat sau
complet, depinde de nr salariailor care nu trebuie s depeasc 9 persoane i
veniturile i valoarea contabila sa nu depaseasc 3 milioane de lei, daca
depasesc va fi partida dubla completa.
La fel v aduc la cunotin c avem trei categorii de sisteme contabile: partid
simpl, partid dubl simplificat i partid dubl complet. Diferena intre ele
constind in faptul c: Organizeaz i in contabilitatea in baza sistemului
contabil in partid simpl, fr prezentarea situaiilor financiare, gospodriile
rneti, intreprinztorii individuali, pin la inregistrarea acestora ca contribuabili
ai T.V.A., i persoanele fizice care presteaz servicii profesionale, conform
indicaiilor metodice aprobate de Ministerul Finanelor. Organizeaz i in
contabilitatea in baza sistemului contabil in partid dubl, cu prezentarea
situaiilor financiare simplificate, entitile care corespund urmtoarelor criterii
pentru perioada de gestiune precedent: a) numrul mediu scriptic al salariailor nu
depete 9 persoane;b) veniturile din vinzri nu depesc 3 milioane lei; i
c) valoarea contabil total a activelor nu depete 3 milioane lei.
Organizeaz i in contabilitatea in baza sistemului contabil in partid dubl, cu
prezentarea situaiilor financiare complete, alte entiti decit cele menionate
anterior, inclusiv: a) entitile in al cror capital social cota proprietarului persoan
juridic, , depete 35%; b) companiile fiduciare; c) entitile importatoare de
mrfuri supuse accizelor; d) organizaiile de microfinanare, asociaiile de
economii i imprumut i ali participani la piaa financiar nebancar;e) casele de
schimb valutar i lombardurile; f) entitile din domeniul jocurilor de noroc.
21.12.2016 Semntura
Subiectul 8. Noiunea de concuren.

e
1.1 Descriei condiiile de existen a concurenei i funciile concurenei. 3 pct.
. Concurena presupune o competiie liber intre doua sau mai multe intreprinderi care
au o poziie relevant pe pia care tind s satisfac nevoile identice sau asemntoare
ale consumatorilor avind ca scop asigurarea existenei comerului. Concuren a loial
asigur produse mai bune, mai calitative, tiind c consumatorii vor alege acel produs
care va la un pre rezonabil i de bun calitate.
Condiiile de existen a concurenei sint: 1. Liberalizarea comerului; 2. Existena
unui numr suficient de ageni economici privai; 3. Liberalizarea preurilor i
tarifelor; 4. Asigurarea unui cadru legal.Cu alte cuvinte, pentru ca sa existe concurenta
trebuie s existe posibilitatea de a ptrunde pe orice pia dorit,cumprtorul s poat
alege intre mai multe alternative; oferta s fie mai mare sau cel puin egal cu cererea
i ca aceasta s fie protejat, inclusiv prin lege.
Funciile concurenei: 1.concurena- regulator al cererii i ofertei; 2. Factor
determinant la stabilirea preului pentru mrfurile i servicii prestate; 3. Functia de
mecanism de repartizare a profitului . Prima functie presupune faptul ca se poate
ajunge la echilibrul dintre cerere si oferta doar daca va fi prezenta o concurenta loiala.
A doua functie presupune ca existenta concurentei impiedica stabilirea unor preuri
extrem de mari la produse astfel obinindu-se suprabeneficii. Iar a treia funcie
15
presupune faptul c concurena ii determin pe agenii economici s urmreasc
situaia de pe pia i atunci cind crete cererea se va majora preul la produse.
1.2 Clasificai actele care suprim concurena dup criteriile cunoscute. 5 pct.
. Nici un intrprinztor nu trebuie s foloseasc nici un mecanins care ar suprima
concurena. Acestea pot fi practicile monopoliste sau actele de concuren neloialo.
Practicile monopoliste presupune faptul c intreprinztorii dein dominan pe pia
din un anumit domeniu de activitate. Prin concuren neloial se inelege orice acte sau
fapte ale unui agent economic indreptate spre obinerea unor avantaje, prin c tigarea
unor cote ct mai mari de pia, care prejudiciaz direct i intenionat activitatea
concurenilor, folosind unele metode contrare prevederilor cu privire la concurena
loial.
Practicile monopoliste sint: abuzul de situaie dominant pe pia, acordurile
anticoncureniale i concentrrile economice. Iar in concurena neloial se incadreaz
urmtoarele:discreditarea concurenilor- punerea in pericol a reputaiei prin
rspndirea de ctre o intreprindere a unor afirmaii false despre activitatea unui
concurent sau despre produsele acestuia., deturnarea clientelei concurentului-
prezentarea informaiilor neautentice sau incomplete privind caracteristicile mrfurilor
aparinnd concurentului in afaceri., confuzia-consumatorul e dus in eroare despre
marca,emblem sau alteva, el considerind ca cumpara de la o companie, dar in realitate
de la alta, datorita asemanarii acesteia cu alta; Compararea mrfurilor ale unui agent
economic cu altul, in scopuri publicitare; instigarea rezilierii contractului cu
concurentul su; Obinerea i/sau folosirea ilegal a secretului comercial al
concurentului, si altele.
1.3 Mai muli intreprinztori din or. Hnceti s-au adresat in instana de judecat cu o 7 pct.
. cerere pentru a anula o clauz din contractul de arend semnat de Primria or. Hnceti
i SRL VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis in arend un lot de 20 de ari
pentru a organiza o pia comercial. Prin contract Primria s-a obligat ca dup darea
in exploatare a pieei, s retrag autorizaiile de comer tuturor micilor intreprinztori
care comercializeaz mrfuri in raza de 1 km de la pia. Dup ce piaa a inceput s
funcioneze, Primarul a retras autorizaiile de amplasare a unitilor de comer mai
multor intreprinztori care activau in raza de 1 km de la piaa nou format. n referina
Primriei a fost menionat c motivul retragerii autorizaiilor este necesitatea de a face
ordine in ora precum i cel de onorare a obligaiei contractuale fa de SRL VOCO.
ntocmii o not informativ in care expuneiv poziia in privina soluionrii
litigiului?
Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia primaria sa
obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la
piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza interzis de lege, care in esenta sa
prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi
interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.
Subiectul 9. Concurena neloial.

e
1.1 Relatai despre noiunea de concuren neloial evideniind actele calificare ca 3 pct.
. fiind acte de concuren neloial reglementate n legislaia R. Moldova.
Prin concuren neloial se inelege orice acte sau fapte ale unui agent economic
indreptate spre obinerea unor avantaje, prin ctigarea unor cote ct mai mari de pia,
care prejudiciaz direct i intenionat activitatea concurenilor, folosind unele metode
contrare prevederilor cu privire la concurena loial.
Actele de concuren neloial in RM sint: discreditarea concurenilor- punerea in
pericol a reputaiei prin rspndirea de ctre o intreprindere a unor afirmaii false
16
despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia., deturnarea clientelei
concurentului- prezentarea informaiilor neautentice sau incomplete privind
caracteristicile mrfurilor aparinnd concurentului in afaceri., confuzia-consumatorul
e dus in eroare despre marca,emblem sau alteva, el considerind ca cumpara de la o
companie, dar in realitate de la alta, datorita asemanarii acesteia cu alta; Compararea
mrfurilor ale unui agent economic cu altul, in scopuri publicitare; instigarea
rezilierii contractului cu concurentul su; Obinerea i/sau folosirea ilegal a
secretului comercial al concurentului, si altele.
1.2 Comparai acte de concuren neloial calificate ca fiind acte de discreditare a 5 pct.
. concurenilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu ntreprinderea
concurent.
Discreditarea concurenilor presupune defimarea sau punerea in pericol a reputaiei
sau credibilitii acestora, inclusiv prin rspndirea de ctre o intreprindere a unor
afirmaii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia. Putem
deduce c aceasta se poate manifesta prin lezarea onoarei, demnitii i reputaiei
profesionale (dac victima este o persoan fizic) ori numai a reputaiei profesionale
(dac victima este o person juridic). Obiectul denigrrii il poate constitui nu numai o
persoan (intreprindere), dar i produsele sau serviciile unui agent economic (acesta
fiind de fapt cazul cel mai frecvent in practica). Sub pretextul informrii sau al
comparaiei, un agent economic denigreaz produsele sau serviciile altui agent
economic, concurent sau nu, pentru a-i deturna clientela.
Confuzia. Concurena loial oblig un comerciant s ii identifice produsele. Dar, el
nu poate utiliza mijloace de identificare care s creeze confuzie printre clien ii
intreprinderilor concurente sau intre produsele acestora. Poate fi confundat
intreprinderea, produsul sau activitatea economic a unui concurent. i asta pentru c,
au fost utilizate ilegal, integral sau parial o marc, o emblem de deservire, o
denumire de firm, un desen sau un model industrial. Pentru a fi considerat un act de
concuren neloial, nu este necesar s se fi produs deja o confuzie, ci doar s existe un
risc in acest sens. Riscul de confuzie se raporteaz la consumatorul obi nuit. Acesta
consider eronat c achiziioneaz produse avnd marca comercial folosit legitim de
un alt agent economic.
1.3 O persoan juridic strin titular al mrcii de producie PUMA s-a adresat in 7 pct.
. instana de judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Artpiele i a indicat c
ultima vinde pantofi cu marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv.
SRL ARTPiele in referin a menionat c import inclmintea din China i nu
poart nici o vin pentru c inclmintea poart marca respectiv.
ntomii o not informativ in care s se regseasc explicaii la urmtoarele intrebri:
a) Ce drepturi are titularul mrcii ? b) Care drepturi i-au fost inclcate titularului de
marc; c) Care sunt actele normative care reglementeaz modul de utilizare a mrcii i
care stabilesc sanciunile pentru utilizarea ilegal a mrcii; d) Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
a)Titularul marcii inregistrate are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi,
precum si dreptul de interzicere a folosirii marcii de catre alte persoane pe teritoriul
Republicii Moldova.
b) Iau fost incalcate drepturile de: fabricarea, utilizarea, importul, oferirea spre
vinzare, vinzarea, sau stocarea in aceste scopuri a produselor desemnate cu aceasta
marca.
c)Legea cu privire la protecia mrcilor reglementeaz raporturile juridice ce apar in
procesul inregistrrii, proteciei juridice i utilizrii mrcilor.La fel acestea sint
reglementate si de Constituia Republicii Moldova, Codul civil al Republicii Moldova,
de tratatele international la care RM este parte si alte acte normative.
d) n cazul cind s-a constatat inclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona,
17
la cererea reclamantului, luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a inclcat
dreptul asupra unei mrci i, in cazurile corespunztoare, cu privire la materialele i
instrumentele care au servit la crearea i fabricarea acestor produse.
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Descriei condiiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice 3 pct.
. cu scop lucrativ.
Prin conditiile de valabilitate a actului de constituire intelegem ca sint acele cerinte
impuse de lege ptr ca un astfel de act sa produca efecte fata de pers care lau semnat sau
care au aderat la el ulterior.Acestea se clasifica in conditii de fond si form a caror
neindeplinire duce la nuluitatea actului.
Conditiile de fond sint: capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza. Conditiile de
forma- treb sa fie prezanta fie forma scrisa sub semnatura privata,fie in forma scrisa
autentificata notarial si in forma scrisa si aprobata prin acte administrative. Forma
autentica asigura o acuratete juridical deplina si un inalt grad de protective a
raporturilor juridice. La autentificare notarul stabileste identitatea semnatarilor si
capaciattea lor de exercitiu.
Actul de constituire pe linga conditiile de fond si forma mai este supus si unor conditii
specific(de continut) cum ar fi: aportul, intentia de colaborare, scopul de a obtine si
repartiza devidende.
Aportul fondatorilor. Prin aport se intelege contributia unei pers la o activitate. In
aspect juridic prin aport intelegem acea obligatie pe care sio asuma fiecare asociat de a
aducen in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala.
Intentia de a crea o societate reprezinta un element psihologic care arata in ce consta
colaborarea in comun.Colabiorarea intre asociati presupune egalitatea lor juridical si in
consecinta lipsa unui raport de subordonare intre acestia.
Scopul de a obtine si repartiza beneficii. Prin beneficiu se intelege profitul financiar
al activitatii comerciale.
1.2 Comparai actele de constituire a cooperativei de ntreprinztor cu actele de 5 pct.

. constituire a unei societii cu rspundere limitat n care calitatea de asociat o
are o persoan juridic strin i o persoan fizic din R. Moldova, artnd care
sunt persoanele care au dreptul s le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte
constitutive i actele normative care le reglementeaz.
Documentele de constituire ale cooperativei sint contractul de constituire i statutul.
Articolul 16. Contractul de constituire
(1) Contractul de constituire al cooperativei stabilete drepturile, obligaiile i
rspunderea fondatorilor acesteia.Acesta cuprinde: a) denumirea deplin i prescurtat
a cooperativei i informaii despre sediul acesteia; b) scopul i genurile principale de
activitate a cooperativei; c) termenul de activitate a cooperativei; d) lista fondatorilor
cooperativei; e) mrimea iniial a capitalului social al cooperativei, cu specificarea
mrimii i formei aporturilor efectuate de ctre fiecare fondator in contul cotei sale
iniiale; etc. Contractul de constituire este semnat de fondatorii cooperativei.
Articolul 17. Statutul cooperativei
Statutul cooperativei va cuprinde a) denumirea deplin i prescurtat a cooperativei
i informaii despre sediul acesteia; b) scopul i genurile principale de activitate a
cooperativei; c) termenul de activitate a cooperativei; precum si alte informatii
18
prevazute de lege. Statutul cooperativei poate prevedea renunarea la formarea cotelor
prefereniale. Orice modificri i completri in statutul cooperativei sint valabile din
ziua inregistrrii lor de stat in modul stabilit de legislaie. La introducerea in capitalul
social al cooperativei a bunurilor imobile transmise in contul cotelor valorice din
bunurile intreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului
cooperativei.
Actul de constituire al SRL este contractul de constituire i/sau statutul. Persoana
juridic constituit de ctre un singur fondator activeaz in baza statutului aprobat de
acesta. Actul de constituire se semneaz de toi fondatorii i se autentific notarial.
Semnarea actului de constituire de ctre reprezentanii fondatorilor se admite numai in
baza procurii autentificate notarial. (3) Actul de constituire se intocmete in limba de
stat. Articolul 13. Coninutul actului de constituire
(1) Actul de constituire al societii va cuprinde:
a) numele i prenumele, data i locul naterii, domiciliul, cetenia i alte date din
actul de identitate al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea
(ara de inregistrare), numrul de identificare de stat ale fondatorului persoan juridic;
b) denumirea societii; c) obiectul de activitate; d) cuantumul capitalului social; e)
valoarea nominal a participaiunilor asociailor; etc.
1.3 n instana de judecat a fost depus o cerere privind nulitatea societii pe aciuni 7 pct.
. invocndu-se motivul c actul de constituire al acestei societi nu corespunde
prevederilor legii. ntocmii o not informativ in care explicai urmtoarele; a) care
sunt actele constitutive ale S.A. ? b) Lipsa cror clauze din actul de constituire servesc
drept temei de nulitate a societii pe aciuni? c) care este procedura de declarare nul
a societii pe aciuni?
Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor

e
1.1 Identificai persoanele care au calitatea de ntreprinztor fcndu-le o scurt 3 pct.
. caractistic.
Calitatea de intreprinztor o pot avea persoanele fizice sau juridice care efectueaz orice
gen de activitate economic neinterzis de lege. Persoana fizic poate desfura
activitatea de intreprinztor dac: a obinut patent de intreprinztor, a intregistrat o
intreprindere individual sau daca a inregistrat o gospodrie rneasc. Iar persoana
juridic poate desfura activitatea de intreprinztor dac este cu scop lucrativ.
Dreptul de a desfura activitatea de intreprinztor apare la data inregistrrii ca
intreprinzitor individual sau persoan juridic, pentru activitile supuse licenierii de
la data eliberrii acesteia, pentru persoanele fizice-odat ce apare capacitatea de
exerciiu deplin.
1.2 Comparai noiunea de intreprinztor cu cea de: a) societate comercial; b) 5 pct.
. intreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoan juridic;
1.3 Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi 7 pct.
. utilizat la desfurarea activitii de intreprinztor in domeniul: a) schimbului valutar;
b) activitii de asigurare; c) comerul cu produse alcoolice i tutun; d) reparaia
tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerul cu produse petroliere; g) aratul
terenurilor agricole; h) construcia de case de locuit in localitile rurale;
a)licen
b) licen
c) licen
d) patenta
e) licen
f) licen
19
g) patent
h) patenta de intreprinzator
Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor.

e
1.1 Identificai drepturile i obligaiile ntreprinztorului individual titular al 3 pct.
. patentei de ntreprinztor fcnd o caracteristic a acestora.
Titularul patentei este obligat:
a) s respecte ordinea stabilit de desfurare a activitii indicate in patent,
normele sanitare, normele de protecie contra incendiilor, s indeplineasc alte cerine
ce se refer la genul de activitate respectiv, iar pentru desfurarea activitii indicate
la compartimentul 1din anex, s aib documentele primare de provenien a mrfii,
dup caz, factura de expediie, chitana de percepere a taxei vamale sau actul de
achiziie a mrfurilor;
b) s desfoare activitatea numai in locurile permise in aceste scopuri de
autoritatea regulamentul de desfurare a activitilor de comer in localitatea
respectiv, aprobat de consiliul local;
c) s respecte drepturile i interesele consumatorilor;
d) s afieze patenta sau copia ei, autentificat de notar, intr-un loc vizibil la locurile
unde ii desfoar activitatea de intreprinztor, iar in caz de necesitate s o prezinte la
cererea organului de control sau a consumatorilor.
Titularul patentei nu este n drept:
a) s angajeze lucrtori pentru desfurarea activitii de intreprinztor specificate in
patent;
b) s incheie tranzacii cu intreprinderea individual al crei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandit, al
crei asociat cu rspundere deplin este el sau careva dintre membrii familiei sale.
1.2 Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de ntreprinztor la 5 pct.

