Sunteți pe pagina 1din 19

Tematica

pentru examenul la disciplina Comer internaional


Anul universitar 2016-2017

1. Printre elementele definitorii ale actualului tablou comercial internaional regsim: a; b; c; d;


e. (se va comenta fiecare ntr-o fraz)

Se bazeaz n continuare pe percepia clasic, centrat la nivelul statelor ca actori economici principali;
Se prezum c politicul i economicul locuiesc n lumi nc diferite;
Trebuie redefinit rolul statului ca unic portdrapel al interesului na ional;
Se estompeaz diferenele dintre politica extern i politica economic extern. Corela ia tradi ional dintre
acestea s-au inversat;
Pe agendele negocierilor internaionale i fac loc noi subiecte sensibile;
Devine important corelaia dintre comer i securitate;
Trebuie gestionat un nou echilibru ntre schimburile comerciale i principiile etice;

2. Analizai ctigurile obinute ca urmare a participrii la comerul internaional

Cateva din catigurile participarii la comertul international sunt: locuri de munc mai bune i mai bine
remunerate, piee cu dimensiuni mai mari, mai mult stabilitate i armonie la scar regional i
internaional, reducerea srciei i a subdezvoltrii, creterea interesului pentru forme instituionalizate de
raporturi comerciale. Toate acestea duc la o dezvoltare puternica pe plan economic.

3. Explicai de ce naiunile fac comer ntre ele

Este tehnic imposibil i economic nerentabil ca s se produc la nivel naional tot ceea ce cere funcionarea
unei economii moderne pe langa acest lucru, economiile de scar i de gam implic dimensiuni productive
care nu se regsesc n cadrul relativ ngust al unei economii naionale iar factorii de producie sunt relativ
asimetric rspndii pe glob. Natiunile au nevoie de rezultatele creaiei tiinifice i de forele concurenei
externe.

4. Explicai pe scurt (maximum 10 rnduri) prin ce se caracterizeaz schimburile comercaile


actuale.

SC actual este o reea de piee n care consumatorii se angreneaz n schimburi cu ali actori invizibili pentru
ei, dar ale cror viei sunt afectate de reguli care le guverneaz comportamentul economic. Aceste reguli pot
schimba fundamental vieile oamenilor i pot crea un mediu n care sunt partajate beneficiile fluxurilor
comerciale. O mare parte din importantul potenial al comerului de a aciona ca for a creterii economice
se risipete pentru c este gestionat inadecvat.

5. Comentai pe scurt impactul pe care redefinirea constant a raportului de fore n plan


comercial l are asupra comerului internaional............; (pag 22 carte)

Comerul internaional continu s creasc ntr-un ritm accelerat, chiar daca in anumite alterneaza ritmuri
dinamice cu altele mai lente. Ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt tot mai mult impartasite in
regiunile in curs de dezvoltare sau in cele aflate in tranzitie. In anii urmatori productivitatea muncii va atinge
un nivel care va redesena tabloul polilor de putere in plan comercial. Se lanseaza tot mai evident a treia
revolutie industriala, care va face ca lumea sa trebuiasca a fi privita multipolar.

6. Comentai pe scurt impactul pe care apariia i maturizarea gruprilor economice


regionale l are asupra comerului internaional..pag 24
S-au constituit iniial ca derogri de la CNMF sub form de zone de liber schimb i uniuni vamale. Ca urmare
a efectelor de creare i deturnare de comer au amplificat dar i distorsionat fluxurile comerciale
Tradiionale. Exemplul cel mai sugestiv in acest sens este UE, iar trilor care nu particip nc la astfel de
grupri nu le rmne dect s adere la cele existente sau s creeze noi grupri.

7. Comentai pe scurt impactul pe care diversificarea i sporirea eficacitii msurilor de


politic comercial l are asupra comerului internaional.

Comerul internaional este derulat n condiiile unei concurene imperfectate de obstacole comerciale. Gama
barierelor s-a mbogit iar eficacitatea lor a sporit continuu si s-a conturat o lege a proteciei constante care
a generat nsemnate pierderi de bunstare. Puseurile de protecionism nsoesc de regul momentele de
conjunctur nefavorabil iar barierele submineaz bazele specializrii.

8. Explicai pe scurt modul n care globalizarea sistemelor de producie influeneaz


evoluia comerului internaional.

Globalizarea productiei inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit
produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari.
Imaginea traditionala a diviziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si
periferia mai putin dezvoltata, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi radical prin delocalizare si
globalizare
In termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta dezintegrare verticala a productiei sau comert
intra-produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor
bunuri finite , detine in prezent cca 1/3 din comertul mondial.
Aceste evolutii provocatoare si-au pus , cu siguranta, amprenta asupra evolutiei CI.

9. Comentai pe scurt impactul pe care adncirea procesului de instituionalizare la


nivel internaional l are asupra comerului internaional.

Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si
comercial. In plan comercial s-a vizat institutionalizarea comertului international.Institutionalizarea UNCTAD
ca organ de lucru al Adunarii Generale a ONU, aparitia GATT, crearea OMC si instaurarea caracterului
obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la evolutia intregului flux economic
international, flux care se afla astazi intr-o noua etapa a dezvoltarii sale, adica in etapa globalizarii.
Cadrul institutional influenteaza schimburile comerciale la fel de mult ca si factorul tehnologic sau ca dotarea
cu resurse.Institutiile publice nationale si harta politica internationala influenteaza maniera in care sunt croite
si negociate schimburile comerciale si masurile de politica comerciala. Institutiile economice puternice
favorizeaza comertul international si ii influenteaza determinantii reprezentand o importanta sursa de
avantaje comparative.Pentru ca institutiile vor ramane si in viitor un important factor de influenta pentru
comertul international, autoritatile publice vor trebui sa acorde o atentie in crestere reformei acestora.

10. Comentai pe scurt impactul pe care factorii demografici l pot avea asupra
comerului internaional.

Se asteaptea ca populatia planetei sa ajunga la 8.3 mld in anul 2030 si la 9.3 mld in anul 2050.Cea mai mare
parte din acest spor demografic se va realiza in tarile aflate acum in curs de dzvoltare si care se afla intr-un
stadiu incipient al tranzitiei demografice.In unele state tranzitia demografica se afla in stadiul final, sporul
natural este descrescator si s-a instalat procesul de grizonare demografica, dar asistam la cresterea
nivelului de educatie si de urbanizare. In aceste tari principala sursa a sporului demografic este imigrarea.
Aceste stari de fapt influenteaza comertul international pe cel putin doua canale: modificarile care se produc
la nivelul scalei avantajelor comparative si transformarile care au loc in ce priveste marimea si compozitia
cererii de importuri.Trebuie sa ne asteptam ca statele in care exista sau va fi in crestere rata de dependenta
a persoanelor de varsta a treia sa devina , din net exportatori de bunuri intensive, net importatori de capital
de astfel de bunuri si sa isi vada erodate avantajele comparative detinute acum la produsele intensive in
capital uman.Cresterea ponderii persoanelor de varsta a treia va conduce la cresterea cererii pentru bunuri
si sevricii destinate special acestei categorii , emergenta clasei de mijloc va contribui la schimbari importante
in structura schimburilor comerciale internationale, iar crestrea nr de persoane bogate din tarile in curs de
dezvolatre vva genera noi si complexe oportunitati de afaceri ceea ce va contribui la cresterea comertului
international. Fluxurile comerciale internationale vor fi afectate si de alte doua evolutii: cresterea ponderii
persoanelor active inalt calificate si cresterea ponderii femeilor in totalul fortei de munca activa.

