Sunteți pe pagina 1din 5

THE EMERGENCE OF

LANDSCAPE URBANISM
Graham Shane

Textul face referire la aparitia peisajului urbanizat, cuprinde toate etapele


si analizele facute asupra acestuia, din antichitate pana in prezent. Urbanistii
peisageri echipati cu simtul schimbarii, creaza noi si nemaivazute combinari precum
si hibridizari care elibereaza designul urban de vechile si fara speranta morfologii
opuse, in prima faza de trecut/prezent, si mai apoi de oras/sat, inauntru/afara. (ce le
vom vedea pe parcursul prezentarii).

Istoria traditionala urbana creaza diferente intre revolutia agrara din


neolitic, datorita careia s-au creat orase compacte si rev industriala moderna, care a
permis oraselor sa depaseasca vechile limite.

Spiro Kostov urmeaza indiciile lui Kevin Linch din lucrarea O forma
buna de oras pentru a-si formula propria conceptie asupra celei de-a treia tipologii,
aceea pe care Linch a numit-o organica. Sebastian Marot in lucrarea Suburbanism
ironizeaza aceasta multitudine de idei si reintroduce simtul stratificarii, istoriei si
poeziei in peisajul suburban. Astfel se urmareste traiectoria recenta a ideii de
urbanism peisagistic si expansiunea domeniului de design urban.

Cea mai convingatoare lucrare a fost Dupa Ford de Patrick


Schumacher si Christian Rogner, care dezvolta relatia dintre urbanismul modern si
economia impusa de Ford, rezultand decaderea si abandonarea fostelor orase
industriale Nord Americane.

In lucrare termenii neo-marxisti descriu productia in masa de tip ford, cat


si consecintele oraselor traditionale inchise, rezultand 3 faze in evolutia fordismului.

Fordismul este evidentiat ca un sistem tehnic si spatial.

Evolutia orasului industrial rezulta din producerea in masa in productia


industriala.

Fabrica Ford Highland este emblematica pt arhitectura industriala,


conform Schumacher si Rogner, distrugerea orasului traditional a inceput in faza a
2-a, aceasta rezumandu-se la orasul mecanizat in miniatura.

Astfel efectele fordismului si modelul de organizare al orasului masina au


dus la contotpirea orasului industial in peisaj.
Schumacher si Rogner au marcat faza a 3-a evidentiand expansiunea
tipologei ford la nivel regional national si apoi global. Aceasta reprezenta un model
de operare organizat, deschis de tip Matrix ce se regaseste si in ziua de astazi.
Probemele acestui tip de organizare in peisajul post-modern devin evidente in anii
1990 odata cu aparitia oraselor celulare, cu comunitati rezidentiale, megamall-uri
parcuri. Tot odata cu aparitia lor se descentralizeaza productia si consumul in masa.
In urma acestor evenimente se pun urmatoarele probleme:

Ce ar putea face cu fabricile abandonate si locuintele celor care trebuiau


sa lucreze in ele, si tot odata cum ar putea orasele marete odinioara sa se
reintegreze in peisaj?

Unul din cei care a incercat sa rezolve aceste probleme a fost Cedric
Prince, propunanad o universitate mobila care sa stea pe vechile sine de tren
abandonate, prin proiectul Potteries Think Belt 1964 65.

Un altul a fost David Green propunanad dizolvarea completa a orasului


masina intr-o serie de unitati locuibile mobile cu roboti servitori autonomi si retele
ingropate, intr-un spatiu idilic. Rezultand gradina suburbana cu un nou sens ironic si
electronic.

Firma Urban Street Farmer din Londra propune curatarea urbana a


strazilor, rezultand o agricultura urbana.

Richard Registrer in 1987 in lucrarea Ecocity Berkeley dezvolta o


viziune ecologica a unui nou tesut urban prin metode low-tech.

In acest context urbanismul peisager dezvolta modalitati de a descrie


strategii de design, referitoare la trezirea la viata a traditionalismului.

