FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXA CRAIOVA

LUCRARE DE SEMINAR LA ISTORIA SI SPIRITUALITATEA

BIZANTULUI

IMPARATESELE IMPERIULUI BIZANTIN

Prof. Coord. : Student:

Cojoc Marin Alexandru Luigi Albu
 Imparatesele Imperiului bizantin

Teodora mprteasa

Sfnta i drept-credincioasa Teodora (c. 500-548) a fost mprteas

a Imperiului Roman de Rsrit, fiind soia marelui mprat Iustinian. mpreun cu
acesta, este prznuit de ctre Biserica Ortodox la 14 noiembrie.
Viaa
Exist dou variante ale perioadei de tineree a Teodorei. Cea mai cunoscut
relatare este Istoria secret despre care se presupune c a fost scris de Procopius
din Cezareea. Paternitatea acesteia este pus sub semnul ntrebrii de majoritatea
savanilor deoarece a fost descoperit la Vatican la trei secole dup moartea
mprtesei, iar stilul nu are nici un fel de asemnare cu alte lucrri ale lui
Procopius. n conformitate cu aceast mrturie, Teodora s-a nscut n cea mai de
jos clas a societii bizantine, fiind fiica unui ngrijitor de uri de la circ. Criticii
acestei lucrri o consider ca fiind propagand occidental i pornografic.
A doua mrturie a fost scris de Episcopul Eusebiu, un contemporan al Teodorei.
Eusebiu declar c ea a fost fiica unui senator roman care a murit cnd Teodora era
nc mic. Dup moartea tatlui su, Teodora i mama ei au trit n Egipt, unde i
mama ei a murit curnd. Dup spusele lui Eusebiu, Teodora i-a petrecut restul
copilriei ntr-o mnstire egiptean, ceea ce a dus la simpatiile ei de mai trziu
pentrumonofizitism.1
Unii savani spun c nainte de a-l ntlni pe Iustinian ea a devenit o adept a
cretinismului monofizit, care pretinde c Iisus Hristos a avut o singur fire,
rmnnd partizan acestei credine ntreaga via. n schimb, alii argumenteaz c
asocierea ei cu monofiziii este justificat de faptul c Iustinian a nsrcinat-o s
ncerce mpcarea partidei monofizite cu cea calcedonian din cadrul Bisericii i
astfel, n timp ce a rmas ea nsi calcedonian, a nceput s fie simpatizat de ne-
calcedonieni.2
n 523, Teodora s-a cstorit cu Iustinian, pe atunci magister militum
praesentalis n Constantinopol. La ascensiunea sa pe tronul Imperiului Roman din
527, Iustinian I a fcut-o asociat la guvernarea imperiului i se pare c o considera
un partener deplin n guvernarea lor. Acest fapt s-a dovedit o decizie neleapt. O
femeie cu o voin puternic, ea a dovedit un talent remarcabil pentru guvernare.
La rscoala Nika din 532, sfaturile ei i faptul c a militat pentru un rspuns hotrt
i sever a dus la nfrngerea rscoalei i, probabil, la salvarea imperiului. De
asemenea, ea a ajutat la reducerea rupturii din cadrul cretinismului care se lrgise
n acea perioad; probabil, ea a contribuit la eforturile intense ale lui Iustinian de a-
i mpca pe monofizii cu ortodocii.
Dup spusele lui Procopius, Teodora a fost prima susintoare important i
practicant din Bizan a avortului; de asemenea, ea susinea dreptul femeilor
cstorite la adulter i dreptul femeilor de a fi angajate, ajutnd la protejarea i

