Sunteți pe pagina 1din 44

UNIVERSITATEA VALAHIA

FACULTATEA DE DREPT I TIINE SOCIAL-POLITICE


DOMENIUL: TIINE ALE EDUCAIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA NVMNTULUI PRIMAR I PRECOLAR
ANUL III, GRUPA 302

TEHNICILE PLASTICE

Desenul reprezint sinceritatea din art. Nu este posibil s triezi.


Este ori bun ori ru.
( Salvador Dali )

STUDENT: GHEORGHE DENISA-IOANA


- 2012 -

CUPRINS
Introducere 6.Monotipie
Tehnicile plastice 7.Monoprint
1. Tehnica creion; 8.Pirogravur
2. Tehnica crbune; 9.Pointe seche
3. Tehnica 10.Xilogravur
sanghin; 15. Tehnica
4. Tehnica sepia; desenrii cu
5. Tehnica pastel; cear;
6. Tehnica sos; 16. Tehnica
7. Tehnica decolorrii cu
acuarelei; PIC;
8. Tehnica guaei; 17. Tehnica
9. Tehnica temper; imprimrii cu
10. Tehnica ulei; esturi rrite;
11. Tehnica acryl; 18. Tehnica
12. Tehnica tu; picturii pe sticl;
13. Tehnica colaj; 19. Tehnica
14. Tehnica frotajului;
gravur 20. Tehnica
1.Aquaforte amprentei i a
2.Aquatinta tampilei;
3.Fotogravur 21. Tehnica
modelajului .

Concluzie
Bibliografie
4.Linogravur Anexe grafice
5.Litografie

2
Introducere

Prin folosirea diversificata a tehnicilor de lucru in


activitatile practice,copiii isi dezvolta capacitatea de
expunere artistica-plastica, avand posibilitatea de a
comunica prin mijloace diverse propriile idei, trairi si
sentimente.
Folosirea tehnicilor de lucru nu trebuie sa fie un scop in
sine, ci o modalitate de realizare a unor subiecte in
concordanta cu temperamental si sensibilitatea fiecaruia.
In tehnicile plastice de lucru elevii folosesc materiale
ca: acuarela, tempera, guasa, tusurile colorate, materiale
cu texturi diferite, hartii colorate, ceara, solutii pentru
decolorat, carioca, creioanele de toate tipurile ,ceracolor.

1.Tehnica creion
Creionul este un instrument de scris sau desenat,
constituit dintr-o min de grafit, protejat de un inveli de
lemn, plastic sau (mai rar) metal de form cilindric.Se
folosete mai ales la schie i desene. Avantaje sale
constau in faptul c este uor de manevrat, iar desenele
pot fi terse uor cu ajutorul gumei de ters.

3
Acum 5 000 de ani in urm, in Egiptul antic se
foloseau ca unealt de scris tulpini de bambus, stuf sau
papirus in care se turna plumb topit. Totui, primul tip de
creion putem spune c era acel stylus roman: o vergea
metalic, de obicei de plumb, utilizat pentru a zgaria
papirusul (strmoul hartiei).
1564: In Borrowdale, Anglia, se extrage grafit in cantiti
industriale.
1662: Incepe era modern a creionului: la Nurnberg,
Germania incepe producia in mas a creioanelor.
1795: Nicolas-Jacques Conte pune la punct creionul cu
min de grafit aa cum se prezint astzi.
1812: Apare prima fabric american de creioane.
1861: Eberhard Faber ii deschide o fabric de creioane
in New York. 1922: fondarea firmei Eberhard Faber GmbH
prin deschiderea unei fabrici de creioane la Neumarkt,
lang Nurnberg.
Cnd creioanele cu grafit pe care le folosim astzi au
aprut pentru prima dat la sfaritul secolului al XVII-au
fost intampinate cu entuziasm de artitii din intreaga
lume, iar oamenii "de afaceri", in acel moment au inceput
s investeasc mai muli bani in producerea acestora.
Creionul este probabil cel mai universal dintre toate
instrumentele de desen, capabil de a crea o varietate
infinita de linii i parti de ton dense, variind de numrul
de ha uri necesare i umbre.
Creioanele produse au diferite grade de duritate
solide(tari) (4H pentru H) moale (HB - 9B). Creioanele
tari, in principal folosite de proiectan i ii au aplicarea
limitat pentru artiti, deoarece produce zgarieturi slabe
de linii. HB si creioane B, care sunt cele mai avansate din
gama moale, bine stabilite in haurul simplu i cel
incruciat, deoarece produce linii clare, curate i mai

4
puin pteaz in comparaie cu creioanele foarte moi, insa
cele din urm sunt mai favorabile in crearea zonelor de
tonuri dense de la gri la aproape negru. Mai sunt produse
i creioane din grafit pur sub form de mine groase fr
acoperire. Aceste creioane, de asemenea, au diferite grade
de duritate. Ele sunt ideale pentru desenele, in care
accentul a trecut mai degrab la ton decat de linii. Avei
posibilitatea de a acoperi zone mari foarte rapid folosind
partea minei, divizind-o dac este necesar in dou sau trei
pri.(Fig.1,2)

2.Tehnica crbune
Crbunele reprezint un lemn carbonizat, este unul
dintre cele mai vechi instrumente pentru desen, rmanand
in acelai timp popular dea lungul multor
secole.Crbunele de obicei este produs din salcie, dar
uneori i din vi de vie i este vandut in forma de
beioare de grosimi i grade de moliciune diferite.
Crbunele este milostiv aa cum structura sa moale face
uoar tergerea greelilor. El este adesea recomandat
pentru incepatori. In prezent, el este cel mai adesea folosit
pentru modele tonale, sau combinaii de linii i tonuri, dar
este la fel de potrivit i pentru o abordare mai liniar.
Desenele cu crbune pot fi create in acelai mod ca
i desenele in creion. Pentru aceste tipuri de desen cea
mai buna alegere sunt minele subiri de crbune din
salcie, putei incerca de asemenea i creioane cu crbune -
mine comprimate de crbune, care sunt invelite in lemn.
Ele sunt mai rigide decat minele convenionale, dar unul
dintre avantajele lor este lucrul curat. Singurul dezavantaj
in folosirea crbunelui comprimat este faptul c nu este
atat de uor de ters datorita adaosului de ulei. (Fig.3)

