ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICA APLICATA

PROBLEME ALE POLITICII MONETARE INTR-O

TARA EMERGENTA. CAZUL ROMANIEI

STUDENT: ILIE ALINA-MARIA

GRUPA: 1413/ SERIA A
CUPRINS

1. Politica monetara, particularitati si limitari pentru o economie

emergenta
2. Stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara in elaborarea politicii
monetare
3. Fluxurile de capital si consecintele acestora asupra stabilitatii
macroeconomice si financiare
4. Evolutii in tarile din Europa Centrala si de Est
5. Necesitatea unui mix adecvat de politici macroeconomice
6. Tintirea inflatiei
7. Liberalizarea contului de capital
8. Concluzii
1. Politica monetara, particularitati si limitari pentru o economie emergenta

Conform statutului sau (legea 312/2004), Banca Nationala a Romaniei are ca obiectiv
fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor, sprijinind totodata politica economica
generala a statului fara a aduce prejudicii in indeplinirea acestui obiectiv.
O atributie importanta a Bancii Nationale a Romaniei, o constituie elaborarea si aplicarea
politicii monetare si a politicii de curs de schimb( art2/legea nr 312/2004). Pentru a-si atinge
obiectivul propus, banca centrala stabileste strategia de politica monetara si ia hotarare cu privire
la instumentele si procedurile pe care le utilizeaza pentru a implementa politica monetara.
Evolutia preturilor este supusa unor influente multiple provenind din economia nationala si din
economia externa care actioneaza asupra cererii si ofertei agregate.
Mecansimul de politica monetara reprezinta totalitatea canalelor prin care banca centrala
utilizand instrumente de politica monetara poate influenta cererea agregata si preturile din
economie. Principalele instrumente de politica monetara pe care BNR le are la dispozitie sunt:
Operatiunile de piata monetara: se realizeaza la initiative bancii centrale avand ca
functii ghidarea ratelor de dobanda si gestionarea lichiditatii de pe piata monetara
aratand orientarea politicii monetare.
Facilitate permanente oferite de BNR institutiilor de credit care au drept scop:
absorbirea de lichiditate pe termen foarte scurt(1zi), semnalizarea orientarii
generale a politicii monetare, stabilizarea ratelor dobanzilor pe termen scurt de pe
piata monetara interbancara.
Rezerve minime obligatorii: sunt reprezentatate de disponibilitatile banesti ale
institutiilor de credit in lei si in valuta, pastrate in conturi deschise la Banca
Nationala a Romaniei. Functiile principale ale RMO constituite in lei sunt cele de
control monetar cat si de stabilitate a ratelor de dobanda de pe piata monetara
interbancara.
Particularitile economiilor emergente, cum sunt predominana ocurilor pe partea
ofertei, extinderea fenomenului de substituire monetar, fragilitatea instituiilor fiscale,
pieele financiare puin adnci, vulnerabilitatea fa de ntreruperea brusc a intrrilor de
capital i migraia forei de munc, contribuie la amplificarea complexitii deciziilor de
politic monetar destinate realizrii obiectivului de stabilitate a preurilor.
Abordarea gradual determinat de preocuparea privind stabilizarea deviaiei PIB n
jurul nivelului su potenial este nsoit de obicei de necesitatea de a se evita evoluiile
brute ale ratelor dobnzilor (netezirea i stabilizarea ratei dobnzii), precum i cele ale
cursului de schimb, care pot pune n pericol stabilitatea pieelor financiare i echilibrele
externe.
2. Stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara in elaborarea politicii monetare

