Ministerul Educatiei Tineretul si Sportului Republicii Moldova

Universitatea Tehnic din Moldov

Catedra Economie si Mangement in Industria Alimentara

Facultatea: Inginerie si Management n Industriea Alimentara

TEZA DE AN
La disciplina : Organizarea Normarea si Renumerarea muncii

Tema: Cronometrarea.Metoda de masurare si studiu a

consumului de munca

A efectuat: St.gr.IMIA-091
Hlibiciuc Victoria
A verifica. Dr.prof. univers
Georghita Maria

Chisinau 2012
Cuprins
Introducere ............................................................3.

Capitolul 1

1. Msurarea timpului de munc....................................................4

2. Msurarea timpului de munc servete ......................................4

Capitolul 2

2.1 Cronometrarea timpului de munca.............................................7

2.2 In functie de timpul curent cronometrarea se clasifica:...............7

2.3 Etapele efectuarii conometrarii...................................................8.

2.4 Cronometrarea timpului de munca cu ritmul real.......................9

2.5 Cronometrarea timpului de munca cu ritmul corectat........11

Capitolul 3

3.1 Tehnica si procedeul de msurare a cronometrari.......................13.

3.2 Elementele procesului de munca.................................................17

3.3 Structura timpului de munca a executantului..............................18

2
 Introducere

Actualitatea temei. n etapa actual de dezvoltare a economieii moldovenesti,

salarizarea facindu-se n raport cu cantitatea si calitatea muncii, societatea investeste
cu putere de aplicare anumite durate de timp sau cantitati de productie, stabilite prin
metode stiintifice de organizare ergonomica a muncii, denumite norme de munca pot
fi calculate prin metoda cronometrarii fiind tehnica cea mai veche i cea mai des
ntlnit este cronometrarea timpului de munc sau a timpului de folosire a
utilajului i are n vedere msurarea i nregistrarea duratei elementelor unui proces
de producie care se repet identic, de regul, la fiecare unitate de produs sau
serviciu.Cronometrarea poate fi efectuat cu sau fr evaluarea ritmului de
munc.Observrile cronometrice pot fi efectuate n mod continuu (dup timpul
curent) sau selectiv (pe element repetat sau grupat) n funcie de durata elementelor
analizate i de necesitatea studierii (analizei) totale sau pariale a operaiei.Tehnica de
cronometrare continu const din msurarea i nregistrarea continu a duratelor
elementelor unui proces de producie, studiate n succesiunea lor tehnologic.
Sfritul unui element corespunde cu nceputul celui urmtor, durata elementului
rezultnd fie prin diferena ntre nregistrrile timpului curent corespunztor punctelor
de fixare (la cronometrarea cu citirea din mers), fie prin citirea direct pe cronometru
( la cronometrarea cu revenire la zero).

Scopul tezei : const n a desfura metodele de calcul a normelor de munca care ar

permite o calculare mai precisa si fara pierderi de timp pentru a avea o productivitate
cit mai inalta si a determinarii de cit timp este necesar pentru a indeplini comanda
care este cerut prin metoda cronometrarii.

Pentru dezvluirea scopului, n tez au fost prezentate urmtoarele sarcini:

a) de sistematizare a diverselor surse teoretice; b) de analiza; c) de sinteza

3
Capitolul 1

1. Msurarea timpului de munc:

In etapa de nregistrare a datelor necesare analizei, cnd are rolul de a furniza

date cu privire la timpul utilizat (consumat) pentru realizarea elementelor procesului
studiat, n condiiile tehnico-organizatorice existente; pe baza msurtorilor
efectuate, se analizeaz i se evideniaz pierderile de timp de munc ale
executantului i ntreruperile n funcionarea utilajului, n vederea elaborrii unei
metode de mbuntite de munc;
In etapa de msurare a timpului de munc necesar pentru realizarea lucrrilor n
condiiile metodei mbuntite i ale utilizrii executantului cu calificarea
corespunztoare lucrrii sau serviciului executat; din msurrile i analizele de timp
efectuate n aceast etap rezult fondul de date necesar elaborrii normelor de
munc.
1.2 Msurarea timpului de munc servete la:

*evidenierea pierderilor de timp i a cauzelor acestora;

*compararea mai multor metode de munc n vederea alegerii celei mai eficiente;
*stabilirea timpilor de munc normai;
*verificarea calitii normelor de munc.
Indiferent de scopul n care se efectueaz i de tehnica utilizat, msurarea timpului
de munc implic urmtoarele faze:

a. Pregtirea msurrii ncepe prin analiza modului de organizare a locului de

munc la care urmeaz a se face msurarea, a tipului de producie, a condiiilor de
munc, a modului de aprovizionare cu materii prime etc., urmrindu-se, totodat,
dac aceste condiii sunt cele specificate n foile de nregistrare a metodelor de munc

4
i a organizrii locului de munc. Cu aceast ocazie se stabilete i tehnica prin care
se va efectua msurarea, n funcie de scopul analizei i de caracterul muncii.
Dup efectuarea acestei analize, se stabilesc elementele componente ale procesului,
pentru care urmeaz s fie efectuate msurrile.