11. Comentai pe scurt impactul pe care factorii investiionali l pot avea asupra
comerului internaional

Acumulare de capital fizic poate influenta schimburile comerciale in mai multe moduri.Sper exemplu,
programele de investitii de amploare in infrastuctura vor contribui la reducerea costurilor de transport si vor
spori capacitatea de livrare, ceea ce va impulsiona participarea unei tari la schimburile comerciale
internationale. Astfel de investitii vor putea contribui si la aparitia unor noi jucatori pe scena comerciala
internationala.Investitiile in infrastructura fizica, cum ar fi cele in porturi, sosele, caile ferate saua lte elemente
infrastructurale fizice, vor impulsiona schimburile comerciale la nivel regional, in timp ce investitiile in
infrastructura atrag si mentin un nr din ce in ce mai mare de state in comertul international cu
servicii.Fluxurile de capital provenite din afara unei tari pot influenta schimburile comerciale si in alt mod
decat prin impactul asupra investitiilor interne.Investitiile straine directe vor genera si amplifica importurile de
semifabricate sau componente si vor contribui la aparitia unor lanturi creatoare de valoare.Nu trebuie omisa
nicii influenta fluxurilor externe de capital asupra cursului valutar si prin acesta.asupra importurilor si
exporturilor.

Concluzie
Investiiile publice n infrastructur pot contribui la apari ia n viitor a unor noi juctori la nivelul
peisajului comercial;
O infrastructur de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel regional,
impulsiona comerul cu servicii i modifica fundamentele viitoare ale specializrii pe produse i procese;
Prin intermediul investitiilor devine posibil ca o ar, specializat n prezent n sectoare intensive mai
ales n for de munc slab calificat, s promoveze, pe termen mediu sau lung, structuri de specializare
bazate pe sectoare intensive tehnologic;
Exist riscul ca, n absena unui cadru reglementar unitar privind investi iile strine directe sau de
portofoliu, s se amplifice coeficientul de divergen reglementar care poate afecta alocarea eficient a
resurselor la scar internaional.

12. Comentai pe scurt relaia bidirecional dintre progresul tehnologic i schimburile


comerciale transfrontaliere..................

Relaia dintre progresul tehnologic i schimburile comerciale transfrontaliere este una bidirec ional;
Relaia dintre progresul tehnologic i schimburile comerciale transfrontaliere este una bidirec ional;
Avantul tehnologic este un principal detonator al dinamicii i mai ales structurii schimburilor comerciale;
Printre factorii care s-a demonstrat c influeneaz semnificativ nclina ia ctre inovare, se
detaeaz comerul internaional;
n teoria economic se postuleaz c firmele cele mai productive export i c, dintre acestea, cele
i mai productive i internaionalizeaz activitile productive;
n teoria economic tradiional nu s-au luat n considerare efectele de antrenare pe care le are progresul
tehnologic asupra fluxurilor de import i de export;
Avansul tehnologic a avut un impact notabil asupra nivelului costurilor de tranzac ie.

Relatia de cauzalitate dintre progresul tehnologic si comertul international este una


complexa.Conform teoriei economice clasice natiunile fac comert intre ele pentru ca difera in ce priveste
dotarea cu factori de productie, unul din dintre cei mai importanti in prezent fiind factorul tehnologic. Pana
acum s-a omis faptul ca nu toate firmele perticipa la exporturi si ca cele care exporta sunt, de regula, mai
mari si mai productive decat cele care produc doar pentru piata interna. Noile modele explicative al
schimburilor comerciale cu strainatatea iau in considerare faptul ca intensivitatea tehnologica la nivel de
companie determina momentul si nivelul de internationalizare a activitatilor acesteia. Principalele canale prin
care comertul international influenteaza evolutiile tehnologice sunt: efectele schimburilor comerciale asupra
proceselor de inovare si contributia comertului la diseminarea tehnologiei la nivel international.

13. Comentai pe scurt impactul pe care factorii logistici l pot avea asupra comerului
internaional.

Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la productor la utilizatorii acestora influen eaz volumul,
direcia i fundamentele argumentative ale schimburilor comerciale interna ionale. Acestea determin unde
plasm linia de demarcaie dintre bunurile comrcializabile i cele necomercializabile i dac o firm este
apabil s exporte i cum i poate organiza producia n strintate
Teoria economic s-a bazat pe numeroase prezum ii eronate sau incomplete. Prin reducerea ecartului dintre
preurile n ara de origine i cele la destinaiei, diminuarea costurilor de transport poate contribui la sporirea
gamei de bunuri atrase n circuitul comercial interna ional. n legtur cu impactul costurilor de transport
asupra schimburilor comerciale drulate la nivel interna ional se pot identifica cel pu in dou surse de
incertitudine:
Prima surs de incertitudine decurge din maniera n care este organizat produc ia la nivel global;
a doua surs de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru anumite produse .

Costurile de transport sunt influenate de:


caracteristicile produselor,
distana geografic,
disponibilitatea i calitatea reelelor de infrastructur,
concurena existent pe piaa transporturilor,
evoluiile tehnologice,
facilitile comerciale,
costurile carburanilor.

14. Printre caracteristicile pieei internaionale a serviciilor regsim: a; b; c; d; e. (se va


comenta fiecare ntr-o fraz)

Are la baz factori comuni i specifici i se definete printr-o dinamic superioar celui cu
bunuri;
Natura tranzaciilor se modific frecvent;
Serviciile pot fi percepute ca activiti, ca performane i ca avantaje;
Cea mai cunoscut tipologie este cea conturat n cadrul GATS;
De regul, sunt considerate nestocabile i presupun proximitatea furnizorilor i
beneficiarilor.
(SLIDE 45)

15. Analizai principalele fore (determinani) care influeneaz piaa internaional a


serviciilor.

Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si dezvoltarii
economiei globale. In cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale- se impun urmatoarele
forte care influenteaza pietele de servicii:
a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite;
b) Cresterea intensivitatii produselor in DPI(drepturi de proprietate intelectuala)
c) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;
d) Diminuarea distantelor economice dintre state;
e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor
f) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii;
g) Maturizarea conceptului de serviciu global;
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare;
16. Comentai clasificarea serviciilor n funcie de criteriul corelare cu piaa bunurilor.

Servicii ncorporate n bunuri(filme, cri, componente pentru sectorul informatic);


Servicii complementare comerului cu bunuri(servicii de transport, depozitare, distribuie, asigurare,
financiare, bancare, de promovare);
Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii i
ntreinere);
Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte asigurri non-
marf, servicii contabile i de audit, juridice,medicale, de telecomunicaii,informatice, turistice)

17. Comentai clasificarea serviciilor n conformitate cu prevederile GATS.

a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS;


b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze
temporale;
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;
d) Transparenta reglementarilor,
e) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile;
f) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii,
g) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii;
h) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

18. Analizai instrumentele de politic comercial folosite n comerul cu servicii.

Restricii cantitative(care limiteaz direct volumul sau valoarea tranzaciilor);


Msuri bazate pe pre(impunerea unor taxe furnizorilor strini sau controlul tarifelor);
Msuri care impun prezena fizic a prestatorului pe piaa respectiv sau obligaia de a crea firme pe acel
teritoriu ec;
Obstacole tehnice(cerine privind autorizarea, regl. specifice unor piee sectoriale);
Msuri care decurg din funcionarea pieelor publice( achiziii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb,v,

19. Comentai pe scurt avantajul absolut ca teorie care explic fundamentele comerului
internaional.

Adam Smith a dezvoltat teoria avantajului absolut care sugereaza ca o tara trebuie sa produca si sa
exporte acele marfuri pentru care este mai productive decat celelalte tari si sa importe acele marfuri la care
alte tari sunt mai competitive.
Comertul liber intre state a fost considerat calea cea mai potrivita de sporire a bogatiei ,intrucat
acesta permite unei tari sa-si mareasca volumul de bunuri si servicii de care dispune ,specializandu-se in
producerea acelor bunuri si servicii pentru a caror producere dispune de avantaje concurentiale pe care sa le
vanda altora. Astfel,teoria avantajului absolut a aparut ca raspuns la intrebarea Ce bunuri si servicii trebuie
sa produca si sa importe o tara ?

