148 m Diode de uz special 1 1 = = — = 679 kHz Sri = 2nJLC 2n,/(1 mH)G5 pF) Frecventa maxima de rezonanti a filtrului este: Srimass = 2-1 _-1 nnn TelEC ” Bnfmia? py Exercitiu complomentar Daca reducem la 30 V tensiunea sursei de polarizare din fig. 3-24, care va fi plaja tensiunilor de polarizare invers& a varactorului? SECTIUNEA 3-3 INTREBARI RECAPITULATIVE 1. Care este proprietatea specifica a diodei varactor? 2. Ce fel de polarizare este necesard pentru functionarea diodei varactor? 3. Ce parte a varactorului constituie capacitatea? 4, Conform diagramei din fig. 3-22(b), ce se intampli cu capacitatea diode’ la cresterea tensiu- nil inverse? 5, Definiti raportul de acord. 3-4 DIODE OPTICE In aceasta sectiune vor fi prezentate doua tipuri de dispozitive opto-electronice: dioda luminescenta (LED) si fotodioda. Dupa cum arata si numele, LED-urite emit lumina. In schimb, fotodiodele sunt detectoare de lumina. Vom examina proprietatile ambelor tipuri de dispozitive, iar in ultima sectiune a capitotului vor exemplifica modul lor de utilizare in contextul unei aplicatii practice. Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fiti capabil: Si prezentati functionarea si caracteristicile LED-urilor si ale fotodiodelor > Sa recunoastefi simbolurile LED-ului si fotodiodei > Sa explicafi in principiu procesul prin care LED-ul emite lumina > SA analizati graficul spectrului de iesire si modurile de radiafie ale LED-ului > Sa interpretati datele dintr-o foaie de catalog pentru LED-uri > Sa definiti intensitatea radiantd si iradierea > Sa folositi o celula de afisaj cu LED-uri cu sapte segmente > Sa explicati procesul prin care fotodioda detecteazi lumina » Sa analizati curba de raspuns a fotodiodei » Sa interpretati datele dintr-o foaie de catalog pentru fotodiode > Sa explicati sensibilitatea fotodiodeiDiode optice m 149 Dioda luminescenta (LED) Simbolul LED-ului este prezentat in fig. 3-25. Dioda luminescenta (LED) functioneaza, in principiu, asa cum explicam in continuare. Electronii unui dispozitiv polarizat direct traverseaza jonctiunea pn plecand din regiunea n si se recombina cu golurile din regiunea p.'Amintifi-va, din capitolul 1, cA acesti elec- troni liberi se afla in banda de conductie, la un nivel energetic supe- FIGURA 3-25 rior celui al golurilor din banda de valenta. in procesul de recom- gimbojul LED-ului binare, electronii ce se recombina cu golurile elibereaza energie sub _ in polarizare directa, forma de caldura si lumina..Un strat de material semiconductor cu 0 acesta emite lumina, suprafata liberi de dimensiuni relativ mari permite eliberarea fotonilor sub forma de lumina din spectrul vizibil. Figura 3-26 ilustreaza acest proces, numit electroluminescenfi. In procesul de dopare se adaugi diverse impurit&ti pentru a impune lungimea de unda a luminii emise.-Lungimea de unda determina culoarea luminii si apartenenfa la spectrul vizibil sau invizibil (infrarosu). Materialo somiconductoare LED-urile se realizeazi din arseniura de galiu (GaAs), fosfo-arseniura de galiu (GaAsP) sau fosfur’ de galiu (GaP). Nu se folosesc siliciul si ger- i in general, se incalzesc si nu emit bine lumina. LED-urile cu GaAs emit i (IR), invizibile, GaAsP produce lumina vizibi sau galbend, iar GaP emite lumina vizibila de culoare rosie sau verde, Exista si LED-uri cu lumina albas- tri, ins cele rosii sunt cele mai raspandite. PolarizaroaLeD-urilor Tensiunea directa aplicata LED-urilor trebuie sa fie mult mai mare decat in cazul diodelor cu si- liciu. Tipic, V; maxima pentru LED-uri are valori cuprinse intre 1,2 V si 3,2 V, in functie de tipul dispozitivului. Tensiu- nea inversi de strapungere este mult mai mica la LED-uri decat la diodele redresoare cu siliciu (tipic, 3 V ... 