. desfurarea activitii de: a) comerul cu amnuntul la tarabe, tejghele, tonete i
din autovehicule n piee i n alte locuri autorizate; b) predarea limbilor strine;
c) arat i alte lucrri de cultivare a pmntului cu mijloace tehnice; d) reparaie a
locuinelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare i zootehnice;g)
ntreinerea cazinourilor i jocurilor cu noroc; h) activitatea de amanet;
Patenta se elibereaz la cererea solicitantului. Cererea se depune la inspectoratul fiscal
teritorial in a crui raz solicitantul ii are domiciliul sau unde dorete s ii desfoare
activitatea. Aceasta poate fi eliberat de primria in a crei raz de administrare
solicitantul intenioneaz s-i desfoare activitatea in baza patentei, in cazul dac in
localitatea respectiv nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. Patenta eliberat
de primrie este valabil numai pe teritoriul administrat de aceasta. La cererea de
eliberare a patentei se anexeaz documentele confirmative de achitare a contribuiei de
asigurare social de stat sau actele care confirm scutirea de plata contribuiei, precum
i documentele ce confirm statutul de persoan asigurat in sistemul asigurrii
obligatorii de asisten medical. La fel se prezint bonul de plat a taxei pentru
patent.n afar de aceste trebuie urmatoarele acte:
a)notificarea autoritii administraiei publice locale
b)copia de pe diplom sau de pe alt act privind studiile ce confirm nivelul de
calificare necesar
c) actele ce confirm dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de
arend,actul de proprietate),
d) actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei
20
locuintelor
e) documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra
spatiului in care isi va desfasura activitatea
f)copia de pe diplom sau de pe alt act privind studiile ce confirm nivelul de
calificare necesar
g) aceasta activitate necesita obtinerea licentei eliberata de camera de licentiere
h)aceasta activitate necesita obtinerea licentei eliberata de camera de licentiere
1.3 Inspectoratul fiscal a emis o prescripie prin care a prevenit cet. Tigreanu c incepnd 7 pct.
. cu data de 20 decembrie i se suspend patenta deoarece el a comercializat
imbrcminte, inclminte i cri dei titularul de patent nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dup asisten juridic i a intrebat in ce cazuri
inceteaz patenta i in ce cazuri se suspend, care este organul competent de a
suspenda patenta? De asemenea il intereseaz dac intr-adevr comercializarea
imbrcmintei, inclmintei i crilor este interzis. ntocmii o not informativ i
dai rspuns la intrebrile puse?
Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei
Valabilitatea patentei inceteaz:
a) in cazul nerespectrii obligaiilor sale prevazute de lege
b) in cazul in care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii
respective; c) n baza cererii titularului patentei in legtur cu pierderea capacitii de
munc, confirmat de concluzia respectiv a comisiei medicale; d) in cazul decesului
titularului patentei; e) in cazul aplicrii fa de titularul patentei a unei sanciuni
administrative; f) in cazul in care se constat transmiterea patentei ctre o alt
persoan; g) in cazul in care durata patentei nu este prelungit in decurs de 12 luni
consecutive de la data suspendrii ei pentru neachitarea in termen a taxei pentru
patent. n condiiile incetrii valabilitii patentei, organul emitent al acesteia va
emite o decizie privind incetarea valabilitii patentei. Decizia privind incetarea
valabilitii patentei se aduce la cunotin titularului de patent in termen de 3 zile
lucrtoare de la data emiterii ei.
Articolul 9. Suspendarea patentei
Patenta se suspend:
a) n baza cererii titularului patentei in legtur cu boala lui, in limitele termenelor
stabilite de legislaia muncii; b) in cazul neexecutrii obligaiilor; c)n cazul
neachitrii in termen a taxei pentru perioada urmtoare de valabilitate a patentei dar
nu mai mult de 12 luni. Patenta se suspenda de catre organul care a eliberato.
Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si
incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre
titularul patentei de itnreprinzator.
Subiectul 13. ntreprinztorul individual

e
2.1 Relatai despre procedura inregistrrii de stat a intreprinztorului individual, referindu- 3 pct.
. v i la cazurile in care inregistrarea nu se admite.
Pentru nregistrarea de stat a ntreprinztorilor individuali se depun urmtoarele

documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrrii de stat;
b) documentul ce confirm achitarea taxei de inregistrare.
La inregistrarea de stat se verific identitatea i capacitatea de exerciiu ale persoanei
fizice. Decizia de inregistrare semnat de registrator se perfecteaz in dou exemplare,
21
unul dintre care se pstreaz la organul inregistrrii de stat, iar cellalt se elibereaz
solicitantului.
nregistrarea de stat a ntreprinztorului individual nu se admite n cazul n care:
a) persoana fizic este deja inregistrat in calitate de intreprinztor individual;
b) persoana respectiv este lipsit, prin hotrirea instanei de judecat, de dreptul de
a practica activitate de intreprinztor.
(2) n cazurile prevzute la alin.(1), registratorul adopt decizia de a refuza
inregistrarea.
(3) nregistrarea de stat nu poate fi refuzat pentru motive de inoportunitate.
(4) Refuzul inregistrrii de stat nu poate impiedica depunerea repetat a
documentelor in vederea inregistrrii dac au fost inlturate cauzele care au servit
drept temei pentru refuzul inregistrrii.
(5) Decizia de a refuza inregistrarea poate fi contestat in instana de judecat i
poate fi anulat numai de instana de judecat.
2.2 Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea intreprinztorului individual cu cele 5 pct.

. ale titularului patentei de intreprinztor.
Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis
de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv,
pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa,
intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca
salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De
asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este
nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de
intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal
teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare
activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului
fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este
obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de
intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in
comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana.
Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat
cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este
stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea
operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de
tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de
provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul
patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3 Consultai intreprinztorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta 7 pct.
. le poate desfura: a) activitate de asigurare;
b) comerul cu buturi spirtoase i articole din tutun;
c) activitate in domeniul jocurilor de noroc;
d) activitate de schimb valutar;
e) organizarea disco-cluburilor;
f) activitate de reparaie a automobilelor i vulcanizare;
g) vnzarea crilor, tablourilor i a altor obiecte de art plastic?;
h) vnzarea produselor petroliere;
22
i) activitatea de microfinanare;
Subiectul 14. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.

e
1.1 Relatai despre noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ referindu-v i la 3 pct.
. formele de persoane juridice cu scop lucrativ.
Persoana juridic cu scop lucrativ este organizaia contituit i inzestrat cu bunuri de
ctre fondatori care prin actul de constituire convin s desfoare activitate de
intreprinztor i s repartizeze intre ei profitul obinut. n primul rind, persoana
juridic se clasific in persoan juridic de drept public si de drept privat. Cele de
drept public sint Statul si unitatile administrativ teritoriale. Iar cele de drept privat la
rindul lor si cu scop lucrativ si fara scop lucrativ. Fara scop lucrativ sint: Asociaii,
Fundaii si institutii publice si private. Insa pe noi ne intereseaza cele cu scop lucrativ,
care sint: 1. Societati comerciale: societate in nume colectiv; societate in comandit,
SRL, si SA; 2. Cooperativele: de productie si de intreprinztor; 3. ntreprinderile: de
stat si municipal.
1.2 Comparai noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ cu noiunile de a) 5 pct.
. societate comercial b) societate civil; c) ntreprindere; d) agent economic; e)
ntreprinztor;
Persoana juridic este un subiect de drept creat de legiuitor pentru a permite
colectivitilor de oameni s se manifeste in raporturile juridice similar unui individ.
Societatea comercial este o persoan juridic de drept privat cu scop lucrativ.
Noiunea de persoan juridic este mai larg decit cea de societate comercial,
deoarece include i cooperativele de producie, de intreprinztor, intreprinderi de stat,
municipale i altele.
agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop
lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica
activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are obligigatia de a prezenta
rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop
lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator
ntreprinderea are dreptul de persoan juridic sau de persoan fizic.
Societatea civila este o societate nonguvernamental, fiind formata din persoane fizice
si persoane juridice cu scop nelucrativ, care au aceleasi interese.
ntreprinztor este o persoana fizic sau juridic care desfoar activitatea
economic productoare de venit ca un profesionist , in permanent, in nume propriu
avind un scop propriu, pe propriul risc si raspundere patrimonial in scopul obtinerii
profitului.
ntrprinztor este o noiune mai larga care include in sine persoanele juridice.
1.3 Procurorul a inaintat o cererea de chemare in judecat i a solicitat instanei de a anula 7 pct.
. inregistrarea SRL SECOLUL XXII, deoarece fondatorii acesteia sunt in
incompatibilitate i nu au dreptul s desfoare alte activiti remunerate dect funcia
pe care o ocup. n motivaie a fost indicat c unul din fondator este procuror, al doilea
este membru al Curii Constituionale, iar al treilea a fost ales deputat in Parlament.
ntocmii o not explicativ cu rspuns la intrebarea pus?
Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

e
1.1 Numii actele necesare pentru nregistrarea unei ntreprinderi municipale 3 pct.
23
. explicnd aciunile registratorului desfurate n legtur cu nregistrarea n
Registul de Stat al persoanelor juridice;
ntreprinderea municipal este agentul economic cu personalitate juridic, constituit de
una sau mai multe uniti administrativ-teritoriale dotat cu bunuri proprietate a unitii
administrativ-teritoriale fondatoare, care, produce anumite tipuri de mrfuri, execut
lucrri sau presteaz servicii, necesare pentru satisfacerea cerinelor fondatorului.
Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmtoarele documente de
constituire: decizia fondatorului/fondatorilor privind infiinarea intreprinderii, statutul
intreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire in cazul mai
multor fondatori.
Registratorul verific cererile i documentele depuse pentru inregistrare in vederea
corespunderii acestora cerinelor stabilite de lege, obine avizele i informaiile
necesare pentru inregistrare de la autoritile publice prin intermediul reelelor
electronice i, adopt decizia de inregistrare sau decizia motivat de respingere a
inregistrrii.
Decizia de inregistrare semnat de registrator se perfecteaz in dou exemplare, unul
dintre care se pstreaz la organul inregistrrii de stat, iar cellalt se elibereaz
solicitantului. Decizia de inregistrare poate fi anulat de registrator in cazul cind
instana judectoreasc declar nule actele care au stat la baza adoptrii deciziei de
inregistrare.
1.2 Explicai deosebirea dintre persoana juridic inactiv in raport cu persoana juridic 5 pct.
. pasiv i persoana juridic care i-a suspendat activitatea.
persoana juridica inactiva persoana juridica care, in decurs de 12 luni de la
inregistrare, nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute de legislatie si nu a
efectuat operatiuni pe niciun cont bancar;
persoana juridica pasiva persoana juridica care, dupa inregistrare, a activat, insa
ulterior in decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute
de legislatie
Persoana juridica care si-a suspendat activitatea persoana care temporar nu
desfasoara nici o activitate ca urmare a propriei solicitari, sau a unor alte temeiuri etc.
1.3 Camera nregistrrii de Stat a respins cererea de inregistrare a Societii comerciale 7 pct.
. CASA DE AMANET DACIA SRL din motivul c societatea a artat capitalul social
ca fiind de 10 000 dolari SUA, precum i pentru faptul c denumirea ei nu corespunde
cerinelor legale. Fondatorul societii s-a adresat ctre avocat cu intrebarea dac SRL
sau Casele de amanet sunt obligate s aib un capital social minim. A mai intrebat dac
este vre-o deosebire intre CASA DE AMANET i LOMBARD i care documente
sunt necesare pentru inregistrarea unei societi comerciale care are ca i obiect de
activitatea de acordare a de imprumuturi cu amanetarea i pstrarea obiectelor din
metale i pietre preioase. Consultai fondatorul societi i dai rspuns la intrebrile
puse;
Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale.

e
1.1 Numii actele necesare pentru inregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct.
. fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoan juridic din
Marea Britanie, al treilea fondator este o asociaie obteasc din Republica Moldova i
o persoan fizic.
Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individual-
Actele necesare sunt:
-cererea de inregistrare;
-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata;
24
- documentul care confirma achitarea taxei de stat
-(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, pe linga
documentele prevazute la alin.(1) si (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul national din tara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
1.2 Comparai Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul organizaiilor 5 pct.
. necomerciale evideniind destinaia, deintorul i coninutul acestora.
Comparai Registrul de stat al persoanelor juridice resurse informaionale care
sint pri componente ale Registrului de stat al unitilor de drept i conin date despre
persoanele juridice i intreprinztorii individuali inregistrai in Republica Moldova.
Registrul de Stat al Organizaiilor Necomerciale este resursa informaional ce
conine date despre organizaiile necomerciale i este parte component a Registrului
de stat al unitilor de drept. Posesor al Registrului de stat al organizaiilor
necomerciale este Ministerul Justiiei. Obiect al Registrului este materialul
informaional ce include date privind organizaiile necomerciale inregistrarea crora
este pus in sarcina Ministerului Justiiei, precum i informaia privind asociaiile
obteti inregistrate de autoritile administraiei publice locale.
1.3 Consultai fondatorul unic, al crei cereri de inregistrare a SRL a fost respins de 7 pct.
. Camera nregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Japoniei nu
este reglementat de legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi inregistrat o
societate comercial care ii propune un astfel de obiect de activitate i explicaii care
sunt motivele de respingere a cererii de inregistrare a unei persoane juridice;
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.
Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.

e
1.1 Descriei obligaiile asociatului societii comerciale. 3 pct.
.
- Sa contribuie la formarea capitalului social
- Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice.
- Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin
(1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea,
modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia
confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul
schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta
informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si
ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul
de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea
adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea
consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in
termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la
aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul,
indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale,
aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de
25
stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata
pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data
inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in
numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede
altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in
termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data
cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul
commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce
la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in
numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau
sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele
necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea
adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea
generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau
denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul
societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor
practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara
daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati
despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta,
societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a
beneficiului care rezulta din actele incheiate.
1.2 Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a: 5 pct.
. a) acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni; c) asociatului unic al societii cu
rspundere limitat indicnd termenul maxim de transmitere i modul de aprobare a
aporturilor nebneti;
a) asociatului comanditar statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al
asociatului SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari :
pina la inregistrarea de stat cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat,
restul nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.
b) actionarilor-fondatori ai societatii pe actiuni persoana care subscribe actiuni
contra mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea
societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura in cel mult
1 luna de la data inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societatii cu raspundere limitata varsa integral aportul in
numerar pina la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura in cel
mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din
aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii
SRL. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin
(1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si
termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala
despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii
domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara
exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa
indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea
adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului
26
societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu
mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel
asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data
inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o
luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile
subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113
CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in
numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel.
Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul
stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta
actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
1.3 Ceteanul Verega, asociat al SRL Salcmul, a inaintat o aciune in instana de 7 pct.
. judecat ctre asociatul Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate
din motivul c acesta nu a vrsat intregul aport la capitalul social la care s-a obligat. n
aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 01 decembrie s verse integral aportul
su, ins a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i indeplineasc
obligaia, iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era intemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a)
C. civ. Explicai cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila.

Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen
aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen
suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia
din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale

e
1.1 Descriei drepturile asociatului societii comerciale; 3 pct.
.
Dreptul de creanta; dreptul de a participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la
informatie; dreptul la dividend; dreptul la o parte din activele societatii inc azul
lichidarii acesteea. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de
art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea
societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste
informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta
documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la
repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social
(dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor
ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la
capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire.
Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la
sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele
de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de
control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in
societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu
societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara
respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de
cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si
comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa
27
ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este
repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de
constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza prin care un
asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La
repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial
a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are
dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit
societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2 Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului 5 pct.

. comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere limitat.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a
asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de
catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si
asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de
vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit
personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus
la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea
ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si
obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de
multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri
profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si
solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.
1.3 Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL in ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct.
. solicit consultaie i posibil asisten juridic in instan cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c)
modalitatea de plat a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a impririi
beneficiului intre asociai. ntocmii o not informativ i rspundei la ntrebrile
puse precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere n instan pentru
ncasarea forat a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC
care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea
profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se
adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii.
Beneficiul se plateste asociatilor n forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data
adoptarii hotarrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a
stabilit un alt termen.
28
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa
adopte hotarire privind distribuirea beneficiului ntre asociati 1.pina la varsarea
integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete
ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva.
Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a
hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in
stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii
beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa
plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a
asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

e
1.1 Descriei noiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ evideniind 3 pct.
. principalele atribuii ale administratorului.
Persoana juridic ii exercit de la data constituirii drepturile i ii execut obligaiile

prin intermediul administratorului. Pers jur este obligata sa desemneze administatorul
desoare fara aceasta ea nu poate active si nusi poate exercita capacitatea de
exercitiu.Daca pers jur se afla in imposibilitate de a allege sau desemna prin organul
sau competent administratorul atunci acesta poate fi desemnat de catre inst de jud la
cererea oricarui asociat. Administratorul desemnat de int de jud isi va exercita
functiile pina la data revocarii lui. Instanta va revoca administer atunci cind pers
desemnata ca administrator de organul competent al pers jur va prezenta actele privind
desemnarea sa legala si va lua in primire imputernicirile.
Administratorul are atit atribuii de gestiune cit i de reprezentare. Atribuiile de
gestiune: - aprob statele de funcii; - aduce la indeplinire hotrrile adunrii generale;
- organizeaz evidena contabil i evidena statistic; - creeaz condiii de munc
pentru angajaii societii; - intocmeste darile de seama ,bilantul si inventarierea; -
asigura controlul asupra utilizarii optimale a resurselor financiare si material;
Atributiile de reprezentare ale administratorul constau in: - este in drept s incheie
contracte comerciale cu alte persoane fizice i juridice; - s reprezinte societatea in
raport cu autoritile publice i in instana de judecat in calitatea de reclamant sau de
prt.
1.2 Comparai modul de desemnare i revocare a administratorului societii in comandit 5 pct.
. cu cel al societii cu rspundere limitat. Administratorul SRL se desemneaz de
adunarea general a asociailor sau de consiliul societii dac actul de constituire
prevede aceasta. Administratorul poate fi eliberat oricind cu sau fr motiv.
n calitate de administrator SRL poate fi desemnat unul dintre asociai sau un ter, iar
SC asociaii comanditai.
(3) Datele despre desemnarea i eliberarea administratorului, precum i despre
identitatea acestuia, se prezint pentru inregistrare in Registrul de stat al persoanelor
juridice. La acestea se anexeaz hotrirea de desemnare sau de eliberare a
administratorului.
(4) Administratorul societii va depune la Camera nregistrrii de Stat specimenul
semnturii, care va fi folosit in actele societii.
Comanditarii nu au dreptul s participe la conducerea i administrarea societii in
comandit, s o reprezinte fr procur, s conteste aciunile comanditailor in legtur
cu administrarea sau cu reprezentarea societii exercitate in limitele activitii ei
obinuite. n cazul in care aciunile depesc limitele activitii obinuite, este necesar
29
acordul tuturor asociailor.
1.3 Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s 7 pct.
. intocmeasc o procur prin care ei il imputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s
reprezinte interesele SRL VULTURENI in raport cu organele administraiei publice
i in raport cu terii la incheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la
intocmirea unei asemenea procuri. ntocmii o not explicativ i indicai la drepturile
asociailor de a reprezenta societatea, precum motivele refuzului notarului.
Notarul aici nu are nici o atribuie, deoarece nu el numeste administratorul ci adunarea
general. Notarul nu are dreptul s intocmeasc o asemenea procur, in general aa
procur nu exist.
Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui. 3 pct.
. Patrimoniul persoanei juridice este suportul material (bunuri, resurse financiare)
care ofer acesteia posibilitatea realizrii scopului pentru care a fost infiinat. Acesta
ofer posibilitatea ca persona juridic s participe in nume propriu la raporturi juridice,
asumndu-i drepturile i obligaiile caracteristice relaiilor date.
Sensul juridic al noiunii de patrimoniu include atit latura activ-drepturile, cit i latura
pasiv-obligaiile; pe cind senul economic include doar latura activa(totaliate de
drept.)
1.2 Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr in componena activului 5 pct.
. patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ.
n componena activului patrimoniului unei persoane juridice intra:
-bunuri corporale, -bunuri incorporale, - bunuri mobile i - bunuri imobile.
Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o existen material, fiind
perceptibile simurilor omului. De exemplu: o cas, un automobil, o cantitate de
alimente, un cal de traciune etc.
Bunurile incorporale sunt cele care au o existen abstract, imaterial, ce nu cad sub
simurile noastre. Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar fi dreptul
intreprinztorului asupra denumirii de firm, asupra mrcii de producie sau de
serviciu, drepturile de autor etc.
Bunurile imobile sunt considerate acele bunuri care, prin natura lor, au o aezare fix i
care nu pot fi mutate din loc in loc fr a-i pierde valoarea i destinaia economic.
De exemplu: terenurile i tot ce este strns legat de suprafaa acestora.
Bunurile mobile sunt considerate acele bunuri care se pot mica dintr-un loc in altul fie
prin for proprie, fie prin for strin, fr a-i pierde valoarea economic sau
destinaia. De exemplu: un automobil, o carte, un cal de traciune, un computer,
aciunile i obligaiunile emise de o societate comercial.
1.3 Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis in capitalul social al 7 pct.
. S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera nregistrrii de Stat a refuzat s
inregistreze societatea cu asemenea bunuri in capitalul social, ori potrivit Constituiei
i Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul inregistrrii in instana de
judecat. ntocmii o not informativ cu descrierea soluiei ?
Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social
a unui iaz de 10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in
proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept de gestiune
economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii
sale.
30
Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social.
e
1.1 Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea 3 pct.
. capitalului social al societii cu rspundere limitat.
Prin aport se intelege contributia unei pers la o activitate. In aspect juridic prin aport
intelegem acea obligatie pe care sio asuma fiecare asociat de a aducen in societate un
anumit bun, o valoare patrimoniala.
Capitalul social al societii se constituie din aporturile asociailor i reprezint
valoarea minim a activelor, exprimat in lei, pe care trebuie s le dein societatea.
Mrimea capitalului social al societii se stabilete de ctre fondatori in statut.
Nu pot constitui aport la formarea capitalului social bunurile consumptibile.
Aportul asociatului la capitalul social al societii este prezumat a fi in numerar, dac
actul de constituire nu prevede altfel. n calitate de aport la capitalul social pot fi
bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani.
Aportul n natur-Obiect al aportului in natur poate fi orice bun aflat in circuitul
civil. Bunul care face obiectul aportului in natur va fi indicat in actul de constituire.
Aporturile in natur se evalueaz in bani de ctre un evaluator independent i se
aprob de adunarea general a asociailor. Asociatul care a transmis aportul i
evaluatorul rspund solidar fa de creditorii societii, in limitele supraevalurii.
Preteniile privind corectitudinea evalurii se prescriu in termen de 3 ani de la
momentul evalurii. Actul de constituire al societii prevede modalitatea de aprobare
a rezultatelor evalurii aportului in natur de ctre adunarea general a asociailor.
Aportul in natur al asociatului unic va fi vrsat in cel mult 30 de zile de la
inregistrarea de stat a societii. Aportul in natur al asociatului unic va fi evaluat de
un evaluator independent.
Majorarea capitalului socialreprezinta o operatiune juridical prin care organnul
competent al societatii decide modificarea acestuia in sensul maririi cuantumului
indicat anterior in actul de consttuire si in registru. Majorarea cap soc se poate face
numai dupa varsarea integrala a aporturilor subscrise. Major cap soc se face prin:
crestere din contul activelor personei juridice care depasesc marimea capitalului social
si marire prin noi aporturi.
Noile aporturi pot fi depuse de catre asociati care au dreptul sasi mentina influenta in
societate dar si de catre teri. Majorarea capit social treb sa fie inregistrata la organul
competent.
1.2 Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune 5 pct.
. parte social, aciune aport suplimentar.
Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti
de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca
participatiunile asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor
detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor.
ntre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune; parte sociala ; actiune
exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se
formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in
actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes,
parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale)
asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea
31
sociala reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii al carei cuantum se
stabilete n functie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligatiile
asociatului. Actiunea este un document, care atesta dreptul proprietarului lui
(actionarului) de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum i o
parte din bunurile societatii n cazul lichidarii acesteia
1.3 Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s 7 pct.
. verse cu titlu de aport la majorarea capitalul social un bun imobil, un automobil
i aciunile pe care le deine n S.A. Tmplarul referindu-v la la termenul de
vrsare, modul de evaluare i de predare a acestora.
In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i
bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la
nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e
asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul
n natur caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de
zile de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi
prezentat organului de nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n
natur al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC
RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului
social al societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile
din SA Timplarul reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea
automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Identificai bunurile incorporale ce se includ n activul persoanei juridice, 3 pct.
. definindu-le i explicndu-le esena.
Bunurile incorporale sunt cele care au o existen abstract, imaterial, ce nu cad sub
simurile noastre. Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale. Bunurile sau
drepturile incorporale care fac parte din patrimoniul societii comerciale sunt:
Drepturile asupra numelui comercial (firma), asupra emblemei i altor semne
distinctive;
Drepturile asupra mrcilor de fabric, de comer i de serviciu, brevetelor de
invenie, denumirilor geografice i indicaiilor de provenien;
Drepturile asupra desenelor i modelelor industriale;
Dreptul asupra clientelei i vadului comercial;
Drepturile de autor i drepturile conexe etc.
Persoana juridic particip la raporturile juridice numai sub denumirea proprie,