Pentru fiecare element al procesului studiat se determin punctele de fixare, adic

momentele de nceput i de sfrit ale executrii mnuirilor, grupelor de mnuiri,
operaiilor etc., n general ale elementelor de munc din cadrul procesului de
producie la care urmeaz s fie msurai timpii. Punctul de fixare al sfritului
fiecrui element coincide cu punctul de fixare al nceputului elementului urmtor.

Dup ce a fost stabilit gradul de defalcare a procesului de producie, se

pregtesc fiele de observare necesare ale fiecrui fel de msurare.

Atunci cnd se msoar timpul de munc necesar pentru realizarea lucrrilor n

condiiile metodei de munc mbuntite, se alege executantul asupra cruia se vor
efectua observrile; acesta este necesar s aib calificarea corespunztoare lucrrii i
nsuit metoda de munc stabilit. Totodat, pentru a se asigura o colaborare
corespunztoare cu executantul, acesta va fi informat asupra scopului urmrit prin
msurarea timpului.

b. Efectuarea msurrii se realizeaz n mod diferit, n funcie de metoda de

msurare aplicat.
c. Prelucrarea datelor const n analiza rezultatelor obinute din msurri, ca de
exemplu, la cronometrare se face calculul datelor medii pentru elementele studiate n
perioada msurrii. ntruct se realizeaz n mod diferit, n funcie de tehnica de
msurare aplicat, descrierea acesteia n detaliu se face odat cu prezentarea fiecrei
tehnici n parte.
Pentru msurarea timpului de munc se folosesc aparate indicatoare i aparate
nregistratoare.

5
Aparatele indicatoare indic timpul (durata) fr a-l nregistra; cel mai des folosite
sunt ceasurile i cronometrele. Ceasurile se folosesc la msurarea timpului de munc
atunci cnd pentru efectuarea msurtorilor este suficient un grad de precizie la nivel
de minute sau zeci de secunde. Cronometrele se folosesc pentru msurarea
elementelor cu o durat de la 0,03 - 0,04 minute n sus.

Aparatele nregistratoare, nregistreaz direct timpul sau alte date care dau
posibilitatea determinrii acestuia. Ele sunt foarte variate, ncepnd cu cele care
funcioneaz cu mecanism de ceasornic pn la cele electronice,cu sau fr pelicul
de filmare(fotografiere).

Materialele auxiliare pentru msurarea timpului de munc sunt: planetele, fiele de

observare i riglele speciale.

Studierea i analiza timpului de munc, a timpului de folosire a utilajului, precum i a

timpului de parcurgere de ctre obiectul muncii a diferitelor stadii ale procesului,
se realizeaz att prin metode cu nregistrarea direct a timpului (duratei), ct i prin
prelucrarea unor elemente intermediare, deci prin metode cu nregistrarea indirect a
timpului.

Aplicarea unei anumite metode este determinat de particularitile procesului de

munc, precum i de avantajele pe care aceasta le prezint.

6
Capitolul 2

2.1 Cronometrarea timpului de munca

Cronometrarea timpului de munca are ca obiect masurarea si analiza critica a
consumurilor de timp pentru fiecare unitate de produs. Se studiaza timpul operativ
(timp de baza si timp ajutator). Aceasta metoda da posibilitate sa se constate daca
sunt lipsuri in organizarea locului de munca, daca muncitorul executa miscari
inutile, care ar putea fi evitate, si daca elementele operatiei corespund conditiilor
tehnologice prescrise. Cronometrarea se aplica in cazul activitatii manuale cu
caracter repetitiv. In final se va obtine durata operatiei sau activitatii pentru a stabili
norma de productie si norma de timp. In mod frecvent, se cronometreaza munca
unui singur muncitor. In mod exceptional insa, cind unele lucrari sau operatii nu se
pot efectua decit prin cooperarea mai multor muncitori, cronometrarea cuprinde
executarea lucrarii sau a operatiei respective de catre intregul colectiv

2.2 In functie de timpul curent cronometrarea se clasifica:

- Cronometrarea continua se foloseste la masurarea operatiilor ale caror

elemente au o durata mai mare de 3 secunde si consta in inregistrarea elementelor de
timp in succesiunea lor tehnologica fara intrerupere.

- Cronometrarea repetata inregistrarea duratelor elementelor de munca ale unei

operatii luate separat intr-o anumita ordine de alternanta. Durata elementelor de
munca este mai mica de 3 secunde.