10 V) LED-urile emit lumina la trecerea unui curent direct suficient de mare, cum se vede in fig, 3-27(a). Partea din Energie luminoasa v4 Regiunea p puterea de iesire transformati in emisie luminoasa este proporfionala cu intensitatea curentului direct, asa cum arat& fig. 3-27(b). Cu cat I, este mai fen mare, cu atat puterea de iesire in spec- trul luminos este mai mare Emistado lumina. Lungimea de unda a luminii este cea care o incadreaza in spectrul vizibil sau invizibil..Un LED emite Jumina intr-un anumit domeniu de lungimi de unda, asa cum arata ca- racteristicile spectrale de iesire din fig. 3-28. Curbele din fig. (a) reprezintiemi- FigyRa 3-26 sia de lumina in functie de lungimea de Electroluminescenta la un LED polarizat direct.150 m Diode de uz special tipice pentru infrarosu. Lungimea de undi (A) este exprimata in nanometri (nm). Iesirea normata a luminii rosii vizibile emise de LED ajunge la 660 nm, cea corespunzatoare gal- benului - la 590 nm, pentru verde - la 540 nm, iar pentru albastru ~ la 460 nm. Iesirea pentru LED-urile in infrarosu ajunge la 940 nm. Ve a Ik 5 Ru 5 Veow + f . ' — lr 0 (a) Functionarea in potarizare directa {b) Dependenta de principiu dintre lumina emisé la iegire si curentul direct Figura 3-27 Principiul de funcfionare al LED-urilor albasiru verde galben —rogu 7 jenna, 7 10 1 _ 09 rN 1 a 7 3 08 Ht t 208 B07 | t B07 = 08 ; g 08 Le Psce ry g 04 i++ g 04 § 03 - 5 03 oz 02 “bt He b I . : 420 460 500 540 580 620 660 700 740 : 880 900 920 940 960 980 1000 2, lungimea de und& (nm) 2. lungimea de und (nm) (a) Lumina vizibilé (b) Radial infrarosie, invizibita Ficura 3-28 Exemple de caracteristici spectrale de iegire tipice LED-urilor. Diagrama din figura 3-29 este caracteristica tipica de radiatie a LED-urilor. Ea arat& c& lumina emisa este directionala. Caracteristica de radiatie depinde de tipul de structura alentilei LED-ului. Cu cat caracteristica de radiatie este mai ingust’, cu atat lumina este mai concentrat& pe o anumita directie. Se mai folosesc i lentile colorate, pentru a accen- tua culoarea. in figura 3-30 sunt prezentate cateva LED-uri obisnuite. Fotodiodele, pe care le vom studia in continuare, au cam acelasi aspect.Diode optice m 151 Figura 3-29 Caracteristica tipicé de radiafie @ LED-urilor Catodul (terminalul Anodul (terminalul —_Anodul (terminalul Figura 3-30 din dreapta, mai lung) din dreptul marcajului) LED-uni obignuite. privind din fal) Foi de catalog pentru LED-uri in fig. 3-31 este prezentata partial o foaie de catalog pentru dioda luminescent MLED81, care emite in infrarosu. Observati cd tensiunea inversa maxima este de numai 5 V, curentul continuu direct maxim este de 100 mA, iar caderea de tensiune directa este de 1,35 V la I, = 100 mA. in diagrama din fig. (c) puteti observa cA puterea de iesire de varf a acestui dispozi- tiv corespunde lungimii de unda de 940 nm; caracteristica lui de radiatie este redata in fig. (d). La 30° de o parte si de alta a directiei preferentiale, puterea de iesire scade la aproximativ 60% din cea maxima. Intonsitatoa radianta $s! Iraioroa fn fig. 3-31(a), marimea numita intensitate radiant axial, notata J, (a nu se confunda cu