3.Tehnica sanghin

5
Cret de culoare roie i maro-sunt materialele
tradiionale. In toate timpurile este utilizat pe scar
larg in ilustraia figurii, peisajelor i portretelor.
Sanghina a fost materialul preferat al artitilor din trecut.
Termenul "sanguin" inseamn culoare roubrun a minei
de cret, precum i a tehnicii, in care este indeplinit
desenul cu acest material. In unele surse de specialitate
putem intilni acest termen in forma masculina "Sangin.
Materialul sanguinei adesea este realizat din caolin i oxid
de fier.
Ca i pastelul, carbunele si sosul, sanguina este un
material moale, care este produs in form de ptrat sau
creioane colorate rotunde care nu au un cadru de lemn
sau de alt natur. In vanzri sanguina mai des se gsete
in seturi, in form de mine scurte, fiecare set are o nuan
proprie. Metoda de lucru cu acest material este
caracterizat printr-o combinaie de pete late i haure
ascuite. Sanghina adesea este combinat cu creion negru.
(Fig.4)

4.Tehnica sepia
Sepia natural este fabricat din aa-numiii saci de
cerneala ale molutei marine Sepia. A fost folosit de artiti
europeni de la mijlocul secolului al XVIII-lea in desenul cu
creionul i pensula. De asemenea este numit sepia un fel
de tehnic grafic, in care se folosesc nuane de maro,
larg rspandit in Europa incepand cu mijlocul secolului
al XVIII-lea.
n secolul XX, sepia este produsa in diverse nuante
ale culorii de acuarel, fiind preparat prin mijloace
artificiale. Sepia artificial este mai puin rezistent decat
cea natural. Sepia natural, uneori este utilizat pentru
tonifierea fotografiilor in maro. Un efect secundar al

6
sepiei este o conversie sulfurii de arginti metalizat, care
este mai rezistent la decolorare.
De aceea fotografiile vechi alb-negru au mai multe
anse de a supravieui la aceast timpului. Acum,
fotografiile in tonul sepiei sunt asociate cu cele vechi.
Aproape toate camerele digitale i foto au o funcie de
simulare a astfel de fotografii.(Fig.5)

5.Tehnica pastel
Pastelul-(din latin. Pasta - aluat) - un grup de
materiale folosite in art grafic i pictur. Cel mai adesea
vine sub form de creta sau un creion, fr cadru in form
de mine rotunde, sau cu margini ptrate.
Exist trei tipuri de pastel- "uscate", cu ulei i cu
cear. Pastel de ulei se face din pigmeni cu ulei de in prin
presare. In mod similar, este produs i pastelul uscat, cu
excepia faptului c nu utilizeaz petrol. Baza de amestec
a pastelului de cear sunt fabricate din ceara de inalt
calitate i pigmeni. Pastel de ulei este socotit material
educaional, in timp ce cel uscat este utilizat i in scopuri
de formare profesional i in scopuri artistice. Tehnica
pastelului uscat este utilizate pe scar larg metoda
tergerii, care d efectul de trecere moale si de finee a
culorii.
Cuvntul pastel ii are originea de la cuvintul
pastello, care insemna desenarea cu creion negru italian
i cu sepie in acel ai timp, utilizate de ctre artitii
italieni ai secolului al XVI-lea, inclusiv i de Leonardo da
Vinci. In secolul al XVIIIlea pastelul devine o tehnic
independent i are o popularitate deosebit in Frana,
unde a fost folosit de artiti precum Boucher, La Tour,
Chardin, Greuze mai tarziu de Lyotard, Delacroix.(Fig.6)

6.Tehnica sos

7
Sos este de asemenea numit "cret neagr". Acest sos nu
este intotdeauna negru. Sos este produs sub form de
scurte tije cilindrice, similae pastelului. De fapt, sos este
unul dintre tipurile de pasteluri. Aceasta se produce din
aceleai materiale ca i pastelul negru: caolin, creta, si
funingine de gaz presat. In magazinele noastre sosul
poate fi gsit in nuane negru, alb i diferite griuri.
Acest material are o putere mare de opacitate i
ofer tonuri frumose catifelate de la foarte inchis la foarte
luminoase, cu un numr mare de gradaii tonale. Sosul
este convenabil pentru a efectua schie rapide, dar i
modelarea atent a formei. Tehnica uscat de lucru cu
sosul este similar tehnicii cu crbune. Prin tergere se
face tranziia de la luminos la tonuri mai inchise,
modelind forma.
Sosul este uor solubil in ap astfel incat cu el se
poate lucra folosind o pensul. Picturi fcute cu sos umed,
se difereniaz printr-o culoare pur de negru, au o
opacitate special i mai ales nu este nevoie de fixare.
Dup uscare sosul umed se fixeaz in aa fel c nu se
nruie, dar materialul rmane flexibil pentru umbrire. Sos
este uor de ters cu gum de ters, care permite s se
fac tranziia de la inchis la deschis pe uscat. Pentru sos
este cel mai convenabil de utilizat hartie facturat
capabil s menin pigment. Este interesant efectul in
cazul in care foaia este total acoperit cu o sos umed.
Tonul rezultat este considerat ca tonul general al
viitorului model, alegand cu radier dintii petele
luminoase, apoi semitonurile.(Fig.7)

7.Tehnica acuarelei
Acuarela este o tehnic pictural n care vopselele se
utilizeaz diluate cu mai mult sau mai puin ap.
Caracteristic pentru acuarel este transparena culorilor.

8
[6]
Lumina este dat de albul hrtiei, care este necesar s
fie prezervat n zonele luminoase.[7]
Deoarece materialele necesare sunt uor de
transportat, acuarela este o tehnic care se preteaz bine
pentru schie i studii efectuate n cltorii, un exemplu
fiind carnetele de cltorii ale lui Eugne Delacroix. Ea
permite colorarea rapid a desenelor schiate n creion
sau n tu. Asta ns nu exclude folosirea ei n lucrri
elaborate, cum sunt lucrrile lui Drer, sau Turner.
Tehnica a fost folosit ncepnd cu secolul al XIX-lea la
ilustrarea crilor, in special a celor pentru tineret, iar
actual este folosit, alturi de gua, la crearea benzilor
desenate i a desenelor animate tradiionale. Este folosit
i pentru realizarea decorurilor n teatru.
Aparenta sa simplitate o face atractiv pentru
nceptori, ns n realitate spontaneitatea i foarte
puinele posibiliti de corectare necesit miestrie, ceea
ce o face greu de stpnit.
Acuarela poate fi fcut n manier tradiional, ud
pe ud (englez Wet-in-Wet), n care hrtia este umezit n
prealabil, iar culoarea diluat este aternut n straturi
suprapuse, ntrind treptat concentraia colorilor. Aceast
tehnic, de origine anglo-saxon este nc mult folosit,
ns, datorit faptului c ntreaga suprafa este umed i
pigmenii migreaz, nu se obin zone de alb pure, nici
contraste locale dintre alb i zonele colorate, lucruri care
impieteaz asupra prospeimii i spontaneitii att de
apreciate n acuarel. Tehnica permite obinerea culorilor
intense i o mulime de efecte de fondu, degradeuri i
camaieuri, ns precizia detaliilor este redus. [6] Pe o
hrtie de calitate pigmentul rmne pe suprafaa hrtiei
i, n zona umed difuzeaz, formnd aureole cu un contur
mai opac. Tehnica necesit o bun nelegere a teoriei

