Gimnastica suedez reprezint exerciiile fizice sistematice i
ritmice (srituri i ntinderi), efectuate de obicei fr aparate. Gimnastica suedez favorizeaz puterea, rezistena, flexibilitatea, o stare general bun prin solicitrile regulate ale sistemului cardiovascular. Exerciiile, iniial concepute pentru femei, au aprut n secolul XIX n Germania i Suedia.
Ea a fost creata de suedezul P.H. Ling, in secolul al XIX-lea.
Scoala Nordic de gimnastic l are ca deschiztor de drumuri pe P.H. Ling (1776-1839). n aceast parte a Europei preocuparea pentru introducerea si practicarea exercitiilor de gimnastic era comun. Danemarca a fost prima tar din Europa care a introdus educatia fizic n scolile de toate gradele. P.H. Ling a fost continuatorul sistemului danez de practicare obligatorie a exercitiilor fizice, el a fundamentat n Suedia propriul sistem de educatie fizic. Ling acord o atentie deosebit functiei de respiratie si ca atare exercitiilor care angreneaz muschii dorsali, centurii abdominale si ai diafragmului (Vladimir Potop, Gimnastica).
GIMNASTICA SUEDEZA AZI:
In 1978, profesorul de educatie fizica Johan Holmster, in colaborare cu medici si kinetoterapeutii Friskis si Svettis, au creat o noua metoda de exercitii pentru sanatate si buna dispozitie pe care au numit-o jympa sau heyrobics , dar deseori, datorita tarii de origine a creatorului i se mai spune si gimnastica suedeza. Dupa anii 90, noua gimnastica suedeza a devenit extrem de populara si in Danemarca, Franta (unde exista chiar Federatia de Gimnastica Suedeza), Marea Britanie, Canada si SUA. De foarte putin timp, aceasta activitate fizica, sub aceasta forma, a ajuns si in tara noastra. Conceputa pornind de la coregrafiile elaborate de kinesteziterapeuti, gimnastica suedeza jympa este compusa din 6 nivele de dificultate, care se adapteaza tuturor varstelor. Durata unei sedinte este de 50 de minute. Sedinta este compusa din mai multe parti: incalzire, tonifiere musculara, cardiotraining, stretching, relaxare. Exercitiile sunt destinate tonifierii intregului corp. Se efectueaza miscari pentru fiecare segment al corpului: gat, brate, trunchi, bazin, membre inferioare. Ceea ce este specific gimnasticii suedeze este cadrul in care se desfasoara antrenamentul: in aer liber. In cazul in care vremea nu permite acest lucru, exercitiile pot fi efectuate in interior, acompaniate de o muzica antrenanta.
In noua gimnastica suedeza nu se utilizeaza nici un aparat.
Miscarile elaborate de kinetoterapeuti sunt in asa fel create incat spatele si articulatiile sa fie protejate si sa se evite accidentarile.
Potrivit lui Daniel Coury, specialist in gimnastica suedeza
contemporana, efectuarea periodica a exercitiilor asigura vitalitate, tonifierea musculaturii, o mai buna postura si coordonare a miscarilor. Beneficiile in privinta sanatatii au fost demonstrate in Suedia, unde aceasta gimnastica este considerata de utilitate publica. Medicii sustin ca practicantii gimnasticii nordice sunt feriti de boli cardiovasculare.
ISTORIC SI METODA:
Georgeta Niculescu, Gimnastica in Kinetoterapie, Bucuresti, Editura
Fundatiei Romania Mare, 2006:
Creatorul gimnasticii suedeze, Per Henrik Ling (1776-1839), a avut
ca izvor de inspiraie coala danez a profesorului Nachtegall, cel care a stabilit gradarea exerciiilor de la cele uoare, la cele grele i de la cele simple, la cele complexe, cel care a introdus gimnastica n toate colile, unitile militare i asociaiile populare, fiind practicate de toat lumea. Datorit lui, Danemarca a fost prima ar din Europa care a introdus un nvmnt metodic i bine organizat al educaiei fizice n toate colile sale, de orice grad. n anul 1814, Ling nfiineaz Institutul Central de Gimnastic din Stockholm. Sistemul lui Ling este reluat de discipolii si, iar opera sa Fundamentele generale ale gimnasticii a aprut dup moartea sa, fiind redactat de fiul su Hjalmar Ling care a introdus diverse note, documente i aforisme gsite printre hrtiile tatlui su, sistematiznd exerciiile, principiile i metodele astfel: 1. legile organismului omenesc; 2. principii fundamentale de pedagogie; 3. principiile gimnasticii militare; 4. principiile gimnasticii medicale; 5. principiile gimnasticii estetice; 6. elemente i mijloace ale gimnasticii. n realizarea conceptelor sale, Ling pleac de la om, ajungnd apoi la exerciiu.