Lynch in lucrarea Good City Form a folosit termenul ecologic pt a


descrie a 3a morfologie urbana, cea hibrida.

Peisajul urban se transforma intr-o lentila prin care se observa zonele


reziduale nevazute, (spatii infrumusetate de artisti).

Expozitia Landscape Urbanism a continuat cu o gama larga de spatii


urbane publice, ce a avut la baza proiectul lui James Corner Green Port
Harborfront. Priectul ilustra conceptul unui urbanism performant, dezvoltand
activitati programate si spontane, intr-un spatiu banal.

Se dezvolta mai multe proiecte pentru orasul Detroit:

Primul fiind cel al lui Waldheim, considerat cel mai practic sistem din
expozitie, numit Decamping Detroit, avand 4 stagii:
- Dizlocare ( deconectarea de la servicii)
- Stergerea (demolarea)
- Absorbtia (reconstruirea ecologica a orasului prin transformarea unor
zone in padure)
- Infiltrarea (repopularea zonei, mutarea lor in alte parti)

Toate acestea urmarind un nou urbanism hibrid, ce avea la baza zona dens
populate si zone in care natura este factorul dominant, creind astfel echilibru.

Cel de-al 2 lea a fost proiectul lui Corner, stalking Detroit, acesta vede
fabricile Ford, Chrisler si General Motors ca pe niste constructii produse de o logica
industriala si reziduri create de nedeterminare, pentru el fiind locuri in care se poate
actiona. Concluzia lui Corner este ca disparitia unui oras in peisaj devine parte din
evolutia sa in timp, ce determina designul.

Datorita modului de abordare a lui Koolhas pentru teritoriul Melum


Seurat, prin protejarea peisajului cu spatii neconstruite liniare, Corner consideara
spatiile flexibile si deschise, precum zonele englezesti sau maidanul indian, ce ermit
dezvoltarea spontana. Astfel respectand modele sociale sau aliante de grup care
vor popula aceste zone, ca de exemplu:

Hampstead Seath din Londra, cu carnavale sezoniere, evenimente


sportive, curse de biciclete si evenimente ecvestre. Toate acestea dezvoltandu-se in
zona centrala a orasului langa o fabrica urbana.

Un alt exemplu sunt zonele din Boston si Central Parl din New York.

Corner de asemenea tinde spre un peisaj ecologic traditional, ce se


defineste ca fiind un mozaic al tuturor spatiilor vizuale in care traieste un om, ce
include mediul inconjurator, sistemul de trai si lucrurile create de om.

Carl Troll a fost primul care folosit termenul de peisaj ecologic in 1939,
Germania. Acesta sustine ca cercetarea prin intermediul pozelor aeriene este o
modalitate foarte buna de a extinde peisajul ecologic. Astfel peisajul ecologic a
devenit o ramura a planificarii teritoriala in Germania si Olanda. Ajungand insa in
america abia in 1980 .

In America anilor 90 principiile europene de dezvoltare au fuzionat


cucercetarile post-Darwiniste pentru creearea unor noi metofologii de studiu asupra
ecologismului,schimbari climatice si speciilor migratoare.

Intr-una din lucrarile sale, Corner si fotograful Alex Maclean urmaresc dintr-o
perspectiva aeriana impactul industriei Fordiste si peisajul creeat in zonele
suburbane. Tot ei doi incearca sa arate functionarea unei agriculturi si industrii
ecologice
Colegii lui Corner au avut o cercetare similara asupra Fluviului Mississippi si
evolutia sa de-a lungul secolelor , ca de exemplu inundatiile din Mississippi din
2001. Incercand creearea unor noi metode de a impiedica astfelde evenimente.

Urbanistii peisagisti isi pun problema densitatii unui tesut urban.

Astfel tipologia satului cu strada principala liniara care leaga spatiul comun cu
casele insiruite si parcelarea lunga si ingusta este una dintre cele mai vechi tipologii
urbane din lume, studiata de Michael Conzen in anii 30.