intensitatea curentului), reprezinta puterea de iesire pe steradian si are valoarea de 15 mW/sr. Steradianul este unitatea de masura a unghiu- lui solid. Iradierea, H, este puterea raportata la unitatea de suprafata, la o anumita dis- tanta de LED-ul sursa, se exprima in mW/cm‘ si se calculeaz4 pornind de la intensitatea radianta si distanfa in centimetri (cm), cu formula: G8) Iradierea este 0 marime important& deoarece raspunsul detectorului (al fotodiodei) utilizat in combinatie cu LED-ul depinde de lumina pe care o primeste. Vom relua aceasta discutie cand vom aborda subiectul fotodiodelor.152 m Diode de uz special Vator limit absolute Mirimea Simbowt | Valoarea Tensiuneainverst Va 5 Curent! ret = coninus ke 00 ‘Curent eirect= la vr de impuls Ib 1 A Puterea disipata totala la Ty = 25°C Po 100 mW: Corectare peste 25°C cu 22 Wee. ama de temperatura edu h : ambiant de functionare meeth! : Temperatura de stoare Ta _| 30.80 [0 “Temperatura delipite a terminalelor, - 260 7 max, § secunde, a 1,5 mm de capsuld Caracterisiict electrice (T, = 25°C th lipsa altel mentiuni) Mirimea Simbot | Min. | Tip [Max. [unit ‘Curent rezidualinvers (Va = 3 V) is | ~ [oe] - [ma ‘Curent reziual Ivers (Va= 5 V) i | - 1s | ot Tensiunea directa (y= 100 mA) ve | = basta Lv ‘Coofclentul de temperturdaltensiuni | ave | - | 16] - [mv dice ‘Capacitatea (f= 1 MH2) c — [2s | - [or MLED 81 Caracteristicl opiice (T, = 25°C in tipsa altel mentiuni) Maxim Simbol | Min, Unit Lungimea de unda de la capatul superior mM = nm al spectrului emis (Ir = 100 mA) Lajimea de band& a spectrului emis la a - 50 | - | am 50% din putere Puterea tla de gira (= 100 mA) we | = [te | = [ow Coetlientul detemperaturdal puteri | age | - |-025| - | Kk Aotle de iesire TIntensitatea radianta axial (ir =100™mA) | ly 30 | 15 | - |mwesy| Figura 3-31 Cocfcientu de lemperaucéalintensiayi | ak | - |-025] - | wx Fragment de foaie de catalog radiant avale pentru dioda luminescent Semiunghivi de concentarearadiate’ |e | - [aso | - | * MLED81, cu emisie in infrarosu. (2) Valor timita gi caracteristici 2 s ge a s 18 ----exclusiv impulsur| ge oe 2 as Sta 2% 06 2 | 5, 2 04 = B02 1 0 1 10 100 1000 700 800» 900 10001100 re, Curentul direct prin LED (mA) (b) Caderea de tensiune direct pe LED in functie de curentul direct 2, tungimea de unda (am) (c) Emisia spectra relatvaDiode optice m 153 gor 20° 10" 0 10" 20" 30° e 40" oe manny; e dw ++ exdlusiv impulsuri 50" = w er ett eo 3 70° ot mw 84 aor a 2 ye e = 8 ae 10 400 1000 -r, curentul direct (mA) (¢) Caracteristica de radiate spafials (@) Intenstatea in functe de curentul direct See ———SC逩™™™ Din foaia de catalog a LED-ului din fig. 3-31, determinafi: (a) Intensitatea radianta la 900 nm, dacd puterea maxima de iesire este de 15 mW/sr. (b) CAderea de tensiune directi la Ip = 20 mA. (c) Intensitatea radianta la J, = 30 mA. (d) Iradierea maxim la distanta de 10 cm de LED-ul sursa. Rezolvare (a) Din graficul de emisie spectral relativa din fig. 3-31 (©), intensitatea radianta relativa Ja 900 nm este de aproximativ 0,75. Prin urmare, intensitatea radiant& are valoarea: 1, = 0,75(15 mW/sr) = 11,3 mW/sr (b) Din graficul din fig. (b), V; = 1,23 V la I, = 20 mA. (o) Din graficul din fig. (e), 1, = 5 mW/sr la I, = 30 mA. (d) Ha 2e = MWA 9 15 W/cm? @ “d0cm)y Exorcitlu complomentar Daca /, = 12 mW/sr pentru lungimea de unda de 940 nm, deter- minati intensitatea radiant’ la 1000 nm. Aplicatii LED-urile se utilizeaz4 la lampile