Friedman (1968) i Phelps (1968) sunt autorii teoriei conform creia curba lui Phillips standard a
fost definit eronat, deoarece nu a reuit s ncorporeze anticipaiile inflaioniste, iar n varianta
actualizat a acesteia orice corelaie negativ ntre inflaie i omaj ar trebui s fie cel mult una
temporar.
Pieele financiare mpiedic funcionarea eficient a canalului ratei dobnzii i al creditului,
limitnd capacitatea bncii centrale de ajustare fin a economiei i putnd determina o situaie de
dependen excesiv de canalul cursului de schimb n cadrul procesului de gestionare a cererii
agregate.
Dup cum afirm Jaime Caruana (2005), cu toate c beneficiem de un cadru bine structurat
pentru discutarea i aplicarea politicii monetare, gndirea noastr n ceea ce privete stabilitatea
financiar este mai puin avansat. Stabilitatea financiar reprezinta situaia n care sistemul
financiar poate asigura alocarea eficient a economisirilor ctre oportuniti de investiii i poate
face fa ocurilor, fr perturbri majore.
Legatura dintre stabilitatea preurilor i stabilitatea financiar consider inflaia ca fiind
principala surs de instabilitate financiar. Literatura economic recent evideniaz faptul c, n
economiile contemporane, atingerea unui nivel sczut i stabil al inflaiei a condus la crearea
unui climat economic nou, care necesit reconsiderarea cu rigurozitate a relaiei dintre
stabilitatea preurilor i stabilitatea financiar. Un nivel scazut al inflatiei nu reprezinta o conditie
prin care sa se asigure stabilitati financiare pe termen lung. Guvernatorul Bancii Nationale a
Romaniei indic faptul c stabilitatea financiar prezint o importan deosebit pentru
stabilitatea preurilor. Aceast experien denot c, n cazul n care exist constrngeri pentru a
opta ntre un proces alert de dezinflaie i meninerea stabilitii financiare, cel din urm trebuie
s fie prioritar n vederea ndeplinirii obiectivului de meninere a stabilitii preurilor pe termen
lung.
Romania a realizat o rat medie de dezinflaie de 5,8 puncte procentuale pe an n perioada 2000-
2007, n paralel cu meninerea stabilitii sistemului financiar. Pe termen lung, incapacitatea
meninerii stabilitii financiare nu poate s conduc dect la o reinflamare a inflaiei.

3. Fluxurile de capital si consecintele acestora asupra stabilitatii macroeconomice si

financiare

Fluxurile de capital reprezinta banii trimisi peste hotare, in scopul de a investi pe pietele externe.
Fluxurile de capital masoara cantitatea neta dintr-o moneda care este cumparata sau vanduta
pentru investitii de capital. Conceptul-cheie din spatele fluxurilor de capital este soldul. De
exemplu, o tara poate avea fie un flux de capital pozitiv sau negative.
Principii generale:
Intrarile inaintea iesirilor
Fluxurile pe termen mediu si lung inaintea celor pe termen scurt
Investitiile directe inaintea celor de portofoliu
Respectarea secventei bancii
Fluxurile de capital au fost implementate in Romania in anul 1991 (legea investitiilor straine).
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana,acestea s-au impartit in mai multe categorii si
liberalizarea fluxurilor este realizata in mare masura in prezent.
Printre beneficiile liberalizarii fluxurilor se Numara: alocarea capitalului catre cele mai
productive utilizari; reducerea costului finantarii; importuri de tehnologie si castiguri de
productivitate a muncii; intarirea disciplinei in politicile macroeconomice; cresterea veniturilor
bugetare; cresterea sistemului financiar.
Majorarea excesiva a a volumului creditului reprezinta riscul liberalizarii fluxurilor.Pentru a se
impredica acest lucru este necesara orientarea prudenta a politicii fiscal, un sistem bancar solid
avand standard prudentiale ridicate si utilizarea standardelor international de contabilitate.
Un alt risc este reprezentat de investitiile de portofoliu care expun economia la intrari si iesiri
bruste de capital, iar pentru a contracara acest lucru este nevoie de un nivel confortabil al
rezervelor valutare si un minimum de flexibilitate a cursului de schimb.
Prin politici de atenuare a riscurilor este nevoie de o politica fiscal prdenta, o politica de dobanzi
si un regim flexibil a cursului de schimb pentr a descuraja intrarile de capital speculative.
Ideile de baza care duc la cresterea de investitii straine directe sunt reprezentate de reducerea
incertitudinilor mediului economic( stabilitatea preturilor, stabilitatea ratelor dobanzilor si a
cursului de schimb), aplicarea corecta a legislatiei, imbunatatirea infrastructurii dar si asigurarea
unui cadru stabil si uniform.

