Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Geografia Populatiei Mondiale Editia A IV A

    Încărcat de

    Onica Bogdan-Georgian
    265 vizualizări144 pagini
    Revazuta Si Actualizata Edit Universitara Rotated

    Titlu original

    Geografia Populatiei Mondiale Editia a IV a

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Revazuta Si Actualizata Edit Universitara Rotated

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    265 vizualizări144 pagini

    Geografia Populatiei Mondiale Editia A IV A

    Încărcat de

    Onica Bogdan-Georgian
    Revazuta Si Actualizata Edit Universitara Rotated

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 144
    GEORGE ERDELI LILIANA DUMITRACHE GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE Editia a IV-a, revizuta si actualizati gl EDITURA UNIVERSITARA. Bucuresti, 2009 ‘Tebioredactae: Ameluta Vigan CCoperta: Angelica Maldescu (Badea) Cartografie: Alina Mareci, Vied Severin Procosare text Mirela Nac ‘Copyright © 2009 Editura Universitar’ Director: Vasile Muscalu Bd. Nicolae Bileescu nr. 27-33, sect 1, Bucuret ‘Tel/Fax. (021) 315.32.47 / 319.67.27 ‘www oditurauniverstara.ro, i reductia@oditarauniverstara.ro. EDITURA RECUNOSCUTA DE CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARIL STIINTIFICE PIN INVATAMANTUL SUPERIOR (CN.CS1S.) Descrierea CIP a Bibiiotect Nationale a Romniet ERDELI, GEORGE Geografia populatiel mondiale! George Enel, Liliana Dumitrache, — Bd. a 4a, rev. - Bucuresti: Editura Universitari, 2009 Bibliogr ISBN 978-973-749.694-2 1 Dumitrache Liliana 911.3:314(100K075.8) © Toate drepturile asupra acesteiIuerdri sunt rezervate Editurii Universitare Distibujier wii (21) 3153247 (021) 319.6727 comenzi@editurauniversitara.70 ISBN 978.973-749.694.2 PREFATA Lucrarea Geografia populafiei mondiale reprezinta o sinteza a celor mai importante aspecte geodemografice ale iumii contemporat. Populata constituie elementul fundamental al societiii. Cele mai importante smanifestiri $i realiziri din domtenile: economic, social, politic, cultura, institutional Isi giseseo parte din explicatile principale in factoral populate, De resursa umand depinde in mare misurk bogsia unei natiuni, puterea aceseia, realizarile sociale gi cultural, civilizafa sain ultima instanfa. Vitalitatea, dinamismul, putcres economics, politics, viloarea sistemelor de guvernamént etc. ale unei societiti au fost, sunt gi vor fi raportate la factorul popalatie. entra prezent si vitor, cunoasterea cft mai exacti a problemei populsfci este de o importanfi primordial, pundnd disciplinle stiimifie cate se ocupa cu studi populafci; si mai ales geografie populate; tn actualitate. ‘Aceasta studiaz& gi interpretcaz complexitatea fenomenelor de populate, factori, condigile rispéndiri ci pe glob, tii, regiuni geografice, tn funofie de timp si spafiu, de condifile concrete naturale, economice gi sociale. ‘Bogitia informational, ca sipunctele de vedere ale autorilor asupra problemelor dde mare actualitate din domeniul geografiei umane contribuie din pin a cunoasterea ‘mai profundi gi mai exactl asupra problemelor geodemografice ale lumii de asi Este evidential strnsa corelare a geografici populatci cu alte domeniisiimfie, ajutindu-le in explicarea problemelor care le parti: istoria, economia, demografia, sociologia, poltologia, psihologia social, genetica, medicina et. Se inssté asupra preocuparilor din domeniul geografiei umane pe plan mondial, <éin Antichitate gi pf in vremurile noastre, de asemenea in mod convingitor se cexplicd locul geografici populatic in cadrul geografiei umane, obiectul de studi al acesteia si drectile sale de dezvoltare, ‘Valorifcdnd o serie de rezulat statstico-demografice si sbordéndu-le geografic, ‘se insistdn mod deosebit asupra aspectelor spatiale, regionale care vizeazA distributia, Fara Raia si Ture in punct de vedere al altitudinit, la nivel continental, remarcim faptul c& populatiaeste concentrati