indicatoare si la cifrele de afigaj pentru o gami larga de instrumente, de la aparatele electro-casnice pans la cele de laborator. Un tip foarte rispandit de dispozitiv de afisare cu LED-uri este celula de afisare cu sapte seg- mente, Prin combinatii ale segmentelor se formeaza cele zece cifre, de la 0 la 9, ca in fig. 3-32, Fiecare segment de afigaj este un LED. Prin polarizarea directa a segmentelor, in diverse combinatii, se poate forma orice cifra a sistemului zecimal, precum si punctul de separare a parjii zecimale. Cele douk moduri de configurare a circuitelor cu LED-uri sunt: cu anod comun si cu catod comun, asa cum se observa. Diodele care emit in infrarosu intra in componenta aparatelor care folosesc cuplaje optice, adeseori alaturi de fibre optice. Dintre domeniile lor de aplicatie mentiondm: pre- lucrarile si comenzile tehnologice din industrie, sesizoarele de pozifie, cititoarele de coduri de bare, comutatoarele optice.154 m Diode de uz special Figura 3-32 . Colula de afigaj cu LED-urt ‘q oe cu sapte segmente. E | 2 i Punctut © Zzecimal (2) Aranjarea segmentelor de LED si dispozitivul tipie (b) Circuit cu anod comun (6) Circuit cu catod comun Fotodioda Fotodioda este un dispozitiv cu o jonctiune pn care functioneaza in polarizare inversa, ca in fig. 3-33(a), unde J, este curentul invers. Fotodioda are o mica fanta transparenta care permite luminii sa ajunga la jonctiunea pn. Un alt simbol al fotodiodei este prezentat in fig, 3-33(b). Ficura 3-33 (@) Functionarea in polarizare {(b) Un at simbol Fotodioda, inverss Amintiti-va ca in polarizare inversi dioda redresoare prezintA un curent rezidual invers foarte mic. Acelasi lucru este valabil si in cazul fotodiodei. in polarizare inversa, curentul este produs de perechile electron-gol generate termic in regiunea golit&, acestea traversand jonctiunea datorita campului electric creat de tensiunea invers’. La dioda redresoare, curentul rezidual invers creste cu temperatura datorita maririi numarului de perechi electron-gol. Fotodioda se deosebeste de dioda redresoare prin faptul cA, atunci cand jonctiunea pn este expusa la lumina, curentul invers creste cu intensitatea luminii. Cand jonctiunea nu este luminata, curentul invers, 1,, este aproape neglijabil, fiind numit curent de intune- ric. O crestere a intensi luminii, exprimata ca iradiere (mW/cm?), produce o crestere acurentului invers, dupa cum arata si graficul din fig. 3-34(a).Diode optice m 155 in graficul din fig. 3-34(b) putefi observa ci, in cazul acestui dispozitiv, curentul invers este de aproximativ 1,4 A la tensiunea de polarizare inversa de 10 V si iradierea de 0,5 mW/cm®, Prin urmare, rezistenta dispozitivului este: _Vp __10V Rp=—= =7,14 MQ R°T, 14nd 400 H= 20 miWlom?: 50 = cd 7 < g 2 : 2 B 10 3 i g 35 3 = 7 . oS 0 Iradierea, H 1 0 1 2 3% 4 50 6 70 8 90 100 Vp, lensiunea inversa (V) (2) Grafictipic al curentului invers in functie de (b) Exemplu de curbe ale dependenfei curentului itadiere invers de tensiunea inversa pentru céteva valor ale iradieri Ficura 3-34 Caracteristici tipice de fotodioda. La 20 mW/cm?, curentul este de aproximativ 55 pA la Vg = 10 V. In aceste conditii, rezistenta este: _10V 1, 55 pA Aceste calcule arata cé fotodioda poate fi utilizaté ca dispozitiv cu rezistenta vari- abila, comandata de intensitatea luminii. =182kQ Figura 3-35 arat& ci fotodioda nu permite practic trecerea unui curent invers (cu exceptia unui foarte mic curent de intuneric) atunci