stabilit in actele de constituire i inregistrat in modul corespunztor. Acelai articol
prevede c persoana juridic, a crei firm este inregistrat, are dreptul s-o utilizeze,
iar dac cineva folosete denumirea unei alte persoane juridice este obligat, la cererea
ei, s inceteze utilizarea denumirii i s-i repare prejudiciul.
Emblema este i ea un atribut de identificare a intreprinztorului, destinat s
intregeasc i s sporeasc fora publicitar a firmei. Daca firma este un element
obligatoriu de identificare a societii comerciale, atunci emblema unul facultativ.
Marca este semnul vizual care permite de a distinge un produs sau un serviciu al unui
productor de produsul sau serviciul similar al altui productor. Domeniul mrcilor e
32
destinat s identifice o gam larg de bunuri, servicii, valori materiale, categorii de
bunuri i obiecte naturale, agricole, lichide, minerale etc.
Desenele i modelele industriale pot face parte din fondul de comer, cu condiia s
prezinte noutate. Este protejat in calitate de desen sau model industrial al unei societi
comerciale aspectul nou al unui produs, creat intr-o manier independent, avnd o
funcie utilitar.
Clientela se afl in strns legtur cu vadul comercial care este aptitudinea fondului
de comer de a atrage consumatori datorit unor multipli factori care particularizeaz
activitatea fiecrui intreprinztor. Aceti factori sunt: locul unde se afl amplasat
localul, calitatea mrfurilor sau serviciilor oferite clienilor, preurile practicate de
comerciani, comportarea personalului comerciantului in raporturile cu clienii,
abilitatea in realizarea reclamei comerciale, influena modei etc.
1.2 Comparai noiunea de denumire de firm cu noiunea de marc evideniind 5 pct.
. momentul aparieie drepturilor respective i prioritatea care o acord legea una
fa de alta n cazul confruntrii acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere
si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora.
1.3 Consultai un investitor strin in privina posibilitii transmiterii unei mrci de 7 pct.
. producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de
evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia.
aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice
bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele
corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi
adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie
adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala si
evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor
aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se finalizeze cu acel act de
evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea, caracteristicile
ei, data intocmirii, persoanele ce lau intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie
varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii societatii comerciale.
33
Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale.
e
1.1 Numii 9 reglementri legale prin care se stabilete capitalul social minimal al unor 3 pct.
. societi comerciale.
1. Legea cu privire la lombarduri
2. Legea cu privire la metaluri i pietre preioase
3. Legea cu privire la Societatea pe Actiuni
4. Legea cu privire la jocurile de noroc
5. Legea cu privire la asigurri
6. Legea cu privire la institutiile financiare
7. Legea cu privire la valorile mobiliare
8. Legea cu privire la bncile comerciale
9. Legea cu privire la produse petroliere
1.2 Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii, 5 pct.
. pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune.
Capitalul social si patrimoniu capitalul social este un element al patrimoniului
persoanei juridice. Patrimoniul este un ansamblu de drepturi si obligatii, iar capitalul
social este suma valorilor bunurilor aduse de asociati ca aport in societatea comerciala
pentru formarea activului patrimoniului social. Patrimoniul este o marime variabil
depinde de eficacitatea activitatii PJ, iar capitalul social este o valoare fixa
modificarea efectuandu-se prin proceduri strict reglementate de lege.
Capitalul social si activul socitatii capitalul social arata nivelul minim al activelor pe
care trebuie sa le detina persoana juridica. Din activele care asigura intangibilitatea
capitalului social nu pot fi platite dividende.
Capitalul social si pasivul societatii capitalul social reprezinta, pe langa activ,si

datoria persoanei juridice fata de asociatii, membrii sai. Asociatii au un drept de
creanta complex: drepturi patrimoniale + nepatrimoniale. Creanta asuprapersoanei
juridice se materializeaza in cota de patricipare la capitalul social,
numitaparticipatiune,parte sociala sau actiune.
Capitalul social si capitalul propriu capitalul social indica sursa initiala a capitalului
propriu. Acestea corespund la constituire, cand persoana juridica a obtinut intregul
capital social de la fondatori, dar nu a efectuat inca nici o operatiune juridica.
Capitalul social si capitalul varsat capitalul social se confunda cu capitalul varsat

doar atunci cand la constituire fondatorii au transmis integral aporturile la care s-au
obligat.
Capitalul social si participatiunea participatiunea reprezinta o fractiune din capitalul

social care ii revine unui asociat. Numarul de participatiuni este egal cu numarul
asociatilor.
1.3 Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul 7 pct.
. Daciei din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm
c capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cnd capitalul social
minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not
informativ in care explicai care norme au fost violate i ce trebuie s intreprind
administratorul pentru a evita dizolvarea?
Raspuns:
34
Afirmatiile administratorului lombardului sunt inconsistente, intrucat exista norme
legale speciale care reglementeaza capitalul minim al lombardurilor. Astfel, pentru
constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) capitalul social
minimal este de 25000 $ - pentru mediul urban si de 15000$ - pentru mediul rural
(Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul
de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard).
Pentru a evita dizolvarea fortata pe temeiul ca capitalul social al ei este sub marimea
minima obligatorie mai mult de 6 luni, adunarea generala a SRL Lombardul Daciei
urmeaza sa adopte o hotarare privind majorarea capitalului social pana la minimul
prevazut de lege. Alternativ, adunarea generala poate decide lichidarea SRL-ului.
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

e
1.1 Caracterizai formele de majorare a capitalului social a SRL. 3 pct.
. Capitalul social poate fi modificat doar in cazul in care anumite evenimente
exceptionale din viata societatii sau mediul economic impugn acest lucru sau cind o
asemenea operatiune devine o conditie a reallizarii scopurilor in vederea carora a fost
constituita pers jur.
Majorarea capitalului social al societii se admite numai dup vrsarea integral a
aporturilor subscrise.
Capitalul social se va majora prin :
a) mrirea proporional a prilor sociale din contul profitului net al societii sau
din mijloacele capitalului de rezerv i/sau alte surse;
b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au
devenit asociai.
Noile aporturi pot fi depuse de catre asociati care au dreptul sasi mentina influenta
in societate dar si de catre teri. Majorarea capit social treb sa fie inregistrata la organul
competent. La majorarea capitalului social, aportul in natur se vars in termenul
stabilit de adunarea general, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotririi de
majorare a capitalului social.
nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii in Registrul de stat al
persoanelor juridice in cazul majorrii capitalului social se efectueaz dup vrsarea
efectiv a aporturilor.
Dac majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, in termen de 3 luni de la
data adoptrii de ctre adunarea general a asociailor a hotririi pentru modificarea
actului de constituire, va restitui asociailor aporturile suplimentare transmise ei. n
cazul in care societatea nu a restituit aportul respectiv in termenul stabilit, aceasta este
obligat la plata dobinzii prevzute de legislaie.
1.2 Comparai procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
. nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor
asociai.
Majorarea capitalului socialreprezinta o operatiune juridical prin care organnul
competent al societatii decide modificarea acestuia in sensul maririi cuantumului
indicat anterior in actul de consttuire si in registru. Majorarea cap soc se poate face
numai dupa varsarea integrala a aporturilor subscrise. Major cap soc se face prin:
crestere din contul activelor personei juridice care depasesc marimea capitalului social
si marire prin noi aporturi.
Majorarea din contul activelor personei juridice care depasesc marimea capitalului
social are si ea 2 forme: majorarea capitaluilui social din contul beneficiilor
35
nerepartizate si majorarea capitaluilui social din contul unor active cu stingere
concomitenta a unor datorii.
Noile aporturi pot fi depuse de catre asociati care au dreptul sasi mentina influenta in
societate dar si de catre teri. Majorarea capit social treb sa fie inregistrata la organul
competent.
1.3 Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera nregistrrii de 7 pct.
. Stat cererea de majorarea capitalului su social din contul aportului unui cetean
strin, care urma pn la 15 ianuarie 2014, s importe in Moldova i s depun in
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera nregistrrii de Stat a refuzat
inregistrarea modificrii in actele de constituire, indicnd c inregistrarea poate fi
efectuat doar dup importul utilajelor in R. Moldova i predarea lui SRL OTTT.
SRL OTTT, dorind s beneficieze de facilitile fiscale prevzute de Codul fiscal i
Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilitilor fiscale stabilite in art.103
alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 i art.28 lit.q2) din
Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr.145/2014 a atacat decizia Camerei in judecat. Cum urmeaz
a fi soluionat litigiul?
Potrivit art. 33 alin. (4) din Legea cu privire la societatile cu raspundere limitata,
inregistrarea modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat al
persoanelor juridice in cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa
varsarea efectiva a aporturilor.
Reiesind din aceasta prevedere legala, este inadmisibila inregistrarea majorarii

capitalului social din contul unor bunuri varsate ca aport in viitor.
Administratorul SRL OTTT va putea inregistra modificarile actului de

constituire a societatii in Registrul de stat al persoanelor juridice in sensul
majorarii capitalului social doar dupa ce cetateanul strain va importa si va varsa
efectiv aporturile sub forma de utilaj de conservare a legumelor.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.

e
1.1 Descriei procedeele de majorare a capitalului social al societii pe aciuni. 3 pct.
. Capitalul social al societii poate fi mrit prin:
a) mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate; i/sau
b) plasarea de aciuni ale emisiunii suplimentare.
La majorarea valorii nominale a aciunilor, cota deintorilor acestora va rmine
neschimbat. Surse ale mririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societii in limita prii ce depete capitalul ei social;
i/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de aciuni.
Mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate se efectueaz in proporie egal
pentru toate aciunile societii, dac statutul nu prevede c aceast mrire a valorii se
extinde asupra aciunilor de o clas sau de citeva clase.
Capitalul social nu poate fi mrit i aciunile nu pot fi emise pin nu vor fi pltite
integral aciunile din emisia precedent.
1.2 Comparai procedura majorrii capitalului social prin majorarea valorii nominale a 5 pct.
. aciunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentar de
aciuni.
Cresterea valorii nominale a actiunilor adunarea generala poate decide major capit
36
social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin
reevaluarea bunurilor societatii fie prin noile aporturi ale actionarilor. Majorar cap prin
cresterea valorii nominale a actiunilor implica unele operatiuni distincte: adoptarea hot
de majorare; evaluarea activelor societatii pentru determinarea noii marimi a
capitalului social, sau dupa caz varsarea noilor aporturi; inregistrarea majorarii cap
social la CIS, etc dacasocietatea a plasat actiuni cu valoare fixa, nu e necesara
operatiunea de retragere din circuit a noilor actiuni si punerea in circuit a altora,
deoarece noua marime a capitalului social se va imparti la nr de actiuni plasate si
astfel, se va afla valoarea fixate a actiunilor societatii
Majorareacap soc prin emisiune suplimentara de actiuni o emisiune suplimentara de

actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la
CNPF. Nu pot fi emise actiuni noi pana cand nu sunt platite cele din emisiunea
precedent. Emisiunea suplimentara poate fi efectuata prin oferta publica sau fara oferta
publica , adica prin emisiunea inchisa. Emisiunea suplimentara inchisa se face prin
metode : 1 adoptareade catre emitent a hotararii privind emisiunea de actiuni , 2
plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare, 3 adoptarea de emitent a darii de seama
asupra rezultatelor amisiunii 4. Inregistrarea la CNPFa darii de seama, 5 operarea in
actu de constituire a emitentului a modificarilor si completarilor determinate de
rezultatul emisiunii, 6. Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care
aau dobandit actiunile emisiunii suplimentare si eliberearea de extrase din registru..
1.3 Acionarul Vldescu a atacat hotrrea adunrii generale a acionarilor S.A. 7 pct.
. Rdeanu, prin care a fost decis majorarea capitalului social din contul beneficiilor
nerepartizate. n motivarea sa, reclamantul a artat c majorarea capitalului social s-a
fcut numai pentru aciunile ordinare emise de societate. Reclamantul deine aciuni
prefereniale de aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare i, deci, in rezultatul
majorrii capitalului social trebuie s creasc i valoare nominal a aciunilor
prefereniale. n referin S.A. Rdeanu a menionat c, potrivit actului su de
constituire, majorarea se face numai pentru aciunile ordinare, dar nu i pentru cele
prefereniale. ntocmii o not explicativ i artai cum trebuie soluionat litigiul?
Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea SA, capitalul social al societatii poate fi marit
prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor
plasate se efectueaza in proportie egala pentru toate actiunile societatii, daca
statutul nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o
clasa sau de citeva clase.
Reiesind din aceste prevederi legale, actul de constituire poate contine stipulatii
privind majorarea capitalului social cu privire doar la o clasa, valoarea nominal a
celorlalte clase de actiuni ramanand intacta.
Potrivit art. 14 alin. (9) din Legea SA, actiunile ordinare pot fi doar de o singura
clasa, iar actiunile preferentiale pot fi de o singura clasa sau de mai multe clase.
In speta, actul de constituire a SA Radeanu prevede ca majorarea capitalului
social se face doar pentru actiunile ordinare (care pot fi doar de o singura clasa),
fapt care permite efectuarea legala a majorarii doar cu referire la aceasta clasa de
actiuni.
Actiunea lui Vladescu va fi respinsa ca fiind lipsita de temei juridic
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.

37
e
1.1 Caracterizai formele de reducere a capitalului social al SRL. 3 pct.
. Reducerea capitalului social
(1) Societatea este in drept, iar in cazurile prevzute de lege este obligat, s-i
reduc capitalul social.
(2) Capitalul social al societii poate fi redus prin:
a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale;
b) stingerea prilor sociale dobindite de societate.
(3) Dac reducerea capitalului social nu este motivat de pierderi, restituirea ctre
asociai a unor fraciuni din aporturi se efectueaz de ctre societate numai dup
inregistrarea de stat a modificrilor operate in actele de constituire, modificri
determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tirziu de 2 luni de la data
inregistrrii de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.
1.2 Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i imprirea unor active 5 pct.
. intre asociai cu procedura de reducere a capitalului social in legtur cu diminuarea
activelor sub mrimea capitalui social stabilit de actul de constituire.
Reducerea capitaluilui social se efectueaza numai prin hotarire a organului suprem al
pers jur si numai in conditiile legii, ptr a nu micsora masa active a patrimoniului fara
ca creditorii sa ia cunostnta de aceasta. Reducerea capit nu poate fi facuta sub minimul
stability de lege. Hotarirea de reducere a capitali social treb sa fie adusa la cunostinta
fiecarui creditor si ulterior publicata.
Reducerea cap soc are loc prin impartirea efectiva a unor active intre asociati sau din
cauza insuficientei de active.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar
pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CIS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face
in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza
ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3 Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera nregistrrii de Stat o 7 pct.
. cererea de dizolvare a SRL in legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i
constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. n cerere a solicitat ca
masur de asigurare s fie el desemnat in calitate de administrator in locul celui
desemnat de adunarea general. Administratorul SRL OTTT Ion Alunescu in
referina intocmit a indicat c Ctlin Sudoreanu nu este in drept s inainteze o
asemenea cerere, iar instana nu este in drept s adopte o incheiere de aplicare a
msurii de asigurare i inlturare a lui in calitate de administrator. ntocmii o not
informativ i recomandai soluia legal cerinelor indicate in cerere i in referin?
Potrivit prevederilor art. 35 din Legea SRL, Societatea este obligata sa-si reduca
capitalul social daca:
a) la expirarea a 6 luni de la data inregistrarii de stat, asociatii nu au varsat integral
aporturile subscrise;
b) la expirarea celui de-al doilea an si a fiecarui an financiar urmator, valoarea
activelor nete ale societatii este mai mica decit capitalul social si asociatii nu acopera
38
pierderile survenite.
In cazurile mentionate, adunarea generala a asociatilor este obligata sa decida
reducerea capitalului social:
a) pina la marimea capitalului social efectiv varsat;
b) pina la valoarea activelor nete determinata in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, cererea de dizolvare inaintata de catre asociat va fi respinsa deoarece

dizolvarea nu e unica solutie in situatia in care valoarea activelor nete este mai mica
decat capitalul social. Astfel, adunarea generala a societatii comerciale poate decide
micsorarea capitalului social pana la valoarea activelor nete detinute, evitand
dizolvarea societatii comerciale.
Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).

e
1.1 Descriei noiunea i caracterele societii in comandit. 3 pct.
. Societatea n comandit este o societate constituit prin asocierea a dou sau
mai multe persoane, care se bazeaz pe incredere reciproc.
Acestea pun in comun anumite bunuri pentru a desfura o activitate
comercial in scopul impririi beneficiilor.
Ele rspund pentru obligaiile sociale, dup caz, nelimitat i solidar (asociaii
comanditai) sau in limita aportului lor (asociaii comanditari).
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat
al raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu
poate depasi cifra de 20.
1.2 Comparai drepturile asociailor societii in comandit cu drepturile asociailor 5 pct.
. societii in nume colectiv referindu-v i la mrimea prilor sociale deinute de
asociaii societii in comandit.
Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare; De reprezentare; La informatie; La o parte din beneficiu
- La retragere din societate ; La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.; La o parte din
beneficiu.; La retragere din societate.; La active in caz de dizolvare a
societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii. ; La o parte din beneficiu. ;La o
parte din active in caz de lichidare a societati; - De retragere din societate.
Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume
colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea
de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele
asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat
are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede
altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume
39
colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin
intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea
comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile
asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a
comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu
au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o
reprezinte.
Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa
se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul
poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale
societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte
din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din
societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional
participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
1.3 Argumentai includerea in denumirea de firm a societii in comandit a cuvntului 7 pct.
. ciobanu i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei
societi, explicnd efectele pe care le genereaz aceste includeri.
Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat societate din
comandita sau abrevierea SC, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt
incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa
se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in
limba de stat si compania sau abrevierea si Co. Daca denumirea societatii contine
numele sau denumirea comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde
nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.
Astfel, daca cetatenii Ciobanu si Jardan vor include in denumirea SC numele lor,
eivor raspunde nelimitat si solidar, intocmai ca si asociatii comanditati.
Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat (SRL).