9
culorilor i a efectelor amestecului lor i a interaciunii cu
hrtia. Trebuie inut cont i de faptul c prin uscare

Modelul: Acuarelist pictnd un Lucrarea:Acuarelista,Marie-Claire


peisaj din Ermeton-sur-Biert. Lefbure, (2005)
culorile pierd puin din intensitate.
n tehnica ud pe uscat (englez Wet-in-Dry) culoarea
se aplic n tue umede pe hrtia uscat. Se obin forme
clare cu contururi bine delimitate. [6] Aceast manier nu
permite dect puine retuuri. n caz de greeal este greu
de redat luminozitatea hrtiei, iar spontaneitatea are de
suferit.
n tehnica uscat pe uscat (englez Dry Brush)
culoarea foarte puin diluat se aplic cu pensula aproape
uscat, pe hrtia uscat. [6] Metoda este folosit pentru
evidenierea detaliilor.
Acuarela se fluidizeaza cu apa, obtinandu-se un
lichid colorat si care asternut cu pensula pe hartie, nu se
sterge prin atingere, dupa uscare.Ea se poate folosi pe
hartie umeda sau uscata.
Pe suprafata umeda fuzioneaza cu usurinta
obtinandu-se amestecuri diverse de culoare, cu efecte
neasteptate si expressive.Principiile acuarelei constau in
transparenta,prospetime,luminozitate si puritate.
Acuarela n Romnia
Primele miniaturi romneti cunoscute sunt cele
patru executate n 1429 de monahul
Gavril Uric pe un Tetravanghel aflat
acum la Biblioteca Bodleian a

10
Universitii Oxford. Miniaturile, aflate pe paginile de
gard, i nfieaz pe evangheliti. Cum s-a spus mai sus,
acestea, dei sunt executate n culori de ap, nu sunt
acuarele propriu-zise, ns n epoc nu se fcea distincia.
Unul dintre primii acuareliti remarcabili din
Romnia a fost Carol Popp de Szathmry (1812 1887). n
cltoriile sale a fcut numeroase acuarele cu scop
documentar. Multe din ele au ca subiect portul popular i
scene din trguri.
Alt acuarelist din epoc a fost Amedeo Preziosi (1816
1882), care n perioada 1868 1869, la invitaia
domnitorului Carol I a fcut dou cltorii n Romnia, n
timpul crora a fcut peste 250 de acuarele i guae.
Theodor Aman (1831 1891) a pictat acuarele ca
Eliberarea iganilor (1848) Dominoul verde (1882),
Bal mascat (1882) (acuarel combinat cu gua).
Nicolae Grigorescu (1938 1907) a fcut numeroase
desene, acuarele i pasteluri, dintre care doar Biblioteca
Academiei Romne posed 345.
tefan Luchian (1868 1916) a pictat numeroase
acuarele, dintre care majoritatea sunt n patrimoniul
Muzeului Naional de Art al Romniei: Puul din Strada
Clucerului (1902-1904), Livad, Bragagiul, Copii de coal,
Portret de femeie, dar i n alte muzee din ar: Pe prisp,
Nud i Portretul Laurei Coceala Muzeul de Art - Iai, i
Peisaj de deal cu copaci la Biblioteca Academiei. n 2009
s-a licitat La fntn, o acuarel a sa care a fcut parte din
colecia lui Ioan Nicolau i a fost expus n retrospectiva
din 4-31 martie 1939 a Fundaiei Dalles, desfurat sub
egida Academiei Romne i sub patronajul regelui Carol al
II-lea.
Nicolae Tonitza (1886 1940) a pictat Nud cu
draperie, tu i acuarel mai multe studiile n tu i

11
acuarel pentru Acoperiuri din
Mangalia ca Mangalia i Curtea
cofetriei din Mangalia (1927-1929)
i peisaje ca Peisaj dobrogean /
Peisaj cu case.Nicolae Drscu
(1883 1959) a pictat i n acuarel
peisaje din Saint-Tropez, precum i acuarelele Peisaj din
Vlaici/Peisaj cu dealuri, Peisaj/Peisaj panoramic,Peisaj
dobrogean/Peisaj citadin oriental.
Lucian Grigorescu (1894 1965) a pictat Case n
port (Martignes) (1931-1933)Iosif Iser (1881 1958) a
pictat Dou spaniole (tehnici combinate),[ i numeroase
scene din Dobrogea: Case ttreti/ Compoziie cu case,
Turci la cafenea/Interior cu personaje, Curse de cai n
Dobrogea / Scen de gen n peisaj, Peisaj
dobrogean/Peisaj oriental.
Inundaia II
Joan Mir, 1970
Gheorghe Petracu (1872 1949) a pictat Natur
static cu mere, (1931)
tefan Popescu (1872 1948 a pictat Peisaj din Filipoiu,
Peisaj cu geamie.
Acuarele deinute n muzeele din Romnia
O foarte cunoscut acuarel n Romnia este
Inundaia II de Joan Mir. Acuarela, de 57 x 46 cm a fost
donat statului romn n august 1970 pentru a servi ca
machet pentru un timbru potal, valorificat pentru
ajutorarea sinistrailor n urma inundaiilor din 1970.
Acuarela se afl la Muzeul Naional Filatelic.
Alte acuarele deinute n muzeele din Romnia sunt
Peisaj din Paris de Maurice Utrillo (1926) Btrn pe
fotoliu, de Louis-Gustave Ricard, i Trg anual la Sibiu de
Franz Neuhauser cel Tnr (1789).