4. Evolutii in tarile din Europa Centrala si de Est

Incepnd cu 1 mai 2004, Uniunea European a cunoscut o extindere de la 15 la 25 de membri i

se definete ca o uniune de 25 de state, reunind circa 455 de milioane de locuitori i producnd
circa 25% din PIB mondial. Suprafaa noii entiti a crescut cu 23 % iar populaia cu 19 %, astfel
nct noua Uniune European se ntinde din Irlanda pn n Polonia i din Finlanda pn n
Malta.
Noile ri membre : Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceh, Slovacia,
Slovenia i Ungaria au adus n Uniunea European un plus de diversitate, noi piee, dar i
niveluri de dezvoltare, substanial diferite de media comunitar, n marea majoritate a cazurilor.
La sfritul anului 2003 Europa Central i de Est avea o pondere de 3,74 % din fluxurile
mondiale i de 3,2 % din stocurile mondiale de investiii strine directe. Dei regiunea a fost
caracterizat printr-o dinamic pronunat pozitiv a fluxurilor de investiii strine directe,
nivelurile menionate pot fi considerate drept nereprezentative, respectiv mult sub potenialul
regiunii. Dei aflate nc foarte departe de primele ri clasate pe plan mondial n atragerea
investiiilor strine directe, rile Europei Centrale i de Est au un potenial de cretere foarte
ridicat. Comparativ cu evoluiile mondiale care au nregistrat un maxim n anul 2000 i un curs
descendent n perioada 2001- 2002, Europa Central i de Est a fost n cea mai mare parte
protejat n primii 2 ani ai perioadei, att prin dinamismul economic determinat de maturizarea
tranziiei la economia de pia ct i prin anumite considerente geopolitice (ntre care deciziile
privind extinderea Uniunii Europene din 2004 i reconsiderarea interesului Alianei Nord-
Atlantice pentru zona balcanic).
Toate acestea au fcut ca reducerile dramatice ale fluxurilor de investiii strine directe din
economia mondial n anii 2001 i 2002 s nu fie deloc recepionate sau s fie doar marginal
recepionate: n 2001 s-a nregistrat o cretere de 2 %, iar n 2002 s-a nregistrat o reducere de -1
%. Astfel, n anul 2002 investiiile strine directe n economiile n tranziie au atins o valoare de
peste 30 miliarde USD fa de cca. 29 miliarde USD n anul 2002. Fluxurile ISD ctre Europa
Central i de Est au continuat s creasc astfel pentru al treilea an consecutiv. In anul 2003, mai
ales ca urmare a finalizrii proceselor de privatizare din Republica Ceh i Slovacia, intrrile de
investiii strine directe n Europa Central i de Est au sczut de la recordul de 31 miliarde
dolari n 2002 la mai puin de 21 miliarde dolari (o reducere cu 32,2 %). n pofida declinului din
2003, experii UNCTAD estimeaz c exist perspective bune n ceea ce privete creterea pe
termen mediu a nivelului ISD n zon.
ncheierea procesului de privatizare n rile Central Europene va avea o serie de consecine, cel
puin pe termen mediu. Investiiile noi (greenfield) se deruleaz de regul pe o perioad mai
lung de timp i au n general valori mai reduse, aa c nu vor putea compensa scderea ISD n
procesul de privatizare din Republica Ceh i Slovacia. Acest fenomen va avea loc chiar dac
Republica Ceh i Slovacia au fost alese de ctre companiile transnaionale drept locaii ale unor
noi fabrici de automobile (Toyota-PSA n Republica Ceh i PSA i Hyundai n Slovacia). Graie
investiiilor strine n proiectele de anvergur, Slovacia este n mod special pe cale s devin un
centru european important al industriei productoare de automobile. Ieirile de ISD din Europa
Central i de Est au crescut cu 42% n 2003, de la 5 miliarde dolari la 7 miliarde. Sursa
principal a acestor investiii a rmas Federa- ia Rus, care a preluat 59% din total. Expansiunea
rapid a creditului a fost finanat de intrrile masive de capitaluri strine, n special prin
intermediul sistemului bancar, stimulate fiind de gradul sczut de nzestrare cu capital a forei de
munc comparativ cu Europa de Vest, de anticiparea unei aprecieri reale pe termen lung a
monedelor din regiune i de existena unor nsemnate difereniale de dobnd pozitive. Creterea
creditului s-a produs de asemenea dup implementarea cu succes a politicilor de
macrostabilizare; acestea din urm au contribuit la scderea nivelului riscului agregat i,
mpreun cu reducerea dimensiunii sectorului public, au eliberat resurse suplimentare pentru -10
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Bulgaria Croaia Rep. Ceh Estonia Ungaria Letonia Lituania
Macedonia Polonia Romnia Slovacia Slovenia Turcia depozite la termen pasive externe Sursa:
FMI - SFI, BNR variaie procentual anual Figura 2. Rata medie anual de cretere a pasivelor
bancare 2001-2006 26 sectorul privat. Nu ar trebui uitate majorrile salariale semnificative i
ngustarea spread-urilor dintre dobnzile active i cele pasive n urma intensificrii competiiei
din sectorul bancar , care, mpreun cu tendinele dominante de apreciere nominal a monedelor
naionale, au sporit solvabilitatea populaiei i capacitatea acesteia de a se ndatora n moneda
local i, chiar mai mult, n valut.

5. Necesitatea unui mix adecvat de politici macroeconomice

ndeplinirea obiectivelor privind creterea economic susinut, pe de o parte, i stabilitatea

macroeconomic, pe de alt parte, presupune stimularea investiiilor i evitarea caracterului
prociclic al politicilor macroeconomice. n ceea ce privete investiiile, autoritile trebuie s i
perfecioneze capacitatea de absorbie a fondurilor comunitare; se impun de asemenea msuri
pentru mbuntirea mediului de afaceri, pentru a permite un flux sporit de investiii private.
Politica monetar s-ar putea confrunta cu o dilem n contextul intrrilor masive de capital. Pe de
o parte, evoluiile inflaiei ar putea reclama majorri succesive ale ratei dobnzii de politic
monetar, care ncurajeaz economisirea, asigurnd astfel un echilibru ntre nivelul economisirii
i amploarea investiiilor, echilibru esenial pentru evitarea unui deficit excesiv de cont curent. Pe
de alt parte, majorarea ratelor dobnzilor ar putea conduce la un diferenial pozitiv de dobnd,
ceea ce va atrage intrri suplimentare de capital, cu presiunile aferente n sensul aprecierii
monedei naionale. politica fiscal trebuie s dein rolul principal n corectarea dezechilibrelor
de cont curent. Acest lucru nseamn c rile trebuie s i calibreze bugetele astfel nct s fac
fa creterii cererii din sectorul privat i s i ia msurile de protecie necesare mpotriva unor
eventuale crize, ntruct amploarea deficitului fiscal contribuie n mod direct la magnitudinea
deficitului de cont curent. Totodat, prin intermediul componentei sale de creare de stimulente,
politica fiscal ar putea ncuraja exporturile i activitile economice productive n general. Pe
lng restrictivitatea politicii fiscale, guvernul trebuie s implementeze o politic prudent a
veniturilor prin limitarea creterilor salariale din sectorul public, un demers care ar putea
restrnge i efectele de imitare pe care creterile salariale excesive din sectorul bugetar le-ar
putea avea asupra celor din sectorul privat. Astfel, ar fi evitat situaia nedorit a necorelrii
ctigurilor salariale cu evoluia productivitii muncii.