Acest lucru l deosebete pe Ling de predecesorii si, care plecau
de la exerciiu n sine, considerndu-l o necesitate fiziologic, cutnd s-l aplice omului normal. Alegerea exerciiilor de gimnastic avea la baz cteva principii: a) principiul dezvoltrii armonioase care s-a concretizat prin alctuirea familiilor de micri i aplicarea lor simetric; b) principiul seleciei exerciiilor sunt folosite numai acele micri care sunt benefice organismului uman, cu efecte corective, simple i uor de nvat; c) principiul gradrii exerciiilor exerciiile trebuie alese i grupate astfel nct s asigure trecerea progresiv de la un exerciiu la altul, prin creterea treptat a efortului, clasele fiind mprite dup vrst, statur i greutatea elevilor; d) principiul preciziei micrilor se refer la faptul c unui exerciiu trebuie s i se determine exact poziia iniial, punctele de atins n cursul exerciiului i poziia final. Numai respectnd aceste trei momente, se poate asigura corectitudinea execuiei, ca i forma ei economic, fr cheltuial de energie. Gimnastica lui Ling conine micri care se bazeaz pe criteriul utilitii, micarea fiind eminamente analitic, iar coloana vertebral o consider organul cel mai de seam al micrilor omului, axa de sprijin a tuturor prghiilor corpului. Principala funcie asupra creia i-a ndreptat atenia a fost respiraia, acordnd importan muchilor dorsali i ai centurii abdominale. Exerciiile gimnasticii suedeze sunt libere, analitice, realizate n toate articulaiile si planurile corpului uman efectuate simplu i cu aparate specifice (saltele, bastoane, corzi, bnci, brn, cal, lada, cadrul marinresc, scara fix) completate cu jocuri dinamice. Gimnastica pedagogic constituie temelia sistemului lui Ling, practicat de toi oamenii, indiferent de vrst, sex, ocupaie, stare fizic sau sntate i este alctuit din: 1 exerciii de ordine i mers; 2. micri de gimnastic propriu-zis; a) micri pregtitoare; b) micri fundamentale; c) micri de aplicaie. 3. jocuri. Sistemul lui Ling a inaugurat era fiziologic n educaia fizic, fiind considerat o metod de educaie tiinific, deoarece exerciiile au fost adaptate structurilor anatomice i funciilor corpului uman, satisfcnd trebuinele strict determinate ale organismului. Sistemul suedez a fcut epoc, a avut o generalizare fr egal n mediul colar, supravieuind n Europa pn dincolo de jumtatea secolului al XX-lea; n Romnia a fost nlocuit n anul 1948 cu gimnastica sportiv a lui Jahn.
despre terminologia gimnasticii in tara noastra:
Ion Bucovineanu, adept al sistemului de gimnastic suedez, traduce din limba german Manual practic de gimnastic suedez 1893 ce cuprinde att exerciii din sistemul suedez, ct i din cel german. Sunt menionate: micrile libere pentru diferitele pri ale corpului, cursa sau fuga, exerciii cu mile (mciuci), cu haltere, cu mingea, cu bastonul de fier, ct i exerciii la aparate imobile: scar fix, cal, bar. Profesorul Dumitru Ionescu a elaborat prima terminologie de specialitate n limba romn, intitulat Terminologia exerciiilor de ordine, libere, cu instrumente i la aparate, dei adept al colii franceze a lui Demeny, el pstreaz n lucrare i exerciiile la aparate din sistemul german. Aici apar precizri privind poziiile sau inerile fundamentale, cum sunt: atrnarea, rezemarea, ederea, starea n genunchi. Oficializarea gimnasticii suedeze n nvmnt a fcut ca terminologia s poarte amprenta acestui sistem. Prin traducerea n limba romn a lucrrii lui Thulin: Terminologia gimnasticii suedeze de ctre Iacob Mihil i Ben Nilsen, gimnastica suedez se impune n faa celei germane. Aceast terminologie a fost prelucrat i adaptat de profesorul Virgil Roal, care i-a adus mbuntiri n concordan cu procesul de nnoire i perfecionare al limbii romne. Astfel apar termeni simplificai cum ar fi: poziie n loc de poziiune, rotare n loc de rotaiune, sprijin n loc de reazem, mers n loc de mergere, apare gerunziul stnd n loc de stare, eznd n loc de edere, dar aceste schimbri nu au fost suficiente, coninutul, ct i ramurile gimnasticii evolund n permanen. Apariia, nu ntotdeauna controlat, a unor termeni noi, mprumutarea altora din literatura strin, dup traduceri incorecte, introducerea acestora n limba romn, fr o verificare atent, au fcut ca limbajul tehnic al domeniului s aib unele inexactiti, iar unii termeni s circule cu sensuri limitate, locale sau contradictorii.