e
1.1 Numii atribuiile se in de competena exclusiv a adunrii generale a SRL. 3 pct.
. De competena exclusiv a adunrii generale a asociailor in:
a) modificarea i completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui intr-o
nou redacie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societii i a cenzorului, eliberarea inainte de
termen a acestora;
d) urmrirea pe cale judiciar a membrilor consiliului societii i a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societii;
f) aprobarea drilor de seam ale consiliului societii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilanului contabil anual;
h) adoptarea hotririi privind repartizarea intre asociai a profitului net;
i) adoptarea hotririi privind reorganizarea societii i aprobarea planului de
reorganizare;
j) adoptarea hotririi de lichidare a societii, numirea lichidatorului i aprobarea
bilanului de lichidare;
k) aprobarea mrimii i modului de formare a fondurilor societii;
40
l) aprobarea mrimii i a modului de achitare a remuneraiei membrilor consiliului
societii i cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi unor teri, inclusiv asociailor;
n) infiinarea filialelor i reprezentanelor societii;
o) aprobarea fondrii altor persoane juridice;
p) aprobarea participrii in calitate de cofondator al altor persoane juridice.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor 5 pct.
. (AGA) SRL, referindu-v la persoanele (organele) care au dreptul de a convoca AGA,
modul de informare a asociailor despre convocare, deliberativitatea AGA i modul de
adoptare a hotrrilor AGA.
De competena adunrii generale a asociailor in deciziile in privina celor mai
importante chestiuni stabilite expres de ctre Legea cu privire la societile cu
rspundere limitat. Organul suprem al societii este adunarea general a asociailor.
Asociaii pot fi convocai in adunri generale ordinare i extraordinare. Asociaii se
convoac de ctre administrator in adunri generale ordinare cel puin o dat pe an.
Data i locul desfurrii adunrii generale ordinare a asociailor se stabilesc de ctre
administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile i nu mai tirziu
de 90 de zile de la incheierea exerciiului financiar. Neconvocarea adunrii generale
ordinare a asociailor in termenul stabilit constituie temei pentru eliberarea inainte de
termen a administratorului. Asociaii se convoac in adunri generale extraordinare in
cazurile determinate de actul de constituire ori atunci cind o cer interesele societii
sau ale asociailor. Adunarea general extraordinar se convoac de ctre consiliul
societii sau de ctre administrator din proprie iniiativ, precum i la cererea scris a
unuia ori mai multor asociai, care dein cel puin 10% din voturi, ori a cenzorului.
Adunarea general repetat a asociailor Dac adunarea general a asociailor nu a fost
deliberativ sau nu a hotrit asupra tuturor chestiunilor incluse in ordinea de zi,
adunarea se va intruni, dup o nou convocare, in termen de cel mult 15 zile. Ordinea
de zi a adunrii generale repetate a asociailor include chestiunile asupra crora nu s-au
adoptat hotriri. Adunarea general repetat a asociailor adopt hotriri cu majoritatea
simpl a voturilor tuturor asociailor societii, cu excepia hotririlor de aprobare a
drilor de seam i a rapoartelor administratorului i ale cenzorului i hotririlor in
probleme de procedur, care se adopt cu majoritatea voturilor reprezentate la adunare.
1.3 Prin hotrrea adunrii generale a asociailor SRL PINUL din 2.12.2014 a fost 7 pct.
. exclus asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul
social, pe care trebuia s-l verse inc pn la 1 noiembrie 2014, precum i nici nu a
participat la ultimele 3 adunri generale i respectiv acesta ar fi pierdut legtura cu
societatea. La AGA de asemenea s-a decis s nu I se restituie asociatului exclus partea
din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu in legtur cu nevrsarea integral a
aporturilor. Asociatul exclus consider hotrrea ilegal i a atacat-o in instan.
ntocmii o not informativ i indicai cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Potrivit art. 113 alin. (5) CC, In cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul,
oricare asociat are dreptul sa-i ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen
suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea lui din
societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat.
Astfel, reiesind din datele spetei, adunarea generala nu putea decide excluderea
asociatului Nichiforeanu. Acesta urma a fi notificat in scris despre riscul excluderii in
cazul in care nu va indeplini obligatia de a varsa aportul nici in termenul suplimentar
acordat.
De asemenea, absenta asociatului de la 3 adunari generale consecutive nu
constituite temei de excludere din randul asociatilor. Art. 47 din Legea SRL nu contine
41
prevederi care ar stipula acest temei de excludere.
Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL).

e
1.1 Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu 3 pct.
. capitalul social i despre dependena valorii ei de aportul depus.
Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat reprezint o fraciune din
capitalul ei social, stabilit in funcie de mrimea aportului la acest capital. Asociatul
deine o singur parte social. Prile sociale pot avea mrimi diferite i snt
indivizibile dac actul de constituire nu prevede altfel.
Partea sociala a asociatului SRL reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL,
detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de
marimea aportului varsat si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Respectiv,
valoarea partii sociale depinde de marimea aprotului varsat de asociat la constituirea
societatii.
Partea sociala reflecta cota-parte din capitalul social care revine asociatului.
Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala
egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu
prevede altfel.
1.2 Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, 5 pct.
. extras din registrul de stat al persoanelor juridice, aport la capitalul social.
Parte sociala vezi 1.1
Certificat al partii sociale - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral
un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. Acest certificate
confirma faptul ca o anumita persoana are calitatea de asociat.
Extras din registrul de stat al pj - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in
registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o
asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In
extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui
asociat.
Aport la capitalul social - reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru
formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este
stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest asociat.
1.3 Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat in judecat cu cererea de a 7 pct.
. anula contractul de vnzare-cumprare a prii sociale incheiat intre asociatul SRL
VIBOR (cedent) i ceteanul Nicolescu (cesionar). Principalul motiv invocat de
reclamant a fost inclcarea dreptului de preemiune pe care il are asupra prii sociale
in caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de
preemtiune de care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze
partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc
dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor
dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa
sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse
spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de
fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in
Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmri partea social numai in temeiul
titlului executoriu in cazul in care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri
ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea
dreptului de preemiune al celorlali asociai i al societii. Asociatul care
intenioneaz s instrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris
42
administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor in
termen de 15 zile de la data transmiterii. n cazul vinzrii prii sociale sau a unei
fraciuni din ea cu inclcarea dreptului de preemiune, fiecare asociat poate, in
decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca
drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de instrinare a
prii sociale se autentific notarial
Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou societi cu rspundere 3 pct.
. limitat care au luat natere n rezultatul divizrii unei societi pe aciuni.
Reorganizarea unei persoane juridice se desfoar in baza hotrrii de reorganizare
luate de organul competent al societii. n anumite cazuri prevzute de lege,
reorganizarea persoanei juridice prin divizare sau separare se efectueaz in baza unei
hotrri judectoreti.
Actele necesare pentru inregistrare:
a) cererea de inregistrare a reorganizrii;
b) proiectul contractului dezmembrrii;
c) hotrrea de reorganizare, adoptat de organul competent al fiecrei persoane
juridice participante la reorganizare;
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirm acceptarea de ctre creditori a garaniilor oferite sau ce
confirm plata datoriilor, dup caz;
g) autorizaia de reorganizare;
h) actul de transmitere sau bilanul de repartiie, dup caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice,
j) documentul ce confirm achitarea taxei de inregistrare.
1.2 Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele 5 pct.
. operaiuni care le deosebesc .
Dezmembrarea persoanei juridice se face prin divizare sau separare. Reorganizarea
prin divizare reprezint procesul prin care existena unei persoane juridice inceteaz,
intregul su patrimoniu fiind imprit la dou sau mai multe persone juridice care iau
fiin. Prin separarea, persoan juridic continua s existe, doar c o parte din
drepturile i obligaiile sale le transmite la una sau mai multe persoane juridice
existente sau care se infiineaz.
Reorganizarea persoanei juridice prin divizare se consider incheiat din momentul
inregistrrii de stat a persoanelor juridice create ca urmare a divizrii. Actele de
constituire ale persoanelor juridice create ca urmare a divizrii vor conine dispoziii
cu privire la preluarea, in baza bilanului de repartiie, a prii respective din drepturile
i obligaiile patrimoniale ale persoanei juridice divizate.
Persoanelor juridice create ca urmare a divizrii li se atribuie noi numere de

identificare de stat. Persoana juridic reorganizat prin divizare ii inceteaz existena
i se radiaz din Registrul de stat.
n cazul reorganizrii persoanei juridice prin separare, aceasta opereaz in actele de

constituire modificri privind transmiterea, in baza bilanului de repartiie, a prii
respective din drepturile i obligaiile sale patrimoniale ctre persoanele juridice
existente sau create ca urmare a divizrii.
43
Actele de constituire ale persoanelor juridice existente sau create ca urmare a separrii
vor conine dispoziii cu privire la preluarea, in baza bilanului de repartiie, a prii
respective din drepturile i obligaiile patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate
prin separare.
1.3 Adunarea General a Acionarilor A.G.A. a hotrt dezmembrarea S.A. 7 pct.

. Autotransportatorul prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat.
Camera inregistrrii de stat a respins inregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat
dou argumente: a) Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte
din aciunile sale i b) Hotrrea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu din
numrul total de voturi, pe cnd adunarea general a votat cu 2/3 din numrul
acionarilor prezeni. S.A. Autotransportatorul a atacat decizia Camerei nregistrrii
de Stat in judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se
realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea
nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.
Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Numii actele necesare de a fi prezentate pentru inregistrarea unei societi pe aciuni 3 pct.
. rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat.
Actele necesare pentru inregistrare:
a) cererea de inregistrare a reorganizrii;
b) proiectul contractului fuziunii;
c) hotrrea de reorganizare, adoptat de organul competent al fiecrei persoane juridice
participante la reorganizare;
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirm acceptarea de ctre creditori a garaniilor oferite sau ce
confirm plata datoriilor, dup caz;
g) autorizaia de reorganizare;
h) actul de transmitere sau bilanul de repartiie, dup caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice,
j) documentul ce confirm achitarea taxei de inregistrare.
1.2 Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie 5 pct.
. evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru inregistrarea absorbiei unei
persoane jurdice de o alt persoan juridic.
Fuziunea se realizeaz prin contopire sau absorbie. Contopirea presupune incetarea
existenei a dou sau mai multe persone juridice i unirea acestora, toate drepturile i
obligaiile trecnd la persoana juridic ce se infiineaz. Absorbia se realizeaz in cazul
in care o persoan juridic existent, numit persoan juridic absorbant, inglobeaz
una sau mai multe persoane juridice care ii inceteaz existena, numite persoane
juridice absorbite, astfel inct drepturile i obligaiile persoanei sau persoanelor juridice
absorbite se transfer in patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe.
Reorganizarea persoanelor juridice prin contopire se consider incheiat din momentul
inregistrrii de stat a persoanei juridice create ca urmare a contopirii. Actele de
44
constituire ale persoanei juridice create ca urmare a contopirii vor conine dispoziii cu
privire la preluarea tuturor drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale persoanelor
juridice reorganizate prin contopire.
Persoanei juridice create ca urmare a contopirii i se atribuie un nou numr de

identificare de stat. Persoanele juridice participante la contopire ii inceteaz existena
i se radiaz din Registrul de stat.
n cazul reorganizrii persoanelor juridice prin absorbie, persoana juridic absorbant

opereaz in actele de constituire modificri privind preluarea tuturor drepturilor i
obligaiilor patrimoniale ale persoanei juridice absorbite.
Persoana juridic absorbant ii pstreaz numrul su de identificare de stat. Persoana

juridic absorbit ii inceteaz existena i se radiaz din Registrul de stat.
1.3 Camera nregistrrii de Stat a respins cererea de inregistrare a S.A. Vultureni 7 pct.
. constituit in rezultatul fuziunii prin absorbie din S.A. Vultureni cu SRL Corbul
de aur, ambele care pn la reorganizare desfurau activitate retransmitere a
programelor de televiziunre i radio din Federaia Rus. Motiv al refuzului inregistrrii
a fost invocat c nu au fost prezentate toate actele necesare pentru inregistrare, precum
i faptul c un organ de stat a prezentat un aviz negativ potrivit creia fuziunea duce la
o concentrare excesiv a unui domeniu de activiate. Consultai administratorul S.A.
Vultureni i explicai care documente trebuie de prezentat pentru inregistrarea
fuziunii i la care aviz se refer Camera nregistrrii de Stat.
Documente: vezi 1.1
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n

alta
e
1.1 Numii actele necesare pentru nregistrarea transformrii unei cooperative de 3 pct.
. producie n societate cu rspundere limitat.
Transformarea societii are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin
modificarea actelor de constituire in condiiile legii.
Pentru reorganizarea societii prin transformare urmeaz a fi elaborate
urmtoarele proiecte de documente:
a) actele de constituire ale societii infiinate prin transformare;
b) actul de transmitere
Actele de constituire a societii infiinate prin transformare trebuie s conin
prevederile stabilite de legislaia in vigoare pentru forma in care se constituie.
Mrimea cotei valorice deinute de fiecare acionar in capitalul social i in
activele nete ale societii constituite in urma reorganizrii prin transformare, nu poate
fi redus in comparaie cu mrimea acestei cote deinute de acetia in societatea
reorganizat.
Evaluarea patrimoniului la valoarea de pia a societii transformate, se
efectueaz dup necesitate (satisfacerea cerinelor creditorilor, cererilor acionarilor
societii etc.).
Drepturile i obligaiunile societii reorganizate prin transformare trec la noua
societate infiinat, in conformitate cu actul de transmitere.
1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu rspundere 5 pct.
. limitat in societate pe aciuni.
Transformarea presupune schimbarea formei juridice de organizare a persoanei
45
juridice prin modificarea actelor sale de constituire. Spre exemplu, vorbim de
transformare cnd o intreprindere individual devine societate cu rspundere limitat
sau cnd o societate cu rspundere limitat devine societate pe aciuni.
Reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consider incheiat din
momentul inregistrrii de stat a persoanei juridice create ca urmare a transformrii.
Actele de constituire ale persoanei juridice create ca urmare a transformrii vor conine
dispoziii cu privire la preluarea, in baza actului de transmitere, a tuturor drepturilor i
obligaiilor patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin transformare.
Persoana juridic reorganizat prin transformare ii pstreaz numrul de identificare
de stat.
ntre SRL si SA organizare sunt cteva diferene, care in printre altele, de capitalul
social minim sau de procedura de luare a deciziilor in companie.
Diferente:
Capital social minim: suma necesar pentru infiinarea companiei, respective e
sufficient si 1 leu in cazul unei societi cu rspundere limitat (SRL) i de 20,000 lei
Pri sociale vs. aciuni: in cadrul unui SA, proprietarii se numesc acionari i dein
aciuni, in vreme ce in cazul unui SRL acetia sunt asociai i controleaz pri sociale.
Organizare i decizii: deciziile privind dezvoltarea i activitatea unui SRL trebuie

luate prin unanimitate, astfel c orice asociat poate bloca activitatea firmei. n cazul
unei companii pe aciuni, deciziile se iau prin majoritate.
Asociaii dintr-un SRL pot fi exclui din societate conform legii, pe cnd un acionar
nu poate fi exclus din companie dect dac nu a fcut vrsmintele ctre societate.
1.3 Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru 7 pct.
. insmnare societii in nume colectiv Tulescu i compania, cu condiia c ultima
va plti preul peste un an. Dup ce imprumutul a ajuns la scaden, Ion Pruteanu s-a
adresat la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-
a rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere in instana de judecat pentru a incasa forat
suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus la
instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i
compania nu mai exist, deoarece aceasta a fost transformat in SRL Tulescu, care
are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai
sunt asociai ai SRL, deoarece i-au vndut partea lor social imediat dup
transformare. ntocmii o not informativ i explicai cum urmeaz a fi soluionat
litigiul?
Raspuns:
Cod Civil art 135
Articolul 135. Reorganizarea societatii in nume colectiv
(1) In cazul reorganizarii societatii in nume colectiv in societate pe actiuni, in
societate cu raspundere limitata sau in cooperativa, asociatii continua, in termen de 3
ani, sa raspunda solidar si nelimitat pentru obligatiile nascute pina la reorganizare.
(2) Asociatul nu este absolvit de raspundere nici in cazul in care, pina la expirarea
termenului de 3 ani, instraineaza dreptul de participatiune la capitalul social.
In cazul dat a avut loc o transformare dintr-o SNC intr-o SRL, respective
asociatii continua in termen de 3 ani sa raspunda solidar si nelimitat pentru
obligatiile nascute pana la reorganizare.
Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa-i restituie suma de bani
datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteia trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL Tulescu va fi
46
obligata sai intoarca datoria lui Pruteanu Ion.
Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele care le produce dizolvarea 3 pct.
. asupra persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale
de intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul
activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea
continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului,
dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
Asadar, Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare,
cu excepia fuziunii i dezmembrrii. La data inregistrrii dizolvrii persoanei juridice,
administratorul acesteia devine lichidator dac organul competent sau instana de
judecat nu desemneaz o alt persoan in calitate de lichidator. n cazul desemnrii
unei alte persoane in calitate de lichidator, organul inregistrrii de stat inscrie in
Registrul de stat meniunea privind incetarea activitii administratorului.
1.2 Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup 5 pct.
. criteriile cunoscute caracteriznd fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvarea persoanei juridice poate fi: voluntar sau forat.
Dizolvarea voluntar are loc in temeiul:
expirrii termenului stabilit pentru durata ei;
hotririi organului ei competent;
faptului c persoana juridic cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici
un participant;
altor cauze prevzute de lege sau de actul de constituire.
La apariia unuia din aceste temeiuri de lichidare, organul care a adoptat o astfel de
hotrire, stabilete procedura i termenele in care se va efectua lichidarea, in acelai
timp, va numi i un lichidator sau o comisie de lichidare, care va efectua lichidarea
persoanei juridice.
n termen de 3 zile de la numirea sa, lichidatorul notific desemnarea sa organului
inregistrrii de stat care a efectuat inregistrarea persoanei juridice i, pentru inscrierea
datelor in Registrul de stat, depune urmtoarele documente:
cerere, conform modelului aprobat de Camer;

hotrirea de desemnare in calitate de lichidator.
n cazul desemnrii mai multor lichidatori cu dreptul de reprezentare in comun a

persoanei juridice (dac actul de constituire nu prevede altfel), in Registrul de stat se
vor inscrie i datele acestora.
Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, cu
excepia cazurilor de fuziune i dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fr lichidare.
Dizolvarea Forat are loc:
* in bazahotririi judectoreti (dac constituirea persoanei juridice este viciat,
actul de constituire nu corespunde prevederilor legii, nu se incadreaz in
prevederile legale referitoare la forma ei juridic de organizare, activitatea ei
contravine ordinii publice precum i existena altei situaii prevzute de lege);
*in cazul insolvabilitii sau incetrii procesului de insolvabilitate in legtur
cu insuficiena masei debitoare.
Pentru a consemna in Registrul de stat inceputul procedurii de dizolvare forat a
47
persoanei juridice, la oficiul teritorial al Camerei se prezint urmtoarele documente:
cererea de inregistrare a dizolvrii;

copia hotririi judectoreti irevocabile.
1.3 Procurorul mun. Chiinu, in baza art.87 Cciv. a inaintat o aciune de a lichida SRL 7 pct.
. Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de
ctre Camera de Liceniere. SRL Buzdugan in referina sa a motivat c, potrivit
legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul
gen de activitate desfurat. Societatea desfoar i alte genuri de activitate de
intreprinztor, respect cerinele legale de practicare a acestora. ntocmii o not
explicativ in care explicai dac este sau nu in drept procurorul s solicite dizolvarea
SRL precum i dac instana ar putea dizolva SRL Buzdugan pentru inclcarea
menionat?
Sintem in prezena practicrii ilegale a activitii de intreprinztor.
Conform art 87 (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea
participantului (asociatului, actionarului, membrului), a procurorului, a
organului fiscal sau a organului care a efectuat inregistrarea de stat a persoanei
juridice.
Respectiiv procurorul are dreptul sa inainteze un process de lichidare a SRL.
Instanta de judecata nu o va putea reorganiza din aceasta cauz deoarece este
practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator si se va pedepsi cu amenda.
Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