20. Explicai pe scurt avantajul relativ ca teorie care susine fundamentele comerului
internaional.

Teoria avantajului comparativ se concretizeaza in castigul realizat de catre o natiune care produce si
vinde la extern bunurile pe care le realizeaza cu costuri de productie relativ mai mici cu alte bunuri nationale
iar, in schimbul lor,procura alte marfuri ,a caror realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa.

David Ricardo a explicat teoria avantajului comparativ in cartea sa,aparuta in anul 1817,cu titlul The
Principles of Political Economy and Taxation intr-un exemplu care impllica Anglia si Portugalia.Ricardo a
sustinut ca importurile ar putea fi profitabile pentru o natiune ,chiar daca aceasta ar produce bunul importat
la un cost mai mic,lucru ce contrazice teoria avantajului absolut a lui Adam Smith, conform caruia,in conditiile
unui comert liber,fiecare bun apartine tarii care l-a produs la cel mai mic cost real.
21. Explicai pe scurt) diferena n ce privete dotarea naiunilor cu factori de producie
ca teorie care explic fundamentele comerului internaional...........
a. Teoria avantajelor comparative nu d rspunsul la o ntrebare fundamental-ce factori determin
care produse se calific pentru a avea avantaje comparative n cazul fiecrei ri;
b. Aceast teorie este elaborat de Eli Hecksher i Bertin Ohlin;
c. Analiza se bazeaz pe urmtoarele observaii:
-dotarea cu factori de producie difer de la o ar la alta; unele tari dispun de terenuri fertile, altele
de resurse de apa etc.
-bunurile sunt diferite n funcie de tipurile de factori de producie utilizai pentru realizarea lor;
O tara va trebui sa exporte in principal acele bunuri care incorporeaza factorii de productie cei mai
abundenti.
e) Factorii de producie sunt abundeni(ieftini) i rari( scumpi);
f) ar va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a cror realizare se folosesc factori de
producie abundeni,
g) Teoria a fost testat empiric de W. Leontieff folosind analiza inputoutput pornind de la ideea
prevalent atunci n SUA c aceast ar este intensiv dotat n capital i deficitar n munc;
h) A prezumat c SUA export prioritar produse intensive n capital i import produse intensive n
for de munc;
i) Concluzia la care a ajuns a fost c SUA export prioritar produse intensive n munc i import
produse intensive n capital-paradoxul lui Leontieff;
j) Criticii si au considerat c:
i. a folosit un numr redus de sectoare economice;
ii. a luat n considerare doar 2 factori de producie.

22. Explicai pe scurt impactul parcurgerii fazelor ciclului de via al produselor asupra
fundamentelor comerului internaional..............
Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea pieelor, avantajele comparative i rspunsul
strategic al concurenilor;
Conform teoriei ciclul de via al produsului cuprinde 3 etape ( produs inovativ, produs matur i
produs standardizat);
a. n stadiul de produs inovativ:
- o firm creeaz i lanseaz un produs nou;
- produsul este rspunsul la cererea intern;
- extragerea i prelucrarea mesajelor pieei este foarte important;
- produsele complexe trebuie lansate n rile dezvoltate, cu piee mari i cu consumatori
exigeni;
- cea mai mare parte a produciei este destinat pieei interne, exporturile sunt marginale i
vizeaz testarea unor noi piee.
b.Stadiul de produs matur
a) Cererea pentru produsele inovative crete substanial pentru c utilizatorii le valideaz
valoarea i valoarea de ntrebuinare;
b) Firmele inovative i sporesc capacitile de producie;
c) Apar concurenii interni i strini atrai de profiturile din sectorul respectiv;
d) Competitivitatea se poate menine prin reducerea costurilor i se produce delocalizarea
produciei n alte ri.
C.Stadiul de produs standardizat
a) Piaa produselor se stabilizeaz devenind bunuri comune;
b) Se amplific procesul de producie n strintate n cutarea unor factori mai ieftini i a unor
regimuri fiscale mai permisive;
c) ara inovatoare devine net sau exclusiv importator al acestor produse;
n conformitate cu teoria ciclului de via al produsului:
a) Producia intern ncepe n stadiul 1, atinge cote importante n stadiul 2 i se reduce pn la
eliminare n stadiul 3;
b) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale n stadiul 1, devin importante n stadiul 2 i
sunt substituite cu importuri n stadiul 3;
c) Concurena extern apare n faza final a stadiului 1, se acutizeaz n stadiul 2 i se
transfer pe teren neutru n stadiul 3.

23. Explicai pe scurt rivalitatea strategic global i impactul acesteia asupra


fundamentelor comerului internaional.........
a) Cele mai recente explicaii aparin economitilor Paul Krugman i Kevin Lancaster n anii 80;
b) Firmele se preocup s-i dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru
a domina piaa global;
c) Explicaia se concentreaz pe deciziile strategice pe care le adopt firmele atunci cnd
concureaz la scar internaional;
d) Mijloacele de care dispun firmele sunt: deinerea de DPI, investiiile n C-D, preocuparea pentru
asumarea efectelor economiei de scar i de gam i valorificarea curbei de experien.

24. Explicai pe scurt dimensiunea geopolitic a teoriei avantajelor competitive ale


naiunilor........
a) A izvort din necesitatea de a oferi soluii acceptabile la provocrile derivate din competiia de tip
nou ntre SUA i UE i, dintre acestea, i statele din Asia;
b) Recomand ca marile puteri comerciale s i consolideze avantajul competitiv prin inovaie i
mai mult informaie,
c) S-a strduit s comenteze rolul de hegemon pe care nc l are SUA n condiiile n care UE este
un partener subordonat;
d) Ofer un model mbuntit de avantaj comparativ pentru:
Cei globalizai- deschiderea pieelor;
Globalizatori inovaiile i serviciile postvnzare.

25. Analiza competitivitii la nivel de ar necesit obligatoriu urmtoarele tipuri de analogii: a; b; c; d,


(se va comenta fiecare n maximum o fraz)..............
a) ntre cota de pia a unei firme (indicator important care atest relevant ct de competitiv este o firm) i
ponderea unei ri n total schimburi comerciale internaionale (dar aceasta nu se poate afirma c se datoreaz n
principal creterii nivelului de competitivitate);
b) ntre preul bunurilor vndute de firm i cursul real de schimb al monedei unei ri. n timp ce preurile bunurilor
depind de costurile de producie, de gama de servicii adiacente, de notorietatea bunurilor respective (brand-ul), cursul
de schimb depinde foarte mult de eficiena unei economii, de factori extraeconomici, de percep ia actorilor pie ei
financiare;
c) ntre rate de profitabilitate pe care o nregistreaz o firm i ritmul de cretere economic nregistrat de o
economie naional. ntre cele dou planuri de analiz nu se poate pune de regul semnul echivalenei;
d) ntre calitatea actului managerial la nivelul ueni firme i calitatea politicilor publice aplicabile la nivel sectorial
sau naional ntr-o ar.