cand nu este luminata. Cand un fas- cicul de lumina cade pe ea, prin fotodioda trece un curent invers care este proportional cu intensitatea luminii (cu iradierea). Foi de catalog pentru fotodiode In figura 3-36 este prezentata partial o foaie de catalog pentru fotodioda MRD821. Observati ca tensiunea inversi maxima este de 35 V, iar valoarea tipica a curentului de intuneric (curentul invers in absenta luminii) este de 3 nA la tensiunea inversa de 10 V. Dup& cum reiese din graficele din fig. (b) i (c), curentul de intuneric (rezidual) creste la cresterea tensiunii inverse i a temperaturii.156 m Diode de uz special Figura 3-35 Lumina STINSA Lumina APRINSA Funcfionarea fotodiodei. (an mi) ( mi } | iil HE "ty, ail : iy, i A Veo. Veo +f Ail- (a) In absenta luminii nu circuld curent, cu exceptia (b) In prezenta luminii, rezistenta curentului de tntuneric ~ negijabt scade $i apare curentu!invers (de ituminare) Sensibittatea in graficul prezentat in fig. (d) puteti observa c& sensibilitatea maxima a dispozitivului corespunde lungimii de unda de 940 nm. Graficul raspunsului unghiu- lar din fig. (e) prezinta o suprafata extins& de raspuns, exprimat ca sensibilitate relativa. La 50° de o parte si de cealaltd fata de directia preferentiala, sensibilitatea scade la aproxi- mativ 80% din valoarea maxima. fn fig. 3-36(a), valoarea tipica data pentru sensibilitate este de 50 wA/mW/cm? pentru lungimea de unda de 940 nm si tensiunea inversa de 20 V. Aceasta inseamna ca daca iradierea este, spre exemplu, de 1 mW/cm®, curentul invers (la lumina) este de 50 A, iar daca iradierea este de 0,5 mW/cm?, curentul invers este de 25 WA. EXEMPLUL 3-12 O fotodiod’ MRD821 este expusa la radiatie infrarosie cu lungimea de unda de 1000 nm si iradierea (H) de 25 mW/cm?, Lumina cade pe fotodioda sub un unghi de 35°. Determinati curentul invers (I,) care circula prin dispozitiv ca raspuns. Rezolvare Din foaia de catalog din fig. 3-36 rezulta ca sensibilitatea fotodiodei este de 50 wA/mW/cm? la 940 nm. Lumina care cade pe fotodioda are lungimea de unda de 1000 nm. Din graficul din figura (d) rezulta c& sensibilitatea (S) la 1000 nm este de aproxi- mativ 83% din sensibilitatea la 940 nm. S,009 = 0,83Sgq = 0,83(50 wA/mW/cm?) = 41,5 pA/mW/cm? $i unghiul sub care cade lumina contribuie la reducerea sensibilitatii. Din graficul din fig. 3-36(e) rezulta ca la un unghi de 35° fata de directia preferentiala (0°) sensibilitatea relativa este de aproximativ 90%. S = 0,9(41,5 pA/mW/cm?) = 37,4 wA/mW/cm? Pentru iradierea (H) de 2,5 mW/cm?, curentul invers (la lumina) este: I, = S x H = (37,4 pA/mW/cm?)(2,5 mW/cm?) = 93,5 pA Exereitin complomentar Determinati raspunsul in curent invers al fotodiodei MRD821 la iradierea de 1 mW/cm?, pentru lungimea de unda de 900 nm si unghiul de incidenta a luminii de 60° fata de directia preferentiala.Diode optice m 157 Vator timité absoluie Mirimes Simbotut | Valoarea | Unitatea Tensiunea Ivers Va 35 v Curent direct = continu le 100. mA Puterea disipata total a Ta = 25°C Po 150 mW Corecare peste 25°C cu 33 mw ‘Gama de temperatura medi t : amblant de tunetlonare pele [ “Temperatura de stocare Toy | =40... 80 % “Temperatura de ie aterminalelo, - 260 - max. § secunde a 1.5 mm de capsula Caraclersticl electrice (T, = 25°C In lipsa alti menjuni) Marimea Simbot | Min. | Tip ‘Gurentul fa Ituneric (Va = 10-V) hy eles ‘Capacitatea (f= 1 MHz, V= 0) cy Sree | ape Caracteristicl optice (Ty = 25°C in lipsa altei menfiuni) MRD 821 Martmea Simbot| Min] Tip [Max.