12
Acuarele din Romnia
Lptreas din satul TunariCarol Popp de
Szathmry(1854-1855)[

Biserica Sfntul Spiridon Carol Popp de


Szathmry(1860)

Primirea lui Carol I n Bulgaria Carol


Popp de Szathmry(1877)

Strad din Constantinopol Amedeo


Preziosi(1868)

Surugii din Obor Amedeo Preziosi(1868)

Dominoul verde Theodor Aman(1882)

13
Portret de rncu Nicolae Grigorescu
acuarel i gua

La fntn tefan Luchian(c. 1900)

Mangalia Nicolae Tonitza(1930)

Case la mare Nicolae Drscu(1933)

8.Tehnica gua
Gua (fr.Gouache) este o vopsea preparat din gum
arabic, amestecat Mcu pigmeni minerali i ap, folosit
in pictura aa-zis opac, care permite aplicarea culorilor
deschise peste tentele inchise. Termenul iniial a aprut in
secolul al XVIIIlea in Frana, dei tehnica de producere a
aceastei vopsele este mult mai veche fiind utilizat deja in
secolul al XVI-lea in Europa. Cu gua au fost executate
miniaturi in Evul Mediu. In Renatere, artitii folosit
tehnica gua pentru schie, cartoane i alte lucrri
pregtitoare, precum i pentru miniaturi de portret.
In fapt, guaa este o rud a temperei, dar spre
deosebire de aceasta, datorit emulsiei pe care o conine
ii pstrez calitile dup uscare. Spre deosebire de
tempera obinuit, guaa rmane aproape la fel de

14
saturat cromatic dupa uscare. Cand este folosit ca past
are un aspect lucios. Guaa este o tehnic de pictur
ieftin, care folosete ca diluant apa i se spal foarte
uor, fiind potrivit pentru inceputuri nesigure i
incercri, deoarece se usuc rapid.
Guaa se folosete uor, fiindc acest tip de pictur
se poate retua. Este prferabil s se foloseasc o hartie
groas sau carton, pentru c o hartie prea subire risc s
se rup. Spre deosebire de acuarel, guaa, ca i tempera,
conine ceruz, care o lipsesc de transparen, fcand-o
mai compact. Ceruza este un carbonat natural de plumb,
alb sau cenuiu, cu luciu diamantin, denumit i alb de
plumb.
Suprafeele se acoper cu un strat subire dar dens
de pigment, care permite corectri ulterioare. Dac este
necesar se aplic i alte straturi pan obinem ideea
propus. Dac stratul este prea gros, guaa poate crpa la
uscare. Dup uscare pictura capt o tonalitate mai
deschis. Atunci cand sunt expuse guaele, ca i
acuarelele, pastelurile, i gravurile, trebuie protejate sub
sticl, deoarece curarea lor nu este posibil. Datorit
adaosului de inlbitor dup uscare guaa se inlbete.
Aceast problem poate fi intr-o anumit msur, prin
utilizarea unei baze mai gros, de exemplu, aquapasto. Cu
guaa se poate pe diferite suprafee: estur gruntuit,
carton, placaj. Guaele sunt utilizate pe scar larg in
pictura decorativ. Cu guaa este uor de operat ofer
oportunitatea de a face corecii in pe parcurs. Strat de
vopsea de o grosime medie se usuc de la 30 de minute la
3 ore, in funcie de umiditate.
Guaa de poster difer de cea simpl prin
capacitatea acoperire i saturaia culorilor mai mare, care
este realizat prin inlocuirea zincului de culoare alb cu

15
caolina i o face mai dens, bogat i sonor. Pentru arta
decorativa si oformarea spectacolelor sunt produse
guaele fluoriscente. Aceste vopsele au capacitatea de
fluorescen in conformitate cu razele ultraviolete, violet
vizibile, albastru i verde.
Guaa fluorescent are proprietatea de iradiere a
luminozitii sale,i sunt folosite pentru efecte decorative
in intuneric. Aceste vopsele au capacitatea de acoperire
redus, de aceea este recomandat s se aplice pe un
suport de culoare alb ceea ce le face mai vii, i vopseaua
ar trebui s fie aplicat slab. Guaa fluorescent nu este
rezistent la ap, aa c utilizarea in aer liber nu este
recomandat

9.Tehnica tempera
Tempera este o vopsea al crei liant este de origine
organic, de exemplu albuul sau glbenuul de ou, guma
arabic sau cazeina, mai rar laptele de smochin,
amestecat cu ulei vegetal sau clei. Datorit capacitii sale
adezive excepionale, aceast emulsie este foarte potrivit
la pictura pe lemn. Ea face posibil aplicarea mai multor
straturi de culori, obinandu-se astfel nuane deosebite.
Nu este ins destul de rezistent la umiditate, din acest
motiv nu se poate lucra cu tempera pe suprafee proaspt
vopsite, cum ar fi fresca.
Picturile celebre a sarcofagelor faraonilor egipteni
sunt efectuate in temper. In prezent tempera obinut
industrial este de dou tipuri: cazein-petrol i acetat de
polivinil (PVA). Tempera pe PVA este mai uor de folosit,
dar cu dezavantajul su major este ca cu timpul aceasta
tinde s crape. In plus, in reeaua de comercializare este
oferit o gam larg de pigmeni uscai pentru pregtirea
temperei. Tempera pe lemn gruntuit este tehnica

16
tradiional a iconografiei. Pe tencuial proaspt in
antichitate cu temper era executat fresca.(Fig.10)

10.Tehnica ulei
Ulei-suspensii de pigmeni anorganici i umplutur
din ulei de in, produs din uleiuri vegetale sau din ulei de-
rini alchidice cu o capacitate suficient de mare de
uscare. Pigmenii vopselelor de ulei sunt dioxid de titan,
ocru, oxid de fier, oxid de crom, cromat de plumb.
Adaosurile care sunt utilizate in principal pentru a
economisi
pigmenii sunt talc, caolin, mic i altele. In calitate de
componente auxiliare in compoziia de vopselelor de ulei
sunt introdui catalizatori de uscare (uscator) solubili in
suspensii-sare de cobalt, magneziu, plumb. Sunt produse 2
tipuri de vopsele de ulei: aa-numita groas (sub form de
past), precum i gata de utiliza(lichide).
Pictura in ulei reprezint o tehnic artistic care
este efectuat pe suprafee foarte diferite, variind de la
panz, la panele de lemn i pan la perete, care const din
aplicarea unui vopsele bazate pe un pigment inglobat intr-
un mediu de baz care este un ulei vegetal rezistent la
intemperii i la aciunea de eroziune a aerului i luminii.
Cel mai frecvent ulei vegetal folosit in Europa modern
timpurie era un ulei vegetal de in. Ocazional se mai pot
folosi i alte uleiuri vegetale, dintre care cel de mac sau de
nuc erau mai frecvent utilizate.
Uleiul nu se usuc prin evaporare, aa cum se
intampl in cazul majoritii vopselelor diferitelor tehnici
artistice bazate pe dizolvarea unui pigment intr-o soluie
apoas, ci prinoxidare. Uscarea vopselelor bazate pe ulei
se face intre o zi pan la dou sptmani, dar intreaga
pictur devine destul de uscat dup cateva luni, diferind

