Gimnastica suedeza

Gimnastica suedez reprezint exerciiile fizice sistematice i

ritmice (srituri i ntinderi), efectuate de obicei fr aparate.
Gimnastica suedez favorizeaz puterea, rezistena, flexibilitatea, o
stare general bun prin solicitrile regulate ale sistemului
cardiovascular. Exerciiile, iniial concepute pentru femei, au aprut
n secolul XIX n Germania i Suedia.

Ea a fost creata de suedezul P.H. Ling, in secolul al XIX-lea.

Scoala Nordic de gimnastic l are ca deschiztor de drumuri pe
P.H. Ling (1776-1839). n aceast parte a Europei preocuparea
pentru introducerea si practicarea exercitiilor de gimnastic era
comun. Danemarca a fost prima tar din Europa care a introdus
educatia fizic n scolile de toate gradele.
P.H. Ling a fost continuatorul sistemului danez de practicare
obligatorie a exercitiilor fizice, el a fundamentat n Suedia propriul
sistem de educatie fizic. Ling acord o atentie deosebit functiei
de respiratie si ca atare exercitiilor care angreneaz muschii
dorsali, centurii abdominale si ai diafragmului (Vladimir Potop,
Gimnastica).

GIMNASTICA SUEDEZA AZI:

In 1978, profesorul de educatie fizica Johan Holmster, in
colaborare cu medici si kinetoterapeutii Friskis si Svettis, au creat o
noua metoda de exercitii pentru sanatate si buna dispozitie pe care
au numit-o jympa sau heyrobics , dar deseori, datorita tarii de
origine a creatorului i se mai spune si gimnastica suedeza. Dupa
anii 90, noua gimnastica suedeza a devenit extrem de populara si
in Danemarca, Franta (unde exista chiar Federatia de Gimnastica
Suedeza), Marea Britanie, Canada si SUA. De foarte putin timp,
aceasta activitate fizica, sub aceasta forma, a ajuns si in tara
noastra.
Conceputa pornind de la coregrafiile elaborate de
kinesteziterapeuti, gimnastica suedeza jympa este compusa din 6
nivele de dificultate, care se adapteaza tuturor varstelor.
Durata unei sedinte este de 50 de minute. Sedinta este compusa
din mai multe parti: incalzire, tonifiere musculara, cardiotraining,
stretching, relaxare. Exercitiile sunt destinate tonifierii intregului
corp. Se efectueaza miscari pentru fiecare segment al corpului: gat,
brate, trunchi, bazin, membre inferioare. Ceea ce este specific
gimnasticii suedeze este cadrul in care se desfasoara
antrenamentul: in aer liber. In cazul in care vremea nu permite
acest lucru, exercitiile pot fi efectuate in interior, acompaniate de o
muzica antrenanta.

In noua gimnastica suedeza nu se utilizeaza nici un aparat.

Miscarile elaborate de kinetoterapeuti sunt in asa fel create incat
spatele si articulatiile sa fie protejate si sa se evite accidentarile.

Potrivit lui Daniel Coury, specialist in gimnastica suedeza

contemporana, efectuarea periodica a exercitiilor asigura vitalitate,
tonifierea musculaturii, o mai buna postura si coordonare a
miscarilor. Beneficiile in privinta sanatatii au fost demonstrate in
Suedia, unde aceasta gimnastica este considerata de utilitate
publica. Medicii sustin ca practicantii gimnasticii nordice sunt feriti
de boli cardiovasculare.

ISTORIC SI METODA:

Georgeta Niculescu, Gimnastica in Kinetoterapie, Bucuresti, Editura

Fundatiei Romania Mare, 2006:

Creatorul gimnasticii suedeze, Per Henrik Ling (1776-1839), a avut

ca izvor de inspiraie coala danez a profesorului Nachtegall, cel
care a stabilit gradarea exerciiilor de la cele uoare, la cele grele i
de la cele simple, la cele complexe, cel care a introdus gimnastica
n toate colile, unitile militare i asociaiile populare, fiind
practicate de toat lumea. Datorit lui, Danemarca a fost prima ar
din Europa care a introdus un nvmnt metodic i bine organizat
al educaiei fizice n toate colile sale, de orice grad. n anul 1814,
Ling nfiineaz Institutul Central de Gimnastic din Stockholm.
Sistemul lui Ling este reluat de discipolii si, iar opera sa
Fundamentele generale ale gimnasticii a aprut dup moartea sa,
fiind redactat de fiul su Hjalmar Ling care a introdus diverse note,
documente i aforisme gsite printre hrtiile tatlui su,
sistematiznd exerciiile, principiile i metodele astfel:
1. legile organismului omenesc;
2. principii fundamentale de pedagogie;
3. principiile gimnasticii militare;
4. principiile gimnasticii medicale;
5. principiile gimnasticii estetice;
6. elemente i mijloace ale gimnasticii. n realizarea conceptelor
sale, Ling pleac de la om, ajungnd apoi la exerciiu.