1 Peter N. Stearns (ed.), The Encyclopedia of World History, 6th Edition, Boston: Houghton Mifflin Company,
2001

2 Barker, John W. (1966). Justinian and the later Roman Empire. University of Wisconsin Press. p. 75.
"delectarea" lor; de asemenea, ea a fost un fel de susintoare a prostituatelor i
asupriilor.
n schimb, ali cercettori (dar i cei care o consider pe Teodora o sfnt) i
consider realizrile nu ca fiind acelea ale unei feministe moderne care ncurajeaz
avortul i adulterul ci, dimpotriv, ale unui adevrat lider egalitarist care s-a
strduit s ofere femeilor aceleai drepturi legale ca ale brbailor. Teodora a
eliberat prostituatele din lanurile proxeneilor i a promovat legi care interziceau
prostituia forat. De asemenea, ea a militat pentru a acorda femeilor mai multe
drepturi n cazul divorului, permind femeilor s posede i s moteneasc
proprieti, a legiferat pedeapsa cu moartea pentru viol i permind nobililor s se
cstoreasc cu femei din clasele de jos. Aceste schimbri au ridicat statutul femeii
mult peste cel curent n partea occidental a Imperiului.
Teodora a murit de cancer (probabil cancer la sn) nainte de vrsta de 50 de
ani, cu aproape 20 de ani naintea morii lui Iustinian. Trupul ei a fost nmormntat
n Biserica Sfinilor Apostoli, una din splendidele biserici construite n
Constantinopol de mprat i mprteas. Att Teodora ct i Iustinian sunt
reprezentai n mozaicuri superbe care s-au pstrat pn n zilele noastre n Biserica
San Vitale din Ravenna din nordul Italiei, care a fost finalizat la un an dup
moartea Teodorei.
Teodora a III-a (greac ) (n. ca. 985 - d. 1056) a fost o
mprteas a Bizanului. Teodora a fost fiica lui Constantin al III -lea i sora cea
mai mic a Zoei. n anul 1032 a fost nevoit s se retrag la mnstire. La 21
aprilie 1042 n fruntea unei revolte a maselor a revendicat dreptul ei de succesoare
pe tronul bizantin. ns, n luna iulie a aceluai an a trebuit s renune la tron n
favoarea lui Constantin al IX-lea Monomahul, care s-a cstorit cu sora ei Zoe.
Dup moartea mpratului Constantin al IX-lea n 1055, Teodora a urcat la vrsta
de 70 de ani din nou pe tron i a domnit pn la moartea sa, n anul 1056. nainte
de moarte, Teodora a III-a, neavnd copii, l-a desemnat ca urma peMihail al VI-
lea Bringas, astfel urmnd pe tronul bizantin o dinastie macedonean. Ulterior,
Mihail a fost nvins de un ofier bizantin, Isaac Comnenul (care se va ncorona
ca Isaac I Comnen), mpratul detronat murind ntr-o mnstire.

Evdochia Makrembolitissa (1021 - 1096) a fost mprat bizantin i

regent. Dup moartea lui Constantin al X-lea Ducas (1059-1067) ea va prelua
conducerea rii. La 31 ianuarie 1067 Evdochia se cstorete cu Roman
Diogenes iar la 1 ianuarie 1068 are loc ncoronarea. Evdochia ns se legase cu
jurmnt fa de Constantin al X-lea Ducas c nu se va cstori cu altul dup
moartea lui. Acest jurmnt, dat n scris i pstrat de patriarh, ridica serioase
piedici n calea cstoriei. Dup Attaliates, piedica a fost nlturat de
patriarhul Ioan Xiphilinos nsui i de senat care au gsit c dispoziia testamentar
a lui Constantin al X-lea Ducas era dictat de interese egoiste ( de fapt, grija pentru
viitorul dinastiei i nu de gelozie) ce nu pot fi luate n considerare n faa nevoii
obteti de a avea la crma statului un brbat priceput n rzboaie, ntr un moment
cnd barbarii atacau imperiul. Skylitzes ne relateaz acest episod adugnd cteva
amnunte pitoreti. Pentru a obine textul jurmntului semnat de ea, Evdochia
trimite la patriarh pe un eunuc-autorul stratagemei de altfel-care-i comunic n
tain naltului prelat c mprteasa este ndrgostit de nepotul su, un anume
Bardas, un om dedicat cu totul plcerilor dragostei. Fiind interesat de perspectiva
ncuscririi cu casa domnitoare, patriarhul i convinge pe senatori c ar fi util pentru
stat s aib loc cstoria mprtesei i-i restituie acesteia textul cerut. Numai c
speranele i sunt nelate, Evdochia alege drept so pe Roman Diogenes.

