Sunteți pe pagina 1din 9

Definirea spatiului:

-limitarea spatiului; bariere, marginiri, contrast intre spatial amorf, infinit si


spatial perceptibil;
-intemeierea spatiului, delimitarea conturului

Ville radieuse:o fiinta atat de pura prin natura sa are nevoie un domiciliu de o
puritate comparabila
-oras gandit literal, juxtapunere cu natura.
-incluziuni
-continuitate cu natura
-cladiri ridicate pe sol (au contact cat mai redus cu pamantul -> poate fii
recuperat)
- ORASUL MODERN PROIECTAT, este o piesa de tranzitie
-restabilirea unui cadru natural pur -> intoarcerea vesnica la natura

Dar CRITICA (a orasului modern) :


Detasarea de CONTEXTUL EXISTENT (contamin, ciuma a moralului si
igineie)

CRITICA lui Lewis Mumford :


-indiferenta fata de perspective
-arh. a fronturilor
-conceptie pur vizuala
-fatadele eleganta a spiritului si variola
-onestitate si igiena
-tratarea egala si rationala a partilor
[ SCENE SI OBSCENE. Trateaza onest fiecare aspect (inlaturand diferenta
dintre front si spate). Rezulta o opozitie intre inchidere si deschidere, de unde
citatul eleganta a spiritului si variola . Arhitectii, preocupati de triumfuri si
trofee, au compromis posibilitatile producatoare de locuri, in favoarea esteticii.
Exista o dualitate, o opozitie intre tratarea fatadelor: inchidere/ deschidere;
trasaturi pozitive/ negative; => ANTITEZA, asociata cu dans
macabre(concept plastic) vs bazele igienice esentiale ; fatada buna(dinspre
strada)/ fatada privata(curtea privata) = LUMEA INTIMA- in care oamenii
TRAIESC .]
-subterfugiu (=mijloc vicelan de a iesi dintr-o situatie grea)

Sunt supuse ESTETICII PADURII DE VANATOARE, cu ale sale rond points


(giratorii) si patten doie ( artere ce converg spre un punct); prezinta un teritoriu
triunghiular ce poate fii folosit pt dezvoltare si insertie.
La insertie, asemanarea inceteaza:

PARIS vs AMSTERDAM

-interventii grandioase si brutale -> -crearea unui teatru, cadru mai


bulevarde tolerabil :aer, lumina, perspectiva,
spatii deschise
-insertia logica ar putea fii neglijata -cele 2 bulevarde sunt timide si
reziduale, lipsite de aroganta vulgara
-fatadele frontiera delimiteaza clar si tipica prototipurilor pariziene
publicul de privat -fatade ambigui
-Matricea orauslui s-a transformat
dintr-ul plin continuu, intr-un gol
continuu

Constiinta se lasa activator de esec.


-1929 strada cu relevanta culturala a dominat scena => nu s-au putut aborda
multe concluzii
-1930 desintegrarea strazii din pricina:
1. activitatii vehiculare (a masinilor pt cei ce nu stiu)
2. locuinta noua si rationala <- nevoi logice de unitati rezidentiale individuale
(nu a mai putut fi subordonata presiunilor exterioare)
=> dezintegrarea orcarui spatiu public; haotic d.p.v. al functiunilor -> se pierde
orice fel de semnificatie
=> LOCUINTA NU MAI FACE FATA PRESIUNILOR STRAZII.
Acestea sunt deductiile ce stau la baza orasului modern.

Orasul modern cladirea ca obiect


-o cladire este ca o bula de sapun => exteriorul rezulta din interior; bula este
perfecra si armonioasa daca fluxul de aer a fost distribuit egal la interior (visavis
de circulartii si flux interior); judecata de sprijina CALADIREA CA OBIECT
de sine statator.
noua arhitetcura se va desvolta intr-o maniera plastica totala axiomic

AUTOCONTRADICTIA CORBUSIANA:
Accentul pus pe cladire ca obiect de sine, relationand cu faptul ca el
trebuie sa dispara (in natura) ; ascuns in spatele paravanului de copaci
Fixatia pe obiectul de arh. o situatie contemporana ( preocuparea noastra
actuala, dar in masura in care implica orasul) -> obiectul care nu mai este
obiect. se exapora; in forma sa neevaporata, orasul= agregare de obiecte,
izbitor de disparate.
Oarsul modern devine la fel de problematic precum orasul traditional pe care
incerca sa-l inlocuiasca.