26. Analiza competitivitii ca proces a permis identificarea urmtoarelor fa ete ale acestuia: a: b; c; d, (se va
comenta fiecare n maximum o fraz)..............
a) Capacitatea de a exporta (de a vinde);
b) Capacitatea locaiei de a exercita gravitaie economic (de a atrage sau de a stimula investirea);
c) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare);
d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera ctig). La diverse niveluri acesta ia diverse forme: cifr de afaceri sau profit
la nivel de firm; restructurare i modernitate la niveld e sector; spor de bunstare la nivel de economie na ional (plus
de PIB/locutor).
27. n legtur cu determinanii factoriali ai avantajelor competitive se pot face urmtoarele comentarii
sintetice: a; b; c; d; ...........

28. Analizai determinanii factoriali care pot influena avantajele competitive ale unei
naiuni......
Factorii de productie pot fi grupati in :
a) Resursele umane . Fiecare ar este dotat cu combinaii diferite de factori de produc ie. Acestea se pot analiza ca
numr, calificare, costuri i aspecte conexe cu etica muncii;
b) Resursele naturale. Se definesc prin abunden, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. n ultimele analize s-
au mai adugat i condiiile climatice i situarea geografic a unei ri (care poate influen a costurile de transport,
permite valorificarea diversitii culturale i maximizeaz oportunit ile de afaceri). Apropierea geografic ntre ri a
promovat un anumit tip de specializare, a creat o reea de complementarit i i a amplificat fluxurile tradi ionale de
bunuri i servicii. (exemplu: apropierea Finalndei de piata Rusiei a facut ca aceasta tara sa fie producatoare si
exportatoare de spargatoare de gheata)
c) Resursele de cunoatere. Acestea se afl de regul n universiti, centre de cercetare sau de transfer de cunoa tere,
la marile corporaii. Sunt rezultatul proceselor de inovare i alimenteaz aceste procese.
d) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de producie omogen, prezentndu-se n varii forme i implicnd o
mare varietate de actori. Un rol esenial revine ISD.
e) infrastructura. Natura, calitate, costurile de utilizare a infrastructurii existente. Componente : retele de transport,
coridoare comunicationale, servicii postale, retele de transfer al fondurilor, ocrotirea sanatatii, retele de distributie a
diferitelor forme de energie dar si gospodariile si institutiile culturale
Factori de baza (resurse naturale, clima, situarea geografica, forta de munca, capitalul in forma baneasca traditionala )
pot explica schimburile comerciale intersectoriale
Factori avansati (infrastructura, personalul inalt calificat, formele noi ale fluxurilor de capital) dobandirea si
conservarea avantajelor competitive si se valorifica pe calea diferentierii gamei de produse si cresterii ponderii celor
intensive tehnologic.

Factori de productie generali si specializati (retele de transport de calitate, capitalul oferit de sistemul bancar si forta
demunca motivata adecvat specialisti inalt calificati ; ex: roboti

29. Analizai determinanii cererii i modul n care acetia pot influena avantajele competitive
ale unei naiuni......
a) Cererea oferind bazele economiei de scar, influeneaz eficiena proceselor productive i determin dinamica
inovrii;
b) cererea opereaz pe trei axe:
compoziia; natura necesitatilor cumparatorilor influenteaza maniera in care o firma recepteaza, interpreteaza si
raspunde nevoilor utilizatorilor -> mesaje venite dinspre pietele interne (firmele sunt mai in masura sa perceapa, sa
inteleaga si sa actioneze in conformitate cu nevoile utilizatorilor nationali)
dimensiunea si determinanii creterii acesteia;
mecanismele prin care preferinele cumprtorilor dintr-o ar se transmit n alte ri.

Avantajele competitive depind intr-o masura insemnata de apropierea comportamentului unei firme de segmentele
adecvate de utilizatori. Cererea este tot mai segmentata -> exemplu: Kodak sau Fugi, preocupari specifice in raport cu
fotografii, utilizatorii de fime cinematografice si radiologice sau Airbus cursele intre localitati apropiatate
Important : natura cumparaturilor interni, in special cei cu un comportament complex de consum -> oglinda celor mai
complexe nevoi (consumatorii japonezi echipamente audio)
Exigentele specifice ale pietei interne conduc la avantaje competitive daca le anticipeaza sau le preced pe cele de pe alte
piete (exemplu: comoditatea americanilor a condus la succesul international al fastfood, bunurilor preambalate si al
cartilor de credit si debit)
Ritmul in care creste cererea interna si solvabilitatea acesteia; rata ridicata de crestere permite adoptarea de noi
tehnologii, amortizarea facila a noilor investitii, cresterea capacitatii de productie
Structura cererii e la fel de importanta ca marimea ei; saturarea pietei interne motivatie reactiva pentru
internationalizarea activitatilor
30. Analizai modul n care corelarea dintre sectarele unei economii poate influena avantajele
competitive ale unei naiuni......
Avantajele competitive pe care o tara le are in anumite sectoare confera potentiale avantaje si
firmelor care opereaza in sectoarele corelate pentru ca ele produc inputuri care sunt folosite si
sunt importante pentru inovare sau internationalizare
Sectoarele din amonte contribuie la reteaua de avantaje competitive : acces rapid, prompt,
eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase inputuri
Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si modernizare
Schimbul de drepturi de proprietate intelectuala si rezolvarea in comun a unor probleme
stiintifice conduce la solutii mai rapide si mai eficiente
Prezenta unor adevarate retele de firme integrate vertical sau orizontal in anumite tari conduce
la aparitia altor sectoare competitive -> partajarea activitatilor : evolutii tehnologice, indusitra
prelucratoare, distributie, marketing, servicii
Prezenta unor sectoare complementare valorificarea noilor oportunitati si premisele aparitiei
de noi firme cu o noua filosofie concurentiala ; Companiile isi partajeaza activitatile si participa
la o serie de aliante competitive (Elvetia- firma Ricola si dinamizarea expansiunei internationale
folosind canalele de distributie ale firmei Tobler/Jacobs)
Produsele sau serviciile complementare oferite de firme situate in aceeasi tara sunt percepute
a fi mai avantajoase, deoarece sunt recomandate altor firme -> relatiile de parteneriat stranse
intre firmele care produc bunuri complementare sunt firesti si pot conduce la performante
economice si comerciale deosebite; acestea trebuie cultivate in primele stadii ale ciclului de
viata al produsului

31. Analizai modul n care strategiile, structurile i rivalitile dintre companii pote influen a
avantajele competitive ale unei naiuni....
a) Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile i filozofia organizaional sunt influenate de
climatul n care opereaz; Ex: Italia competitorii de succes international sunt firme de dimensiuni
mai mici (minimultinationale), iar in Germania, managerii de top au pregatire prevalent tehnica,
firmele au structuri ierarhice bine definite si folosesc practici manageriale specifice.
b) Printre factorii succesului n plan internaional regsim:
Atitudinea autoritilor politicile guvernamentale si rolul lor important in influentarea
sectoarelor in care sa se investeasca si succesele reputate (Elvetia si Suedia tari neutre
avantaj in conturarea unor retele internationale in sectoarele sensibile politic)
Structura proprietii, conditiile pietei de capital, natura guvernarii corporatiste 2 moduri :
1. Sectoarele cu nevoi specifice de fonduri, managerii au atitudini diferite fata de risc, diferite
orizonturi de timp, rate diferite de profitabilitate pe termen lung 2. Influenta pietelor de capital vriaza
in functie de nevoia de fonduri
Motivaiile managerilor definesc succesul sau esecul companiilor din anumite sectoare
(valori sociale care influenteaza atitudinea fata de munca si castigurile asteptate de lucratori)
Atitudinea fa de prestigiul naional i de prioritile naionale (SUA, raspunsul care trebuia
dat la avansul luat prin programul Sputnik a devenit un stimul deosebit pentru sectorul aerospatial)
Rivalitatea ntre firme (puternici competitori la nivel national -> inovare si cautarea
debuseelor pe pietele externe ; concurentii interni se stimuleaza reciproc sa reduca costurile, sa
amelioreze calitatea produselor)