Sfanta Alexandra

Sfanta Alexandra este cea dintai imparateasa trecuta in randul sfintilor, fiind
praznuita pe data de 21 aprilie. Ea a fost sotia lui Diocletian si a marturisit credinta
crestina in urma patimirii Sfantului Mare Mucenic Gheorghe. Imparatul a hotarat
sa fie taiata cu sabia, dar sfanta, temandu-se ca nu va putea indura chinurile, s-a
rugat Mantuitorului si, in inchisoare fiind, si-a dat sufletul in mainile lui
Dumnezeu.

Slugile sale Apolo, Isachie si Codrat, urmand exemplul stapanei lor, au marturisit
si ei credinta crestina.

Sfanta Elena

Biserica Ortodoxa o praznuieste pe Sfanta Elena pe data de 21 mai,

impreuna cu imparatul Constantin. Mult timp s-a considerat ca Sfanta Elena era
originara din Marea Britanie, mai precis din Colchester sau din York, nasterea sa
fiind situata in jurul datei de 247. Scriitorii moderni se prnunta pentru localitatea
Drepan in Bitinia.

In 273 se casatoreste cu Constantiu Chlor. Acesta, devenit Cezar in 292, o

alunga pe Elena pentru a se casatori cu Teodora, nora lui Maximian Hercule. Cand
Constantin deveni imparat in anul 306, o chema alaturi de el pe mama sa, ii dadu
titlul de Augusta si toate onorurile care se cuvin mamei unui imparat. Sfanta Elena
a fost cea care a descoperit Crucea Mantuitorului la Ierusalim si tot ea a facut
numeroase danii pentru a repara anumite biserici cazute in ruina sau pentru a
construi altele noi.

Se presupune ca Elena s-a convertit abia in anul 313. A murit in anul 328, si
a fost trecuta in randul sfintilor datorita evlaviei sale deosebite si ravnei sale pentru
raspandirea crestinismului, precum si pentru influenta benefica pe care a avut-o
asupra fiului sau in declararea crestinismului ca religie oficiala in Imperiul roman.
Acesta este motivul pentru care Biserica noastra ii numeste pe sfintii Imparati
Constantin si Elena "cei intocmai cu Apostolii".

Sfanta Pulheria

Sfanta Pulheria este praznuita de catre Biserica Ortodoxa pe data de 10

septembrie. Era fiica imparatului Arcadie si a luat puterea la varsta de 17 ani,
impreuna cu fratele sau Teodosie cel Mic. Ea nu avrut sa se casatoreasca, hotarata
fiind sa slujeasca toata viata ei ca mireasa a lui Hristos. S-a ingrijit a-i gasi fratelui
sau o sotie potrivita lui, in persoana Athinaidei, devenita Evdochia in urma
botezului. In urma Sinodului III ecumenic de la Efes s-a iscat vrajba intre Pulheria
si Evdochia, si, in urma unor intrigi la palat, Puheria renunta la imparatie.
Dupa un timp, Teodosie o chema din nou la conducerea Imperiului si, la putina
vreme, el moare, in anul 450. Inainte de moarte, ii dezvaluie Pulheriei ca sceptrul
imparatiei va fi luat de catre generalul Marcian. Pulheria se casatoreste cu Marcian,
nu inainte de a fagadui ca isi va pazi fecioria si ca vor trai ca fratii.3

In timpul acestor imparati s-a tinut Sinodul IV ecumenic de la Calcedon impotriva

lui Eutihie si a lui Dioscor, in anul 451, sinod incheiat cu victoria Ortodoxiei
asupra ereziilor.

Sfanta Pulheria a trait 54 de ani, incheindu-si viata in pocainta si impacata cu cei

din jurul sau.

Sfanta Irina

Sfanta Irina are ca data de praznuire data de 7 august, considerata fiind

"protectoare a Ortodoxiei". In momentul cand a ajuns imparatesa, persecutia
impotriva icoanelor, declansata de socrul sau, Constantin V, era in toi. Irina trebuia
sa se ascunda si de sotul ei, Leon IV, dar acesta a murit in septembrie 780, astfel
incat Irina a devenit regenta.

