Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Dunrea de Jos Galai

Facultatea de Arte

Specializare: Teatru i Artele Spectacolului

Personajul feminine in comediile lui


Moliere

Coordonator tiinific:

Profesor Universitar Doctor Mihaela Dumitriu

Student:

Solon Antoaneta Iosefina

Galai

2017

Opera lui Jean Racine Page 1


CUPRINS

Despre Moliere_____________________________________________________________3
Comediile de moravuri_______________________________________________________3
o Pretioasele ridicule
o Scoala femeilor
o Femeile savant
Concluzie_________________________________________________________________5
Bibliografie________________________________________________________________6

Opera lui Jean Racine Page 2


Despre Moliere

Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut mai bine ca Molire (15 ianuarie 1622 17


februarie 1673), a fost un scriitor francez de teatru, director i actor, unul dintre
maetrii satirei comice.

Organizator al asociaiei teatrale L'Illustre Thtre, devenit din 1665 trupa lui Ludovic
al XIV-lea, a desfurat o vast activitate teatral. n opera sa dramatic n versuri i proz, a
abordat modaliti diferite ale comediei, n genere n forme amestecate, epuiznd ntreaga gam a
mijloacelor comicului. Prin creaia sa, a oferit comediei franceze, pornite de la
nivelul farsei primitive, al teatrului italian cu mti i comediei de intrig, valoare autonom n
cteva capodopere prin care a inaugurat comedia de moravuri.

Comediile de moravuri

Comedia de moravuri este un gen superior farsei. In ea autorul nu se mai margineste la


inventarea unor situatii comice, la observatii superficiale; tinta sa este numai sa provoace rasul.
Observtia merge mai adanc: ea cauta sa zugraveasca unele vicii care au o mare raspandire intr-o
anume epoca si care sunt de natura sa exercite o influenta importanta asupra conditiilor de viata.
Sunt fapte importante caremerita, nu o notare fugitive, ci un studio serios, fiindca ele pot avea
urmari grave. Comedia de moravuri nu urmareste numai simpla amuzare a publicului, ci
vindecarea lui de defecte grave, asupra carora poetul arunca din plin ridicolul.
Moliere a fost in masura sa puna in scena defectele ridicule ale societatii timpului sau,
atat in societatea nobila cat si burgheza pe care le-a cunoscut printr-un contact intim si
indelungat. Spiritual sau de observatie mereu treaz s-a resimtit in opera ca: Pretioase ridicole,
Scoala Femeilor si Femeile savante

Pretioasele ridicule (1659)

Comedia Pretioasele ridicule a fost reprezentata cu mare success in 1659, la


reprezentatie asistand si marchiza de Rambouillet, ca si intreaga societate care frecventa salonul
ei si amuzandu-se de ridicolul acelora care le imitau atat de neinteligent.

Opera lui Jean Racine Page 3


In Pretioasele ridicule, Moliere critica o anume categorie de femei, mai ales din
burghezie, care, dintr-un spirit de imitatie impinsa la ridicol, maimutaresc pe doamnele din
aristocratie si, pretinzand sa vorbeasca un limbaj distins, cad in cele mai absurd exagerari, se
departeaza de la natura si uzeaza expresii afectate, intortochiate, grotesti chiar. Dar nu numai
aceasta afectare de limbaj o ridiculizaeaza Moliere, ci pretentiile literare ale acestor femei,
admiratia lor neinteligenta pentru niste productii poetice absurd si ridicule, ca si prosteasca lor
admiratie pentru aristocratie.

Scoala femeilor (1662)

Scoala femeilor, in care se simt pentru partea anecdotica ecouri din Lope de Vega, este
prima dintre marile comedii ale lui Moliere. Ea pune o problema serioasa si mult mai importanta
pentru viata. Moliere arata aici ridicolul care se leaga de pretentiile unui batran de a se casatori
cu o fata tanara, pe care, ca un adevarat burghez, socoteste ca o poate cumpara cu averea lui.
Pretentia aceasta absurd este spulberata de natura, care impinge pe tineri unul spre altul si isi bate
joc de toate incercarile batranului de a se opune mersului firesc al lucrurilor. Este o idee pe care o
gasim deseori la Moliere, anume ca cea mai buna garantie pentru un menaj fericit este casatoria
bazata pe dragoste sip e o perfecta potrivire intre soti. De asemenea, o alta idee reiese cu claritate
din piesa: nu ignoranta este garantia virtutii, cum crede batranul Arnolphe, ci crearea celor mai
juste conditii de viata, care sa faca virtutea placuta. Pe langa critica sa cu character general,
Moliere satirizeaza in aceasta comedie si conceptia burgheza conform careia un batran bogat isi
poate permite sa cumpere cu averea sa o sotie tanara, fara a se preocupa de gandurile si
sentimentele ei, fiindca dupa aceasta conceptie, unica valoare este banul, in fata caruia orice
considerent trebuie sa dispara. In treaca, numai, Moliere arunca o sageata impotriva vanitatii
grotesti a burghezului cu ambitii nobiliare.