17
dup tipul de ulei folosit, tua personal i stilul personal
de acoperire a suprafeei al unui pictor anume, fiind
respectiv o funcie de condiiile aerobe i de iluminare in
care pictura este meninut i/sau conservat.
Este intresant c profesionitii recondiionrii
operelor de art nu consider o pictur in ulei cu adevrat
uscat pan nu atinge venerabila varst de 60 - 80 de
ani.Gradul de uscare, consistena vopselelor folosite,
compoziia chimic, respectiv gradul de oxidarea al
uleiului care este la baza vopselelor sunt tot atatea
elemente eseniale in stabilirea vechimii i autenticitii
unei opere de art pictat folosind aceast tehnic
artistic.(Fig.11)

11.Tehnica acryl
Acryl-vopsele pe baz de poliacrila i(in principal, pol
imeri de metil, etil i acrilat de butil) precum i
copolimerii lor, solubile in ap. La uscare vopselele de
acryl devin mai intunecate. Ele pot fi de asemenea
utilizate ca o alternativ a uleiului. Se usuc foarte
repede-c avantajul lor asupra alte vopsele. Acrylul poate
fi aplicat atit sub forma diluat cit i sub fom de past i
cit de gros nu ar fi aplicat el nu va da fisuri spre deosebire
de vopsele de ulei.
Acrylul pe locul de munc se aeaz ca o pelicul,
puin lucitoare, dup uscare se spal doar cu solveni
speciali. Vopselele i lacurile acrilice pot fi folosite pe
orice tip suprafaa far grsimi: pe sticla, lemn, metal,
pinza i aa mai departe. Vopseaua acrilic proaspt
poate fi indeprtat cu uurin cu ap, dar la uscare
necesit solveni speciali. Vopseaua in sine este far
miros, opac, i are o consisten pstoas.(Fig.12)

12.Tehnica tu

18
Tuul(germ. Tusche) exist sub form lichid i sub
form uscat in bastonae. Tuul lichid este o suspensie
din pigmeni de carbon legai intre ei cu liant pe baz de
rini. Tuul chinez, sub form de mine sau plci sunt
utilizate in Est pe parcursul ultimilor 2000 ani. Acest tu
este de calitate inalt are un ton catifelat, se minuiete
uor i dup uscare nu se spal de pe hartie. Tuul chinez
este compus din funingine de lamp de gaz cu clei de
pete. Compoziia se inclzete i tuul este modelat in
form de bastonae, in acest stadiu i se adaug arome:
mosc, camfor i apa roz.
Apoi, materialul este presat in forme de lemn, uscat,
curat i lustruit. Printre cele mai populare culori putem
distinge albastru, mov-negru i negru. De asemenea tuul
este de diferite culori. Acest tu este transparent i are o
inalta puritate a culorii. Combinaiile tuului color i a
celui negru creaz un efect vizual puternic. Una dintre
tehnicile speciale expresive atunci cand se lucreaz cu tu
este haura, ea se poate schimba de la haura opac la
transparent. Cu tuul se poate lucra cu un toc de oel,
stuf, stilou, pni, penia tehnic. Multe din aceste
instrumente schimb grosimea liniei sub presiunea-
designul devenind plin de via. Hirtia pentru tu aleas
groas, dens i neted-astfel grelileproduse in desen pot
fi corectate cu o lam de ras far a fi vizibile.(Fig.13)

13.Tehnica colaj
Colajul (Fr. papier Colle-hartie lipit) este un gen
de creaie, atunci cand lucrarea este creat dintr-o
varietate de fragmente tiate din alte imagini,sunt lipite
pe un suport de hartie, panz sau format digital. Printre
cei mai renumii artiti angajai in colaj sunt Max Ernst, i
John Hartfild. Foarte repede acest concept a inceput s fie

19
folosit pe larg-un amestec de elemente diferite, mesaj
expresiv din fragmentele altor
texte.
Colajul poate fi prelucrat cu orice alte mijloace-cu
cerneal, tu, gua, acuarel. Un alt gen ar fi asamblarea,
care utilizeaz o varietate de obiecte i fragmente ale
acestora colectate pe acelai plan. Uneori este utilizat
notaia ready-made.In 2006, la Muzeul Rus din Sankt-
Petersburg a avut loc o expozitie mare de"Colaj".In 2007,
la Galeria din Moscova artistul I. Kamenev a prezentat un
nou stil in arta modern-"Photoart".
Termenul de "colaj", in interpretarea modern este,
de asemenea, folosit pentru a desemna, pentru a primi o
imagine dintr-o serie de fragmente separate de alte
imagini, de obicei se utilizeaz programe de calculator
cum ar fi Adobe Photoshop si alte editoare grafice. Baza
crerii unui colaj digital este lucrul cu straturile.
In procesul de creare a unui colaj pot fi aplicate
diferite tipuri de facturi, efecte i transparen.Pe 18
septembrie, in Togliatti la centrul de art modern "Dou
puncte", a fost prezentat o expoziie cu numele "Current
colaj". A constat din colaje abstracte realizate din gunoi,
rupturi de reviste, ziare, cutii, scrisori, documente. Cei
mai vestii artiti ai expozitiei au fost: Eva Han i Fred
Free(Fig.14)
Decolajul este procedeul prin care efectele
expressive se obtin prin dezlipirea, prin ruperea
fragmentara a unor materiale lipite in prealabil pe un
suport de hartie,panza, lemn, carton.
14.Tehnica gravur
Termenul gravur este folosit pentru a defini o
tehnic precum i rezultatul su. In ce privete rezultatul