e
1.1 Numii condiiile care trebuie s le intruneasc persoana desemnat lichidator al unei 3 pct.
. cooperative de producie.
Lichidatorul persoanei juridice poate fi orice persoana fizic major cu capacitate
deplin de exerciiu care are cetenia Republicii Moldova i domiciliaz pe teritoriul
ei. Prin lege, pot fi stabilite condiii suplimentare pentru persoana lichidatorului.
Lichidatorul ii exercit activitatea conform prevederilor legii.
Instanta de insolvabilitate desemneaza candidature lichidatorului, propus de debitor
sau de creditorul care a iniiat procedura. n cazul in care debitorul sau creditorul nu
prezint candidatura lichidatorului pin la intentarea procedurii, instana este in drept
s numeasc in mod aleatoriu orice persoan din lista lichidatorilor. n situaia in care
numirea lichidatorului s-a efectuat contrar procedurii stabilite, desemnarea este
susceptibil de anulare la cererea oricrui participant la proces. Sarcina probaiunii
revine prii care s-a opus desemnrii.
Lichidatorul e obligat, din data desemnrii lui i pe tot parcursul procesului, s
informeze instana de insolvabilitate i comitetul creditorilor despre orice
incompatibilitate stabilit de lege, precum i despre orice conflict de interese care a
existat anterior sau care a aprut dup desemnare.
Lichidatorul este inscris in registrul de stat al persoanelor juridice i in registrul de stat
al intreprinztorilor individuali la rubrica respectiv a debitorului, in temeiul unei
hotriri sau incheieri judectoreti.
1.2 Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice, 5 pct.
. insistnd in special asupra acelor care-i deosebesc.
Intrarea in functie a lichidatorului desemneaza momentul preluarii responsabilitatii de
la administrator. Lichidatorul are aceleasi imputerniciri, obligatii si responsabilitati ca
si admin in masura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (art
90(4) CC)
48
Lichidatorul este imputernicit sa actioneze ca si administratorul, in numele sip e seama
pj in raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina sa prin lege si de
organele care l-au desemnat. Lichidatorul mai ese mandatarul pj cu toate consecintele
care decurg din aceasta calitate.
Pe langa atributiile stabilite de lege, delegate administratorului, lichidatorul are si
obligatii special: face si semneaza inventarul si bilantul societatii; primeste si pastreaza
patrimoniul si documentele societaatii; finalizeaza operatiunile incepute; valorifica
creantele; satisfice cerintele creditorilor; alte atributii.
1.3 Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-i 7 pct.
. restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani in
urm. Lichidatorul in scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care
a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost pltit inc un an in urm. Pe de alt
parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data
ultimei publicaii in Monitorul Oficial a avizului cu privire la lichidare, i respectiv,
dac nu s-a adresat in termenul stabilit de codul civil nu mai este in drept s pretind
suma menionat. Expuneti-v opinia n legtur cu diferendul menionat.
Articolul 91. Informarea creditorilor
Dupa inregistrarea desemnarii sale, lichidatorul publica in Monitorul Oficial al
Republicii Moldova si, in mod gratuit, pe pagina web oficiala a organului inregistrarii
de stat un aviz despre lichidarea persoanei juridice si, in termen de 15 zile, il
informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare si despre termenul de
inaintare a creantelor
Articolul 92. Termenul de inaintare si modul
de admitere a creantelor
(1) Termenul de inaintare a creantelor este de 2 luni de la data publicarii avizului
prevazut la art. 91. Prin hotarirea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung,
dar care nu va depasi 4 luni.
(1) Cererile de admitere a creantelor impreuna cu documentele justificative privind
creantele si cu actele de constituire de garantii se depun direct la lichidator, la adresa
indicata de acesta.
(1) Creantele creditorilor inaintate dupa expirarea termenului stabilit pentru
inaintarea lor se executa din contul bunurilor persoanei juridice ce au ramas dupa
executarea creantelor validate inaintate in termenul stabilit.
(2) In cazul in care lichidatorul respinge creanta, creditorul are dreptul, sub
sanctiunea decaderii, ca, in termen de 30 de zile de la data cind a fost informat despre
respingerea creantei, sa inainteze o actiune in instanta de judecata.
Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

e
1.1 Descriei principiile ce definesc statutul persoanei juridice aflate in lichidare. 3 pct.
.
1.2 Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare 5 pct.
. operaiune a procedurii de lichidare.
1.3 Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere in instana de judecat 7 pct.
. pentru incasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor
obligatorii in sum de 40 000 lei pe care prtul le datora. n locul referinei, pe adresa
instanei a sosit o informaie de la sediul prtului potrivit creia CAP Fazanul nu
are sediu pe aceast adres, deoarece aceasta a fost deja lichidat. Ulterior CNAS a
primit de la Camera nregistrrii de Stat informaia din care rezultat c lichidarea CAP
Fazanul s-a fcut cu inclarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu
a fost publicat in Monitorul Oficial, creditorii nu au fost intiinai in modul stabilit
49
despre iniierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului
de lichidare, CAP Fazanul a imprit intre membrii cooperativei bunuri in valoare
de 150 000 lei. ntocmii o not explicativ indicnd cum urmeaz s procedeze CNAS
pentru a incasa suma creanei?
Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

e
1.1 Caracterizai temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. 3 pct.
. Legea insolvabilitii prevede dou temeiuri de intentare a procesului de
insolvabilitate:
un temei general, care const in incapacitatea de plat a debitorului i
un temei special, care const in supraindatorarea debitorului.
Totui, debitorul poate depune o cerere introductiv i in cazul in care exist doar
pericolul intrrii sale in incapacitate de plat, prin urmare putem afirma c acest caz
este o excepie de la regula general.
Incapacitatea de plat este definit in legea insolvabilitii drept situaia financiar a
debitorului caracterizat prin incapacitatea lui de a ii executa obligaiile pecuniare
scadente, inclusiv obligaiile fiscale. Incapacitatea de plat este, de regul, prezumat
in cazul in care debitorul a incetat s efectueze pli. Temeiul special,
supraindatorarea reprezint situaia financiar a debitorului, a crui rspundere este
limitat prin lege la valoarea patrimoniului su, in care valoarea bunurilor nu mai
acoper obligaiile existente ale acestuia. Putem observa c supraindatorarea se refer
doar la societi a cror rspundere este limitat prin lege la valoarea patrimoniului
su. Respectiv, in cazul societilor in comandit sau a societilor in nume colectiv,
drept temei pentru intentarea insolvabilitii va putea fi doar incapacitatea de plat.
1.2 Comparai efectele dizolvrii persoanei juridice ca rezultat al intentrii procesului de 5 pct.
. insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabil cu cele care survin pentru
creditorii societii insolvabile.
1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil:
- Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de
instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii
apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune
de ele)
- Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
- Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
- Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
- Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului
50
insolvabil: -
- Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
- Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
- Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
- Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
- Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
- Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
- Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de
catre Ministerul finateleor.
1.3 Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie 7 pct.
. a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune.
Cumprtorul a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii pltii ca
pre. Vnztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat
din contul propriu al vnztorului. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul
reparat, iar vnztorul nu dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu
avocatul, a inaintat o cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate
impotriva SRL Trianon. ntocmii o not explicativ in care indicai cum urmeaz s
procedeze instana?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de
domeniul dreptului consumatorului si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a-si
onora obligatiile pecuniare.
Subiectul 37. Procedura de restructurare aplicat persoanei juridice insolvabile.

e
1.1 Caracterizai procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile 3 pct.
. identificnd etapele acesteia.
Procedur de restructurare una dintre procedurile procesului de insolvabilitate
care se aplic debitorului i care presupune intocmirea, aprobarea, implementarea i
respectarea unui plan complex de msuri in vederea remedierii financiare i economice
a debitorului i achitrii datoriilor acestuia conform programului de plat a creanelor.
Conform legii insolvabilitatii avem 4 etape i anume: intocmirea planului;
aprobarea planului; implementarea planului; respectarea condiiilor stipulate in
plan. Aici consider c legiuitorul a scpat din vedere o etap insemnat i anume: -
etapa acceptarii planului procedurii de restructurare.
1.2 Explicai diferena dintre procedura accelerat de restructurare de procedura de 5 pct.
. restructurare a persoanei juridice insolvabile.
Procedur accelerat de restructurare procedur prin care debitorul, dup o
perioad de observaie, intr direct in procedur de restructurare. Aceast procedur se
iniiaz la propunerea administratorului provizoriu, care va notifica toi creditorii .
Procedur de restructurare una dintre procedurile procesului de insolvabilitate
care se aplic debitorului i care presupune intocmirea, aprobarea, implementarea i
respectarea unui plan complex de msuri in vederea remedierii financiare i economice
a debitorului i achitrii datoriilor acestuia conform programului de plat a creanelor.
Procedura accelerate de restructurare a fost introdus prin legea insolvabilitatii in anul
51
2012 care a intrat in vigoare in anul 2013, anterior existind doar procedura de
restructurare.
Cererea introductiv de intentarea procedurii accelerate de restructurare o poate inainta
doar debitorul, anexnd la ea proiectul planului procedurii accelerate de restructurare
i obligatoriu actul actualizat de inventariere a patrimoniului.
1.3 mpotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de 7 pct.
. insolvabilitate de ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL
solicit asisten juridic i afirm c societatea lui nu este in stare de insolvabilitate, ci
doar nu are mijloace bneti necesare pentru a se achita cu impozitele, ins dac ar
vinde marfa pe care o are la depozit ar putea s se achite. ntocmii o not informativ
in care explicaii administratorului SRL EKKEL temeiurile de intentare a procedurii
insolvabilitii i esena aplicrii procedurii de restructurare i drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii incapacitatea de plata

(insolventa) sau supraindatorarea (insolvabilitatea). Esenta aplicarii procedurii planului
- intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa recupereze
mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel,
insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile
ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele
societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind
masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de
la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii toate
acestea se prevad in planul propus de debitor.
Subiectul 38. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate.

e
1.1 Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, i 3 pct.
. sursele din care aceasta ar putea fi suplimentat.
Noiunea de mas debitoare semnific - bunuri, inclusiv mijloace bneti in numerar i
fr numerar, in moned naional i in valut strin, aflate in proprietatea debitorului
la data intentrii procesului de insolvabilitate, dobindite sau recuperate pe parcursul
acestuia, cu excepia bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silit.
Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de
insolvabilitate, precum i cele pe care acesta le dobindete i le recupereaz pe
parcursul procesului.
1.2 Comparai procedura de vnzare a bunurilor debitorului insolvabil asupra crora sunt 5 pct.
. drepturi prefereniale cu procedura de vnzare a bunurilor debitorului insolvabil in
privina crora nu sunt drepturi prefereniale i menionai diferena dintre ele.
In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa
debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care
administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa
decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala
a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau
concursuri desfasurate in mod stabilit, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau
comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de
vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor,
in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit
valoare evaluata.
52
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa
numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in
posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a
solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie
vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator
care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de
fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz
nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.3 Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul 7 pct.

. persoanei juridice insolvabile anterior intentrii procesului de insolvabilitate a incheiat
anumite acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii
lei o cldire al crei pre de pia era de 2 mln. lei;
b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21;
c) cu dou zile inainte de intentarea procesului a vndut marf unui intreprinztor;
d) in ziua intentrii procesului de insolvabilitate a incheiat un contract de gaj prin care
a garantat executarea unei datoriei anterioare.
ntocmii o not explicativ n care nserai rspunsul la ntrebrile sus puse?
Articolul 104. Anularea unor acte juridice
Pe tot parcursul perioadei de observatie, al procedurii de insolvabilitate, al
procedurii falimentului si/sau al procedurii de restructurare, administratorul/
lichidatorul poate introduce in instanta de insolvabilitate actiuni in vederea anularii
urmatoarelor acte juridice daca ele afecteaza bunurile debitorului:
a) orice act juridic fictiv sau fraudulos incheiat de debitor in ultimii 3 ani precedenti
intentarii procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor;
c) in cazul dat nimci nu se poate face, fiindca a avut loc tranmiterea bunelor cu titlu
oneros, deci administratorul nu a actionat in mod fraudulos.
b). Articolul 80. Anularea inregistrarii gajului
Daca un creditor chirografar a inregistrat in ultimele 4 luni de pina la intentarea
procedurii de insolvabilitate un gaj legal fata de bunurile debitorului declarat
insolvabil in temeiul Legii nr. 449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj, inregistrarea
trebuie anulata in baza cererii administratorului/lichidatorului sau a oricarui creditor.
Subiectul 39. Procedura simplificat a falimentului

e
1.1 Descriei procedura simplificat a falimentului, concomitent indicnd i persoanele 3 pct.
. crora ea le este aplicabil.
Procedura simplificat a falimentului este definit de legiuitor, prin legea
insolvabilitii ca fiind procedura prin care debitorul intr direct in procedura
falimentului dup o perioad de observaie sau odat cu intentarea procedurii de
insolvabilitate.
53
ebitorul insolvabil trebuie s intruneasc un set intreg de condiii pentru a putea intra
in procedura simplificat a falimentului. Acestea ar fi:
1. s fie inregistrate in Republica Moldova,
2. s fie in stare de insolvabilitate,
3. persoana s desfoare activitate de intreprinztor.
Procedura simplificat de faliment presupune urmtoarele etape:
1. inventarierea masei debitoare i formarea bilanului de lichidare;
2. desfurarea edinei de validare;
3. aprobarea raportului final i a bilanului de lichidare de ctre instana de

judecat (dac nu exist bunuri, se va inceta procesul de insolvabilitate cu
dispunerea radierii debitorului din registru);
4. distribuia final (dac exist bunuri);
5. incetarea procedurii de insolvabilitate cu dispunerea radierii debitorului.
Procedura simplificat a falimentului este prevzut de legea insolvabilitii i se

aplic debitorilor aflai in stare de insolvabilitate care se incadreaz in una din
urmtoarele categorii:
1. intreprinztori individuali i gospodrii rneti (de fermier), titulari ai

patentei de intreprinztor;
2. persoane juridice care nu dein niciun bun in patrimoniul lor ori ale cror
bunuri sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului i niciun creditor
sau ter nu se ofer s avanseze ori s garanteze sumele corespunztoare;
3. societi comerciale i necomerciale dizolvate anterior formulrii cererii

introductive;
4. debitori care nu sint indreptii s beneficieze de procedura de restructurare.
1.2 Comparai procedura simplificat a falimentului cu procedura falimentului insistnd 5 pct.

. asupra distinciilor eseniale.
Subectii:
-La procedura simplificata- sunt expres prevazute categoriile de debitori care bon
beneficia de ea.
-La faliment nu sunt asa mentiuni (adica are o aplicare generala)
Procedura:
-La procedura simplificata se trece direct dupa o perioada de observatie sau odata cu
intentarea procedurii de insolvabilitate, pe motiv ca nu detin niciun bun in patrimoniul
lor ori ale caror bunuri sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului si
niciun creditor sau tert nu se ofera sa avanseze ori sa garanteze sumele
54
corespunzatoare;
-iar falimentul este o etapa a procedurii de insolvabilitate care se aplica debitorului in
vederea lichidarii patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului. Acesta presupune
vanzarea masei debitoare, care include licitatia, licitatia repetata, licitatia cu reducere,
vanzarea prin concurs, vanzarea prin negocieri directe.
1.3 Cooperativa de producie Tigreanu se afl in proces de lichidare voluntar. 7 pct.
. Lichidatorului acestei intreprinderi intocmind bilanul de lichidare a descoperit c
valoarea de pia a imobilelor cooperativei este mult mai mic dect valoarea de bilan
a acestora. Respectiv, fcnd o inventariere repetat a stabilit c activele cooperativei
sunt mai mici dect datoriile pe care aceasta le are fa de cei 4 creditori ai si.
Lichidatorul consider c trebuie s depun in instana de judecat competent o
cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul cooperativei ii sugereaz
lichidatorului ideia c dac el ar discuta cu creditorii cooperativei pentru a continua
procesul de lichidare voluntar i s nu mai intenteze procesul de insolvabilitate.
ntocmii o not explicativ pronunndu-v asupra celor dou versiuni de lichidare
propuse de lichidator i jurist.
In cazul dat lichidatorul pentru a evita raspunderea subsidiara fata de creditor si

raspunderea penal - trebuie sa depuna cerere introdcutiva a procedurii de
insolvabilitate.
Daca debitorul nu depune cerere introductiva in cazurile si in termenul prevazut in
prezentul articol, persoana care, in conformitate cu legislatia in vigoare, are dreptul de
a reprezenta debitorul, asociatii cu raspundere nelimitata si lichidatorii debitorului
raspund subsidiar in fata creditorilor pentru obligatiile aparute dupa expirarea
termenului de 30 de zile. Aceste persoane sint trase la raspundere penala in
conformitate cu legea.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in incapacitatea
de plata a debitorului.
Dreptul de a depune cerere introductiva il au: debitorul, creditorii, alte persoane
indicate in prezenta lege.
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva daca exista unul din
temeiurile prevazute la art. 10. (Temeiul general de intentare a unui proces de
insolvabilitate consta in incapacitatea de plata a debitorului. Temeiul special de
intentare a unui proces de insolvabilitate consta in supraindatorarea debitorului in
cazul in care acesta este persoana juridica responsabila de creantele creditorilor in
limitele patrimoniului sau)
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva si in cazul in care:
a) executarea integrala a creantelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori
poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenta a creantelor celorlalti
creditori;
b) in cadrul lichidarii, care se efectueaza conform altor legi, devine evident ca
debitorul nu poate satisface integral creantele creditorilor.
(3) Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva imediat, dar nu mai tirziu de
expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor de intentare
procedurii de insolvabilitate.
Subiectul 40. Constituirea societii pe aciuni (SA).

e
1.1 Descriei procedura de constituire a SA in baza dispoziiilor Codului civil. 3 pct.
. Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5
operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de
55
constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform
codului civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat in aciuni
i ale crei obligaii sint garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, in limitele participaiunii
lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat in termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru
obligaiile societii, in limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform
art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de
aciuni de fiecare clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni
Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor intre
acionari i reprezint valoarea aporturilor in numerar i in natur vrsate proporional
numrului i valorii aciunilor subscrise.
Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral intre
fondatori.
Fondatorii sint obligai s plteasc aciunile subscrise pin la inregistrarea societii
pe aciuni dac aportul este in numerar sau in termen de 30 de zile de la inregistrarea
de stat dac aportul este in natur.
n cazul in care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani
financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a
acionarilor nu a luat nici o hotrire conform legii, societatea se dizolv.
1.2 Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea 5 pct.
. reglementat de Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd
deosebirea i recomandnd soluia corect.
Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de
constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit
procedura de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea
mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii
unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si
tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate
fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii
mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai
societii sunt persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o infiina. Fondatori
ai societii pot fi persoane fizice capabile i persoane juridice din Republica Moldova,
din alte state, apatrizi, precum i state strine i organizaii internaionale. n calitate de
fondatori ai societilor, in numele Republicii Moldova sau al unitilor administrativ-
teritoriale, apar autoritile publice determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i
municipale sint in drept s fondeze societi in temeiul autorizaiilor autoritilor
publice. Numrul fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi
infiinat de un singur fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai in cazul in
care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur
persoan. Fondatorii sint in drept s svireasc numai aciuni ce in de infiinarea
56
societii i numai in limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza
si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele
condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin
insuire, delapidare sau abuz de serviciu, inelciune sau abuz de incredere, fals,
depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni
prevzute de legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de
constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de
societate. Contractul de societate are prioritate fa de statutul societii pin la
inregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraiei de constituire a
societii) inceteaz dup inregistrarea de stat a societii i executarea de ctre
fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din documentele de constituire ale
societii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificrile i completrile operate
in documentele de constituire ce in de modificarea datelor de identificare, a denumirii
i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare, in
termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru
introducerea lor in Registrul de stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta
urmtoarele acte:
a) cererea privind operarea modificrilor in Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat
privind modificarea documentelor de constituire ale societii;
c) originalul (originalele) Certificatului inregistrrii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei in mrimea stabilit de Legea
privind Comisia Naional a Pieei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul
activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de
infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.3 S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt in care s fie 7 pct.
. fondator unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a
prezentat actele nesare pentru inregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat
inregistrarea S.A. Mixt, motivnd c este interzis de lege constituirea acesteia.
S.A. PUR a atacat decizia Camerei in judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei
de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune
ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul
nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a
cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
Subiectul 41. Drepturile acionarilor

e
1.1 Identificai drepturile acionarului referindu-v i la drepturile celor care dein 5%, 3 pct.
. 10% i 25 % din aciunile cu drept de vot ale societii.
Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe ling
drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, in modul prevzut de prezenta
lege, de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s introduc chestiuni in ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor;
b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de
cenzori;
d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii.
57
drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, in modul prevzut de prezenta lege,
de alte acte legislative i de statutul societii:
a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, in temeiul raportului
organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a
societii;
b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare
a societii;
c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat
societii de persoanele cu funcii de rspundere in urma inclcrii intenionate sau
grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale
extraordinare a acionarilor in modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
1.2 Clasificai drepturile acionarilor in patrimoniale i nepatrimoniale fcndu-le o scurt 5 pct.
. caracteristic.
Drepturie patrimoniale
-sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional
numarului de actiuni care ii apartin;
-sa instraineze actiunile care ii apartin, sa le puna in gaj sau in administrare fiduciara;
-sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de prezenta
lege sau de statutul societatii;
-sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii ei;
Drepturile nepatrimoniale
-sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de
conducere ale societatii;
-sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor;
-sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este
prevazut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societatii;
1.3 Acionarul S.A. VIVAN Timizeanu a depus o cerere in judecat, solicitnd anularea 7 pct.
. hotrrii adunrii generale a acionarilor de majorare a capitalului social i incasarea
prejudiciului suportat. n motivare acionarul a explicat c el nu a tiut de majorarea
capitalului social, i a invocat faptul c pn la majorare deinea 40 % din aciunile
ordinare ale societii, iar dup majorarea capitalului social el a rmas s dein numai
20 %. De asemenea a fost invocat faptul c activele societii la momentul majorrii
capitalului social depeau mrimea capitalului social cu 100% i in procesul de
majorare noii acionari au pltit numai valoarea nominal. n referina sa, S.A.
VIVAN a respins cererea acionarului, considernd-o neintemeiat. Cum urmeaz a
fi soluiant litigiul de ctre instan?
***Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii
capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor,
cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia
societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile
generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume
informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor
sale din cauza maririi capitalului social.
Subiectul 42. Aciunile - valori mobiliare ale societii pe aciuni.