| Unt. Lunginea de und la sensiitaea maximal tow | - [940 | - [nm Domeniul spectral a - [170 | = nm ‘Sensibilitatea (2 = 940 nm, Va = 20 V) s - 50 - | pm Wier* Coeficientul de temperatura al sensibilitatil| AS ee AW ‘Semiunghiul de sesizare gs - [270] - * Figura 3-36 Gurenul de seurtcrout (= 7000) | Ie | - | 80 | - | A Fragment de foaie de catalog Tensiunea de gol (E,= 1000) vt -teat- |v pentru fotodioda MRD821. (2) Valor imita si caracteristic Eww Ee aw gi0 ‘0! Eo! 20 ee a meet] 3 We0v ow a a Vlansioes ver) Th leper edu arbint (6) (b) Curentul de intunerc in funcfie de tensiunea (©) Curentul de intuneri in functie de temperaturé inversa S, sensilla lav (h din valoarea de vart) ssesees 7 0090010001100 Lungimea de und (a) (d) Sensibiitatea spectralé relativa (@) Raspunsul unghivlar158 m Diode de uz special RICE Dns ne 1. Numiti doua feluri de LED-uri din punctul de vedere al spectrului luminii emise de ele. 2. Care lumina are lungimea de unda mai mare: cea din domeniul vizibil sau din infrarosu? 3, In ce tip de polarizare functi¢neaza in mod normal LED-urile? 4, Ce se intampla cu emisia de lumina a unui LED la cresterea curentului direct? 5, Caderea de tensiune directa pe un LED este de 0,7 V; ADEVARAT sau FALS? 6. In ce tip de polarizare functioneaza in mod normal fotodiodele? 7. Ce se intampla cu rezistenta interna in conductie inversé a unei fotodiode la cresterea inten- sitatiilumini incidente (2 iradierii? : 8. Ce este curentul de intuneric? 3-5 ALTE TIPURI DE DIODE In aceasta sectiune vom prezenta cteva tipuri de diode importante, dar pe care sunt Putine sanse sa le intalniti lucrand ca tehnician. Acestea sunt: diode stabilizatoare de curent, Schottky, tunel, pin, ultrarapide si laser. Dupa parcurgerea acestei sectiuni ar trebui sa fiti capabil: Sa analizati caracteristicile fundamentale ale diodelor stabilizatoare de curent, Schottky, tunel, pir, ultrarapide si laser. > Sa recunoasteti simbolurile diferitelor diode > Sa explicati modul in care dioda stabilizatoare de curent mentine un curent direct constant > SA descriefi caracteristicile diodei Schottky > Sa descriefi caracteristicile diodei pin » Sa descrieti caracteristicile diodei ultrarapide » Sa descrieti caracteristicile diodei tunel si sa explicati rezistenta sa negativa > Sa descrieti dioda laser si 4 aratati prin ce se deosebeste de LED-uri Dioda stabilizatoare de curent Dioda stabilizatoare de curent mai este denumita uneori dioda de curent constant. in Joc s& menfina constanta tensiunea, ca dioda Zener, aceasta diodd menfine constant curentul. Simbolul ei este prezentat in fig. 3-37. Dioda stabilizatoare de curent functioneaza in polarizare directa, iar curentul direct este o constanta dati la o tensiune directa cuprinsa fn gama 1,5 V ... 6 V, in functie de tipul diodei. Curentul direct constant se numeste curent de stabilizare si se noteaza Ip. De exem- plu, seria 1N5283 — 1N5314 are curentul nominal de stabilizare intre 220 pA si 4,7 mA. Aceste diode pot fi conectate in parale] pentru obtinerea unor curenti de valori mai mari. In fig. 3-38 este reprezentat graficul caracteristicii unei diode stabilizatoare de curent tipice. In primul rand, observati c& aceasta dioda nu prezinta o regiune de strapungere inversd bine definita, asa incat curentul invers incepe s& creasca la valori V, sub 1 V. Un asemenea dispozitiv nu trebuie sa functioneze in polarizare inversa.