6. Tintirea inflatiei

Adoptarea de ctre Romnia a strategiei de intire a inflaiei n luna august 2005 i liberalizarea
pn n luna aprilie 2005, n contextul aderrii la UE, a unor intrri de capital pe termen scurt
amnate anterior au fost urmate de intrri masive de capital. Totui, reducerea diferenialului
dintre ratele dobnzilor nu a fost suficient pentru atenuarea acestor intrri de capital.

Strategia de politic monetar a BNR este intirea direct a inflaiei. Aceasta a fost adoptat n
august 2005, dup finalizarea unui proces de pregtire, a crei ultim etap a constituit-o crearea
i testarea funcionrii cadrului de analiz economic i de decizie a politicii monetare specific
intirii directe a inflaiei. intele de inflaie sunt exprimate n termenii variaiei anuale a indicelui
preurilor de consum i sunt stabilite ca punct central ncadrat de un interval de variaie de +/-1
punct procentual.Similar experienei altor bnci centrale din regiune care implementeaz politica
monetar n contextul strategiei de intire direct a inflaiei, evoluia naturii i valorile intelor de
inflaie stabilite de BNR pn n prezent se caracterizeaz prin dou etape distincte:

etapa intelor de inflaie cobortoare, stabilite pe un orizont temporal de doi ani ca valori
anuale aferente lunii decembrie (2005-2012), parcurgerea ei avnd ca argument major
necesitatea consolidrii dezinflaiei i a atingerii unei rate anuale a inflaiei sustenabile pe
termen mediu;
etapa unei inte staionare multianuale de inflaie, compatibil cu definiia de stabilitate a
preurilor pe termen mediu n economia romneasc (ncepnd cu anul 2013); este o
perioad intermediar menit s asigure trecerea la etapa intei continue de inflaie pe
termen lung compatibil cu definiia de stabilitate a preurilor adoptat de BCE.

Conculzii!

Politica monetara reprezinta ansamblul masurilor initiate si implementate de banca centrala