Femeile savante (1672)

Femeile savante reiau tema pretioaselor ridicule si dau acestei teme mult mai mare
amploare si adancime. Piesa este scrisa intr-un moment de plina glorie si in punctul culminant al
geniului sau. El satirizeaza aici mania pentru stiinta a unor femei din burghezie, care, ca si
pretioasele ridicule, imita in mod caraghios pe doamnele din societatea inalta. Insa nu e vorba
aici de o dragoste sincera, de pasiunea de a cunoaste, ci de dorinta de a urma moda zilei, de a
face parade cu o pretinsta stiinta, care este de fapt parodia stiintei. S-a pretins ca Moliere s-ar
arata in aceasta comedie ostil instructiunii femeilor. Este o acuzatie absura. Ideea sa in aceasta
privinta o exprima Clitandre, un tanar burghez cu bun simt, care recunoaste ca femeile trebuie sa
se cultive in toate domeniile, dar nu trebuie sa arate acel entuziasm neinteligent pentru o stiinta
care este mai curand parodia stiintei si nici sa neglijeze, pentru mania lor, obligatiile de mama si
de gospodina.

Opera lui Jean Racine Page 4


Exagerarea cu care femeile savante isi exprima admiratia lor falsa pentru stiinta si
filosofie, ca si dispretul pentru tot ce e legat de viata materiala, sunt ridicule si din ele rezulta un
comic foarte puternic si de o mare calitate. Acest comic reiese din analiza critica a unor fapte
primejdioase care merita sa fie atacate, fiindca ele altereaza adevaratul sens al studiului stiintei si
compromit stiinta. Ridicolul si nota satirica sunt accentuate inca de contradictia in care autorul
pune pe femeile savante cu propriile lor pretentii, atunci cand arata ce motive egoise si foarte
pamantesti se ascund in dosul declaratiei admirative pentru poezie si al celorlalte preocupari
spiritual.
Moliere face pe spectator sa se amuze minunat de ridicolul acestei manii, prin verva
comica a satire sale. Insa el era un prea adanc observatory al vietii, privirea sa mergea mult prea
departe, pentru a se margini numai la zugravirea acestei boli ridicule, ci vedea si urmarile
dezastruoase pe care falsa admiratie pentru stiinta putea sa le aiba pe planul concret al vietii de
familie. Ca aceasta boala indeparta pe femeile savante de la rosturile lor si ca intreaga viata de
familie era o intreaga absurditate, constituie deja o urmare neplacuta. Insa ceea ce este grav este
faptul ca, orbide de admiratie absurd pentru un pretins poet care le linguseste in mania lor, aceste
femei vor sa distruga fericirea uneia din fete care nu impartaseste savantismul lor sip e care vor
s-o marite cu acest poet ridicol, impotrivindu-se dragostei ei cu un tanar care ar fi facut-o fericita.
Prin aceasta, Moliere arata foarte bine, pe de o parte, cum mania pentru stiinta vicia complet
optica acestor femei in toate problemele de viata, iar, pe de alta parte, demasca interesele egoiste
in dosul scientifismului intransingent.
Aceste planuri dezastruoase, pornite dintr-o aberatie, sunt insa dejucate de bunul simt,
sanatos si robust, care reuseste pana la urma sa invinga complicitatea femeilor savante sis a
demaste motivele ascunse si condamnabile care le mana pe ele, ca sip e poetii si savantii lor
ridicoli si odiosi.

Concluzie

Personajele feminine din comediile de moravuri ale lui Moliere sunt cele mai bune
exemple de asa nu. Ghidate de o pasiune superficiala si egoista, starnesc umorul prin
incercarile lor de a-si arata clasa, rafinamentul si inteligenta.
Desi se regasesc si exceptii de femei, care isi stiu rostul si menirea lor, acestea par prea
rar in comparatie cu cele savante

Opera lui Jean Racine Page 5


Bibliografie

Arta teatrului de George Banu si Michaela Tonitza-Iordache


Istoria teatrului universal de Octavian Gheorghiu
Suport de curs Istoria Teatrului Universal Profesor Universitar Doctor Mihaela Dumitriu
Pretioasele ridicule de Moliere
Scoala femeilor de Moliere
Femeile savante de Moliere
www.wikipedia.ro
www.yorick.ro

Opera lui Jean Racine Page 6