FALS STATUT -> se autoanuleaza cladirile reciproc , fiecare vrea sa fie


importanta, una mai impunatoare ca alta

-cerinta de materializare rationala, nevoia paralela de DEZINTEGRARE


=> spatiul cu un grad mai mare se sublim decat materia
-materia inevitabil vulgara, in timp ce continumul spatial confera liberate,
natura, spirit.=>

spatiul < spatiul infinit , natural amorf (rezulta ca spatiul infinit este mai cu un
grad mai mare de sublim decat spatiul abstract si spatiul rational)

timpul > spatiul infinit, daca insisti prea mult asupra spatiului delimitat, inhibi
dezvoltarea fireasca a evolutiei viitorului si formarea societatii universale;
Ambivalentele si fantasmele arh. moderne au trezit suspiciuni inca de la
inceput.
Realizarile erau doar partiale.

CARTA DE LA ATENA & CIAM-uri

-`33 : CIAM, regulile de baza ale orasului nou, modern


-`45 : nu mai existau asemenea certitudini dogmatice, nici statul, nici
obiectul nu disarusera
-`47: Heart of the City. [ Rezerve amenintatoare la valabilitatra teoriilor
cu privire la orasul modern,
miezul orasului ezitarea de a lua o decizie;
idealul de neutralitate, nos-discriminativa, de egalitate inobservabila nu
putea fi atins sau nici macar dorit;
posibilitatiile de concentrate si intalnire (interesul exista, lipseau
uneltele);]
- sf. Anilor `40 revizionismul (modificarea) (ilustrarea si exemplificarea
acestui fapt, de Le Corbusier; vezi Saint Die)

Carta de la atena

-pt. a introduce discret notiunile de centralitate si ierarhie


-pt. a simlua o varianta a centrului orasului
CRITICA
ST.DIE vs HARLOW

-pt. a introduce discret notiunile de -aspecte discrete ale cladirilor sunt


centralitate si ierarhie minimizate
-ideea de unitate, de ansamblu
-pt. a simlua o varianta a centrului =>cladiri amalgamate, pentru a
orasului parea mai mult decat un ambalaj
definitoriu
St. Die nu a fost un succes: Dilema -combinatie intre istoria imediata si
cladirii de sine statatoare: ocupatul modernitatea evidenta
spatiului joaca rolul de definitor al -simuleaza spatiul medieval ( pare
spatiului credibil atata timp cat te afli in
interior, dar curiozitatea dispare
-ne indoim ca acest centru va repede)
facilita confluenta -TE AFLI IN FATA UNUI DECOR;
-acropola cu rol de agora spatiul pietei clamadu-si rolol de a
(disimulare; nu-si indeplineste rolul) atenua densitatea, de a usura
contextul aglomerat; fara presiune
Ideea nu a fost pur si simplu (constructiva/umana), pentru a-i da
abandonata imediat; miezul credibilitate
orasului, o infiltrare a strategiilor -spatiu neexplicat fundamental,
peisajului urban in diagrama nejustificat = excrescenta a unui
orasului concept de CIAM. context istoric sau spatial => corp
strain intr-o suburbie gradina

-piata reala, autentica


CONCLUZIE:
Harlow vs St. Die -> coincidenta intentiei, produsul unui foaier urban major
(au acceeasi indentie, au fost create pentru acelasi scop, joaca rol asemanator)
Piata din Harlow ofera o aproximare mai fericita a conditie imaginate
decat St. Die.
Le acceptam ca incercari de a simula conditiile orasului plin cu elemente de
gol, manifest, gesteuri comaprabile.

TEORIA GESTALTISTA (raportul FIGURA FOND)


Orasul traditional este reversul Orasului modern si sunt alternatltive ale
diagramei gestaltiste ( ilustreaza fluctuatiile figura-fundal)
astfel: -gol/ alb => figura: cladirea-obiect; fundalul:spatiul; Orasul
MODERN
-plin/negru => figura: spatiul; fundalul:construitul; Orasul traditional
Orasul traditional -> spatiul specific, piata rezultata, strada -> ROL de VALVA
PUBLICA DE EVACUARE, ofera conditie pt. o structura lizibila.
plin-gol; echilibru public, imprevizibilitate privata, figura publica si fundal
privat; balonul de sapun al intentiei interioare sincere.