e
1.1 Relatai despre aciune ca valoare mobiliar i despre drepturile acordate de aceasta 3 pct.
. titularului.
58
*** conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de certificat
sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui (acionarului)
de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din
bunurile societii in cazul lichidrii acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2 Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le esena. 5 pct.
. a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea general a
acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile
societii in cazul lichidrii acesteia.
---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de
proprietarul aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la
cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii
care se distribuie in cazul lichidrii ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si
transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este
materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul
actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate,
confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt
material in care se inscriu anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal
inclusiv pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de
constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de
stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii.
--- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea
de la acionarul societii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de
constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat
a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-
se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.
1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce 7 pct.
. deriv din aciunile prefereniale, referindu-v la categoriile de aciuni
prefereniale..
Actiunea preferentiala da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de
proprietarul actiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la
cuantumul dividendelor, precum si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii
care se distribuie in cazul lichidarii ei.
59
Actiunea preferentiala nu da drept de vot proprietarului ei, daca prezenta lege nu
prevede altfel.
Actiunea preferentiala da proprietarului ei dreptul la primirea unei parti din bunurile
societatii in cazul lichidarii acesteia intr-un cuantum corespunzator valorii de lichidare
a acestei actiuni.
Cota-parte de actiuni preferentiale nu poate depasi 25% din capitalul social al
societatii.
Actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa. Actiunile preferentiale pot fi de o
singura clasa sau de mai multe clase.
Societatea este in drept sa plaseze actiuni preferentiale cu dividende fixate sau
nefixate. Dividendele fixate se stabilesc intr-o suma fixata pe o actiune sau in procent
fixat fata de valoarea nominala a actiunii.
Daca societatea plaseaza actiuni preferentiale de doua sau mai multe clase, in statutul
ei va fi prevazuta ordinea de plata a dividendelor anuntate si a valorii de lichidare a
actiunilor preferentiale de fiecare clasa.
Subiectul 43. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni.

e
1.1 Descriei obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni referindu-v 3 pct.
. la drepturile acordate de obligaiune titularului.
Obligaiunea este un titlu financiar de imprumut care atest dreptul deintorului de
obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i
dobinda aferent in mrimea i in termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligaiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominal i dobinda aferent in mrimea i in termenele
stabilite;
Deintorii de obligaiuni apar in calitate de creditori ai societii. Deintorii de
obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul
societii sub form de dobind sau alt profit.
Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.
Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti
1.2 Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute menionnd deosebirea obligaiunii 5 pct.
. de aciune.
Clasificarea obligatiunilor, dupa urmatoarele criterii:
1 Gradul de garantare:
-Garantate prin gajarea bunurilor ei proprii si/sau a bunurilor persoanelor terte, si/sau
cu garantia bancara, si/sau prin fidejusiune, si/sau cu polita de asigurare.
-Negarantate, daca sunt convertibele si SA intruneste conditiile legale.
2 Valoare obligatiunii are valoare doar nominal sau valoarea nominala si
dobinda aferenta.
3 Sunt sau nu convertibile in actiunile SA.
Deosebiri:
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende,
obligatiunea- atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei
valoarea nominal sau valoarea nominal i dobinda aferent in mrimea i in
termenele stabilite;
60
c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori
a societatii;
d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca
aceasta sa decis la adunarea generala;
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri
a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.
1.3 Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care 7 pct.
. prevd plata dobnzii o dat pe an in mrime de 20% din valoarea nominal, ins
societatea timp de 3 ani nu a pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i
recomandai-i posibilele variante de a-i apra dreptul.
In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari
la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea
obligaiunilor plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care emitentul
nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.
Subiectul 44. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii de valoare.

e
1.1 Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare. 3 pct.
. Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt:
- Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor
actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al
prevenirii scaderi cursului actiunilor.
- Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea
actionarilor in cazurile prevazute de lege.
- Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori
mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a
actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor
nominale.
1.2 Comparai procedura de achiziionare a propriilor aciuni cu procedeul de 5 pct.

. rscumprare a propriilor aciuni de ctre societatea pe aciuni emitent.
Achizitionarea
Actiunile plasate de societate se achizitioneaza de societate la propunerea sa, prin
intermediul ofertei publice pe piata secundara. Societatea este in drept sa achizitioneze
actiunile plasate de ea numai in scopurile prevazute de prezenta lege sau de statutul
societatii. Hotarirea de achizitionare de catre societate a actiunilor plasate de ea se ia
de:
a) adunarea generala a actionarilor, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul
reducerii capitalului social sau cedarii catre salariatii societatii a unui anumit numar de
actiuni proprii;
b) consiliul societatii, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul prevenirii
scaderii cursului lor.
In hotarirea societatii privind achizitionarea actiunilor plasate de ea vor fi indicate
clasele si numarul lor, pretul de achizitie, forma de plata si termenul in decursul caruia
are loc achizitionarea. Pretul de achizitie va fi echivalent cu valoarea de piata a
actiunilor, iar termenul de achizitie nu va fi mai mic de o luna. Societatea este obligata
sa aduca la cunostinta fiecarui actionar sau reprezentant legal al acestuia, sau detinator
61
nominal de actiuni propunerea de achizitionare a actiunilor aflate in circulatie ale
societatii si/sau sa publice propunerea sa. Orice actionar este in drept sa vinda actiunile
care ii apartin, societatea fiind obligata sa le achizitioneze in conditiile anuntate. Daca
numarul total de actiuni care figureaza in ofertele actionarilor depaseste numarul de
actiuni anuntate pentru achizitionare de catre societate, actiunile se achizitioneaza
proportional numarului lor, indicat in fiecare oferta.
Societatea nu este in drept sa achizitioneze actiuni plasate de ea:
1) in decursul unei luni pina la inceputul plasarii actiunilor emisiunii suplimentare,
in procesul plasarii acestor actiuni, precum si in decursul unei luni dupa plasarea lor;
2) daca, conform ultimului bilant:
a) societatea este insolvabila sau achizitionarea actiunilor plasate o va face
insolvabila; sau
b) valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit valoarea capitalului ei
social sau va deveni mai mica in urma achizitionarii actiunilor plasate;
3) daca, in urma unei astfel de achizitii, numarul actiunilor de tezaur va depasi
limita de 10% din capital social.
Rascumpararea
Actiunile plasate de societate se rascumpara de ea la cererea actionarilor in cazurile
prevazute de prezenta lege, de legislatia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul
societatii.
Societatea va rascumpara in mod obligatoriu actiunile plasate de ea in cazul:
a) sosirii termenului de rascumparare a actiunilor, prevazut in statutul societatii; sau
b) operarii in statutul societatii a unor modificari ce limiteaza drepturile actionarilor;
sau
c) efectuarii de catre societate a unei tranzactii de proportii ; sau
d) reorganizarii societatii, potrivit hotaririi adunarii generale a actionarilor;
e) neadoptarii, la cererea actionarilor, a hotaririi de conformare a societatii
prevederilor art.39 alin.(6).
Actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin daca:
a) nu i s-a permis, fara temei legal, sa participe la adunarea generala a actionarilor la
care s-a luat hotarirea in unul din cazurile prevazute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat impotriva adoptarii hotaririi prevazute la alin.(2) lit.b)-d) si/sau a votat
pentru adoptarea hotaririi prevazute la alin.(2) lit.e) si a cerut rascumpararea actiunilor
in termenul prevazut la alin.(6);
c) si-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societatii privind incheierea unei
tranzactii de proportii.
Rascumpararea actiunilor societatii se efectueaza la pretul lor de piata, daca legislatia
nu prevede altfel. Termenul de depunere de catre actionari a cererilor de rascumparare
a actiunilor ce le apartin se stabileste in statutul societatii si va fi de cel putin 2 luni de
la data luarii de adunarea generala a actionarilor sau de consiliul societatii a uneia din
hotaririle prevazute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a actiunilor nu va depasi
3 luni de la data depunerii cererii de rascumparare.Dreptul de a cere rascumpararea
actiunilor ce le apartin il au actionarii inclusi in registrul detinatorilor de valori
mobiliare la data luarii uneia din hotaririle prevazute la alin.(2) lit.b)-e). Actionarul nu
este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor ce ii apartin in cazul in care se ia
hotarirea de dizolvare a societatii.
1.3 Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme in judecat S.A. Victoria i a o 7 pct.
. obliga s rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului
este c el nu a participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de
fuziune a S.A. Victoria cu S.A. Favorit, deoarece ultima este in proces de
62
insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia prealabil. Vetrescu solicit asisten
juridic i reprezentare in instan. ntocmii o not explicativ din care s rezulte cum
urmeaz a soluiona litigiul?
In conformitateaa cu Legea SA, actionarul Vetrescu poate cere rascumpararea

actiunilor sale, iar S.A. Victoria va fi obligata sa le rascupere, fiindca la adunarea SA a
luat decizia (fara actionarul in cauza) de a se reorganiza sub forma de fuziune.
Subiectul 45. Tranzaciile de proporii ale societii pe aciuni.

e
1.1 Descriei noiunea de acte juridice (tranzacii) de proporii ale S.A.. 3 pct.
. Notiunea de tranzactie de proportii
(1) Tranzactia de proportii este o tranzactie sau citeva tranzactii legate reciproc,
efectuate direct sau indirect, in ceea ce priveste:
a) achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de catre societate cu titlu de
gaj, darea in arenda, locatiune sau leasing ori darea in folosinta, darea in imprumut
(credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a caror valoare de piata
constituie peste 25% din valoarea activelor societatii, conform ultimului bilant; sau
b) plasarea de catre societate a actiunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile in astfel de actiuni, constituind peste 25% din toate actiunile cu
drept de vot plasate ale societatii; sau
c) achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet de actiuni ale
societatii.
(2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzactiilor societatii efectuate in
procesul activitatii economice curente prevazute in statutul societatii.
1.2 Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu 5 pct.
. tranzaciile de proporii referindu-v la distinciile modului de ncheiere i efecte.
Decizia de incheiere a actelor juruduce de SA in mod obisnuit sa iau de organul
executive (fie unipersonal de administrator sau in comun daca este un organ
colegiual), iar decizia inheerii tranzactiiolor de proportii se decide de consiliu societatii
sau de adunarea generala, in dependent de valoare tranzactiei.
Articolul 83. Decizia de incheiere de catre societate
a unei tranzactii de proportii
(1) Decizia de incheiere de catre societate a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii daca obiectul acestei
tranzactii sint bunurile a caror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant pina la adoptarea deciziei de
incheiere a acestei tranzactii, daca statutul societatii nu prevede o cota mai mica.
a) bunurile ce constituie peste 25% si nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii potrivit ultimului bilant pina la luarea deciziei de incheiere a acestei
tranzactii; sau
b) actiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii, convertibile in
asemenea actiuni si plasate in cantitatea aratata la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate actiunile cu drept de vot plasate ale societatii,
daca statutul societatii nu prevede o norma mai mica, in limitele careia consiliul
societatii este in drept sa decida cu privire la marirea capitalului social.
(2) Hotarirea de incheiere de catre societate a unor tranzactii de proportii
neprevazute la alin. (1) se ia de adunarea generala a actionarilor.
(21) Consiliul societatii nu este in drept sa adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societatii, precum se specifica la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul in
care societatea a primit aviz referitor la achizitionarea de catre orice persoana a unui
63
important pachet de actiuni ale societatii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societatii poate adopta decizii
ce rezulta din obligatiile asumate de catre societate inainte de data primirii avizului
despre achizitionarea unui important pachet de actiuni.
(23) Restrictia prevazuta la alin.(21) isi pierde actiunea din momentul tinerii adunarii
generale a actionarilor, convocate ulterior primirii de catre societate a avizului despre
achizitionarea unui important pachet de actiuni.
(24) Decizia consiliului societatii privind incheierea de catre societate a unei
tranzactii de proportii se publica, in termen de 15 zile de la data adoptarii, in organul
de presa specificat in statutul societatii.
1.3 Ceteanul Lucescu, deine 15% din aciunile ordinare ale S.A. Fntna care, a 7 pct.
. depus o cerere de chemare in judecat de anulare a contractului de gaj prin care S.A.
Fntna garanta BCA Prima c, in cazul in care peste doi ani SRL DERN nu va
restitui bncii imprumutul de 2mln. euro, ea insi va onora aceast obligaie in locul
debitorului. n motivare reclamantul a aratat c suma de 2 mln de Euro indicat in
contractul de gaj reprezint o tranzacie de proporii ori reprezint peste o 100% din
capitalul social i 52% din mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a
menionat in referin c, acionarul Lucescu nu este in drept sa inainteze o asemenea
aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori SRL DERN este o societate
solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la incasarea sumei de la garant.
Explicai cum trebuie soluionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui

Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre
societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu sa
adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina
garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern
nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile
debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii
generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea
un alt efect.
Subiectul 46. Adunarea general a acionarilor n societatea pe aciuni (SA).

e
1.1 Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri 3 pct.
. generale i formele de inere a adunrii generale.
Adunarea general a acionarilor este organul suprem de conducere al societii i se

ine cel puin o dat pe an. Formele: Adunarea general a acionarilor poate fi ordinar
anual sau extraordinar.
Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii
sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden
sau sub form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden.
64
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i
nu mai tirziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a
drii de seam anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de
5000 este obligat s in adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-
a fost intrunit cvorumul prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi
identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a
avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in in temeiul prevzut de lege, de
statutul societii sau de adunarea general.
Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin
decizia consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre
societate a cererii de a ine o astfel de adunare.
1.2 Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a acionarilor 5 pct.
. referindu-v in special la: persoanele care sunt in drept s dispun convocarea AGA,
intocmirea ordinii de zi, informarea acionarilor, deliberativitatea i modul de
adoptarea a hotrrilor.
Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii
in temeiul deciziei consiliului societii.
n cazul in care consiliul societii nu a asigurat intiinarea acionarilor cu privire la
inerea adunrii generale anuale sau inerea ei in termenul indicat aceasta se convoac
la decizia organului executiv al societii.
Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al
societii in temeiul deciziei consiliului societii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a
acionarilor, lista candidailor in organele de conducere ale societii se intocmesc de
consiliul societii, inindu-se cont, in mod obligatoriu, de cererile acionarilor care
dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii
Chestiunile propuse pentru a fi inscrise in ordinea de zi a adunrii generale anuale a
acionarilor vor fi formulate in scris, indicindu-se motivele inscrierii lor, numele i
prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i
numrul de aciuni care le aparin.
Consiliul societii nu este in drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru
a fi inscrise in ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor.
Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pin la data
de 10 ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i
s expedieze acionarilor decizia luat cel mai tirziu pin la data de 25 ianuarie a
anului urmtor celui gestionar.
Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu
prezena acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau
deintorului nominal de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de
fax indicat in lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau
va fi publicat in organul de pres indicat in statutul societii de ctre societile pe
aciuni
Hotririle adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa
exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia
hotririlor privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a
hotririlor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile
reprezentate la adunare.
1.3 Cetenii Jardan i Corlteanu, acionari ce dein 38% din aciunile ordinare ale S.A. 7 pct.
. Nucul, au depus in instana de judecat o cerere prin care solicit anularea deciziei
Camerei nregistrrii de Stat prin care a fost inregistrat modificarea actului de
constituire a S.A. Nucul i implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate
65
prin hotrrea adunrii generale din 20.08.2012. Acionarii reclamani susin c au
participat la adunarea general, au votat impotriva hotrrii de majorare a capitalului
social i deci hotrrea nu a fost adoptat. Ceilali acionari, precum i Camera
nregistrrii de Stat afirm c hotrrile adunrii generale au fost adoptate cu
majoritatea de voturi i nu exist temei de nulitate.
ntocmii o not informativ i explicai cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea

capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar
cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata
modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.
Subiectul 47. Consiliul societii pe aciuni .

e
1.1 Caracterizai Consiliul ca organ al societii pe aciuni i atribuiile acestuia, 3 pct.
. referindu-v i la situaia cnd el este ca i organ obligatoriu i cnd cnd nu este
obligatoriu.
Consiliul societatii reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile
generale si, in limitele atributiilor sale, exercita conducerea generala si controlul
asupra activitatii societatii. Consiliul societatii este subordonat adunarii generale a
actionarilor.
Consiliul societatii are mai multe atributii:spre exemplu : a) decide cu privire la
convocarea adunarii generale a actionarilor; b) aproba valoarea de piata a bunurilor
care constituie obiectul unei tranzactii de proportii; c) decide cu privire
la incheierea tranzactiilor de proportii cu valore de la 25% pana la 50% din valorea
activelor societatii.
Chestiunile ce tin de competenta consiliului societatii nu pot fi transmise spre
examinare organului executiv al societatii, cu exceptia cazului Daca consiliul
societatii nu a fost infiintat sau imputernicirile lui au incetat, imputernicirile de
pregatire si tinere a adunarii generale a actionarilor le exercita organul executiv al
societatii.
(5) Consiliul societatii prezinta adunarii generale a actionarilor raportul anual cu
privire la activitatea sa si la functionarea societatii, intocmit in conformitate cu
legislatia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societatii si cu regulamentul
consiliului societatii, precum si informatia privind remunerarea persoanelor cu functii
de raspundere.
(6) Imputernicirile consiliului societatii nu pot fi delegate altei persoane.
Necesitatea In societatea cu un numar de actionari mai mic de 50, atributiile consiliului

societatii pot fi exercitate de adunarea generala a actionarilor.
1.2 Comparai modul de alegere al Consiliului societii pe aciuni prin vot cumulaiv 5 pct.
. i prin vot obinuit, relatnd n ce situaii juridice se purcede la votul cumulativ,
care este esena lui i a cui interese se apr la alegerea consilului prin vot
cumulativ.
Membrii consiliului societatii se aleg de adunarea generala a actionarilor doar prin vot
cumulative.
Esenta - La efectuarea votului cumulativ, fiecare actiune cu drept de vot a societatii va

exprima un numar de voturi egal cu numarul total al membrilor consiliului societatii
care se aleg. Actionarul este in drept:
66
a) sa dea toate voturile conferite de actiunile sale unui candidat; sau
b) sa distribuie aceste voturi egal ori in alt mod intre citiva candidati pentru functia
de membru al consiliului societatii.
In cazul in care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sint respectate
prevederile lit.a) si b) din prezentul alineat, acesta se considera nul si nu va fi luat in
considerare la calcularea voturilor.
In cazul alegerii prin vot cumulativ, se considera alesi in consiliul societatii
candidatii care la adunarea generala a actionarilor au intrunit cel mai mare numar de
voturi.
1.3 Vasile Pereanu deine 35 % din aciunile S.A. I-KEL i a depus o cerere in judecat 7 pct.
. prin care a solicitat ncasarea prejudiciului de 1000 000 lei suportat de societate
de la 3 membri ai consiliului societii. n cerere se indic c prii, fiind membri
ai Consiliului S.A. I-KEL au votat pentru ncheierea unei tranzacii de
proporii i au acceptat vnzarea unui imobil al societii cu 1,5 mln. lei, tiind c
valoarea de pia a acestuia este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca att, se arat c
cumprtor al acestui imobil apare SRL ULM n capitalul social al creia doi
dintre pri dein n comun 75 %.
Membrii consiliului n referin au indicat c att timp ct tranzacia de vnzare-
cumprare este valabil nimeni nu este n drept s considere c prin ea au fost
aduse prejudicii societii. Mai mult ca att, a indicat c reclamantul nu are
dreptul s nainteze cerere de chemare n judecat pentru a ncasa prejudiciul de
la membri consiliului societii. Mai mult, consiliul este un organ colegial i
membrii acestuia nu poart rspundere pentru votul expirmat n edin
Consiliului. ntocmii o not informativ i dai rspuns la cerinele indicate de
reclamant dar i cele indicate de pri.
Raspuns: Actionarul Vasile Pereanu avand 38% din actiuni are dreptul sa adreseze
instantei judecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri speciale, cerere de
reparare a prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de raspundere in
urma incalcarii intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor prezentei legi sau
ale altor acte legislative.
In cazul dat membrii cosiliuliu S.A. I-KEL au incheiat o tranzactia cu conflict de

