Sunteți pe pagina 1din 70

05.10.

2015
STRUCTURI URBANE- CURS 1
ORGANIZARE
Prima jumate sem- structura
A doua jumatate- compozitie

Pt structura urb teste +examene- 40% teste, 60%examen


Compozitie urb- 25% teste, 25% seminar, 50% examen
- examenul are 2 subiecte-
1 de comentariu de principii compozitionale si
2 un alt subiet un comentariu de caz, situatie- fiind vb de un spatiu recunoascut in domeniul teoriei si
practicii urb ca fiind exemplar dpdv al compozitiei- sp urbane, piete, alcatuiri urb definite de a lung imp si care au deenit
exemple remarcabile in domeniul compozitiei urb

Ddpv al continutului- Strcutura urb- se vb de structura urb si se face o precizare referitoare la definirea oricarei alc urb
(oras) pe 2 planuri- niveluri-
1. ORGANIZATORIC, FUNTIONAL
2. FORMAL CONFIGURATIV
- Apoi niste comentarii ref la pl organizatoric, functional
- Urmand ca comentariul ref la pl formal configurativ sa fie cuprins in compozitia urb, pt ca in fond comp urb nu e
altceva decat o sructura urb in pl formal configurativ
- De asta a comenta comp urb fara a avea niste minime cunoastiinte de comp urb e mai greu de inteles in
termenii in care comp urb se comenteaza azi
- Daca ar fi fost vb de comp urb cunoscuta drept ESTETICA urbana probabil ca nu ar fi fost necesara o astfel de leg
, dar asa e nevoie de notiuni de structura
- COMPOZITIA URB= STRUCTURA URB formal configurativa

STRUCTURA URBANA
- Avem pe email/ gmail o fisa/ continut al cursului
- Fisa cursului e veche, nu a fost inlocuita cu fisa noua
- Dpdv al continututlui, in noua fisa e defapt acelasi continut numai ca lucrurile sunt putin mai clar expuse, mai
evident posibil de luat in consideratie

Cursul are 3 parti


1. STRUCTURA URBANA
a. in care punem in discutie orasul in concept SISTEMIC, morfologia urbana, functionalitatea urbana si
functionarea organismului urban
b. - e vb aici de partea TEORETICA, desi nu e vb numai de teorie pt ca in general la expunerea unui principiu
, situatii de principiu, avem nevoie de exemplificari de situatii concrete
2. PARTIUL URBANISTIC- aplicarea METODOLOGICA a intelegerii sructurii urbane
a. - nu e de fapt singura aplicare metodologica dar e aplicatia met cea mai consistenta definita ca unitara
3. RESTRUCTURAREA URBANA- ca actiune de refacere aunei structuri in conditia in care in teritoriul resp a existat
sau exista inca o structura definita dar neeficienta

1
- In fisa e trecuta si o a 4-a parte a cursului
4. Un PROIECT care se realiza cu cativa ani in urma ca aplicatie a cursului,PARTIUL URB- acum acest proiect nu se
mai face la arh dar a ramas in program atelier urb
- In fisa avem si o bibliografie- destul de bogata in fisa noua era si o selectie a bibliografiei
- Dpdv al materialelor de curs- exista la biblioteca un curs de structura urbana- mai vechi si are niste lipsuri
- Inregistrari de curs puse pe site, internet?
- Carti galbene (cred ca alea ale lui- posibile texte de interes pt structura urb)

ISTORIC- EVOLUTIE CONCEPT


ANII 40
A vb despre structura- e de fapt azi o CONSECINTA a ceea ce s-a inamplat in lume in domeniul cunoasterii prin anii 40-
acel curent din filosofie numit STRUCTURALISM

1. STRUCTURALISM
A. APARITIE
def ca un curent filosofic ce s-a situat ca suport pe :
1. Fililiogie
2. Biologie
3. si mai tarziu, Matematica
- deci suportul pt comentariile care apareau- luate din domeniu cunoasterii pt ca in anii ?? acest concept de
structura sa se extinda si sa ajunga sa invadeze toate domeniile cunoasterii umane (ca atunci cand vb de un el de
costumatie care devine moda=> devenise o moda)
DECI cercetarea are def structuralism ca curent filosofic determina concept de structura care apoi e luat in toate
domeniile