Orasul Modern -> densitate scazuta, anticipativ cu obiecte izolate, cu gooluri


continue; Modelele orasului modern se aseamana intre ele -> DEZORIENTARE

CRITICA ORASULUI MODERN


Orasul predominat de repetitie, multiplicare spatilor, -> dezorientare
Orasul traditional spatiile limitate, structurale pot usura identificarea si
intelegerea.
Orasul Modern un gol interminabil, naturalist, fara granite recognoscibile, va
avea cel putin sansele sa anuleze orice gen de intelegere. D.p.v. al performantei
si al teoriei Gestaltiste, CONDAMNAM ORASUL MODERN.

Perceptia figurii presupune un anumit fundal, obiect in camp inchis, iar


perceptia campului inchis precede constientizarea figurii.
->figura nu este sprijinita de un cadru de referinta recognoscibil, ea are toate
sansele sa devina AUTODISTRUCTIVA. Spre ex.:Ne imaginam un camp de
obiecte lizibile , in termenii proximitatii (identitatii structurii comune, densitatii)
-> un grad de aglomerare la care aceste obiecte pot fi supuse => sa intelegi
posibilitatea multiplicarii lor.

ORASUL MODERN exista ( in mod parazitar perceptual) in interiorul


campurilor inchise pe care le ofera ORASUL TRADITIONAL.

Eliminam gratuitul, ne preocupam de NEVOI, nu de DORINTE, nu ne


preocupam de IZOLAREA DIFERENTELOR, sa construim pornind de la
ELEMENTE FUNDAMENTALE.

NON-CRITICA
Arhitectura de acum (contemporana) nu e irevitabila; putem gasi si alternative;
este irelevant daca orasul modern/ traditional au fost bune/ rele, nu ne punem
porblema defectelor.
Rezulta si exista 2 modele de oras, si NU RENUNTAM la niciunul din
ele; LE PROMOVAM pe ambele.

STRATEGIE DE ACOMODARE SI COEXISTENTA

CONDITIE redirectionate, modificate:


- fantasmele/ ideile arh.
-ideea de arhitectMesia (salvator)
-arhiectura este opresiva si coercitiva (care are puterea de a constrange)
-> isi pune singura bariere

DE LA DIAGNOZA LA PROGNOZA

RASTURNAREA PRINCIPIULUI cel mai lizibil al arhitecturii moderne:


intreg spatiul exterior trebuie sa fie proprietate publica si accesibil tuturor
ORASUL MODERN- societate colectivizata, emancipata si NU cunoaste
bariere artificiale.
-referinta este la o societate colectivizata si emancipata care nu cunoaste bariere
artificiale >vezi lumini la etaj, obiecte, umbre, in timp ce completezi restul in
minte iti imaginezi o societate de o stralucire fara precedent, din care esti exclus,
dar nu te simti frustrat prin aceasta negociere intre vizibil si nedezvaluit
devenim constienti ca ne putem construi propria avanscena si ,aprinzand
luminile, sa sporim halucinatia generala , care nu poate fi decat stimulatoare>
excluderea poate satisface imaginatia. Ti se cere sa completezi situatii aparent
misterioase, dar normale in realitate, despre care esti doar partial constient
Contrazicerea prototipului ville radieuse(spatiu anticipativ, locuri
asemanatoare) si propunerea excluziunior.- ziduri, garaje, garduri, porti si alte
elemente care iti opresc deschiderile infinite (spatiul accesibil tuturor), dar
care iti stimuleaza imaginatia. Imaginatia este cea care are nevoie de spatiu
infinit de desfasurare, in locul oamenilor.
Obiectul pe care nimeni nu-l vrea nu se va evalua ca figura, ci ca fundal.
Comparatie intre Unite(Corbusier) si Uffizi(Vasari):
Unite: cladire privata, izolata, alimenteaza o clientela limitata
Uffizi: ex. Marsilia intoarsa cu exteriorul in interior, ca program urbanistic este
mult mai activ, accentueaza existentul si proclama noul
Comparatie intre Corbusier si A.Perret Palatul Sovietelor( diferenta de 20 de
ani):
Le Corbusier: cladirea nu are legaura cu contextul,obiect autosuficient,
semnificatia vine din necesitatea urbana, nu este sensibil la sit, constructii
simbolice
A.Peret: relationeaza cu contextul imediat, conexiuni spatiale cu Kremlinul si
inflexiunea curtii spre fluviu
Comparatie intre Corbusier(Plan Voisin) si Gunnar Asplund(Cancelaria Regala):
Plan Voisin: declaratii despre destinul istoric, generalitati, nu tine cont de
context- societate reconstruita, preocupat de construirea simbolului pasarii
Phoenix ilustra o lume noua renascuta din cenusa celei vechi.
Cancelaria Regala:continuitate istorica, elemente specifice, continuitate sociala,
cladirile integrate in continuumul urban, teatrul urban.
-ambele cazuri situl functioneaza ca reprezentant iconic al acestor evaluari
diferite.
-doua modele de neabandonat; reconcilierea lor, recunoasterea formelor
generale, model activ predominant/ recesiv(vasari, perret, asplund)
Santa Maria della Consolazione din Todi: - cladirea perfecta, compromite
functionalismul( care in practica putea fi ajustat teoria tipurilor), modelele
preexistente care pot fi mutate -> a pus capat tipologiilor in spatele deductiilor
logice (Cum poate fi compromisa cladirea perfecta odata ce e mutata intr-un sit
mai putin perfect?)
Sant Agnese piata si domul (sustin argumentul) interpretarea ei ca obiect si
reinterpretarea ca textura, obiect ideal/ incorporat in zidul pietei alternari
figura-fond.
Palazo Borghese Palatul Farnese
-stabilire centrala in fatada si plan.
Hotel de Beauvais- Le Pautre:parter de magazine, versiune mai elaborata a
planului liber( Villa Savoye doua logici opuse), libertatea deriva din
stabilitatea curtii de onoare, iar la Villa Savoye depinde de stabilitatea
perimetrului sau.
Ecuatie: Ufizzi/ Unite = Hotel de Beauvais/ Villa Savoye
Unite, Savoye = virtutea plinurilor primare; izolarea cladirii ca obiect.
Ufizzi, Hotel de Beauvais = plinul se divulga extrem de putin, curtea isi asuma
rolul directional, predominant; raspuns liber la vecinatate, perimetrul
delimiteaza vecinatatea.
primara si izolata =izolarea spatiului identificabil reduce(sau inalta) statutul
cladirii la cel de insertie
Poche-ul=functioneaza pentru a separa spatiile principale ale cladirii intre ele;
daca este o matrice plina care incadreaza o serie de evenimente spaiale acest
posat este o chestiune de context, un plin care ajuta la citirea spatiilor adiacente.
Palazo Boghese = poche locuibil care articuleaza tranzitia golurilor exterioare;
Poche= joaca rolul atat de figura cat si fundal.
Poche urban: perceptie si sociologie;
Comparatie intre Quirinale si Unite
Quirinale: toate posibilitatile de standard de locuire ale secolului XX, lumina,
aer, ventilatie, priveliste, aspect, acces, priveliste.
Strada pe o latura si gradini pe cealalta => functioneaza ca un ocupant al
spatiului si definitor al acestuia; figura pozitiva si fundal pasiv
Unite: isi asigura propria izolare accentuata si se remarca prin colectivitate si
context; bloc de locuinte ce satisface cerintele dorite in termen de expunere; isi
intareste izolarea si calitatea de obiect
Comparatie intre Palace Royale si Corbu
Palace Royale : mod de a oferi o diferentiere intr-o stare interna si o lume
exterioara->carnea urbana + turnuri,accidente(mobilier urban) => instrument de
cunoastere la fata locului, mijloc de orientare colectiva
Concluzii:
1)in loc sa separam obiectul, sa asteptam vestejirea si sa-l izolam ,in timp ce
simultan sa creem replici ale acestora, ar fi bine sa incurajam atitudinea in care
obiectul sa fie digerat intr-o textura sau o matrice-predominanta.
2)fixatiilepe obiect sau pe spatiu nu sunt valide/reprezentative
3)comparatiile dintre orasul vechi si cel nou,(spatiu si obiect) isi au rostul doar
daca si numai daca ambele elemente sunt pe acelasi plan al dezbaterii, niciunul
nu este invins
4)coexistenta atat a plinului cat si a golului; coexistenta a ceea ce este planificat
deschis si a ceea ce este neplanificat in mod autentic, echilibru
5) morfologia orasului include atat asimilarea, distorsiunea, altoirea, provocarea,
concilierea (intre cele douaelemente), dar tine cont si de caracterul socio-politic,
figur-fundal; plin-gol => comparatie cu forumul si acropola(tipologizare).