Acest lucru l deosebete pe Ling de predecesorii si, care plecau

de la exerciiu n sine, considerndu-l o necesitate fiziologic,
cutnd s-l aplice omului normal. Alegerea exerciiilor de
gimnastic avea la baz cteva principii:
a) principiul dezvoltrii armonioase care s-a concretizat prin
alctuirea familiilor de micri i aplicarea lor simetric;
b) principiul seleciei exerciiilor sunt folosite numai acele micri
care sunt benefice organismului uman, cu efecte corective, simple
i uor de nvat;
c) principiul gradrii exerciiilor exerciiile trebuie alese i grupate
astfel nct s asigure trecerea progresiv de la un exerciiu la altul,
prin creterea treptat a efortului, clasele fiind mprite dup
vrst, statur i greutatea elevilor;
d) principiul preciziei micrilor se refer la faptul c unui exerciiu
trebuie s i se determine exact poziia iniial, punctele de atins n
cursul exerciiului i poziia final. Numai respectnd aceste trei
momente, se poate asigura corectitudinea execuiei, ca i forma ei
economic, fr cheltuial de energie.
Gimnastica lui Ling conine micri care se bazeaz pe criteriul
utilitii, micarea fiind eminamente analitic, iar coloana vertebral
o consider organul cel mai de seam al micrilor omului, axa de
sprijin a tuturor prghiilor corpului. Principala funcie asupra creia
i-a ndreptat atenia a fost respiraia, acordnd importan
muchilor dorsali i ai centurii abdominale. Exerciiile gimnasticii
suedeze sunt libere, analitice, realizate n toate articulaiile si
planurile corpului uman efectuate simplu i cu aparate specifice
(saltele, bastoane, corzi, bnci, brn, cal, lada, cadrul marinresc,
scara fix) completate cu jocuri dinamice. Gimnastica pedagogic
constituie temelia sistemului lui Ling, practicat de toi oamenii,
indiferent de vrst, sex, ocupaie, stare fizic sau sntate i este
alctuit din:
1 exerciii de ordine i mers;
2. micri de gimnastic propriu-zis; a) micri pregtitoare; b)
micri fundamentale; c) micri de aplicaie.
3. jocuri.
Sistemul lui Ling a inaugurat era fiziologic n educaia fizic, fiind
considerat o metod de educaie tiinific, deoarece exerciiile au
fost adaptate structurilor anatomice i funciilor corpului uman,
satisfcnd trebuinele strict determinate ale organismului. Sistemul
suedez a fcut epoc, a avut o generalizare fr egal n mediul
colar, supravieuind n Europa pn dincolo de jumtatea secolului
al XX-lea; n Romnia a fost nlocuit n anul 1948 cu gimnastica
sportiv a lui Jahn.

despre terminologia gimnasticii in tara noastra:

Ion Bucovineanu, adept al sistemului de gimnastic suedez,
traduce din limba german Manual practic de gimnastic suedez
1893 ce cuprinde att exerciii din sistemul suedez, ct i din cel
german. Sunt menionate: micrile libere pentru diferitele pri ale
corpului, cursa sau fuga, exerciii cu mile (mciuci), cu haltere, cu
mingea, cu bastonul de fier, ct i exerciii la aparate imobile: scar
fix, cal, bar. Profesorul Dumitru Ionescu a elaborat prima
terminologie de specialitate n limba romn, intitulat
Terminologia exerciiilor de ordine, libere, cu instrumente i la
aparate, dei adept al colii franceze a lui Demeny, el pstreaz n
lucrare i exerciiile la aparate din sistemul german. Aici apar
precizri privind poziiile sau inerile fundamentale, cum sunt:
atrnarea, rezemarea, ederea, starea n genunchi. Oficializarea
gimnasticii suedeze n nvmnt a fcut ca terminologia s poarte
amprenta acestui sistem. Prin traducerea n limba romn a lucrrii
lui Thulin: Terminologia gimnasticii suedeze de ctre Iacob Mihil
i Ben Nilsen, gimnastica suedez se impune n faa celei germane.
Aceast terminologie a fost prelucrat i adaptat de profesorul
Virgil Roal, care i-a adus mbuntiri n concordan cu procesul
de nnoire i perfecionare al limbii romne. Astfel apar termeni
simplificai cum ar fi: poziie n loc de poziiune, rotare n loc de
rotaiune, sprijin n loc de reazem, mers n loc de mergere, apare
gerunziul stnd n loc de stare, eznd n loc de edere, dar aceste
schimbri nu au fost suficiente, coninutul, ct i ramurile gimnasticii
evolund n permanen. Apariia, nu ntotdeauna controlat, a unor
termeni noi, mprumutarea altora din literatura strin, dup
traduceri incorecte, introducerea acestora n limba romn, fr o
verificare atent, au fcut ca limbajul tehnic al domeniului s aib
unele inexactiti, iar unii termeni s circule cu sensuri limitate,
locale sau contradictorii.