20
este folosit in egal msur i termenul de exemplar sau
tiraj.
Tehnica presupune sparea, incizarea, perforarea
sau obturarea prin diverse procedee fizice ori chimice a
unei suprafee de regul plane (plac de gravur) in
vederea
imprimrii i multiplicrii ulterioare a imaginii. De
asemenea termenul mai este folosit i referitor la
incizarea diverselor obiecte in scopul decorri lor.
Uneltele pentru tipar inalt sunt de regul ace sau
alte instrumente ascuite, de metal cu ajutorul crora se
zgarie suprafaa neted a plcii (din metal moale
precumcupru ori zinc). Odat zgariat desenul este acoperit
cu un strat fin de cerneal tipografic. Cu ajutorul unei
panze apretate se elimin cerneala in surplus i se acoper
cu o hartie (de regul umed), iar apoi prin presare se
transfer desenul de pe plac pe hartie. Astfel procesul
poate fi repetat teoretic fr a avea diferene intre
exemplare.Placa, piatra in cazul litografiei, sita in cazul
serigrafiei este suprafaa supus alterrii fizice sau
chimice ce permite prin aplicarea cernelei de gravur,
reproducerea unui numr (tiraj) de exemplare identitce.
Chiuveta este urma lsat de grosimea plci pe hartie. Ea
este o adancitur dreptunghiular ce inconjoar suprafaa
imprimat.
Notarea tirajului se face pe fiecare exemplar in parte
in ordinea in care au fost imprimate. Mai intai se noteaz
numrul exemplarului iar pe urma numrul total de
exemplare imprimate. De asemenea pe fiecare exemplar se
scrie titlul lucrrii, tehnica (ex. litografie, sau xilogravur
2 plci), anul i semntura artistului.

1.Aquaforte

21
Aquaforte(fr. Eau-Forte-acid azotic)-tip de gravur
pe metal, in procesul crerii imaginii suprafa a fiind t
ratat cu acid azotic. Tehnic este cunoscut inc de la
inceputul secolului al XVI-lea.
Primele lucrri in aceast tehnic dateaz din 1501-
1507, acestea fiind operele maestrului Daniel Hopfer.
Pentru crearea formei de imprimare, metalul este
acoperit cu lac rezistent la acid, pe care cu unelte speciale
sunt zgariate contururile imaginii dorite. Apoi, placa este
plasat in acid, care corodeaz metalul in zone
neprotejate. Dupa tratare lacul este inlturat. Inainte de
imprimare, cerneala se aplic pe plac, i apoi suprafaa
neted a formei tiprite este curat de ea, cerneala
raminind doar in cavitile gravate. La imprimare aceast
cerneal din caviti este transferat pe hartie.(Fig.15)

2.Aquatinta
Aquatint (lat.Aqua - ap, lat. tinta - culoare)-este o
tehnic de gravur foarte asemntoare cu acquaforte, cu
deosebirea c pe plcua de gravur inainte de
scufundarea in acid se presar granule dintr-o substan
rinoas, care apoi se inclzeste la o flacr, topindu-le.

Efectul va fi punctiform deoarece granulele sap


gropie pe suport.Gravura aceasta e folosit mai ales
pentru reprezentarea unor obiecte i suprafee cu aspect
difuz sau pentru redarea atmosferei (cerul, norii).De
obicei, acquatinta se folosete impreun cu acquaforte
datorit diferenei de claritate i complementaritii
dintre ele.
Gravarea in acest mod amintete pictura in acuarel[,
iar aceasta asemnare a dus la originea numelui. Esena
acestei metode se reduce la faptul c, inainte de tratarea
cu acid pe suprafa a de lucru este api cat rin

22
rezistent la acid-pe baz de colofoniu, asfalt sau pulbere
alte origine, care sunt in procesul de inclzire a plcii de
imprimare se topesc i creaz pe suprafa prin spaiile
dintre particule mici de metal adancimi de diferite
marime, creind asfel la imprimare o suprafa cu tonaliti
spaiale.(Fig.16)

3.Fotogravur
Fotogravura - o reproducere a unui tablou sau o
fotografie, executat cu ajutorul unei plci de metal,
produs fotochmic. Aceast metod a fost inventat in
1879, ea permitea ca aceste gravuri sa fie produse manual.
Acest proces const in cinci etape:
1. Pregtirea negativului pe o plac de sticl.
2. Realizarea pozitivului comform negativului dat pe
o plac de sticl.
3. Transferarea imaginilor de pe pozitiv pe o plac
de cupru prin gravare.
4. Colorarea manual a plcii.
5. Obinerea unei imprimrii pe o parte a minii
manuale de imprimat.
Fotogravura este utilizat pentru imprimarea
tiparului adanc(intaglio), in cazul in care transferul
imaginii pe suportul de hartie este infptuit de pe form
tiprit, pe care elementele de tiparire sunt adancite. In
procesul fotogravrii, imaginea fotografic este gravat
chimic in placa de cupru. Placa apoi fiind acoperita cu
cerneal tipografic i care rmine doar in caviti in
cantitate suficient pentu a imprima o imagine sau mai
multe. In procesul de fotogravare plcuele lustruite sunt
acoperite cu un amestec de dicromat de cupru i gelatin
i sunt expuse cu o imagina pozitiv prin metod de
contact ea. Apoi, placa este plasat in ap cald i gelatina
neiluminat se spal, i iluminat i intarit-rmane pe

23
suprafaa unei plci de cupru, creand un fel de matrice
pentru imprimare. Grosimea stratului de acoperire din
gelatin depinde de lumin.
Dup uscare, placa este plasat intr-o soluie de
clorur feric i placa de cupru este gravat. Cu cit este
mai subire stratul de gelatin, cu atit mai adanc este
suprafaa de metal gravat.(Fig.17)

4.Linogravur
Linogravur- un procedeu de reproducere i
multiplicare pe hartie a unui desen spat intr-o plac de
linoleum. A aprut, la rscrucea sec.XIX-XX, odat cu
inventarea linoleumului. Linoleum este un material bun
pentru gravuri de mari dimensiuni. Pentru gravuri este
utilizat linoleum cu grosimea de la 2,5 la 5 mm.
Instrumente pentru gravarea linoleumului sunt
aceleai ca i pentru gravura longitudinal: Scobitoare
unghiulare i longitudinale i cuitae pentru tierea
precis a pieselor de mici dimensiuni. Pentru imprimare la
linogravur sunt utilizate aceleai vopsele ca i pentru
xilografie. Cerneala este cel mai bine de o aplicat cu o rola
cu puf, este important de a regla cantitatea de vopsea
aplicat pe linoleum: nu trebuie s fie prea mult, pentru
a nu umplea spturile mici, i nici prea puin-ca s nu
rmina locuri nevopsite dup imprimare.(Fig.18)

5.Litografie
Litografie (din greaca veche - litos, "piatr" +
- grafein, "a scrie") este o metod de tipar
utilizand o plac sau o piatr cu o suprafa perfect
neted. Prin contrast cu litografierea, in intaglio placa
surs este gravat, corodat ori punctat pentru a realiza
cavitile care