B. EXACERBARE STRUCTURALISM
1. -Dupa 19?? Vb de o EXACERBARE a abordarii structuraliste- pt ca devine METODA SI MIJLOC DE ABORDARE IN
CADRUL/ DOM CUNOASTERII
2. -EXACERBARE- nu se mai putea vb de nimic fara a te referi la structura
3. -E f clar ca exista lucruri care po fi comentate fara sa te referi la structura=> ref la structura nu mai era o NECESITATE
STIINTICA ci un MOFT- va duce la DECADEREA STRUCTURALISMULUI
=> Structuralismul uremaza acea linie de cresere si descrestere la care s-a referit anul trecut cand a vB de doctrine

C. DECADEREA STRUCTURALISMULUI
C1. CURENTE CARE I-AU URMAT
1. Decaderea structuralismului lasand loc unor alte curente filosoice care apareau treptat- FENOMEOLOGIA,
DECONSRUCTIVISMUL samd
C2. MOTIV DECADERE
o De ce a aparut defapt aceasta decadere?
o Pt ca tot insistand pe o analiza structurala, pe cunoaserea alcatuirii interne a alcatuirilor, s a consatat ca
aceste info trebuie transformate si in sensul evolutiei, miscarii, dinamicii, ori structuralismul, analiza
structurala se refera la o analiza STATICA
Ex-pepene- analiza structurala- sectiune prin pepene si comentariu ref la ce se constata referitor
la structura lui

2
Dar a cunoaste ce inseamna el ca fruct= a cunoaste cum se nase, creste, cum se modifica in int
lui pe parcursul acestei evolutii- acest lucru nu era facut de structuralism
Structuralism- eventual- o sect cand e iesit din floare, unul mai tarziu, altul cand il mananci dar
nu are comentariu in evolutie

2. FENOMENOLOGIA
A. APARITIE
- A venit FENOMENOLOGIA- cu ANALIZA DINAMICA a lucrurilor
- aceasta analiza noua, aparuta prin anii 70-80 a preluat ceea ce analiza structuralista spune si a dus mai departe ca
evolutie
- Analiza fenomenologica, desi a aparut (ca orice curent filosofic prin negarea curent anterior) de fapt a construit
cunoastere sprijinindu-se pe analiza structurala

3. => azi vb de ANALIZA STRUCTURAL FENOMENOLOGICA


Vb de analiza urb- avem acesta conditie de cunoastere si desf analiza
4. ANII 80
- Au spus multi prin anii 80 ca structura nu mai e la moda, STRUCTURA NU E O MODA, CI CEVA CE EXISTA IN
LUCRURI
-
5. CONCLUZII
5.1. => DECI STRUCTURALISMUL EXISTA ATATA TMP CAT EXISTA LUCRURI- ORICE LUCRU ARE O STRUCTURA- ORG VIU,
ORG VIU VEGETAL, OBIECT AMORF MINERAL, SPATIU, IDEE, SENTIMENT, TOATE ACESTEA AU O STRUCTURA
5.2. Structuralismul nu a facut altceva decat sa ne atraga atentia asupra acestei structuri- a cunoaste acel lucru- f imp sa
ii cunoasti structura- e o ignoranta sa spui ca nu te intereseaza structura
5.3. Acest tip de ignoranta datorat atractiei extraordinare pe care o are noutatea- de multe ori atractie generata de
curiozitate sau de moda- si in cunoastere e moda=> A vb de un lucru care e la moda, e un lucru atragator
Rem Koolhas- se arunca in afirmatii si produce confuzie
5.4 La structura- noi discutam despre structura
- si pt inceputul cursului referintele vor fi efectiv la strucura lucrului respectiv- deci la acea analiza statica,
secventiala
- ulterior va atrage atentia asupra nor el dimanice, de factura fenomenologica care trebuie adaugate