asupra masei monetare si activelor financiare, in scopul realizarii si mentinerii echilibrului
macroeconomic. Altfel spus, politica monetara are scopul de a regla cantitatea de bani
disponibila, prin manevrarea ofertei de moneda si a ratei dobanzii. Politica monetara este
flexibila: modificarea acesteia se poate realiza cu usurinta si in termen scurt. Insa efectele
schimbarilor in politica monetara nu sunt imediate si nici certe, efectele acesteia asupra starii
economice fiind adesea neclare si indirecte.
Curba luo Philips exprima faptul ca o rata a somajului scazuta ii corespunde o inflatie rdicata,
dar daca nivelul de locuri de munca este unul ridicat, duce automat la inregistrarea de costuri
ridicate la anumite niveluri. O crestere a preturilor, genereaza automat o crestere a salarilor si o
majorare a costurilor de productie de pe piata. Fluctuatile puterice de preturi inregistrate in
ultima perioada la nivel mondial au dus la un nivel al cresterii economice n scopul asigurarii
unei stabilitati relative a preturilor, care sa permita restabilirea echilibrului economic general.
Marshall & Swanson [1974] afirmau ca stabilitatea nivelului preturilor reprezinta un obiectiv
important al politicii de stabilizare economica deoarece instabilitatea nivelului preturilor,
manifestata, n principal, sub forma inflatiei, poate avea efecte ntinse i adverse n economie.
Latura nefavorabila a efectelor, pornind de la creterea inflatiei, include o reducere a eficientei
economice, o distorsiune inechitabila i capricioasa n ceea ce privete repartitia veniturilor i o
nrautatire a pozitiei balantei internationale de plati. Daca urmarim partea externa a economiei,
vedem impactul instabilitatii preturilor asupra acestei activitatii reliefat de balanta de plati.
Scaderea eficientei economiei conduce i la reducerea competitivitatii produselor exportate,
motiv pentru care piata externa de desfacere se poate restrnge. Pe de alta parte, crescnd
preturile de productie, este posibil ca pe piata externa sa existe producatori mult mai competitivi
cel putin din punct de vedere al preturilor practicate. O rata a inflatiei ridicata conduce i la
devalorizarea monedei nationale, fapt care poate genera o inhibare a exporturilor. Pe de alta
parte, daca productia interna este dependenta, ntr-o oarecare masura, de materiile prime din
import, continuarea activitatii este echivalenta cu o cretere a preturilor de productie, ceea ce
conduce la o noua modificare de preturi la nivelul economiei, ajungndu-se, astfel, la o rotire
inflationista ale carei costuri de eliminare sunt foarte ridicate. Liberalizarea fluxurilor de capital
calea spre adoptarea monedei unice europene Considerm c decizia integrrii Romniei n
structurile Uniunii Europene este singura corect i util dezvoltrii pe termen lung a rii
noastre. Aderarea la UE reprezint un catalizator al progresului i un instrument pentru ca
Romnia s ard etapele i s elimine decalajele care o despart de nivelul UE, att n plan
economic, ct i al instituiilor i performanei n ansamblul societii.
Liberalizarea fluxurilor de capital a sprijinit procesul de convergen desfurat n rile din
Europa Central i de Est n conformitate cu teoria economic, dar a i accentuat vulnerabilitatea
acestora fa de ocurile financiare externe i modificarea percepiei investitorilor, mai ales n
contextual actual caracterizat prin trezirea pieelor financiare globale. Liberalizarea micrii
capitalurilor reprezint un factor determinant pentru restriciile care exist n legtur cu
circulaia capitalurilor ntre Romnia i celelalte ri membre ale Uniunii, nlesnind celelalte
liberti: libera circulaie a mrfurilor, a persoanelor i a serviciilor. Aceasta nu favorizeaz
progresul prin alocarea optim a capitalurilor i nu permite crearea unui spaiu financiar de
dimensiuni internaionale, contribuind la realizarea obiectivelor economice i monetare ale UE.
Banca central trebuie s asigure, meninndu-i strategia de intire a inflaiei, apropierea treptat
a ratei inflaiei de nivelurile compatibile cu ndeplinirea criteriului de la Maastricht privind
stabilitatea preurilor. Odat ce inflaia redus a fost consolidat, se vor crea condiii favorabile
pentru ndeplinirea sustenabil a criteriilor de convergen nominal privind rata dobnzii pe
termen lung i stabilitatea cursului de schimb. Totodat, implementarea unei politici fiscale
prudente va susine sustenabilitatea finanelor publice.

Webografie:
http://www.bnr.ro/Politica-monetara-2.aspx
http://www.bnr.ro/Mecanismul-de-transmisie-a-politicii-monetare--712.aspx
http://www.bnr.ro/Instrumentele-de-politica-monetara-3327.aspx
http://www.bnr.ro/Stabilitate-financiara---Rolul-BNR-3114.aspx
http://www.bnr.ro/Prezentari-si-interviuri--1332.aspx
http://biblioteca-digitala-online.blogspot.ro/2013/01/liberalizarea-fluxurilor-de-capital.html
www.economiaonline.ro
http://forexedu.ro/fluxurile-comerciale-si-de-capital/
Conferintele FINMEDIA, Liberalizarea fluxurilor de capital, Bucuresti, 15 martie 2005
www.ase.ro/upcpr/profesori/165/Strategii%20de%20politica%20monetara%201.pdf
http://www.ecol.ro/