24
rein cerneala de tipar, respectiv in tiprirea cu
blocuri de lemn sau in cazul tiparului cu litere fixe
cerneala este aplicat pe suprafeele ridicate pentru a
crea litere, semen i/sau imagini.
Litografia utilizeaz ulei sau grsime, respectiv
gum arabic pentru a separa suprafaa fin in regiuni
hidrofobe, care vor absorbi ulterior cerneala tipografic
sau tuul, i regiunihidrofile, care prin refuzarea
absorbiei apei, i deci a cernelii, vor deveni fundalul
imaginii. Litografia, inventat de_autorul bavarez austriac
Alois Senefelder, in 1796, poate fi folosit pentru a
imprima textul sau opera de arta pe hartie sau pe alt
material adecvat. Cele mai multe cri, mai ales toate
tipurile de text de mare volum, acum sunt printate
utilizand litografia, cea mai comun form de producie de
imprimare.(Fig.19)

6.Monotipie
Monotipie (gr.mono-unu, tipos-amprent) aceast
tehnic const in aplicarea vopselei manual, pe o
suprafa perfect neted, apoi fiind apicat pe suprafaa
foii, in rezultat aceast imagine fiind unic. In psihologie
i pedagogie monotipia este utilizat ca o tehnic pentru
dezvoltarea imaginaiei la copiii de varst precolar mai
mari.
Apariia acestui tip de grafic este atribuit
pictorului i gravorului Italian Giovanni Castiglione (1607-
1665). Printre cei mai renumii maetri ce au utilizat
monotipia sunt: italianul Giovanni Castiglione (1607-
1665), englezul William Blake (1757-1828), francezul
Edgar Degas (1834-1917) care combinase monotipia cu
tempera. (Fig.21)

7.Monoprint

25
Monoprinting este o form a graficii care a carei
imagini sau linii nu pot fi reproduse exact. Exist mai
multe tehnici de monoprint, inclusiv colajul, precum i o
form de trasare prin care cerneala groas este aplicat
pe un suport, hartia este plasat deasupra i apoi este
tras brusc transferind cerneala pe hartie. Monoprint
poate fi fcut, de asemenea, prin modificarea de tipului,
culorii, i presiunii cernelii utilizate. Exemple de tehnici
de gravur care pote fi folosite pentru a face monoprint
includ litografie, pirogravura, i aquaforte.
Diferena dintre monoprint i monotipe este c
monoprintul are o matrice care poate fi refolosit, dar nu
pentru a produce un rezultat identic. Ins la monotipie nu
exist semne permanente pe matrice, i deseori pot fi
obinute dou. Monoprintul i monotipia sunt foarte
asemntoare. Ambele presupun un transfer de cerneala
de pe o plac pe hartie, panz, sau alta suprafa care va
pstra urma operei de art. Monoprintul, pe de alt parte,
este rezultatul unor caracteristici permanente pe placa de
metal sau tipar. Monoprintul poate fi gandit ca o variaie
pe diferite teme din tema care rezult din unele
caracteristici permanente ale acesti plcilinii, texturi-care
persista in procesul imprimrii.(Fig.20)

8.Pirogravur
Pirogravur (gr.pyrofoc,fierbnte-desen fierbinte)-o
tehnic utilizat in arta decorativa i artele grafice. Esen
a sa const in faptul c pe o suprafa din orice material
organic: lemn, placaj, plut, hartie, carton, pasl, din
plastic, piele, stof, cu un ac fierbinte este aplicat un
desen. Spre deosebire de pirotipie aceast tehnic in
trecut a fost considerat rar i era utilizat in principal
ca o metod suplimentar pentru gravare pe lemn, oase,
piele. In a doua jumtate a secolului XX, datorit

26
inventrii aparatului electric de pirogravur-aceasta
tehnic a evoluat ca o tehnica independent in artele
grafice. In acelai timp, pirogravura pe lemn este una
dintre cele mai populare (impreun cu broderie si
modelarea) ocupaii creative pentru copii i amatorii din
intreaga lume.(Fig.22)

9. Pointe sche
Pointe seche-gravura in aceast tehnic const in
taierea direct in placa de metal cu o tij de oel ascuit,
de unde i denumirea acestui proces. Pointe seche las pe
suprafaa gravat achii de metal, care rein cerneala i
dau un aspect catifelat printului. Pointe seche este mai
degrab utilizat ca un adaos la alte procese, rareori fiind
utilizat singur. Nu pemite de a face un tiraj numeros, mai
ales pe plci din cupru (cu excepia cazului cind placa este
din crom).
In 1512 Durer i Rembrandt in jurul anului 1650 se
numr printre puinii artiti care ar avea plci gravate in
intregime in pointe seche. Fiind fragil la imprimare pointe
seche nu poate fi executat in mai mult de cateva
exemplare. Pointe seche a fost slab dezvoltat pan in
secolul al XIX-lea pentru a-i vedea reapariia datorit
inventrii galvanoplastiei. Astfel gravarea cuprului face ca
achiile de metal s fie mai delicate i mai rezistente.
Acelai nivel de calitate putea fi astfel meninut pe
perioada intregului tiraj. proiectului su. (Fig.23)

10.Xilogravur
Xilogravura-(greac - lemn i - scrie,
egal) - gravur in lemn, principala i cea mai veche
tehnic de gravare. Istoricii literaturii chineze iscriu
prima imagine imprimat pe scanduri de lemn sec.VI. Cea
mai veche gravur chinez pstrat dateaz din secolul al

27
IX. Xilografia a aprut in China nu mai tarziu de secolul al
X.
Gravura iniial in Europa de Vest, ca i in Orient, a
fost asemntoare tehnicii folosite pentru a face placi de
lemn pentru testuri. In gravura longitudinal veche
principalul element pentru construirea formei era cuitul,
i gravorul avea la indemin un set de cuite de diferite
mrimi i forme.
Pe suprafata lefuit a plcii de lemn se fac liniile
caracteristice desenului, dup care aceste contururi sunt
scobite pe ambele pri cu un cuit ascuit, conturul insi
raminind intact, fonul fiind scobit cu o dalt la o adancime
de 2-5 mm. Dupa care placa de lemn este vopsit cu
cerneal, vopsea i se execut imprimarea pe hirtie.
Caracteristica cea mai important a vechii gravuri-
dominaia haurei negre. Din punct de vedere tehnic fiind
posibil ins i haura de culoare alb, de multe ori putind
fi vzut in gravurile vechi, de exemplu, in ilustraii
floreniene de la rascrucea secolelor XV-XVI. Au existat
chiar i gravuri scobite ca un negativ-alb pe negru, de
exemplu in activitatea artistului elveian al secolului XVI-
lea Urs Graf ( "maniera neagr", in xilografie). Dar toate
acestea sunt percepute mai mult ca o excepie de la regula
general. In sistemul de xilogravur haura alb ocup un
loc modest.
Meterii moderni de xilogravur folosesc inafara
cuitelor i instrumente care sunt utilizate in linogravur.
Acestea sunt nite dli unghiulare i semicirculare-drepte
sau uor incovoiate care sunt introduse in minere speciale.
(Fig.24)