- Cronometrarea selectiva inregistrarea separata a duratelor unor elemente de

munca ce se urmaresc in mod special.

-Cronometrarea selectiv-grupata inregistrarea duratelor elementelor de munca ale

unei operatii grupate variabil de la un ciclu la altul.

7
2.3 Etapele efectuarii cronometrarii:

* Pregatirea cronometrarii (pregatirea observatorului, alegerea executantului,

stabilirea momentului cronometrarii).

* Determinarea numarului de observari. Cu cat numarul de observari este mai mare

cu atat mai precis si fundamentat se stabileste valoarea medie a sirului cronometric.
In practica se efectueaza 25-30 cronometrari.

Descompunerea operatiei in elemente de munca. Dupa stabilirea numarului de

observari se completeaza in fisa de cronometrare elementele de munca supuse
observarii in ordinea lor tehnologica stabilita prin descompunerea procesului
de munca.
Principalul moment in prelucrarea rezultatelor consta in determinarea duratei
fiecarui element supus observarii. Duratele fiecarui element intr-un numar
oarecare de observari formeaza asa numitul sir cronometric.

Fisa cronometrarii

Elementele Durata, sec

operatiei
I II III IV V VI

Analiza rezultatelor. Calitatea rezultatelor obtinute prin observarile cronometrice

depinde de marimea dispersiei valorilor sirului cronometric si de numarul de
observari efectuate. Marimea dispersiei se caracterizeaza prin coeficientul de
stabilitate a sirului cronometric, care se determina ca raport intre valoarea
maxima (a max) si cea minima (a min) a duratei elementului masurat pentru care
s-a format sirul cronometric.Coeficientul de stabilitate obtinut se compara cu
coeficientul de stabilitate admisibil, fata de care trebuie sa fie mai mic sau

8
 egal.Coeficientul de stabilitate admisibil variaza in functie de tipul de productie
si caracterul muncii.

Coeficientii admisibili

Tipul de productie
Caracterul De masa sau Serie Serie mica sau
muncii serie mare mijlocie unicate
Manual- 1,2 1,3 1,4
mecanic
Manual 1,3 1,4 1,5

Daca coeficientul de stabilitate este mai mare decat cel admisibil, va trebui sa
se excluda din sir maximum 2/3 din numarul initial de valori. Daca dupa eliminarea
a 2/3 din cifre coeficientul este mai mic sirul cronometric este considerat
corespunzator. In caz contrar, sirul devine nul.Mai apoi se determina durata medie
pentru fiecare element al operatiei ca medie aritmetica a tuturor masurarilor sirului
de observari considerat corespunzator.Dupa prelucrarea sirurilor cronometrice se
trece la analiza si proiectarea executarii mai rationale a operatiei studiate. Astfel, in
cazul operatiilor manuale sau manualmecanice analiza rezultatelor observarii
consta in inlaturarea unor elemente care nu sunt necesare sau in inlocuirea unor
manuiri cu altele mai rationale.

2.4 Cronometrarea timpului de munca cu ritmul real.

Cronometrarea timpului de munca cu ritmul real este forma tradi- tionala de

cronometrare, cea mai frecvent intilnita in practica. Etapele acestui fel de
cronometrare sint urmatoarele: pregatirea cronometrarii, efectuarea observarilor i
prelucrarea datelor.Pregatirea cronometrSrii, la rindul ei, consta In pregatirea
observato- rului, alegerea executantului a carui munca va fi analizata, stabilirea
momentului observarii descompunerea operatiei in elementele de munca
componente.

9
 a) Pregatirea observatorului se refera in primul rind la introducerea in atmosfera
locului de munca a observatorului, iar in al doilea rind, la informarea directa a
acestuia cu privire la tehnologia procesului de productie si la modul in care este
organizat locul si procesul de munca. In aceasta etapa, observatorul verifica daca sint
respectate prescriptiile tehnologice si de organizare a productiei si a muncii.
b) Alegerea executantului constituie un moment important cu caracter determinant
asupra calitatii rezultatelor cronometrarii. De aceea, este necesar sa se efectueze
asupra activitatii unui executant cu calificare corespunzatoare lucrarii analizate, adica
a unui executant care are pregatirea teoretica practica necesara executarii lucrarii
respective, are capacitatea de a-i insusi metodele de munca prescrise pentru acea la
care, are deprinderile corespunzatoare executarii lucrarii in ritm normal si realizeaza
in mod corect sarcinile de munca.
Muncitorul ales ca obiect al observarii prin cronometrare trebuie sa fie informat in
prealabil asupra descompunerii operatiei in elementele ei componente, precum si
asupra modului succesiunii de executare a lucrarii
c) Stabilirea momentului observarii prin cronometrare consta in pre- cizarea
perioadelor in care se vor efectua observarile. Este recomanda- bil ca acestea sa fie
repartizate pe intregul schimb, in diferite zile. Daca lucrarea care se cronometreaza.se
executa in mai multe schimburi, este necesar sa se efectueze observari la mai multi
executanti din toate schim- burile de lucru.
d) Descompunerea operatiei in elementele de munca componente constii in
delimitarea operatiilor si, dupa caz, a subdiviziunilor ei, stabilindu-se momentele de
delimitare, in cadrul succesiunii lor tehnologice.
In cazul cronometrarii continue se stabilite momentul de delimitare care marcheaza
inceputul primului element iar apoi eel de sfirsit. La cronometrarea repetata si la cea
selectiva trebuie stabilite momentele de delimitare initiale finale ale elementelor
supuse observarii.La descompunerea unei operatii in elemente de munca se
urmareste separarea timpului tehnologic (de functionare a masinii, agregatului etc.)
de timpul manual suprapus in special de cel nesuprapus al executantului.