I. LIMBAJUL PROFESIONAL
- O PRIMA PROBLEMA A CURSULUI= LIMBAJUL PROFESIONAL
- Fiecare profesie are un limbaj
- Arh si urb nu au fost preocupate de cest limbaj si pt ca arh a avut o PROCUPARE DE TIP MESTESUGARESC tip de
sute si sute de ani- spre deosebire de medicina sau drept de ex care au constituit suport formare in cadrul unor
universitati
- Arh a intrat f tarziu ca sist formare in mediul universitar- in FR nici acum nu e- ci din scoli vocationale,de arh,
care partial sunt considerate ca subordonate unor criterii de invatamant universitar
- Dar o serie de reguli universitare nu se aplica scolilor de arh (de ex nu org doctorat- la sc la arh ca sa dai un
doctorat mergi la universitate- nu exista in fr doctor in arh ci de ex doctor in filosofie cu aplicatie in arh)
- Asta a facut sa se foloseasca un lb comun nu unul specializat, profesionist- acest lucru a creat (mai ales cand a
inceput sa se dezv profesia, sa evolueze) treptat a aparut confuzie in discutii, confuzie care exista si astazi

3
- La o discutie cu arh, urb se pune in discutie o problema, la un mom da constati ca iese un scandal- desi constati
ca nu au nimic de impartit si ca vor eventual acelasi lucru numai ca nu se intleg pt ca nu vb aceeasi limba

A. STAREA DE CONFUZIE
se remarca in Romania si datorita fapt ca mediul politic nu e capabil sa se implice in utilizarea unui lb profesionist in
domeniu
- NU EXISTA ACEL CLIMAT NECESAR pt evolutia limbajului, asa cum s-a produs in Marea Britanie, Fr, Germania (desi in
general exista o disensiune de natura formativa- unde functioneaza niste de arh de 4 ani dar si facultati de arh de 6 ani
din cadrul unor universitati- exista o diferenta intre ele care det si o dif in campul muncii- alea de 4 an- practica legata de
santier, realizarea detaliilor, nu neaparat proiectre ci executie)
- Constata in ultimii ani, cu ajutorul documentelor org internationale- consiliul Uniunii Europeene lanseaza aproape de 2
ori pe an niste documente cu caracer programatic ref la org sp deci in general la arh si urb)- in aceste documente apar de
multe ori termeni noi cu intelesuri noi f bine def de ex
a. PARTICIPATIVITATE
b. REGENERARE URB- termen aparu acum 4 ani in documente Uniunii Europeene- numai ca termenii trebuie
introdusi in practica profesionala, intelesi si utilizati corespunzator ( la noi de 4 ani- termen regenerare 70% din cazuri
teremenul e folosit/ interpretat complet gresit)
- A realiza o cladire noua, indiferent unde, nu inseamna regenerare urbana- la noi facultatea a trimis proiect
hotel- ploma la fatada pt regenerare urb- nu era corect
- Daca constructia respectia e susceptibila a produce in teritoriu o influenta de MODENIZARE in ADANCIMEA
TERITORIULUI- aunci putem vb de regenerare urb
- Apare inrebarea daca un hotel poate produce o asemenea actiune- e posibil dar nu orice hotel, trebuie sa fie
un anumit program proiectul trebuie facut intr un anumit fel, sa cuprinda cam 50% din studiu, nu pe planse ci
cercetarea- ce inseamna unde se poate duce influenta in teritoiu, ce efect poate produce aceasta influenta in per de 2, 5
ani si tot asa- asta e regenerare urb, nu faptul ca amenajez de ex un traseu de biciclete (asta nu e regenerare urb- era un
raseu pietonal ca o poteca si atata tot)
c. INTEGRARE URBANA- se vb de TRASEUL INTEGRATOR - ca ex da un pietonal poate fi gandit (fara sa fol
termenul de regenerare care nu exista aunci- dar in sensul asta) e in sine nu e un gest de integrare dar produce integrare