15.Tehnica desenrii cu cear


Se deseneaza cu ceara bruta, solida, formele plastice
pe hartie,dupa care se astern culorile de apa[acuarela

28
guasa diluata]in functie de subiectul compozitiei, sau in
prima faza se realizeaza un fond colorat peste care se
deseneaza cu o bucata de ceara,apoi acoperindu-se cu o
culoare intreaga suprafata.

16.Tehnica decolorrii cu PIC


Se acopera intreaga suprafata a hartiei cu cerneala
apoi cu varful unei pensule subtiri sau a unui betisor
ascutit inmuiat in solutia de pic, se deseneaza deasupra o
compozitie plastica.Solutia de pic decoloreaza cerneala si
desenul apare deschis, aproape alb,pe fondul acesteia.
Se poate folosi picul si sub forma de pulbere
presarata neuniform peste cerneala umeda cu care afost
acoperita o compozitie mai veche.

17.Tehnica imprimrii cu esturi rrite


Se aseaza pe o coala de hartie materialul textile,
dupa ce in prealabil a fost imbibat in culoare si apoi
stors,peste care punem alta foaie de hartie pe care o
presam.Aceste foi imprimate pot constitui fondul unor
compozitii cu subiecte diferite.

18.Tehnica picturii pe sticl


Se realizeaza desenul pe hartie, peste care se aseaza
sticla,transpunand desenul cu tus negru prin intermediul
unei pensule fine,al penitei cu toc,sau a altor
instrumente.Tusul se fixeaza,dupa caz.Culoarea de
tempera in amestec cu aracet sau de ulei mai diluat va
acoperii la inceput detaliile,peste care,dupa uscare,se va
suprapune peste intreaga lucrare.
In pictura pe sticla se folosesc culori vii,
armonioase, cu aspect decorative,acestea devenind placute
si atragatoare.Trebuie sa tinem cont de faptul ca imaginea
pictata apare pe spatele sticlei,inversata dreapta- stanga
fata de desenul de pe hartia model.

29
19.Tehnica frotajului .Este tehnica imprimarii
dupa suprafetele unor structuri din natura. Se imprima
prin suprapunea foii de hartie peste structura aleasa, usor
denivelata, cu ajutorul creionului negru moale sau al
creioanelor colorate, cu care se freaca atent hartia.
Se poate freca si cu minele colorate asezate pe lat.

20.Tehnica amprentei i a tampilei


Stampilele se confectioneaza din diferite materiale
cum ar fi :plastilina, guma de cauciuc, cartof, pluta, prin
gravarea desenului pe suprafata materialului
respective.Stampila se acopera cu culoare umeda, dupa
care se aseaza pe suprafata de hartie prin presare
urmarind anumite retele compozitionale.
Tehnica amprentei se refera la imprimarea unor
structuri usor denivelate din natura.Suprafata structurata
se acopera cu un amestec fluid de culoare si apoi se
preseaza cu fata colorata pesta foaia de desen,urmarind
intentia compozitionala.

21.Tehnica modelajului
Prin aceasta tehnica se realizeaza prelucrarea
artistica a unor materiale maleabile cum ar
fi:lutul,argila,plastilina.Modelarea se realizeaza cu
ajutorul palmelor sau al degetelor.Pentru obtinerea unor
forme in aceasta tehnica, se folosesc si instrumente
speciale,numite ebosoare,care au diferite profile si
forme[semirotunde,triunghiulare].Se pot realiza:
-basoreliefuri (gen de modelaj in relief putin profilat
fata de suprafata de fundal);

30
-altorelief(gen de modelaj in relief, puternic profilat
fata de suprafata plata de fundal);
-rond-bosse(forma care poate fi vazuta de jur
imprejur,forma in sine ce poate reprezenta diferite
obiecte,portrete, pasari).

Concluzii
Prin folosirea diversificat a tehnicilor de lucru n
activitile plastice, copiii i dezvolt capacitatea de
expunere artistico-plastic, avnd posibilitatea de a
comunica prin mijloace diverse propriile idei, triri i
sentimente. Este important s dezvoltm la copii dorina
de a realiza ceva inedit, iar acest lucru l putem realiza
avnd ca linie directoare diversitatea.
Familiarizarea copiilor cu unele tehnici noi de lucru
le mrete curiozitatea i imprim activitilor artistico-
plastice un caracter atractiv i creativ. Cunoaterea
limbajului i a tehnicilor de lucru de ctre copii duce la
dezvoltarea creativitii n realizarea ideilor n forme
artistice variate.
De asemenea, familiarizarea treptat a copiilor cu
unele tehnici de lucru mrete curiozitatea lor i
caracterul atractiv al activitilor artistico-plastice.

31
BIBLIOGRAFIE

CRISTEA MARIA ,VIRGINIA NITESCU, Ghid


metodic de educatie plastica, Editura Petrion,
Bucuresti.
DASCALU, AUREL, Educatia plastica in ciclul
primar, Editura Polirom,Iasi,1997.

32
Anexe grafice

Fig.1(Creion simplu) Fig.2(Creion


colorat)

33
Fig.3 (Crbune) Fig.4(Sanghin)

34
Fig.5(Sepia) Fig.6(Pastel)

35
Fig.7(Sos) Fig.8(Acuarel)

36
Fig.9(Gua) Fig.10(Temper)

37
Fig.11(Ulei) Fig.12(Acryl)

38
Fig.13(Tu) Fig.14(Colaj, Richard
Hamilton 1956)

39
Fig.15(Aquaforte) Fig.16(Aquatinta)

40
Fig.17(Fotogravur)
Fig.18(Linogravur)

41
Fig.19(Litografie) Fig.20(Monoprint)

42
Fig.21(Monotipie) Fig.22(Pirogravur)

43
Fig.23(Pointe-seche) Fig.24(Xilogravur)

44