10
2.5 Cronometrarea timpului de muncii cu ritmul corectat.
Din motivele aratate la inceputul acestui paragraf, vom prezenta in continuare
metoda de cronometrare a timpului d munca cu ritmul corectat.
Prin ritm de munca se intelege cadenta mai rapida sau mai lenta a unei activitati de
munca.
In general, un ritm mai accelerat presupune un nivel profesional ridicat, respectiv
cunoastere temeinica a metodei de munca, ceea ce permite executantului sa actioneze
mai rapid mai sigur.
In toate domeniile de activitate, din diversitatea ritmurilor practicate, se poate
stabili prin comparatie, un ritm jare poate fi considerat ritm de referinta. Aceasta
alegere poate fi verificata prin metode fiziologice prin analize privind competenta
profesionala.
In tara noastra este considerat ritm de referinta, ritmul realizat pe toata durata unui
schimb de catre un executant cu calificare corespunzatoare lucrarilor executate cu
insusiri fizice si psihice normale, care lucreaza in conditii de munca precizate,
utilizezi timpul de munca in mod corespunzator, respecta metoda de munca
stabilita,sa execute, miscarile cu siguranta si obtinere de rezultate corespunzatoare
cantitativ si calitaliv. Un asa fel de ritm de referinta, in tara noastra este denumit ritm
normal.
In literature de specialitate, ritmul normal este definit in mod intuitiv prin diferite
activitati bine cunoscute, de ex.: mersul suprafata orizontala, neteda, executat de
un om, avind lungimea pasului de 75 cm, fara sarcina, la temperature si umiditate
normala, cu viteza de 6,4 km/h.
alta definire se face prin ritmul impartirii a 52 carti de joc, bucata cu bucata, la 4
persoane, in 22,5 secunde.
In fine, ritmul normal se mai defineste prin ritmul miscarilor de deplasare, intr-o
pozitie similara, cu singura mina, in 11 secunde, la distanta de 15 cm, a 10
creioane asezate paralel, la 2 cm unul de altul, pe suprafata plana.

11
 Aceste definiri ale ritinului normal nu au un caracter oficial in tarile in care au
aparut, ci au fost formulate de autorii lor pentru a sugera mai intuitiv ceea ce
considera ei ritm normal sau etalon, cum este denumit uneori.
Baza, in definirea ritmului normal, ramine experienta observatorului verificata prin
examene fiziologice si analiza pregatirii profesionale.
In raport cu ritmul normal stabilit se opereaza corectarea ritmului observat, fie prin
evaluare, fie prin masurare.
Prin evaluarea ritmului de munca se intelege activitatea mintala prin care un
observator antrenat, bun cunoscator al procesului tehnologic si de munca pe care il
observa estimeaza ritmul de munca al unui executant individual, in raport cu
reprezentarea mintala pe care are despre ritmul normal sau de referinta.
In mod conventional s-a recurs la exprimarea ritmului pe scara divizata in grade
de ritm. Se considera satisfacatoare exprimarea ritmului din 5 in 5 grade. Ritmul de
gradul 100 este considerat cel normal, de referinta sau etalon.

Capitolul 3

3.1 Tehnica si procedeul de msurare a cronometrari

12
Tehnica cea mai veche i cea mai des ntlnit este ,,cronometrarea timpului de
munc,, sau a,, timpului de folosire a utilajului,, i are n vedere msurarea i
nregistrarea duratei elementelor unui proces de producie care se repet identic, de
regul, la fiecare unitate de produs sau serviciu.Cronometrarea poate fi efectuat cu
sau fr evaluarea ritmului de munc.Observrile cronometrice pot fi efectuate n
mod continuu (dup timpul curent) sau selectiv (pe element repetat sau grupat) n
funcie de durata elementelor analizate i de necesitatea studierii (analizei) totale sau
pariale a operaiei.