Morfologistii urbani cauta o legatura intre ocupatie si forma urbana in cadrul


asezarilor umane, repetarea acestor legaturi duc la creearea unor modele globale
ecologice care sustin economia.

3 modele:\

1. Modelul pietei urbane si relatia acesteia cu strada principala . Acesta se


concentreazaintr-un singur punct asemenea grecilor si romanilor ce aveau
agora si forul.
2. Tipologia neregulata a oraselor Islamice clasice care se adapteaza terenului
cu zona Bazarului , a scolilor si a bailor publice in centrul orasului.
3. Oraselor europene medievale, de asemenea cu o forma neregulata , parcelare
aranjata ce au piete si catedrale aflate in centrul oraselor (Venetia si Siena)

Tot Michael Conzen in cartea creearea peisajului american urmareste evolutia


orasului de la morfologia clasica in care avea un centru bine definit la orasul masina.
Aceasta structura bipolara este construita din zona centrala (zona de productie) si
zona periferica ( zona de consum)

In concluzie exista doua zone se face referire la separarea industriei de


agricultura/ saraci- bogati .

In faza a doua orasul masina al modernistilor care este exemplificat de Le


Corbusier face referire la inlocuirea orasului industrial vechi, dens.

In faza a 3-a, cu ajutorul automobiului morfologia pavilionului izolat apare in


locatii multiple. Aceasta morfologie a fost extinsa mai apoi de aparitia aeroporturilor.

Joel Garreau a identificat acest lucru ca fiind orasul post-modern edge city
cuprinzand de asemenea morfologia mallurilor, a zonelor de birouri, parcurilor
industriale si a insulelor rezidentiale.

Cedric Prince descrie in Europa asceste 3 morfologii de orase in termeni de


mic dejun :
1 traditionalul: dens, orasul ou fiert tare fixat in cercuri concentrice ce se
dezvolta doar interiorul conturului sau .

2 tipologia oului prajit unde periferiile s-au extins si nu se mai tine cont de centrul
orasului.

3 tipologia omleta unde totul este perturbat, eventual organizat in mici pavilioane
peste tot prin oras , interconectate intre ele.

Astfel traditia morfologica si peisagera par sa fie concentrate in Venetia .

Munca lui Le Corbusier de la Agora din Chandigar este emblematica datorita


manipularii monumentale a ternului, orientarii catre peisajele regionale si incercarea
de a forma un spatiu urban.

Recenta publicatie a revistei Landscape Urbanism: A manual for the


Mechanic Landscape arata evolutia urbanismului, si traseul acestuia de la fondarea
peisajului urbanizat de catre Waldheimin scoala de arhitectura din Illinois, Chicago,
1977. Instrumentul numit Revolutia Industriala este aici legat de pre-modern, o
sensibilitate ecologica pentr lumina, pentru ochiurile de apa, pentru invelirea
pamantului, pentru topografie, chiar si topologie. Foreign Office Architects (FOA) de
exemplu, transforma conceptual de acoperis verde intr-un proiect terminal, dynamic,
perfect. Digul si parcul, doua elemente morfologice separate, devin acum
inseparabile. Juan Abalos si Inaki Herreros , cu marile lor geamuri gradina sau
Jesse Reisersi Nanako Umemoto cu trecerile de pietoni curgatoare creaza o noua
tipologie hibrida radical: o parte natura, peisaj, o parte oras.

Prin toate analizele facute asupra peisajului urban specialistii vor sa continue
cautarea unor noi morfologii urbane care iese la suprafata impinsa de realitatile
tehnologice si industriale ale noii lumi.

Asta implica existenta unui design urban deschis, peste limitele rigide in care
cladirile deja construite trebuie incluse intr-un sistem si peisaj urban. Designerii
recunosc si urmaresc aceste morfologii care sunt de fapt urme ale habitatului uman,
ce creaza straturi de nevoi pentru respectivele linii de productie.