interese. Fiindca este o tranzactie referitor la care persoanele interesate: sint in drept sa
participe la luarea deciziilor privind incheierea unor astfel de tranzactii si pot,
concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzactii, interes material ce nu coincide cu
interesele societatii.
Persoana interesata in efectuarea de catre societate a tranzactiilor se considera

persoana care totodata este: membru al consiliului societatii sau al organului executiv
al societatii sau detinator al unei cote considerabile (peste 10%) in capitalul
partenerului sau asociat al acestuia cu raspundere completa. Deci
La fel daca mai mult de jumatate (in cazul dat toti) dintre membrii alesi ai consiliului
societatii sint persoane interesate in efectuarea tranzactiei date, aceasta va fi incheiata
numai prin hotarirea adunarii generale a actionarilor. Dar in cazul dat interesul
membrilor consiliului este evident, deci nici nu avea dreptul de a incheia un asemena
contract.
Subiectul 48. Cooperativa de ntreprinztor

e
67
1.1 Descriei noiunea de cooperativ de ntreprinztor i procedura ei de constituire. 3 pct.
. Cooperativa de intreprinztor este o organizaie comercial (intreprindere) cu statut de
persoan juridic, ai crei membri snt persoane juridice i/sau fizice care practic
activitate de intreprinztor. Cooperativa este alctuit din cel puin 5 persoane juridice
i/sau fizice. Documentele de constituire ale cooperativei snt contractul de constituire
i statutul. Contractul de constituire al cooperativei stabilete drepturile, obligaiile i
rspunderea fondatorilor acesteia.
Deci, in primul rind pentru Constituire:
-Persoanele ce intentioneaza sa formeze o cooperativa vor elabora si semna un contract
de constituire. In contract se stabilesc dr, oblig si raspunderea fondatorilor, denumirea
deplina a cooperativei, sediul, scopul, data locul adunarii e constituire etc.
-Contractul se semneaza de toti fondatorii.
-La adunarea de constituire se examineaza si se aproba statutul cooperativei, valoarea
aporturilor, se aleg membrii organelor de conducere.
- Apoi are loc formarea capitalulu social.
-Inregistrarea de stat se face la CIS, se prezinta actele cerute de lege (contractul,
statutu, p-v al adunarii de constituire, estras din contul bancar, bonul de plata ce
confirma taxa)
1.2 Comparai cooperativa de ntreprinztor cu cooperativa de producie i cu 5 pct.
. societatea comercial, referindu-v distinciile i asemnrile dintre ele.
Constituirea
-Persoanele ce intentioneaza sa formeze o cooperativa vor elabora si semna un contract
de constituire. In contract se stabilesc dr, oblig si raspunderea fondatorilor, denumirea
deplina a cooperativei, sediul, scopul, data locul adunarii e constituire etc.
-Contractul se semneaza de toti fondatorii.
-La adunarea de constituire se examineaza si se aproba statutul cooperativei, valoarea
aporturilor, se aleg membrii organelor de conducere.
- Apoi are loc formarea capitalulu social.
-Inregistrarea de stat se face la CIS, se prezinta actele cerute de lege (contractul,
statutu, p-v al adunarii de constituire, estras din contul bancar, bonul de plata ce
confirma taxa)
1.3 Membrul cooperativei agricole de intreprinztor Valea Fermecat intenioneaz s 7 pct.
. inainteze o cerere de chemare in judecat pentru a se retrage din aceast cooperativ i
s i se atribuie o parte din patrimoniu proporional cotelor de participare la capitalul
social precum i o parte din beneficiul nerepartizat. ntocmii o not explicativ i
indicai ce fel de cote de participare pot exista n aceast tip de cooperativ, ce
drepturi are membrul cooperativei de ntreprinztor n caz de retragere (ieire), i
dac poate sau nu reclamantul pretinde la beneficiile nerepartizate.
RASPUNS: Persoana in acest caz are dreptul sa i se restituie valoarea cotei sale
ordinare, si sa i se plateasca rabaturile (adaosurile) cooperatiste si dividendele.
Membrul se poate retrage din cooperativa depunand o cerere. Membrul se poate
retrage la sfarsitul anului financiar. Consiliul cooperative in termen de o luna de la data
depunerii cererii va adopta o decizie indicand obligatiile patrimoniale reciproce ale
membrului cooperativei si a el cooperativei legate de restituireavalorii cotei,precum si
termenele executarii lor.
Subiectul 49. ntreprinderea de stat (S)

e
1.1 Descriei noiunea i caracterele ntreprinderii de stat. 3 pct.
. ntreprinderea de stat este o intreprindere al crei capital social aparine in
intregime statului.
68
ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan
juridic, care, pe baza proprietii de stat transmise ei in gestiune, desfoar activitate
de intreprinztor.
Caracterele:
a este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate
aceasta imputernicire prin acte unilaterale
b patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr
publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului
c are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe
primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul
de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in
arenda
se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate
monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.
1.2 Analizai structura de organizare a intreprinderii de stat referindu-v la drepturile 5 pct.
. fiecrui organ al ei.
Structura interna a IS se constituie din:
-Fondator
-Administrator
-Consiliu de administratie ( daca prevede statutul)
Fondatorul si atributiile lui
a) aproba statutul intreprinderii, modificarile si completarile acestuia;
b) stabileste intreprinderii indicii economici;
c) promoveaza o politica tehnica unica in cadrul ramurii;
d) desemneaza membrii consiliului de administratie si ii revoca;
e) desemneaza administratorul intreprinderii si il elibereaza din functie, la
propunerea consiliului de administratie;
f) transmite bunurile si atributiile sale in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de
intreprinzator administratorului in baza contractului (acordului).
Consiliul de administratie si atributiile lui
Consiliul de administratie este organul colegial de administrare a intreprinderii,
reprezinta interesele statului
Consiliul de administratie:
a) aproba programul de perspectiva al dezvoltarii si planurile anuale ale
intreprinderii;
b) ia masuri ce vor asigura integritatea si folosirea eficienta a bunurilor
intreprinderii;
d) aproba devizul anual de venituri si cheltuieli, darea de seama contabila si contul
veniturilor si pierderilor;
f) adopta decizii cu privire la obtinerea, acordarea si folosirea creditelor in marimea
stabilita de fondator;
h) propune fondatorului candidatura administratorului intreprinderii;
i) aproba, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al
intreprinderii;
Administratorul si atributiile lui
a) conduce activitatea intreprinderii si asigura functionarea ei eficienta;
b) actioneaza fara procura in numele intreprinderii;
c) reprezinta interesele intreprinderii in relatiile cu persoanele fizice si juridice,
precum si cu organele de justitie, acordind astfel de imputerniciri in unele probleme si
altor lucratori ai intreprinderii;
d) asigura executarea deciziilor fondatorului si consiliului de administratie.
1.3 Administratorul intreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec 7 pct.
69
. cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de
Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul 2014. Notarul a refuzat s
semneze contractul de ipotec menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deinute i respective nu le poate gaja. Consultai
administratorul i explicaii dac este sau nu in drept intreprinderea de stat s gajeze
bunurile pe care le are.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. .
Subiectul 50. ntreprinderea municipal

e
1.1 Descriei noiunea ntreprindere municipal referindu-v la actele de 3 pct.
. constituire, fondatorii i drepturile pe care le are ntreprinderea municipal
asupra bunurilor ce intr n activul ei.
ntreprinderea municipal este persoana juridic constituit in exclusivitate pe baza
proprietii municipale care, prin utilizarea ei judicioas, produce anumite tipuri de
mrfuri, execut lucrri i presteaz servicii, necesare pentru satisfacerea cerinelor
fondatorului i realizarea intereselor sociale i economice ale colectivului de munc.
Ea este in drept s practice orice gen de activitate neinterzis de lege. ntreprinderea
municipal poate s practice anumite genuri de activitate ce constituie monopol de stat
numai in baza licenelor eliberate, conform prevederilor legale. ntreprinderea
municipal , ca orice persoan juridic, poate crea filiale i reprezentane.
Conductorul filialei (reprezentanei) este numit in funcie de ctre conductorul
intreprinderii i ii deruleaz activitatea in conformitate cu prevederile contractului.
ntreprinderea poart rspundere pentru obligaiile filialelor i reprezentanelor, iar
acestea poart rspundere pentru obligaiile intreprinderii. ntreprinderea municipal
are dreptul s se asocieze in baza unui acord special cu alte uniti economice in
uniuni, asociaii, concerne etc., conform principiului ramural, teritorial sau altor
principii, pentru a-i lrgi posibilitile in cadrul realizrii i proteciei intereselor
comune ale participanilor de producie, tehnico-tiinifice, sociale etc.
1.2 Comparai rspunderea fondatorului ntreprinderii municipale i a nsi 5 pct.

. ntreprinderii municipale pentru obligaiile asumate cu:
- rspunderea fondatorului ntreprinderii de stat i a nsi ntreprinderii de
stat pentru obligaiile asumate;
- rspunderea membrilor societii n nume colectiv i a nsi societii n nume
colectiv pentru obligaiile asumate.
Mai intii raspunde soc in nume colect apoi subsidiar asociatul.

Membrii societatii in nume colectiv poarta raspundere subsidiara solidara cu tot
patrimoniul lor pentru obligatiile societatii.
70
2) Membrul societatii in nume colectiv care nu este fondatorul ei poarta raspundere in
egala masura cu alti membri pentru obligatiile aparute pina la incadrarea lui in
societate.
3) Membrul care a iesit din societatea in nume colectiv poarta raspundere, pentru
obligatiile aparute pina la iesirea lui din societate, in egala masura cu membrii ramasi,
in termen de 2 ani din ziua aprobarii darii de seama despre activitatea societatii pentru
anul in care a iesit din societate.
4) Asociatul fata de care este introdusa o actiune pentru obligatiile societatii in nume
colectiv poate opune numai exceptiile la care societatea sau asociatul personal are
dreptul.
Intreprinderile de stat si intreprinderile municipale sint persoane juridice si raspund
pentru obligatii cu tot patrimoniul lor.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu poarta raspundere pentru obligatiile
intreprinderilor de stat si ale intreprinderilor municipale. Aceste intreprinderi nu
poarta raspundere pentru obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale.
1.3 Consiliul or. Clrai impreun cu Consiliului comunei Sipoteni i a Comunei 7 pct.
. Hrjauca au decis s infiineze o intreprindere municipal pentru gestionarea i
repararea drumurilor. n legtur cu aceasta, s-a decis inzestrarea acestei intreprinderi
cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul Primriei or. Clrai a
menionat c intreprinderea municipal nu poate fi constituit, deoarece nici una din
localiti nu are statut de municipiu i apoi nu pot mai multe uniti administrativ
teritoriale impreun s constituie o intreprindere municipal. Consider el c ar fi mai
util s se constituie o societate cu rspundere limitat cu acelai obiect de activitate.
Sunt corecte obieciile juristului primriei? Poate oare unitatea administrative-
teritorial s constituie societi comerciale? Dar ntreprinderi municipale? Pot oare
mai multe Uniti administrativ teritoriale s constituie o ntreprindere municipal?
RASPUNS:Intreprinderea municipala (in continuare - intreprinderea) este agentul

economic cu personalitate juridica, constituit in exclusivitate pe baza proprietatii
municipale, care, prin utilizarea ei judicioasa, produce anumite tipuri de marfuri
(productie), executa lucrarile si presteaza serviciile, necesare pentru satisfacerea
cerintelor fondatorului (ale unitatii administrativ-teritoriale fondatoare) si pentru
realizarea intereselor sociale si economice ale colectivului de munca.
Crearea intreprinderii si inregistrarea ei
Intreprinderea este fondata si inzestrata cu bunuri de catre organul autoadministrarii
locale (in continuare - fondatorul).
In cazurile cind pentru crearea si activitatea intreprinderii sint necesare terenuri sau
alte resurse naturale, hotarirea privind crearea intreprinderii poate fi adoptata numai
daca fondatorul prezinta avizul pozitiv al organului teritorial de expertiza ecologica.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca
fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al
intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea
ce nu este interzis-este permis.
Subiectul 51. Reglementarea juridic a investiiilor

e
2.1 Descriei noiunile investiie, investitori, intreprindere cu capital strin i cu capital 3 pct.
. mixt;
investitie - totalitate de bunuri (active) depuse in activitatea de intreprinzator pe
teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar,
71
precum si in cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obtine venit;
investitor - persoana fizica sau juridica incadrata in activitatea investitionala pe
teritoriul Republicii Moldova;
Intreprindere mixta este intreprinderea, infiintata in conformitate cu legislatia
Republicii Moldova, al carei capital social este compus partial din investitii straine.
Intreprindere cu capital strain este intreprinderea, infiintata in conformitate cu
legislatia Republicii Moldova, al carei capital social este compus exclusiv din investitii
straine
2.2 Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia Republicii Moldova. 5 pct.
. Articolul 9. Garantia respectarii drepturilor investitorului
(1) Autoritatile publice sint obligate sa respecte drepturile investitorilor acordate de
lege.
(2) In cazul vatamarii unui drept al investitorului de catre o autoritate publica, acesta
este indreptatit sa solicite inlaturarea incalcarii si repararea pagubei.
Articolul 10. Garantia contra exproprierii investitiilorsau contra unor alte actiuni
similare
(1) Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care
priveaza, in mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de
controlul asupra investitiei, cu exceptia cazurilor prevazute la alin.(2).
(2) Activitatea de investitii nu poate fi intrerupta silit decit in urmatoarele conditii:
a) intreruperea se opereaza din motive de utilitate publica, cu o dreapta si prealabila
despagubire, si nu este discriminatorie;
b) intreruperea se datoreaza conditiilor contractuale stabilite in cadrul
parteneriatului public-privat.
(3) Utilitatea publica, precum si plata despagubirii se stabilesc in conformitate cu
legislatia privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
Articolul 11. Garantia repararii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaza, in conformitate cu legislatia in vigoare, de dreptul la
reparatia prejudiciului cauzat prin incalcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce il
lezeaza in drepturi si interese, adoptate de autoritatea publica sau prin alte actiuni
nelegitime ale acesteia.
(2) Despagubirea este echivalenta cu intinderea reala a prejudiciului la momentul
survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii
unei dispozitii a autoritatii publice prin care i s-au incalcat drepturile sau ca urmare a
neindeplinirii ori a indeplinirii necorespunzatoare, de catre autoritate sau de o persoana
cu functie de raspundere, a obligatiilor fata de investitor, prevazute de legislatia in
vigoare a Republicii Moldova, precum si de contractele de parteneriat public-privat, va
fi reparat din contul autoritatii publice vinovate.
(4) Despagubirea se plateste investitorului in valuta in care a fost efectuata investitia
sau in orice alta valuta convertibila daca investitia a fost efectuata in valuta
convertibila.
Articolul 12. Garantii suplimentare
Autoritatile publice pot acorda, in limitele competentei si conform legislatiei in
vigoare sau in conditiile parteneriatului public-privat, garantii suplimentare
investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispozitia organelor
respective.
Articolul 13. Facilitati fiscale si vamale
Investitorilor se acorda facilitati fiscale si vamale in conformitate cu legislatia fiscala
si vamala a Republicii Moldova.
2.3 O societate comercial i o persoan fizic din Romnia intenioneaz s 7 pct.
. infiineze o persoan juridic in Republica Moldova i s desfoare activitate de
72
intreprinztor. Pn a purcede la nregistrare eu solicit consultan i rspuns la
urmtoarele ntrebri: a) Care form de organizare juridic poate avea persoan
juridic ce va fi constituit? b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n
vederea nregistrrii acestei persoane juridice? c) Ce capital social va avea viitoarea
persoan juridic, dac este posibil s aduc aport la capitalul social utilaje speciale.
d) Va beneficia persoana juridic de careva faciliti (vamale, fiscale, de alt natur)?
RASPUNS: a) Care forma de organizare juridica poate imbraca societatea
infiintata? Teoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai
mult SA si SRL.
b) Pentru inregistrarea de stat a persoanei juridice se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) hotarirea de constituire si actele de constituire ale persoanei juridice, in functie de
forma juridica de organizare, in doua exemplare;
c) avizul Comisiei Nationale a Pietei Financiare pentru societatile de asigurare,
fondurile nestatale de pensii si asociatiile de economii si imprumut;
d) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(4) Pentru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, se vor
depune:
a) extrasul din registrul national din tara de resedinta a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;
DA, Va beneficia de faciliti.
Subiectul 52. Filialele i reprezentanele persoanei juridice.

e
2.1 Caracterizai noiunile de filial i reprezentan. 3 pct.
. Societatea este in drept sa infiinteze filiale si reprezentante in Republica Moldova in
conformitate cu prezenta lege si cu alte acte legislative, iar in strainatate si in
conformitate cu legislatia statului strain, daca acordul international la care Republica
Moldova este parte nu prevede altfel.
Filiala a societatii este o subdiviziune separata a ei, care este situata in afara sediului
societatii si poate sa indeplineasca toate imputernicirile acesteia, inclusiv cele de
reprezentare, sau o parte din ele.
Reprezentantza se considera subdiviziunea separata a intreprinderii care este situata
in alta parte si care apara si reprezinta interesele intreprinderii, incheie, in numele
acesteia, tranzactii si infaptuieste alte actiuni de drept.
2.2 Comparai modul de constituire i inregistrare a filialei persoanei juridice inregistrate 5 pct.
. in Republica Moldova cu modul de constituire i inregistrare a filialei unei persoane
juridice strine.
. Inregistrarea filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice
Filialele si reprezentantele persoanelor juridice se inregistreaza cu conditia
indicarii in actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea,
denumirea si sediul acestora.
Filialele si reprezentantele persoanelor juridice se inregistreaza fara atribuirea
statutului de persoana juridica. Procedura inregistrarii filialelor si reprezentantelor
persoanelor juridice straine este similara procedurii inregistrarii persoanelor juridice
autohtone.
Pentru inregistrarea filialelor si reprezentantelor se depun urmatoarele documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) hotarirea organului competent al persoanei juridice, care va contine date cu privire
73
la crearea filialei sau reprezentantei, la aprobarea regulamentului acesteia si la
desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentantei, in doua exemplare;
d) avizul Bancii Nationale a Moldovei - pentru filialele si reprezentantele institutiilor
financiare;
e) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
Filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numarului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
Filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice straine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numarul de identificare al persoanei juridice straine
care le-a creat.
Filialele si reprezentantele
(1) Intreprinderile nerezidente, asociatiile acestora si organizatiile internationale au
dreptul sa infiinteze in Republica Moldova filiale si reprezentante comercial-
economice.
(2) Filialele intreprinderilor nerezidente, ale asociatiilor acestora si ale organizatiilor
internationale infiintate pe teritoriul Republicii Moldova obtin statut de intreprindere
apartinind integral investitorilor straini de la data inregistrarii lor.
(3) Reprezentantele intreprinderilor nerezidente se inregistreaza pe teritoriul
Republicii Moldova, conform legislatiei in vigoare, fara drept de persoana juridica si
fara dreptul de a desfasura activitate economica.
(4) Intreprinderile cu investitii straine au dreptul sa infiinteze, daca faptul acesta este
prevazut in documentele lor de constituire, filiale si reprezentante comercial-
economice atit in tara, cit si in strainatate.
(5) Filialele si reprezentantele infiintate in Republica Moldova de intreprinderi
rezidente cu investitii straine nu sint persoane juridice.
2.3 Administratorul filialei SRL Prima din Bli a incheiat un contract de prestare a 7 pct.
. serviciilor juridice de reprezentare in instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai
Ionescu i Frunzescu. Dup ce avocatul a studiat materialele dosarului, a intocmit
referina la cererea de chemare in judecat, administratorul Filialei a comunicat
Biroului de Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat
in acest contract, deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l
semneze. Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie contracte de
prestri servicii n numele persoanei juridice ?
Conform legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este in drept:
a) sa efectueze actele de gestiune a societatii, necesare atingerii scopurilor prevazute
in actul de constituire si in hotaririle adunarii generale a asociatilor;
b) sa reprezinte fara procura societatea in raporturile cu organele statului, cu tertii si
in instantele de judecata;
c) sa elibereze altor persoane mandat pentru savirsirea unor anumite acte juridice,
daca aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) sa exercite alte imputerniciri atribuite de adunarea generala a asociatilor sau de
consiliul societatii conform competentei lor.
(2) In cazul desemnarii mai multor administratori, acestia au imputerniciri de
reprezentare egale, daca actul de constituire nu prevede altfel.
Subiectul 53. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i mijlocii.
74
e
2.1 Definii noiunile de: microintreprindere; intreprindere mic; intreprindere mijlocie 3 pct.
. Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop
lucrativ) cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma
anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant
a activelor ce nu depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel
mult 49 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si
valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la
acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati
de cel mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei
si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in
aceasta categorie agentii economici micro si mici.
2.2 Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor mici sau 5 pct.
. mijlocii cu cele acordate rezidenilor n zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor,
pregatirea si perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea
serviciilor de informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de
livrare pentru necesitatile statului.
- Etc.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza in zona magazine expozitii permanente, in vederea
vinzarii.
- Acordarea posibilitatii de a depozita marfuri si careva restrictii in privinta limitelor
maxime sau celor minime si fara obligatia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in
zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara
declarative vamala.
- Obtinerea beneficiilor mari din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse
in vrac si reexportate din zona dupa prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare,
urmind ca investitiile sa fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
In special pentru importatorii ce aduc marfuri prin zona economica libera, exista
avantaje ce necesita a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpara diferite marfuri din zona dupa ce au fost supuse
unor prelucrari care le sporeste valoarea si sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marfa prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele
cantitative ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si
exportul de marfuri si servicii.
2.3 O intreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor 7 pct.
. comerciale la categoria de intreprindere micro, a decis s se inregistreze in calitate de
agent al sectorului intreprinderilor mici i mijlocii. Pe administratorul acestei
intreprinderi il intereseaz dac poate persoana juridic care are ca i domeniu de
activitate schimbul valutar s profite de reglmentrile legislaiei i s se inregistreze ca
microintreprindere i sau ca intreprindere mic.
75
ntocmii o not informativ n care trebuie s indicai urmtoarele:
- aciunile ce trebuie s le ntreprind administratorul societii pentru a fi nregistrat
n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii;
- care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca acestea s fie
recunoscute ntreprinderi micro i ntreprindere mic?
- care ntreprinderi nu pot fi declarate ageni ai sectorului ntreprinderilor mici i
mijlocii?
- care sunt facilitile i prin ce se manifest protecia acordat microntrprinderilor,
ntreprinderilor mici i celor mijlocii?
Raspuns:
1 Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2 Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb
valutar, Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de
noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la
sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu
beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea organizarii si activitatii
societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la
reglementarea valutara.
Facilitatile din punctul 2.2 .