Tehnica de cronometrare continu const din msurarea i nregistrarea continu a

duratelor elementelor unui proces de producie, studiate n succesiunea lor
tehnologic. Sfritul unui element corespunde cu nceputul celui urmtor, durata
elementului rezultnd fie prin diferena ntre nregistrrile timpului curent
corespunztor punctelor de fixare (la cronometrarea cu citirea din mers), fie prin
citirea direct pe cronometru ( la cronometrarea cu revenire la zero).

Aceast tehnic este recomandat s se utilizeze la operaiile care au elemente de

munc cu durata mai mare de 3 secunde.

Tehnica de cronometrare selectiv repetat const din msurarea i nregistarea

duratelor elementelor de munc ale unei operaii, luate separat, ntr-o anumit ordine
care se repet, ca de exemplu: elementele 1,4,7,10, elementele 2,5,9,11 i apoi
elementele 3,6,8 i 12.

Tehnica este recomandat s se utilizeze la studierea elementelor de munc a cror

durat, de regul, este mai mic de 3 secunde.

Tehnica de cronometrare selectiv-grupat const din msurarea i nregistrarea

duratelor elementelor de munc ale unei operaii, grupate variabil de la un ciclu la
altul. Durata fiecrui element n parte rezult din diferena dintre durata ciclului
complet i durata grupei cu elemente ce nu conine elementul de munc cruia
urmeaz a i se stabili durata.

13
Tehnica este recomandat pentru studierea operaiilor ale cror elemente de munc au
durate scurte (sub 3 secunde) i pentru care, din motive obiective, nu se pot stabili
timpii pe baza sistemelor de normare de timp pe micri.

De exemplu, este necesar s se stabileasc durata unui numr de patru asemenea

elemente ale unei operaii al crui ciclu este T; durata elementelor respective este
notat convenional cu a,b, c, d.

Pentru efectuarea msurtorilor, duratele se grupeaz n urmtoarele 4 grupe, notate

cu A, B, C, D i se presupune c din cronometrare au rezultat urmtorii timpi:

A = a + b + c = 3,4 sec.
B = b + c + d = 3,6 sec.
C = c + d + a = 3,9 sec.
D = d + a + b = 3,5 sec.
Prin adunarea acestor relaii se determin suma duratelor celor 4 elemente (durata
ciclului):

Atunci durata fiecrui element va fi:

a = 4,8 3,6 = 1,2 sec

b = 4,8 3,9 = 0,9 sec
c = 4,8 - 3,5 = 1,3 sec
d = 4,8 3,4 = 1,4 sec
Rezultatele obinute sunt concludente deoarece:

3A = 3x3,4 = 10,2 < 14,4 sec.

3B = 3x3,6 = 10,8 < 14,4 sec.
3C = 3x3,9 = 11,7 < 14,4 sec.
3D = 3x3,5 = 10,5 < 14,4 sec.

14
Aa cum se constat, aplicarea acestei tehnici permite msurarea elementelor cu
durate foarte mici, eliminndu-se riscul unor eventuale erori de citire i de
nregistrare a msurtorilor.

Implementarea unui sistem de msurare a muncii trebuie s fie o preocupare

constant pentru toi cei care neleg c utilizarea eficient a timpului de munc este
mijlocul cel mai ieftin pentru creterea productivitii.
Putnd fi realizate pentru orice tip de activitate sau categorie de personal (ntreinere,
supraveghere, tehnicieni, economiti, etc.), studiile de timp sunt utilizate curent
pentru:

Dezvoltarea programelor de producie

Estimarea costurilor de producie
Asigurarea unei baze pentru estimarea creterilor de productivitate
Determinarea unei remuneraii echitabile
Evaluarea performanelor i identificarea nevoilor de training ale angajailor
Cunoaterea gradului de ncrcare a utilajelor/personalului
Evidenierea pierderilor de timp i a cauzele acestora
Compararea diverselor metode de munc n vederea stabilirii celei mai
eficiente
Stabilirea normelor i normativelor de munc
Msurarea randamentului mainilor sau al oamenilor

Cronometrarea timpului de munca are ca obiect masurarea si analiza critica a

consumurilor de timp care se repeta pentru fiecare unitate de produs.De obicei, se
studiaza timpul operativ cu cele doua componente ale sale, timpul de baza si timpul
ajutator.
Folosirea denumirii decronometrare fara specificarea scopului in care se efectueaza,
nu este suficient de precisa, intrucat cronometrul se foloseste si la fotografierea