32. Printre principiile nscrise n textul iniial al GATT pentru a guverna comer ul interna ional
regsim: a; b, c; d; e; (se va comenta fiecare ntr-o fraz).......
a) Principiul nediscriminrii care presupune acordarea reciproc a CNMF i a CRN; pivot de baza
(presupune sa nu oferi un tratament comercial diferit intre partenerii comercial transpunerea in
practica urma sa se faca prin inscrierea in textul acordului si preluarea in tuturor celelalte acorduri
a CNMF si a CRN
b) Interzicerea restriciilor cantitative i a altor bariere cu efect echivalent n relaiile dintre PC;
c) Folosirea nediscriminatorie a restriciilor cantitative atunci cnd acestea se justific;
d) Interzicerea sau limitarea folosirii subveniilor de export i a taxelor compensatorii; rezultatul
unui compromis diplomatic intre interzicere si limitare
e) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei naionale cu condiia s nu
conin taxe cu nivel prohibitiv;
f) Adoptarea deciziilor prin consens, iar cnd nu se ntrunete consensul i pentru probleme
procedurale folosirea votului; (cea mai mare problema a tarilor in curs de dezvoltare nu au
capacitatea de a fi reprezentate la negocieri metoda nedemocrata ; celelalte tari puternice vor fi
in avantaj)
g) Soluionarea diferendelor ntre PC pe calea consultrilor bi sau multilaterale.

33. Menionai i comentai n maximum o fraz derogrile (excepiile) de la principiile


fundamentale ale GATT.......
a) Recunoasterea sistemului preferintelor vamale in vigoare la data semnarii acordului, cu
conditia ca limitele acestor preferinte in vigoare sa nu fie extinse ulterior de catre partile
contractante. Acestea vizau preferintele instituie anterior de catre metropole si imperiile coloniale.

b) Admiterea crearii de zone de liber schimb si de uniuni vamale, cu tarife vamale externe
comune, la care sa participe doua sau mai multe parti contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu
fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare) fata de celelalte parti contractante.

c) Negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in curs de dezvoltare, parti contractante ale
GATT, si instituirea Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in
favoare tarilor in curs de dezvoltare (ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate);
negocierea Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare, membre ale
Grupului celor 77, tot ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.

d) Autorizarea tarilor in curs de dezvoltare parti contractante la GATT de a promova masuri


de politica comerciala cu caracter protectionist pentru apararea economiei nationale si in special a
industriei, de concurenta puternica a tarilor dezvoltate. Aceasta reprezinta o derogare de la mai
multe principii fundamentale. Intr-o anumita masura, prevederile partii a patra din GATT se inscriu
si ele ca derogari de la unele principii fundamentale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare parti
contractante la GATT.

e) Admiterea temporara de restrictii cantitative (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in
relatiile comerciale dintre partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia
interna sau in scopul de a contribui la echilibrarea balantei de plati.

34. Analizai funciile sistemului comercial mutilateral.......


a) Forum de gestionare a derulrii schimburilor comerciale internaionale;
b) Obinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scar multilateral a comerului internaional; liberalizarea ->
utilizarea mai eficienta a fdp
c) Creator de coduri de conduit plurilaterale i multilaterale n planul politicilor comerciale; negociate in cadrul celor 8
runde de tratative multilaterale , referitoare la cele mai sensibile probleme ; ex: acordul cu privire la achizitiile
guvernamentale
d) Conturarea unui nou parteneriat internaional; prin obligatiile asumate in cadrul Gatt, tarile au acceptat sa-si vada
ingradita libertatea de a aplica anumite instrumente specifice ale politicilor sectoriale

35. Analizai pe scurt (maximum 10 rnduri) OMC n logica guvernanei economice


globale.................
Sistemul comercial multilateral, avand ca pivot OMC, este cel mai complex panel de
instrumente ale managemnetului economic si ale dezvoltarii.
Desi se prezinta ca un real succes, cu perspective favorabile, se afla sub lumina a numeroase
critici. Exemplu : tarile in curs de dezvoltare care nu au interesele luate in vedere, prevederi
inedecvate, pe de-o parte, iar pe de alta parte, cele dezvoltate, actionand in conformitate cu
presiunile puternicelor grupuri de interese interne, se simt frustrate de incrancenarea tarilor in
curs de dezvoltare de a se opune noilor masuri. / lipsa de interes din partea celor mai
importanti membri, putine exemple ca tarile au imbratisat o filosofie a liberului schimb
Preocuparile principale : agricultura si servicii, iar progresele inregistrate pot relansa
expansiunea comertului international

36. Explicai pe scurt raiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esenial al sistemului
comercial multilateral actual............
Ratiuni :
a) De natur economic; firmele importatoare si consumatorii vor fi stimulati sa sa aprovizioneze de la ofertantii cu
costurile cele mai mici
b) Ofer anse egale rilor indiferent de mrime; tratament favorabil , forta economica exercitate inegal
c) De eficien; orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celorlalti
d) Reducerea costurilor i duratei negocierilor. Se evita tratativele bi sau multilaterale indelungate

37. Explicai pe scurt reciprocitatea ca principiu al sistemului comercial internaional......


a) Reflect dorina de a limita nclinaia spre unilateralism;
b) Se prezint sub multe forme( poate fi difuz i specific);
c) Apare i n procesul de aderare de noi membri ntruct acetia dobndesc pe cale multilateral
toate facilitile negociate deja; (taxa de admitere in cazul OMC a noului venit pentru accesul la
avantaje)
d) cale de nelegere a rolului reciprocitii este s se porneasc de la premisa c sectoarele
concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice ;
e) Pentru ca reciprocitatea s funcioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizrii
s nu aib alte mijloace de a obine acest deziderat; (exemplul tarilor industrializate care se
antreneaza in negocieri bilaterale pentru imbunatatirea accesului la piete)

38. Explicai pe scurt transparena ca principiu al sistemului comercial internaional......


a) Monitorizarea procesului de punere n aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux
constant i nedistorsionat de informaii;
b) La Geneva funcioneaz i au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru i consilii
care primesc rapoarte, elaboreaz studii, public culegeri cuprinznd practicile comerciale;
c) rile participante sunt obligate s notifice reglementrile legale, modificrile n arhitecturile
instituionale, inteniile de a pune n aplicare noi instrumente de politic comercial, modul n care
soluioneaz problemele specifice,
d) Trebuie realizat n dublu sens;
e) Reduce presiunile asupra mecanismului de soluionare a diferendelor, ntruct anumite msuri se
pot discuta la nivelul cel mai adecvat;
f) Este vital pentru credibilitatea sistemului,
g) Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politic
comercial;
h) OMC este, deseori, singura surs credibil de informaii pentru societatea civil;

39. Explicai pe scurt salvgardarea ca principiu al sistemului comercial internaional......


Preocuparea tarilor sa isi creeze mecanisme care sa le permita sa deroge de la angajamente asumate
si sa adopte restrictii comerciale in situatii determinate
a) Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obine obiective noneconomice
(protejarea sntii i securitii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);
b) Prevederi menite s asigure o concuren loial masuri compensatorii (in cazul in care partenrii
subventioneaza exporturile), masuri antidumping (practicarii diferitelor tipuri de dumping)
c) Prevederi care permit intervenia din raiuni economice;
40. Formulai o metafor pentru sistemul comercial internaional i susinei-o argumentativ pe
scurt...... (fiecare cu metafora lui, eu am gasit una pe net)

41. Enumerai principiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale.......


a) Fiecare PC decide dac particip sau nu la negocieri;
b) Nici unei pri contractante nu i se poate pretinde s ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind s fie de egal
valoare;
c) Concesiile acordate n cadrul multilateral nu pot fi retrase n mod unilateral;
d) De rezultatele negocierilor beneficiaz toate rile P.C.