Irina a avut grija sa schimbe personalul administratiei si politica generala a

imperiului. Termina razboiul din Orient, cauta in Occident o apropiere de
papalitate si incerca un tratat cu Carol cel Mare.In materie de religie arata o
toleranta neobisnuita in comparatie cu predecesorii sai.

3 Steven Runciman, The last Byzantine Renaissance, Cambridge: Cambridge Univ. Press, 1970
Cu imparateasa Irina incepe restaurarea cultului icoanelor, ea convocand Sinodul
VII ecumenic de la Niceea din anul 787.

In primavara anului 790, Irina s-a hotarat sa-l inlature definitiv de la domnie pe fiul
sau, Constantin VI, insa a fost declansata o revolta, care s-a sfarsit cu abdicarea
Irinei in favoarea fiului sau. In anul 792 este readusa in Palatul Sacru si asociata la
domnie. In urma uneltirilor ei, in anul 797 Constantin VI a fost detronat si orbit,
insa in anul 802 are loc lovitura de stat a lui Nichifor si Irina este exilata in insula
Prinkipos, iar de aici in insula Lesbos, unde a murit la 9 august 803.

Sfanta Teodora

Teodora a fost sotia imparatului Teofil. De numele ei se leaga restaurarea

definitiva a cultului icoanelor, inceputa de imparateasa Irina. Era asiatica, nascuta
in Paflagonia, dintr-o familie de functionari. Parintii sai erau foarte legati de cultul
icoanelor, lucru pe care l-au transmis si fiicei lor.

Teodora a fost aleasa de catre Teofil potrivit oboceiului imparatilor bizantini de a-si
alege sotiile. Au fost trimisi soli in toata imparatia si acestia au adus la curtea
basileului pe cele mai frumoase fete. Teofil tinea in mana un mar de aur, pe care l-a
oferit Teodorei, semn ca ea este cea aleasa.

In 842 Teofil moare si Teodora ia regenta.4 Pe 19 februarie 843 este

praznuita "sarbatoarea Ortodoxiei", cand a fost restabilit pentru totdeauna cultul

4 Nicolae Iorga,Bizant dupa Bizant, pag. 47 Bucureti, 1935

icoanelor. Totusi, iubindu-l foarte tare pe Teofil, a mintit ca acesta, pe patul de
moarte, a sarutat sfintele icoane si si-a recunoscut greselile, pentru a nu fi inclus in
lista imparatilor care au fost anatematizati pentru ca nu au cinstit icoanele.

Teodora a fost exilata de catre fiul sau Manuil III, impreuna cu sfantul patriarh
Ignatie si a murit in anul 867. Biserica Ortodoxa o praznuieste pe data de 11
februarie.

Sfanta Teofana

Sfanta Teofana a fost sotia imparatului Leon VI Inteleptul (866-912).

Datorita unor intrigi, imparatul Vasile Macedon l-a inchis pe fiul sau, impreuna cu
sotia sa, pe o perioada de trei ani. Dupa ce Leon VI a devenit imparat, in 886,
Teofana se nevoia in continuare, imparateasa fiind, pentru mantuirea sufletului ei,
astfel incat este socotita in Biserica noastra facatoare de minuni. Este praznuita pe
data de 16 decembrie.5

In Sinaxarul Ortodox general mai sunt trecute in randul sfintelor si urmatoarele

imparatese: Plachila, sotia lui Teodosie cel Mare, praznuita pe data de 14
septembrie; imparateasa mucenita, sotia lui Maxentiu, care s-a savarsit prin sabie,
fiind praznuita pe data de 25 noiembrie; Marchiana, sotia lui Justin I, praznuita la
27 ianuarie.

5 Edward Gibbon, Istoria declinului i a prbuirii imperiului roman, Bucureti: Editura Minerva, 1976
 Bibliografie

Lynda Garland - Imparatesele Bizantului

Nicolae Iorga - Bizant dupa Bizant

Edward Gibbon - Istoria declinului i a prbuirii imperiului

roman, Bucureti Editura Minerva, 1976

Pr. Prof. Dr. Emanoil Babus - Istoria Bizantului