15
utilizarii timpului de munca.Aceasta din urma ar putea fi denumita mai corect
cronometrarea utilizarii timpului de munca.
Cronometrarea da posibilitatea sa se constate daca sunt lipsuri in organizarea locului
de munca, daca muncitorul executa miscari inutile care ar putea fi evitate, precum si
daca elementele operatiei corespund conditiilor tehnologice prescrise.Valorificand
prin diferite masuri tehnico-organizatorice rezervele de crestere a productivitatii
muncii, prin cronometrare se poate asigura o durata si un continut rational pentru
elementele timpului de munca, in general si in special ale timpului de baza si ale
celui ajutator .In mod frecvent, se cronometreaza munca unui singur muncitor.In
mod exceptional insa, cand unele lucrari sau operatii nu se pot efectua decat prin
cooperarea mai multor muncitori, cronometrarea cuprinde executarea lucrarii sau a
operatiei respective de catre intregul colectiv.Experienta a aratat ca nivelul
productivitatii muncii nu este uniform in tot cursul zilei de munca.De aceea, este
recomandabil sa se faca cronometrari in tot cursul zilei, exceptand prima si ultima
jumatate de ora, respectiv timpul de acomodare de la inceputul schimbului si cel de
la sfarsitul schimbului, cand oboseala este mai accentuata.In practica, cronometrarea
se poate efectua continuu, repetat sau discontinuu(selectiv).Cronometrarea continua
se foloseste mai ales la masurarea operatiilor ale caror elemente au o durata mai
mare de 3 secunde si consta in inregistrarea elementelor de timp in succesiunea lor
tehnologica, fara intrerupere , de la inceputul pana la sfarsitul
operatiei(ciclului)respective.Cronometrarea repetata consta din inregistrarea separata
a elementelor luate intr-o ordine de alternanta stabilita conventional, de ex.: la prima
observare: I, III si V, la a doua observare: II, IV, VI etc., pana la terminarea tuturor
elementelor, dupa care se repeta numarul de cicluri necesar pentru intreaga
operatie.Acest mod de masurare cronometrica se foloseste la studierea elementelor
de munca cu o durata pana la 3 secunde.Cronometrarea selectiva consta in masurarea
duratei unor anumite elemente ale operatiei care se studiaza in mod special,
indiferent, de ordinea si durata lor in desfasurarea procesului observat.Cronometrarea
selectiva-grupata consta in masurarea duratelor elementelor de munca ale unei
operatii, grupate variabil de la un ciclu la altul.Durata fiecarui element in parte

16
rezulta din diferenta dintre durata ciclului complet si durata grupei de elemente ce nu
contine elementul de munca ce urmeaza a I se stabili durata.Acest mod de
determinare se foloseste la studierea operatiilor ale caror elemente de munca au
durata sub 3 secunde, dar numai in cazul cand nu se pot folosi cai mai precise si mai
usor de aplicat.Un factor important care influenteaza calitatea timpului de munca
este ritmul de munca.Anihilarea influentei acestui factor se poate realiza printr-o
justa alegere a muncitorilor a caror munca se studiaza, pe de o parte, iar pe de alta
parte, prin cooperarea dintre observator si muncitorii a caror munca se studiaza.

3.2 Elementele procesului de munca

Procesul de munca este acea latura a procesului de productie care reprezinta

activitatea executantului in cadrul productiei materiale sau in indeplinirea unei
functii in sfera neproductiva.In cadrul fiecarui proces de productie intalnim o serie
de operatii (tehnologice, de control si de transport).

Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare

raspunde un executant pe un anumit loc de munca, prevazut cu anumite utilaje si
unelte de munca, actionand asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale
muncii in cadrul aceleiasi tehnologii.Operatiile formeaza, de obicei, obiectul
determinarii duratei de munca. Astfel ca in vederea determinarii duratei de munca a
unui proces de munca, este necesar sa se masoare durata fiecarei operatii iar, uneori,
chiar durata elementelor sale componente: faze, treceri, manuiri si miscari.

Faza este acea parte a operatiei de munca care se caracterizeaza prin utilizarea
aceleiasi unelte de munca si aplicarea aceluiasi regim tehnologic, obiectul muncii
suferind o singura transformare tehnologica.

Manuirea este partea procesului de munca reprezentand un anumit grup de miscari

ale unui executant determinate de un scop bine definit.

Miscarea este cel mai simplu element al activitatii executantului, care consta dintr-o
deplasare, luare de contact sau desprindere a acestuia de utilaj sau de organele sale
17
de comanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupra caruia actioneaza.
Complexul de miscari consta in gruparea de miscari succesive, facuta in scopul
sistematizarii si rationalizarii activitatii executantului in cadrul procesului de munca.

3.3. Structura timpului de munca a executantului

Structura timpului de munca a executantului serveste la analiza ponderii

categoriilor de timp productive si neproductive, reglementate si nereglementate,
depistarea rezervelor de crestere a productivitatii muncii prin aplicarea masurilor
organizatorice si reproiectarea balantei timpului de munca.

Timpul de munca este timpul de care dispune un executant pe durata reglementata

a zilei de munca. Se compune din timp productiv si neproductiv.

Timpul productiv se efectueaza lucrarile necesare realizarii sarcinii de munca.