42. Explicai pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi


multivalente de concesii......................

Procesul negocierii a fost o retea de cotrapartida care a constat intr-un schimb recirpoc de
concesii. Pe parcurs, participantii formulau cereri de concesii si ofereau facilitati, insa fiecare fiind
preocupati sa obtina cat mai mult posibil in schimbul unui numar cat mai mic de facilitati. Negociind
s-a ajuns la un echilibru posibil in circumstantele date si diferit de la caz la caz. Insa, din lipsa unor
mijloace fungibile pentru a sustine schimbul de concesii negociatorii au fost obligati se aiba o
agenda care sa promita castiguri unui numar cat mai mare de parteneri. Ca atare, pentru succesul
negocierilor a fost foarte importanta convenirea asupra agendei tratativelor. Negocierile sunt
precedate de procese complexe de pregatire, de-a lungul carora se identifica probleme, stabilesc
prioritati, formuleaza pozitii initaile si fac noi propuneri. Fiecare participant trebuie sa fie foarte
atente cu privire la oferta care e dispus sa o faca si sa ofere delegatiei un mandat adecvat.
Principalul avantaj al negocierii unei palete foarte largi de probleme consta in faptul ca sporteste
sansele unui comportament coopertant si sansa gasirii unor solutii adecvate la problemele
sensibile. Frecvent negocierile intra in impas datorita reticentei negociatorilor sa ofere suficiente
concesii pentru a ajunge la un acord final, iar pentru iesirea din impas trebuie sa se aplece asupra
unor probleme, sa reformuleze solicitarile initiale si sa caute solutii alternative. (pag 327-328)

43. Explicai pe scurt de ce n cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este, de cele
mai multe ori, mai important dect eficacitatea..............

Deoarece solutiile bazate pe eficacitate (maximizarea de rezultate pozitive la nivelul fiecarei tari)
nu s-au dovedit intotdeauna posibile independent de rezultatele celorlalti parteneri. Solutiile alese la
finalul unor tratative complicate sunt acceptate pentru echilibrul adus si nu pentru fundamentele
explicative. Un exempu in acest caz e acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo mai mult pentru
ca ducea la beneficierea echilibrata de avantajele ale liberalizarii comerciale de toti participantii la
GATT. Analistii au constatat ca alta formula decat cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi
foast mai putin avantajoasa in termeni de bunastare, deoarece constiente de avatajele ce le-ar avea in
urma anumitor ajustari structurale, fiecare tara e procupata sa limiteze reducerea obstacolelor
comerciale in sectoarele sensibile la concurenta. (pag 333)

44. Explicai pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt jocuri concureniale


desfurate n mai multe etape..................

Procesul de negociere parcurge frecvent mai multe stadii, incepand prin conturarea unei
agende preliminare de negociere, initiata de una sau mai multe tari. Deseori, initiatorii
tratativelor au motivatii oficiale cu care incearca sa isi convinga partenerii sa participe la acest
proces, insa la baza acestuia se afla scopuri mai specifice la nivel national. Negocierea
propriu-zisa e divizata in mai multe etape: o perioada de studiere a propunerilor, (in care sunt
prezentate preferinte cu privire la agenda si optiuni cu privire la diverse coalitii de negociere,
urmate de angajarea optiunilor politice sce vor guverna tratativele), perioada negocierilor
consistente, (e redactat setul de solutii fezabile in urma concesiilor si ofertelor realizate, se
finalizeaza acordurile in cea mai mare parte, insa forma finala fiind conditionata de rezultatul de
ansamblu al rundei) si stadiul final (care se incheie cu concluziile si redactarea formei finale a
protocoalelor, acordurilor si coincide cu expirarea mandatelor de negociere ale delegatiilor
celor mai importante puteri comerciale). In plus, procesul de negociere fiind etapizat duce la
folosirea intregii palete de tactici de negociere, prevaland stratagemele baiat bun-baiat rau,
presiunea timpului, secretul lui Socrate.
(pag 328)

45. Comentai obiectivele care urmau s fie ndeplinite pe parcursul Rundei Uruguay .....
(pag 336)
a. Liberalizarea i extinderea comerului internaional n avantajul tuturor PC prin
eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare i
netarifare;

b. ntrirea i mbuntirea SCI prin supunerea unei pri tot mai importante a
comerului internaional unor norme noi de conduit mai clare, mai eficace, cu
caracter obligatoriu i convenite pe cale multilateral;

c. Sporirea capacitii SCI de a se adapta la noile provocri din economia


internaional, prin punerea accentului pe ajustarile structurale, prin consolidarea
raporturilor GATT cu celelalte organisme si structuri internationale;

d. Sporirea interdependenelor dintre politicile comerciale i celelalte politici


sectoriale pentru a se obine efectul sinergic ntre dimensiunile comercial, financiar
i investiional.

46. Comentai principiile care trebuiau respectate pe parcursul negocierilor Rundei


Uruguay ..........

1. Transparena i compatibilitatea negocierilor cu principiile de baz, cu obiectivele i


angajamentele asumate de PC astfel nct s se obin avantaje sporite i reciproce pentru toi
participanii;
2. Lansarea, derularea i finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur
proces;
3. Echilibrul concesiilor in cadrul principaleleor sectoare si domenii ale CI
4. Tratament difereniat i mai favorabil pentru CD;
5. rile n curs de dezvoltare nu vor trebui s ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de
dezvoltare sau care afecteaza programele lor de emancipare economica si luata in considerare
posibilitatea ca CD sa aduca contributii la procesul de liberlizare a CI pe masura msura
mbuntirii performanelor lor economice (economiile lor se dezvolta si imbunatateste situatia
in comertul exterior)
6. Tratament specific pentru rile cel mai puin dezvoltate, si necesitatea sustinerii masurilor
care dinamizeaza SCI
7. Principiul angajamentului unic rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in
integralitatea lor
47. Analizai principalele deosebiri care se pot identifica ntre GATT i OMC ..........
GATT a fost un acord provizoriu i adoptat pe baze ad-hoc (care nu a fost niciodata ratificat de
parlamentelor tarilor participante),OMC este o organizaie internaional avnd baze legale
solide(ratificat), iar Acordurile sale descriu exact modul de functionare;
OMC are membrii n timp ce participanii la GATT s-au numit pri contractante;
GATT s-a ocupat exclusiv de comerul cu bunuri n timp ce activitile OMC vizeaz i comerul cu
servicii i cu DPI (drepturi proprietatea intelectuala);
Mecanismul OMC de soluionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil i acioneaz n
mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici-o ar membr.

48. Analizai funciile pe care le ndeplinete Organizaia Mondial a Comerului .. ...


1. Crearea condiiilor pentru punerea adecvat n aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale;
2. Forum de organizare i desfurare a unor noi runde de negocieri;
3. Administrarea mecanismului de soluionare a diferendelor comerciale dintre membrii;
4. Gestionarea mecanismului de examinare periodic a politicilor comerciale ale rilor membre;
5. Cooperarea cu celelalte organisme internaionale pentru a se obine un nivel sporit de coeren
la nivelul procesului decizional global.