indeosebi in zonele periferice, aproape 2/3 din populatia rmondialf locuind la mai pusin de 500 km fai de yim; aceasta este de asemenea concentrattinpartle cele mai joase, 4/5 din totalul populatiei mondiale regisindu-se la alttudin care na depagesc 500 de metri (J. Staszewski, 1950). Inegaitiile distributiei spatiale @ populetieiaper si mai evidente lao analiz8 a 2.000 Europa ee | 235 | 72 05. : Asia 6s | 3s | ua | 49 25 | 09 ‘Aca ms_| 241 | 208 | 138 69 | 20 AmericadeNos | 469 | 333 | 79 4 40 | 38 ‘America de Sud 3a iso | 28 [47 42__| 10 ‘Australia gi Oceania | 729 | 178 | 84 09, a oval so2_ | 0 | tie | 44 23 | is Suma: J, Stszewaki (1957), Vertical distribution of world population, State Seient. Publ House, Warsaw scar mondial, nftuenja altitini asupradstebue popula fost studs caprecize de ctre 1. Staszewek! in 1957 (Tabel 4). Calouleleefectate de acest dovedese cf efectivul sau densitatea popula seade pe sur cealttaines crepe Este de remarcat fap aproximati 80% din popolta planet trfeste la ma putin de 500 de met liane, in timp ce musi Ese regaseste lanai ce depagese 1.000 my, respect 1,5% la peste 2.000. fn prezent, dup toate probebiltiile,proportia populate ce test n zonlejoase a rescutinind cont doatracfa exeritata de regime Iitorale. De asemen,propota popula care locuigte la peste 2000 m este de 2% tn prezent, dato reser Eemografice accentuate ce caracterizeazh populaia din zona montank tropical Populaia mondial; est tn majorite n zonee cele mal oase cae sunt, a general, cele ma usor de cultivate irigat i otodtl cele mai fertile. Se constat inentles, fn fineri de ard sau continent, numeroase varia, liudinea mediedelcuie find dde319 m pentru Asia, 168 m pentru Europa, 95 m pentru Australia, nim co urd la 430 m pentru America de Nord, 590 m pentru Aftica si 644 m pentru America de Sod, Proporia populate care loeieste la peste 1.500 m este nll in Australi, nesemnifativa in Europa, slab tn Asia, isi ridical in ic (8,9% din ttl i DISTRIBUTIA SPATIALA A POPULATIEI MONDIALE, 39 ‘mai ales, in America de Sud (15,226), unde platourile andine inate oferi condi mai favorabile viii umane deca terenuilejoase, cu climat mai bland. vedere, revordul este detinut de Bolivia unde 7 locuitori din 10 traiesc Ia peste 3.000 maltitudine, capitala La Paz find situata la 3.600 m, iar vechiul eentru minier Potosi este la 4.100 m atitudine. ‘Tire andine (Bolivia, Chile, Peru) constiuie totus o exceptic,locuiea find sibila datorité adaptirii vechilor locuitori la conditile muntilor inal. Aktitudinile ridicate sunt restrictive pentru majoritatea oamenilor, datorité cféctelor,,gative ale seiderii presiunii atmosferice asupra sinatlqii, © limita critic petitra aproape tofi indivizii exist Ia indltimi de 6.000-6.500 i, insi agezirile ‘permanente nu se situeaza niciodata att de sus (4.800 m limita maximé in Tibet, 5.200 m in Peru si Bolivia). Ocuperea masivelor muntoase variazi foarte molt in diverse prj ale lumii, in furncie de latitudine gi de vechimea popularii acestora. Munfi situa la latitudini ‘mari prezinté conditiile cele mai defavorabile, astfl cd in Alaska, Scandinavia gi nordul Rusiei prezenfa umani este fic nul, fie foarte sabi, Lallatidini temperate, conditile sunt mai divesificate, darnu foarte favorable sciviijilor agricole, in consecing’, popularea a fost tardivgis-a bazat pe exploatarea, altorresurse, indeosebi miniere si industrial, arin prezent pe deavoltareaturismuli, ‘Unele masive muntoase sunt aproape nepopalate, a2 cum sunt Muntii Stincosi, Atizii de Sud, Alpii Neozeelandezi, dar regisim gi mun}i popula ca Pirineli, Alpi, nidsivele hercinice din Europa Centrali, Carpatii si Caucazul. Cu toate aceste, populatia nu este foarte numeroas iar limita altitudinal mu est nici ea foarte ridicats, doar o populate putin numeroas’ de montegnarzitrind la peste 1.500 m. La latitudini tropicale $i subiropicale, muni prezintd 0 populatie numeroasi, «Xempiul cel mai reprezentativ constituindu-1 Etiopia, unde 9/10 din populatietaieste {i zona montand, din are 7/10 la peste 2.000 m, Situai asemintonre pot fi observate int Yemen, Liban, Iran i sud-vestul Marocului Dac relajia dintre populate si altitudine poate fi studiaté precis, nu acelasi luoru se fntémpltcfind este vorba de relaia existenta inte populate gi relief ‘Altitudinea mu este singural element care exercit& o influenfa asupra gradului 4e ocupare prin modificarca caracterelor climtice $i prin valoarea pantelor. Volumul reliefului sau masivitatea, structura geologied, formele topografice exerciti de aasemenea o influent considerabilé, prin imitarea suprafetelor agricole, ingreunarea circulatei ~ in funcfie de acestea inregistrandu-se numeroase variafii spafiale in Aistribusia populafie. Rolul valor in spaiile montane est foarte important att pentru circulate gi culturi agricole, eft si pentru activitatiindustriale gi comercial, fapt ‘evidenfiat fn cazul Pirineilor gi Carpatilor care sunt de altfel intens umanizaj. ‘Piemonturle sunt aproape pest tot foarte populate, activitiile productive side schimb sisind condififavorabile, cum este eazul Europei sau Aftiii de Nord. Cémpiile gi platourile joase, cu soluri fertile si vii largi, oferd de asemenea conditii avantajoase Pentru colectivititile umane, dovada consttuind faptul cin aveste zone este concen trati cea mai mare parte a populajiei mondiale. O alti relate, care a fost studiata pentru ansamblul populatiei mondiale de cftre J. Staszewski, are in vedere repartiia, opulaiei in functie de distanjafaja de mare (Tabel 5). o GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE, ‘Tabe 5. Distribugia spaflatd a populafiel in funetie de dstanta fai de mare Reginnea Ponderea populail in rapont cu distanta fai de mare ‘50m [ 50-200 km | 200-500 km [500 - 1000 im] >1000 km Europa 201_|__258 308 19 29. Asia 2,1 202. 219 199 109 Affica 18 20 18,6 235 8 ‘Americade. Nord 31S 198 2041 185 10 [Amercade Sud 2a | 384 279 90 03 ‘Australia gt Oceania | 70,1 BS 49. os = Tow 76 _[__ 227 2S 173 36 ‘Sus: J, Staszowski, Die Verbreitung der Belvolkorung nach dem Abstand vom Meer, Prace Geogrfieme, nr. 28, Warszovia, 1961, Dina tt ten vu esi nie mieten depts de frm ae ef ponte 70% din poplaa mondial Ca a ances tesa sare eds roplae monda aden ce deptgese 1.000 tn Actas eae aaa nmi al mpl penta ch din de are neenese ae nana economic care de rei es clematl el carne crm ngudemse rte coment dein. Ace ft con meri nor = atudor jose cal proceut pope. Tontsanesepatel cnn inertia popula anes Figs sera costiuioun ac pent een mi Te ena vcs gino aiid erescnde se Tui tn socettile modem, acest limite nu pot fi totusi ignorate. in conditilearifci- Seats muta nsotoae moderne, cotacle pecan ates ‘iat cc por i! igore pet prea naa, trl on geo eee re aan obs un lenge in cso pall popu 2.2.2, Rolul factorilor istorict n distributia spatial a populatiel Fectori istorii sunt considerai mult mai importani decat factor natural in cexplicarea valorilor densititi populajci. 5 Factor nara, a nivel mondial, exp pete afbe”, pros gamut varia ale distibutei populatici,insi nu explicd contrasteleexistente inre diverse pti ala lumii care prezint& caracterstci fizico-geografice aseminitoare. In file tropicale, asemenes exemple sunt mumeroase, aici intalnindu-se atat delte suprapoputste, cit gi nepopulate, zone montane cu o populate foarte numeroasl sau, dimpotrva, slab populate. : ‘Numeroase rafiun istorice pot explice in acest caz formarea densitiilor. Acesten se referafie la ocuparea iniiald a teritoriuluicare a avut loc cu mult timp in urmé sau DISTRIBUTIA SPATIALA A POPULATIEI MONDIALE a {n; perioade recente, fie la numeroasele curente migratori care au afectat numarul populagic, in sensul cresterii sau scdderii acestuis, 2.2.2.1. Vechimea populari Formarea une concentrii umane presupune tmp, din aceastécauzi specaligtit apreciazl ci exist o relic intre valoarearidicatd a densitii i vechimee populail ‘unui tertori, In general, eu edt ocuparea unui teritoriu este imal veche, cu att probabilitatea de a gisi o populafie mai numeroas& este mai mare; zonele cele mai _popillate ale planetei, respectiv Orientul Apropiat, Asia de Sud, Africa de Nord gi ‘numite pirate AfficliOrientale i Amerieii Andie, sunt de fap ocupat de tmpuria. Pentru cea mai mare parte a globului, pezenfa umand este foarte veche, si cu toate c¥ este dificil de reconstitut ocuparea trepatl a planetei,etapee esentiale sunt ‘cunoscute (Fig. 9). Primele hominie, caracterizat prin port verticals, volum crénian important iteligenji superioara fat de cea a maimutelor, au aparut in Africa, probabil in Africa Orienalf, acum 3 sau 4 mlioane de ani, Mai trzi, tot in Aftica,apare Homo Habils, care este mult mai evoluat gi care glefuieyte patra. Avesta pardseyte AMica cu 2 milioane de ani in um, pentru a ocupe pine calde ale Burasiei, Europel ‘Meridionale gi Indoneziei, “Homo Erectus sau pitecantropul, mai evolua, spare ulterior, acurn 300.000 de oni tH, cdnd a invljat s& foloscasck focul, si se adiposteasca in grote, acesta aventu-indu-s gn egiunile mai rei Homo Erectus este inlocuit in Pleistocenul superior de Homo Sapiens Neanderthalensis,relativ apropiat de oul actus, cae, in ciuda constringerlor ‘climatice din timpu! perioadelor glaciare, a ocupat treptat nordul Europei gi Asiei. Ultima verigi in acest lan} evolutiv- Homo Sapiens Sapien -ocupi rest uscatah al edrui loc de aparifie nu se cunoaste exact, dar se presupune cd arf Asia de Vest, cu 40,000 sau 35,000 de ani, Hr. Din aceasti arie probabil, omul primitiv se rispéndeste rapid in lume, urméndu-si predecesorii timp de milenii,pénd la asimilarea seu -liminarea completi. Continentele au fost populate prin valuri sucesive de colec- ‘ivitit pata mumeroase In Aftica omul actual ajunge inte anii 37.000 si 34,000 LF, pltrunzan prin nord-est,respectivistrmal Suez sau strimtoarea Bab-el-Mandeb, transformatain itm, ea umare a scéderinivelului mari in perioadele rec. In Europa, meepind din anil 35.000 LE. au existat mai multe valuri succesive, venite din Oriental Apropiat mai ‘nti, apoi din stepele Rusiei meridionale sau Asiei Central. {In Asia, procesal de populare a fost precoce, intr anii 40.000 .Hr. gi 35.000 ‘LHe. edteva grupe umane trec in Australi, apoi in Tasmania gi in Nous Guinee, profitind de apropierea dintre acest insule i Australia, in timpul perioadclorreci Restul continentuluiasiatic, cuprinzdnd insulele i arhipelagurie, a fost ocupattrepat, zonele mai putin primitoare fiind populate, mai tarziu, In America, popularea s-a ficu prin sramtoarea Bering, transforma nism in tmpul perioadetor rei, probabil 027.000 ée ani Hr, GEOGRAFIA POPULATIET MONDIALE, oe ‘ O i i (UD 25-1 ante [ED] aoa -Yeoconnit.ne ZZ] s900- soot Fig. 9. Ocuparea progresivi a planetei de cdtre oameni (dup D. Noin, Géographie de 1x POpUIRTION, 1988) —~ DISTRIBUTIA SPATIALA A POPULATIEI MONDIALE. 8 Din aceasté retrospectiva rezulti ci aproape tot uscatul a fost populat cu foarte ‘multi vreme in urmé, ined din Mezolitic. Cu toate acestea, numérul populatei era extrem de redus inainte de descoperirea agricultuii, paleodemografi apreciind cla sfirital glaciafiei Warm numarul populatiei nu depagea 4-5 milioane de locuitori, respect cu peste 1.000 de ori mai pujin decat populaja actual. {n conchuzie, vechimea populari este un element al rispindiii populate, dar ‘mu este un factor important pentru formarea densitafilor actuele, relaja dinte Valorie acestora gi vechimea populari find destul de incerta si comportind o multitudine de cexceptii. Agricultura gi domesticirea animalefor a permis umanitaiis& facd un mare ‘pas inaint, ultimele mileniifiind mult mai importante pentru formarea densititilor decitcele 3 sau 4 milioane de ani ce le-auprecedat. Anumiteteitorii, populate tardiv, precum unele insule din Atlantic, situate la distanta fai de Europa sau Asfica, sunt

    S-ar putea să vă placă și