Timpul neproductiv intreruperi sau se efectueaza actiuni care nu sunt necesare

pentru realizarea sarcinii sale de munca.

La rindul sau, timpul productiv contine:

Timpul de pregatire si incheiere executantul inainte de inceperea unei lucrari

creeaza la locul de munca conditiile necesare efectuarii acesteia si dupa terminarea
ei aduce locul de munca in starea initiala. Apare la inceputul si sfarsitul schimbului.

Timpul operativ executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare

modificarii cantitative si calitative a obiectului muncii, efectuand si actiuni
ajutatoare pentru ca modificarea sa aiba loc.

Timpul de servire executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de munca

atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor, cit si organizarea, aprovizionarea,
ordinea si curatenia locului de munca. In functie de scopul muncii efectuate el se
imparte in: timp de servire tehnica (mentinerea in stare normala a utilajului) si timp
de servire organizatorica (organizarea si ingrijirea locului de munca).

18
 Timpul neproductiv include:
Timpul de intreruperi reglementate procesul de munca este intrerupt pentru
odihna si necesitati fiziologice si pentru a avea loc intreruperi conditionate de
tehnologie si organizare a productiei.

Timpul de intreruperi nereglementate procesul de munca este intrerupt din

cauze nereglementate, care pot fi dependente (incalcarea disciplinei profesionale
etc.) sau independente de executant (deconectarea energiei electrice, aprovizionare
necorespunzatoare etc.).

STUDIU DE CAZ
n urma efecturii studiului de caz avem de cercetat durata operaiei tehnologice numarul 5, manual
mecanizat.

Fazele
operaiei 5 irul cronometric i durata n minute
2
1 23 23 30 21 20 34 44 20 23 24 25 22 23 24 26 28 6
3
2 34 35 34 34 44 45 32 36 36 37 36 36 34 34 35 36 4
3 24 24 29 22 21 34 43 10 23 25 25 35 23 24 26 26 2

19
 4

Rezolvare.
Determinm coeficientul de stabilitatea irului cronometric numlul 1, ca raport dintre valoarea
max a elemantului, comparnd datele cu valoarea normativ ale coeficientului de stabilitate care este
egal cu 1,3
1) K = max / min
44 / 20 = 2,2 > 1,3
34 / 21 = 1,6 > 1,3
28 / 22 = 1,3 = 1,3

irul este valabil.

Determinm durata medie, ca medie aritmetic a tuturor msurilor din ir:
23+23+30+20+23+24+25+22+23+24+26+28+30=321/13=24.69min

2) Determinm coeficientul de stabilitate a irului cu numrul 2:

45 / 32 = 1,4 > 1,3
44 / 34 = 1,3 =1,3
Determinm durata medie
34+35+34+34+44+36+36+37+36+36+34+34+35+36+34 = 535 / 15 = 35,6 min

3) 43 / 10 = 4,3
34 / 21 = 1,6
29 / 22 = 1,3
24+24+29+22+23+25+35+23+23+24+26+26+24 / 13 = 138 / 13 = 24,4 min
n urma efecturii calculelor am obinut c toate trei iruri sunt valabile.

4) Determinm durata operaiei:

Top = 24,69 + 35,6 + 24,4 = 84,69 min
Concluzie: n urma efecturii calculelor pentru a determina durata operaiei tehnologice am obinut
c aceasta constituie 84,69min.

Determinm normele de timp n baza date

1) Programul de producie 1300 lei
2) Durata operaiilor procesului tehnologic: op.1 40+60= ore

20
 op. 2 30 60 = 0,24ore
op. 3 53 60 = 0,37 ore
op. 4 20 60 = 0,36 ore
op. 5 73,3 60 = 1,30 ore+
3) Nivelul de complexitate a operaiilor: op.1 - 2
op. 2 - 4
op. 3 - 5
op. 4 5
op. 5 - 3
4) Slaliu minim pe ntreprindere 1650 lei
5) Coeficienii tarifari: I - 1,0
II 1,21
III 1,59
IV 1,81
V 2,01
VI 2,26
6) Coeficientul de ndeplinire a normelor de producie 1,14
7) Fondul efectiv de timp al fondului 1700
8) Norma de conducere un conductor la 6 muncitori
9) Norma de servire pentru muncitorii auxiliari 6
10) Salariu de funcie mediu lunar 1880 lei
11) Fondul suplimentar 18 %
12) Premii din fondul de salarizare 25 %
13) Toate felurile de adausuri 45%

* Determinm fondul tarifar pentru fiecare categorie de personal separat, utiliznd formula.
1) Fondul trifar pentru muncitori de baz:
FStmp = t * Mpp
Pentru aceasta trebuie de determinat manopera programului de producie ca produsul dintre
cantitatea de produs necesar de fabricat n perioada planificat (Q) i manopera unei uniti de
produs (m):
Mpp = Q * m
m = 40+30+53+20+73.3-=216.3