49. Menionai principalele 5 aspectele sensibile nscrise, n ultimii ani, pe agenda


negocierilor comerciale multilaterale......
1. Standardele ambientale si cele sociale
2. Reglementari privind securitatea alimentelor
3. Dreptul de proprietate intelectuala
4. Protectia consumatorilor
5. Etica afacerilor, birocratia si coruptia

50. n conformitate cu prevederile GATS, printre principiile care definesc comerul internaional
cu servicii se pot meniona.................
Toate serviciile intr sub incidena prevederilor GATS;
CNMF se aplic tuturor serviciilor cu excepia unor situaii concret precizate i doar pe baze
temporale;
Tratamentul naional se aplic doar n domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate;
Transparena reglementrilor,
Reglementrile trebuie s fie obiectiv justificabile i rezonabile;
Decontrile aferente tranzaciilor cu servicii, trebuie sa fie nerestrictionate
Angajamentele individuale ale rilor se negociaz i sunt supuse consolidrii;
Liberalizarea progresiv a comerului se va face pe calea unor negocieri viitoare.

51. n Declaraia Ministerial de la Singapore, prile contractante i-au reiterat angajamentele n


legtur cu urmtoarele aspecte: a; b; c; d; e;

a. Crearea unui SCM mai corect, echitabil i mai deschis;


b. Liberalizarea progresiv a comerului cu servicii i eliminarea TV i a BN n comerul cu bunuri;
c. Respingerea tuturor formelor de protecionism si eliminarea tratamentului discriminatoriu n relaiile
comerciale internaionale;
d. Integrarea n c d, a CMPD(cele mai putin dezvoltte, insulare si fara litoral=LDCs) i a
economiilor n tranziie n SCM;
e. Asigurarea nivelului maxim posibil de transparen
52. Declaraia Minsiterial a prilor contractante adoptat la Geneva n 1988 punea accentul pe
probleme cum ar fi: a; b; c; d; e;
a. Rezultatul negocierilor n domeniile convenite la finele Rundei Uruguay;
b. Meninerea determinrii pentru piee deschise ca soluie la efectele turbulenelor financiare;
c. Necesitatea convingerii publicului larg de beneficiile SCI astfel nct acesta s neleag i
s sprijine valorile liberalizrii comerciale;
d. Continuarea eforturilor de diminuare a sentimentului de marginalizare pe care l ncearc
cmpd (mbuntirea condiiilor de acces pentru produsele acestor ri);
e. Implementarea cu bun credin a angajamentelor ca i condiie eliminatorie pentru
credibilitatea sistemului;

53. Conferina Ministerial de la Doha din 2001, s-a deosebit de cea de la Seatle din 1999, prin
urmtoarele aspecte: a; b; c; d; e; (DE INSISTAT PE EA !!!) pe slideuri pct a e impartit in 2
a. Problemele au fost mult mai bine pregtite prin negocierile anterioare privind agricultura i
serviciile; iar lista cu privire la problematica unei mai bune implementri a fost scurtat i a existat
un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensibile;
b. Minitrii au contientizat efectele negative pe care le-ar genera nc un eec al negocierilor;
c. Climatul politic se schimbase; era o dorin puternic de afirmare a intereselor comune i de a se
transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dup prbuirea CI i dup evenimentele din SUA;
d. Se depuseser eforturi sporute anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor n formularea de
p.d.v n procesul de pregtire;
e. Abiliti manageriale sporite ale moderatorilor;

54. n documentul denumit Pachetul din iulie, adoptat la Geneva n anul 2004, printre principalele
msuri privind agricultura se pot meniona: a; b; c; d; e;
a. Adoptarea unui nou cadru de negocieri;
b. Centrarea pe aciunile pe termen lung menite s contribuie la obinerea unui sistem
comercial deschis, corect i orientat ctre pia prin implementarea unor reforme
radicale n acest sector;
c. Echilibru concesiilor la finele rundei;
d. Procedarea la reforme n toi cei trei piloni ai negocierilor.
e. Coeren ntre comer i dezvoltare.

+++ pe slideuri se mai spune si de alte principale masuri


Sprijinul intern
Tratamentul difereniat i mai favorabil s rmn o component de baz a sprijinului
intern;
Folosirea logicii armonizrii;
rile dezvoltate s procedeze la reduceri semnificative ale ntrgului nivel al
sprijinului intern;
S se procedeze la reduceri pe toate componentele (AMS, nivelurile de minimis, blue
box,etc);
Concurena la export - S-a convenit s se elimine:
Subveniile de export cuprinse n listele naionale;
Creditele de export, garantarea i asigurarea acestora;
Practicile comerciale distorsionante;
Prevederile neconforme cu privire la ajutorul alimentar.
Accesul la piee opiunea pentru o formul unitar care s se bazeze pe principiile:
Reducerile de taxe vamale se vor aplica la nivelurile consoldate;
Fiecare SM (cu excepia LDCs) va trebui s contribuie cu concesii;
Se va urmri obinerea progresivitii reducerilor tarifare;
O mai mare rigurozitate n stabilirea listei produselor sensibile la concuren;
Principiul mbuntirii substaniale a aceesului la piee:
Transparena monitorizarea i supravegherea implementrii angajamentelor;

55. n documentul denumit Pachetul din iulie, adoptat la Geneva n anul 2004, printre principalele
msuri privind creterea accesului la piee a produselor non-agricole (NAMA) se pot meniona: a; b; c;
d; e;

a. rile care nu fcuser nc oferetele iniiale au fost invitate s fac acest lucru ct mai
urgent;
b. S-a decis convenirea unei date limit pentru naintarea ofertelor revizuite;
c. S-a cerut tuturor SM s fac oferte de concesii concrete i de nalt calitate;
d. SM s urmreasc niveluri progresiv nalte de liberalizare comercial;
e. S-a decis demararea negocierilor pe baza urmtoarele elemente:
Negocierilor vor avea ca scop clarificarea i mbuntirea aspectelor sensibile;
Rezultatele tratativelor vor trebui s ia n considerare principiul tratamentului difereniat i
mai favorabil;
rile n curs de dezvoltare vor face concesii atunci cnd nivelul lor de dezvoltare le va
permite;
Toate statele membre vor trebui s semnaleze zonele sensibile care trebuiesc negociate;
Se va mbunti asistena pentru ..c.d.

Test 2

1. n corelaie cu comerul cu bunuri serviciile se pot clasifica n:

a) Servicii ncorporate n bunuri (filme, cri, componente pentru sectorul informatic);


b) Servicii complementare comerului cu bunuri (servicii de transport, depozitare, distribuie,
asigurare, financiare, bancare, de promovare);
c) Servicii care se substituie comerului cu bunuri(franchiza, leasing-ul, serviciile de reparaii i
ntreinere);
d) Servicii care se comercializeaz independent de bunuri(asigurri de persoane i alte
asigurri non-marf, servicii contabile i de audit, juridice, medicale, de telecomunicaii,
informatice, turistice)

2. Explicai (max. 10 rnduri) n ce const dimensiunea geopolitic a teoriei avantajelor


competitive...

a) A izvort din necesitatea de a oferi soluii acceptabile la provocrile derivate din competiia de tip
nou ntre SUA i UE i, dintre acestea, i statele din Asia;
b) Recomand ca marile puteri comerciale s i consolideze avantajul competitiv prin inovaie i
mai mult informaie,
c) S-a strduit s comenteze rolul de hegemn pe care nc l are SUA n condiiile n care UE este
un partener subordonat;
d) Ofer un model mbuntit de avantaj comparativ pentru:
Cei globalizai- deschiderea pieelor;
Globalizatori inovaiile i serviciile postvnzare.