e
1.1 Caracterizai limitele i interdiciile legale la desemnarea persoanelor n funcie 3 pct.
. de administrator al unei persoane juridice.
Persoana juridica isi exercita, de la data constituirii, drepturile si isi executa obligatiile
prin administrator. Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau
prin actul de constituire, sint desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual
sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice.(art.61 alin(1) si (2) C.Civ)
Calitatea de administrator o poate avea 1 sau m.multe p.fiz..
In cazul SA, imputernicirile organului executiv al societatii pot fi delegate organizatiei
gestionare in temeiul hotaririi adunarii generale a actionarilor si contractului de
administrare fiduciara. (L.1134 din 97 art70(1).
P.fiz trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu deplina.
Nu poate fi administrator persoana care ocupa f-ctie publica incompatibila cu alta
functie remunerate(functionari publici, procurori, judecatori, deputati, ministri,
presedintele, etc.),persoanele condamnate pt anumite infractiuni(sanctiunea-privarea
de dr de a ocupa fctia de director),pers care detine si functia de membru al organului
de control al aceasi p.jur.
In cazul in care se va constata ca debitorul persoana fizica a contribuit din culpa sau
din neglijenta la survenirea propriei insolvabilitati, prin hotarire a instantei de judecata
privind incetarea procesului de insolvabilitate persoana respectiva poate fi privata de
dreptul de a activa in calitate de administrator in procesele de insolvabilitate .
1.2 Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o 5 pct.
. gestioneaz, referindu-v i la atribuiile acestuia.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele
sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de
constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre
administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de
asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si
administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care
76
administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre
societate si salariat, cind administratorul nu este asociat.
In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar
in numele sip e contul persoanei juridice.
Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandat cu sau
fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala.
Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din
imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in
hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu
societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat
administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se
exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor
exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul
executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor
ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3 Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o 7 pct.
. cldire a societii cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci
cnd capitalul social al societii este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar
de 3,5 mln. lei.
In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea
activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea
privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor.
Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune
in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii
mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala
extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei
luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa
convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in
valoare de 2 mln lei.
De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului
social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui
de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale
societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea
capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii
societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar
trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata
o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

e
1.1 Descriei atribuiile administratorului persoanei juridice cu scop lucrativ. 3 pct.
. Persoana juridica isi exercita, de la data constituirii, drepturile si isi executa obligatiile
prin administrator. Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau
prin actul de constituire, sint desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual
sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice.(art.61 alin(1) si (2) C.Civ)
Calitatea de administrator o poate avea 1 sau m.multe p.fiz..
n conformitate cu legislaia care reglementeaz activitatea societilor
comerciale, administratorul este obligat:
77
s gestioneze societatea astfel inct scopurile, pentru care aceasta a fost
constituit, s fie realizate ct mai eficient;
s execute hotrrile adunrii generale a asociailor i ale consiliului societii;
s ia parte la adunrile generale ale asociailor i la edinele consiliului
societii;
s asigure inerea contabilitii societii, precum i a registrelor societii
prevzute de lege i de actul de constituire, i informeaz asociaii cu privire la
starea de lucruri i la gestiunea societii;
s de dovad de diligen i loialitate in exercitarea atribuiilor sale;
s convoace adunarea general a asociailor dac valoarea activelor nete ale
societii a devenit mai mic decit capitalul ei social;
s depun imediat, dar nu mai trziu dect la expirarea unei luni, in cazul
apariiei indiciilor de insolvabilitate, cerere introductiv de intentare a
procesului de insolvabilitate dac asociaii nu vor acoperi pierderile;
s indeplineasc sarcinile ce ii revin conform actului constituitiv.
1.2 Analizai natura juridic a raporturilor dintre administrator i societatea comercial pe 5 pct.
. care o administraz.
Natura juridica:raporturile dintre pj si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt
supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu
prevede altfel.
Rj dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in actul de
constituire in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de
munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cand administratorul nu este
asociat.. In ambele cazuri , administratorul este imputernicit sa actioneze asemenea
unui mandatar in numele si pe seama persoanei juridice. Asadar, rap dintre
administrator si pj este un mandat (o imputernicire) cu sau fara reprezentare. Mandatul
in acest caz are o dubla natura si contractuala si legala. Natura legala rezulta din
generalitatea functiilor exercitate de el.
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
de a convoa adunarea generala;
de a pastra documentele PJ, etc
1.3 Ceteanul urcanu, fiind administrator al SRL ,,Fulguor, a dorit s iniieze o afacere 7 pct.
. proprie, astfel a constituit o societate comercial SRL ,,Brndua unde este asociat
unic. Peste o anumit perioad de timp fiind in criz de personal calificat a inceput s
propun angajailor un salariu mult mai mare, cu condiia c vor demisiona din
SRL ,,Fulguor i se vor angaja in SRL ,,Brndua. Argumentai legalitatea
aciunilor intreprinse de administrator. Stabilii dac poate fi atras la rspundere
administratorul i in baza a cror temeiuri.
RASPUNS: Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere
nelimitata si in alte societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul
altor persoane acte juridice ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
Astefl conform art.73(L SRL)
(1) Administratorul este obligat fata de societate sa respecte limitele imputernicirilor
stabilite prin actul de constituire ori, daca acesta nu prevede altfel, de catre adunarea
generala a asociatilor.
(2) Daca administratorul a incalcat restrictiile stabilite la alin. (1), societatea sau
orice asociat poate cere, in numele societatii, repararea prejudiciilor cauzate acesteia.
(3) Actiunea in despagubire poate fi intentata in decursul a 3 ani de la data comiterii
78
actiunii pagubitoare pentru societate.
Deasemenea art 72 In exercitarea atributiilor sale, administratorul va da dovada de
diligenta si loialitate.
Subiectul 56. Sisteme societare

e
1.1 Descriei noiunea, caracterele i tipurile de sisteme societare 3 pct.
. Not =Un ansamblu stabil si durabil de structuri asociative legate juridic prin relatii in
al caror temei una dintre acestea dobindeste si exercita asupra celorlalte
dominatia,facind sa se manifeste unitatea de vointa si scopul comun
Tipuri: trusturi; sindicate; grupuri industriale, financiare,de interes economic; societati
transnationale; uniuni de persoane juridice;
Caractere: --stabil si durabil(spre deosebire de altele care au caracter temporar); --
caracter ierarhic(reflecta ordonarea legaturilor juridice si economice intre structurile
sistemului); --caract.participativ-patrimonial; --caracter conventional;--coerenta.
integralitatea(exprima ideea in asamblu).
1.2 Comparai concernul vertical contractual cu concernul verticla prin incorporare, cu 5 pct.
. concernul vertical de fapt i cu concernul orizontal.
Daca mai multe intreprinderi, fara ca sa depinda una de alta, sint reunite sub o
conducere unica, atunci ele formeaza un concern. Fiecare este intreprindere a
concernului.
Contractual un rap contractual care prevede subordonarea org executiv al intrepr
dominate fata de cea dominant.
Prin incorporare Se considera ca formeaza un concern intreprinderile intre care exista
un contract prin care o intreprindere subordoneaza administrarea sa unei alte
intreprinderi sau se obliga sa verse intregul venit unei alte intreprinderi ori
intreprinderile dintre care una este integrata (incorporata) alteia.
De fapt Se prezuma ca intreprinderea dominanta formeaza cu intreprinderea
dependenta un concern.
Ocazional intemeiat pe prrincipii de coordonare si nu nu exista rap de dependent bazat
pe participarea la capit social
1.3 Acionarul Vasile Lungu care deine 9% din aciunile cu drept de vot ale S.A. 7 pct.
. Mndra consider c acionarii Ion Livdaru care deine 20% din aciunile cu drept
de vot este afiliat cu Nicu Livdaru fiul care deine 10%, cu S.R.L. Valea
Norocului cu 20% , S.A. Carpenul 20% i Societatea in comandit pe aciuni
Dolonescu din Romnia cu 21 %. El consider dac acestea sunt persoane afiliate, el
ar avea in privina persoanelor afiliate dreptul de a cere rscumprarea de la acetia a
aciunilor cei aparin la un pre special. Explicaii acionarului ce nseamn persoan
afliat, care sunt persoane afliate persoanei fizice i persoanei juridice i n ce const
dreptul de a cere rscumprarea aciunilor de la un alt acionar?
Intreprindrea cu participatiune majoritara este o intreprindre dominanta, iar

intreprinderea in posesiune majoritara este una dependenta. In literatura acest fenomen
se explica ca o relatie de intreprindere mama si intreprindere fiica.
Subiectul 57. Tipurile de control

79
e
1.1 Descriei tipurile de control care se efectuiaz asupra activitii de intreprinztor a 3 pct.
. persoanelor juridice de drept privat.
control totalitatea aciunilor de verificare a respectrii de ctre persoanele supuse
controlului a prevederilor legislaiei, realizate de un organ abilitat cu funcii de control
sau de un grup de instituii similare;
control comun control la care particip simultan controlori din partea a dou sau
mai multe organe de control;
control inopinat control care nu este inclus in planul anual al controalelor i care
se efectueaz cu scopul verificrii respectrii cerinelor stabilite de legislaie;
control planificat control efectuat conform planului anual al controalelor, in baza
analizei i evalurii conform criteriilor de risc;
Unul i acelai organ de control nu este in drept s efectueze controlul planificat mai
mult decit o dat intr-un an calendaristic asupra uneia i aceleiai persoane sau asupra
unuia i aceluiai obiect al controlului in cazul in care persoana deine mai multe
obiecte distincte, amplasate separat de sediu i de alte obiecte, cu excepia cazurilor in
care se impune o frecven mai inalt a controalelor conform metodologiei de
planificare a controlului in baza criteriilor de risc, aplicat domeniului de control in
cauz.
Organul de control poate decide efectuarea controalelor inopinate asupra unei
persoane, in baza evalurii riscurilor, precum i poate emite inspectorului delegaie de
control, doar in cazurile prevzute de lege.
1.2 Analizai etapele de efectuare a controlului de stat planificat efectuat de organul 5 pct.
. (autoritatea public) cu funcii de control.
Organul de control va expedia persoanei supuse controlului un exemplar al deciziei de
control astfel incit intre momentul primirii efective a exemplarului si momentul
inceperii controlului sa treaca cel putin 5 zile lucratoare.
Procedura de control se incheie prin intocmirea de catre controlor (controlori) a unui
act de control in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data incheierii controlului.
Persoana supusa controlului are dreptul, in termen de 10 zile lucratoare de la semnarea
actului de control, sa prezinte dezacordul cu actul de control, aducind probe
suplimentare ce confirma pozitia sa. Controlorul (controlorii) examineaza materialele
prezentate si, dupa caz, intocmeste un act de control aditional, fara a opera rectificari
in actul de baza.
In actul de control aditional se indica actul de control de baza, iar in partea
constatatoare se reflecta pozitiile modificate, cu respectarea procedurii de intocmire a
actului de control, inclusiv a celei de anexare a documentelor.
Actul de control intra in vigoare la expirarea a 30 de zile lucratoare de la data
comunicarii lui persoanei vizate in act daca nu a fost contestat.
In cazul in care in cadrul controlului efectuat de organul de control se constata
incalcari ale legislatiei, organul in cauza emite in adresa persoanei supuse controlului o
prescriptie privind inlaturarea acestor incalcari.
Persoana supusa controlului este obligata sa inlature incalcarile indicate in prescriptie
in termen de cel mult o luna de la data inminarii acesteia.
La expirarea termenului persoana supusa controlului va prezenta organului care a
emis prescriptia confirmarile de rigoare privind inlaturarea incalcarilor legislatiei.
In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei in
termenul stabilit, organul de control este obligat sa emita repetat prescriptia, cu
stabilirea unui nou termen de pina la o luna de la expirarea termenului fixat in prima
prescriptie.
In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei nici in cel
de-al doilea termen, organul de control care a emis prescriptia aplica fata de persoana
80
in cauza sanctiunile prevazute de legislatie.
Ca exceptie avem situatia in care exista un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor
sau pentru ordinea publica ori in cazul in care a fost depistat un prejudiciu evident
cauzat persoanelor terte in urma incalcarilor, unde controlorul intocmeste un proces-
verbal de aplicare a sanctiunii imediat dupa emiterea actului de control.
In cazul in care controlorul constata inlaturarea incalcarilor respective, persoana
supusa controlului este liberata, total sau partial, de sanctiunea de care era pasibila
conform legii.
1.3 Administratorului S.A. VVT i s-a prezentat actul de control intocmit in procesul 7 pct.
. controlului planificat de ctre echipa de contolori a Serviciului Proteciei Civile i
Situaiilor Excepionale in legtur cu normele i regulile de aprare impotriva
incendiilor in care i-a fost prescris s-i suspende activitatea de vnzare a produselor
petroliere pn la indeplinirea tuturor cerinelor de protecie impotriva incendiilor.
Administratorul nu este de accord cu constatrile din actul de control i consider c
controlul a fost efectuat cu grave inclcri, ori controlorii nu au prezentat nici un
document ce demonstreaz c ei au fost imputernicii s efectuieze controlul asupra
activitii intreprinderii lui.
ntocmii o not informativ n care explicai modalitatea de efectuare a
controlului ntreprins de ctre Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor
Excepionale.
Conform legii privind controlul de stat asupra activitatii de intreprinzator, controlorul
are anumite obligatiuni, printre care: sa informeze persoana supusa controlului despre
drepturile si obligatiile acesteia, sa puna la dispozitia ei toate documentele normative
si actele normative ce vor fi utilizate in cadrul controlului si in a caror baza se
efectueaza controlul si sa prezinte legitimatia de serviciu.
Deasemenea, unul din drepturile fundamentale ale persoanei supuse controlului este
verificarea delegatiei de control.
In baza aceleiasi legi, rezultatele controlului se considera nule si nu pot servi drept
temei pentru executarea prescriptiei privind inlaturarea incalcarilor si/sau pentru
aplicarea sanctiunilor respective in cazul in care controlul a fost efectuat cu incalcarea
prevederilor legale.
Administratorul va avea dreptul sa solicite instantei de judecata nulitatea actului de
control.
Subiectul 58. Bunurile statului i a Unitilor administrativ teritoriale i modul de

folosire a acestora n activitatea de ntreprinztor
e
1.1 Numii modalitile de utilizarea a bunurilor statului i Unitilor administrativ 3 pct.
. teritoriale in activitatea de intreprinztor.
1.2 Comparai regimul juridic al bunurilor domeniului public al statului cu regimul juridic 5 pct.
. al bunurilor domeniului privat al statului explicnd care este modul de transferare a
bunurilor dintr-un domeniu in altul.
1.3 7 pct.
.
81

Exam DR Afacerilor!!!!!!

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exam DR Afacerilor!!!!!!

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiectul 1.

Noiunea de drept al afacerilor

Subiectul 1. Noiunea de drept al afacerilor

Dreptul afacerilor reglementeaza 3categorii de raporturi juridice, si acestea se impart

1. raporturi juridice patrimoniale sunt acelea care au drept obiect bunurile

2. raporturi juridice nepatrimoniale prevad obtinerea de profit pentru

Dreptul comercial- este o ramura de drept privat care la rindul ei reglementeaza

Dreptul antreprenoriatului- subiect al antreprenoriatului este intreprinzatorul sau

Drept economic-aduce in evidenta activitatea economica care include si alte activitati

Uzantele au un rol deosebit, deoarece aceste se aplica in absenta unor reglementari

Subiectul 2. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor

1.2 Clasificai genurile activitii de intreprinztor dup criteriile cunoscute. 5 pct.

Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor

Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:

Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen.

b) Banca Naional a Moldovei- activitatea bncilor i unitilor de schimb valutar

d) Agenia Naional pentru Reglementare in Energetic- importul i

f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului- activitatea de emisie pentru difuzarea

Taxa pentru eliberarea licenei este de 3 250 lei.

Pentru solicitanii de licen inregistrai cu cel mult un an inainte de data depunerii

Taxa pentru reperfectarea licenei i/sau eliberarea copiei de pe aceasta se stabilete in

Termenul de valabilitate: 8 luni, 1 an, 3 ani, 5 ani

2. Neadmiterea discriminrii pe criterii de ras, naionalitate, origine etnic,

3. Dispunerea de spaiu i de dotrile tehnice i tehnologice necesare pentru buna

4. Neacordarea serviciilor de mediere a muncii persoanelor din rindurile

5. Acordarea, in mod gratuit, a serviciilor de mediere a muncii

6. Dispunerea de banc de date veridice referitor la ofertele i solicitrile locurilor

7. Respectarea normelor igienico-sanitare, antiincendiare i de protecie a muncii

Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?

Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenelor n general i a

Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de ntreprinztor

Subiectul 7. Evidena contabil.

1.2 Analizai ciclul contabil. 5 pct.

1.3 Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii 7 pct.

Subiectul 8. Noiunea de concuren.

Subiectul 9. Concurena neloial.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.2 Comparai actele de constituire a cooperativei de ntreprinztor cu actele de 5 pct.

Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor

Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor.

1.2 Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de ntreprinztor la 5 pct.

Subiectul 13. ntreprinztorul individual

Pentru nregistrarea de stat a ntreprinztorilor individuali se depun urmtoarele

2.2 Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea intreprinztorului individual cu cele 5 pct.

Subiectul 14. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.

Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale.

Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.

Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale

1.2 Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului 5 pct.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

Persoana juridic ii exercit de la data constituirii drepturile i ii execut obligaiile

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

Persoana juridic particip la raporturile juridice numai sub denumirea proprie,

Capitalul social si pasivul societatii capitalul social reprezinta, pe langa activ,si

Capitalul social si capitalul varsat capitalul social se confunda cu capitalul varsat

Capitalul social si participatiunea participatiunea reprezinta o fractiune din capitalul

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

Reiesind din aceasta prevedere legala, este inadmisibila inregistrarea majorarii

Administratorul SRL OTTT va putea inregistra modificarile actului de

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.