21
Transformm n ore: 216,3 60 = 3,36 ore
Mpp = 13000* 3.36 = 43680 ore
Am obinut c manopera procesului de produie pentru muncitorii de baz constituie 43680 ore.
- Determinm tariful mediu pentru pentru muncitorii de baz ca mediu poderat, utiliznd formula:
t1 = salariu mediu / 188
t1 = 1700 / 188 = 9.04 lei\or
n urma relaiei de determinara am obinut c tariful mediu pentru muncitorii de baz constituie
9,04lei\or
Determinm tariful mediu ponderat la fiecare coeficient tarifar:
tn= t1+ kn
t2 = t1 * k2 = 9,04 * 1,21 =10,93 lei\ or
t4 = t1 * k4 = 9,04 * 1,81 = 16,36 lei\or
t5 = t1 * k5 = 9,04* 2,01 = 18.17 lei\or
Determinm numrul muncitorilor principali, n baza formulei:
Nmp = Mpp / Fef * k
N2mp = 13000 * 0,24 / 1880 * 1,14 = 8050 / 1915,2 = 5 (persoane)
N4mp = 13000 * 0,37 / 1880* 1,14 = 6125 / 1915,2 = 3 (persoane)
N5mp = 13000 * 0,36/ 1680 * 1,14 = 24500 / 1915,2 = 13 (persoane)
t = 11,80 * 5 +17,66 * 3 + 19,61 * 13 / 5+ 3 + 13 = 361,06 / 21 = 17,19 lei\or
FStmp = 17,19 * 1680 = 265873 (lei)
n urma calculelor efectuate am obinut salariu mediu pentru 21 de personae constituie
265873 (lei)
2. Calculm tariful pentru muncitoii auxiliari, ca produsul dintr tariful mediu ponderat, fodul efectiv
de timp de lucru al unui muncitor i numrul muncitorilor auxiliari:
FStma = t * Fef * Nma
unde numrul muncitorilor auxiliari se determin dup formula:
Nma = Nrlm * R / nd * k
Nma = 21 * 1 / 8 * 1 = 21 / 8 = 3 (personae)
tma = tmp
Am obinu c numrul munctorilor auxiliari constituie 3 persoane. Introducem n formula de
baz i obinem c:
FStma = 17,19 * 1680 * 3 = 85453 (lei)
Salariu mediu la 21 de constituie 85453
3. Determinm fondul salariului de funcie pentru conductori, specialiti i funcionari:

22
 FSf = SL * Ncsf * 11
unde numrul conductorilor, specialitilor i funcionarilor se determin dup formula:
Mcsf = Nmp + Nma / Nc
Ncsf = 21 +3 / 6 = 24 / 6 = 4 (persoane)
am obinut c nr. conductorilor, specialitilor i funcionarilor constituie 4 persoane.
nlocuim n formula de baz:
FSf = 1600 * 4 * 11 = 70400 (lei)
Am obinut c fondul salariului de funcie pentru conductori, specialiti i funcionari este de
70400 lei.
4. Calculn fondul salariului de baz dup formula:
FStf = FStmp + FStma + FSf
Salariului de baz constituie lei
5. Calculm fondul salariului de baz, ca suma dintre salariu de baz, toate tipurile de adausuri i
premiile, dup relaia:
FSB = FStf + A + P
FSB = 445830 + 35 + 30 = 445895 (lei)
6. Calculm fondul salariului suplimentar, dup relaia:
FSS = FSB * Ks
Ks = 18 100 = 0,18
FSS = 445895* 0,18 = 80261(lei)
Obinemc fondul salariului suplimentar este egal cu 80261 lei
7. Determinm fondul de salarizare al ntreprinderii ca suma dintre fondul salariului de baz i
fondul salariului secundar, conform formulei:
FS = FSB + FSS
FS = 445895 + 80261 = 125156(lei)
Iar salariu mediu n ntreprindere se calculeaz dup formula:
S = FS / 12 * Nma
S = 125156 / 12 * 3 = 1251576/ 36 = 3476 (lei)
Concluzie: n urma efecturii calculelor necesare pentru determinarea fondului de salarizare a
ntreprinderii am obinut c fondul salariului constituie 125156 lei.

Concluzia:

23
Efectuind aceasta lucrarea < Cronometrarea, metoda de masurare si
studio a consumului de munca> am constatat ca cronometrarea se
efectueaza in scopul masurarii si analizei critica a consumului de timp .
Am realizat ca cronometrarea permite de a obtine durata operatiei care sta
la baza determinarii normei de productie.
In baza examinarii sirului cronometric am obtinut analiza rezultatelor
cronometrarii unde am determinat ca tote sirurile sunt valabile.

24