1. Printre modurile specifice de prestare a serviciilor se pot meniona: a; b; c, d, (se va explica...

a) Transfer transfrontalier ( cros-border supply)servicii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul


altui stat- servicii de comunicaii, asigurri, servicii financiare.
b) Deplasarea consumatorilor dintr-o ar pentru a consuma servicii ntr-o alt ar.(consumption
abroad); serviciile turistice.
c) Prezena comercial.(commercial presence) nfiinarea unei filiale sau sucursale care presteaz
servicii n alt stat.
d) Deplasarea persoanelor din ara de origine ctre alt ar pentru a presta servicii.( movement of
natural persons), servicii de avocatur, consultan, educaionale, arhitectur, construcii.

2. Analiza competitivitii la nivel de ar necesit obligatoriu urmtoarele tipurid e analogii: a; b; c;


d; (se va comenta fiecare n maximum o fraz)....

a) ntre cota de pia a unei firme (indicator important care atest relevant ct de competitiv este
o firm) i ponderea unei ri n total schimburi comerciale internaionale (dar aceasta nu se poate
afirma c se datoreaz n principal creterii nivelului de competitivitate);

b) ntre preul bunurilor vndute de firm i cursul real de schimb al monedei unei ri. n timp ce
preurile bunurilor depind de costurile de producie, de gama de servicii adiacente, de notorietatea
bunurilor respective (brand-ul), cursul de schimb depinde foarte mult de eficiena unei economii, de
factori extraeconomici, de percepia actorilor pieei financiare;

c) ntre rate de profitabilitate pe care o nregistreaz o firm i ritmul de cretere economic


nregistrat de o economie naional. ntre cele dou planuri de analiz nu se poate pune de regul
semnul echivalenei;

d) ntre calitatea actului managerial la nivelul ueni firme i calitatea politicilor publice aplicabile la
nivel sectorial sau naional ntr-o ar.

1. Printre determinanii internaionalizrii comerului cu servicii regsim: a; b; c, d; (se va explica


fiecare n maximum o fraz)...

a) Cererea pentru servicii a devenit mai mare, mai informat, mai omogen i mai receptiz fa de
eforturile prestatorilor,
b) S-a intensificat utilizarea tehnologiei informaiilor;
c) Facilitarea accesului prestatorilor de servicii la telecomunicaii;
d) Asimilarea progresului tehnic;
e) Asocierea, n tot mai mare proporie, a serviciilor la bunurile exportate;
f) Includerea informaiilor, considerate resurse strategice, n gama valorilor comercializabile;
g) Diversificarea opiunilor aflate la ndemna companiilor
2. Analiza comeptitivitii ca proces a permis identificarea urmtoarelor faete ale acestuia a; b; c;
d, (se va explica fiecare n maximum o fraz)...

a) Capacitatea de a exporta (de a vinde);


b) Capacitatea locaiei de a exercita gravitaie economic (de a atrage sau de a stimula investirea);
c) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare);
d) Profitabilitatea (capacitatea de a genera ctig). La diverse niveluri acesta ia diverse forme: cifr
de afaceri sau profit la nivel de firm; restructurare i modernitate la niveld e sector; spor de
bunstare la niveld e economie naional (plus de PIB/locutor).

1. Printre instrumentele de politic comercial folosite n comerul cu servicii se pot meniona: a; b;


c; d; (se va explica fiecare n maximum o fraz)..............

a) Restricii cantitative (care limiteaz direct volumul sau valoarea tranzaciilor);


b) Msuri bazate pe pre (impunerea unor taxe furnizorilor strini sau controlul tarifelor);
c) Msuri care impun prezena fizic a prestatorului pe piaa respectiv sau obligaia de a crea
firme pe acel teritoriu ec;
d) Obstacole tehnice (cerine privind autorizarea, regl. specifice unor piee sectoriale);
e) Msuri care decurg din funcionarea pieelor publice( achiziii guvernamentale, stimulentele-
b,f,fb,v,

2. n legtur cu determinanii factoriali ai avantajelor competitive se pot face urmtoarele


comentarii sintetice: a; b; c; d; ...........

a) Resursele umane . Fiecare ar este dotat cu combinaii diferite de factori de producie.


Acestea se pot analiza ca numr, calificare, costuri i aspecte conexe cu etica muncii;

b) Resursele naturale. Se definesc prin abunden, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. n


ultimele analize s-au mai adugat i condiiile climatice i situarea geografic a unei ri (care
poate influena costurile de transport, permite valorificarea diversitii culturale i maximizeaz
oportunitile de afaceri). Apropierea geografic ntre ri a promovat un anumit tip de specializare,
a creat o reea de complementariti i a amplificat fluxurile tradiionale de bunuri i servicii. Se pot
da exemple...

c) Resursele de cunoatere. Acestea se afl de regul n universiti, centre de cercetare sau de


transfer de cunoatere, la marile corporaii. Sunt rezultatul proceselor de inovare i alimenteaz
aceste procese.

d) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de producie omogen, prezentndu-se n varii


forme i implicnd o mare varietate de actori. Un rol esenial revine ISD.

1. Printre forele care influeneaz piaa internaional a serviciilor regsim: a; b; c; d; (se va


explica fiecare n maximum o fraz)..............

a) Rolul strategic al serviciilor n conexiune cu exporturile de bunuri;


b) Creterea responsabilitii productorilor pentru bunurile ofertate;
c) Creterea intensivitii produselor n DPI;
d) Sporirea complexitii tehnice a bunurilor comercializate;
e) Diminuarea distanei economice dintre state;
f) Accentuarea comercialitii serviciilor;
g) Creterea i diversificare cererii pentru servicii;
h) Maturizarea conceptului de serviciu global;
i) Accentuarea procesului de dereglementare i liberalizare;

2. Explicai pe scurt (max. 6 rnduri) teoria costurilor comparative de producie..............

A fost elaborat de David Ricardo i Robert Torrens; Pleac de la premisa c teoria avantajului
absolut are mai degrab o dimensiune intuitiv dect practic; Ia n considerare conceptul de cost
de oportunitate; Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se concentreaz pe diferenele
absolute ntre productivitile naionale aceasta se centreaz pe valorificarea diferenelor relative
ntre W;

1. Printre noile axe de abordare a tranzaciilor internaionale cu servicii se pot meniona: a; b; c; d;


(se va explica fiecare n maximum o fraz)..............

Astzi consumatorii pretind mai degrab soluii la problemele lor dect bunuri i servicii n sine; Se
modific semnificativ determinanii competitivitii; Ceea ce anterior se exprima sub form de
costuri mai reduse, calificare superioar a forei de munc i management mai performant se
exprim n prezent printr-un coeficient sporit de satisfacie a consumatorilor;

2. Explicai pe scurt (max. 6 rnduri) teoria dotrii naiunilor cu factori de producie..........

s-a pornit de la faptul c teoria avantajelor comparative nu d rspunsul la o ntrebare


fundamental-ce factori determin care produse se calific pentru a avea avantaje comparative n
cazul fiecrei ri; Aceast teorie este elaborat de Eli Hecksher i Bertin Ohlin; Analiza se
bazeaz pe urmtoarele observaii: dotarea cu factori de producie difer de la o ar la alta;
bunurile sunt diferite n funcie de tipurile de factori de producie utilizai pentru realizarea lor;
Factorii de producie sunt abundeni(ieftini) i rari( scumpi); O ar va avea un avantaj comparativ
la produsele pentru a cror realizare se folosesc factori de producie abundeni,