B. Sunt cateva ELEMENTE DE CONDITIONARE CARE AU DUS LA FORTAREA NASTERII UNUI LIMBAJ PROFESIONAL:
1. LEGISLATIE
- pt ca vb de o legislatie pt urbanism de cateva sute de ani dar de fapt legislatie ca corp unitar de legi si reglementari se
def mult mai tarziu
- in Ro vb de asa ceva de abia de prin anii 30 fara insa ca acest corp de reglementari sa aiba o importata si o folosinta f
mare
- Azi nu putem sa gandim o organizare spatiala fara a apela la aceste reglementari
- Nu avem in ro o suficienta deezv a acestei abordar a cunoasterii in dom urb pt ca acest CORP LEGISLATIV SUFERA INCA
DE UNITATE- in primul rand prevederile pt org spatiul- imprastiate intr un nr de acte normative, uneori chiar in IPOSTAZE
CONTRADICTORII de la una la alta- de abia acum urmeaza o discutie la niv guvern privitor la unirea acestor acte
normative intr un singur cod normativ ca in Fr;
- nu avem in mod oficical aparatul care sa urmareasca aceste reglementari
- Vb de REGLEMENTARI SI CONFLICTE- situatii conflictuale a caror rezolvare duce in justitie- devin cauze in tribunal-
judecate in Ro de acelasi judecator care comenteaza si multe alte situatii, spre deosebire de maj tari europeene-
tribunale administrative- pt aceste probleme- specializati

4
ex Tei- improprietarire pe linia de tramvai sau cladirea inalta de la Sf Iosif
2. STIINTELE IMPLICATE- sociologia, psihologia, chiar biologia + stiintele intermediare care intervin in act de
planificare sp
3. NEVOIA DE OBIECTIVITATE
- obiectivitate= ELIMINAREA LIBERULUI ARBITRU, impunerea unor REGULI SI CONDITIONARI F RIGUROASE a.i. ca
profesionisti noi trebuie sa evitam exprimareaimi place/ nu imi place asta e o exprimare a unui om care nu are o
formatie in domeniul respectiv de multe ori fac referire la lucruri care nu au nicio leg cu programul/ solutia respectiva
de evitat si termenii precum frumos Sandu il foloseste ca un matematician- frumusete interioara a lucrurilor,
eleganta a rezolvarii si lucrurilor
4. NEVOIA DE METODA arh pana spre Cerda la Barcelona si ,mai tarziu Corbusier, nu au avut de a face ei sunt
cei care au pus problema metodei si a instrumenelor de precizie folosibile in arh si urb (corbu cu modulorul)
i. Cerda- celebrul plan Barcelona dupa incendiu
ii. Corbu- carta de la atena
iii. =? Ei sut pilonii incercarii de abordare stiintifica in org spaiului
C. DE CE E DETERMINAT LB PROFESIONAL?
1. In primul rand e det de faptul ca AVEM NEVOIE DE O METODA, metodologie si ca aceasta metoda exprima pt fiecare
din noi o gandire, rationamen pe care se poate aseza afectivitatea
- DAR sa nu neglijam fatul ca o gandire clara se aseaza pe 4 picioare/ suport:
-1.OBSERVARE
- 2.INTELEGERE
-3. APROFUNDARE
-4. APRECIERE
-Ori pt a actiona, fiecare din aceste 4 sprijine au nevoie de elemente de limbaj
- Si atunci daca aceste 4 sprijinuri sunt responsible pt ceea ce inseamna gandirea, gandirea fiind responsabila pt metoda
avem de a face cu aceasta LEGATURA INTRE LIMBAJ SI METODA
- O metoda principial are o SCHEMA, UN SUPORT- care e in principiu unic, indiferent dca e utilizata de x sau y; si atunci
metoda beneficiaza de un limbaj pe care trebuie sa il inteleaga si x si y
- Calculatorul- nu se poate sa nu te familiriazezi treptat cu un lb cand lucrezi la el- in gen cuvinte din engleza pt a l
folosi ai nevoie de acest lb

Lb profesional si profesionist
D. PROFESIONAL/ PROFESIONIST- diferenta
a. PROFESIONAL- se refera la aordarea lucrurilor intr un anumit cadru profesional deci referinta e indeosebi la
cadrul in care se abordeaza lucrurile
b. PROFESIONIST- referinta la cunoastere, capacitate, competenta de a rezolva lucrurile respective
- Daca vb de un lb trebuie sa folosim ambii termeni- e si profesional- folosit intr o comunitate de profesionisti dar si
profesionist pt ca prin el se imprastie el de cunoastere
- Vom consata ca de fapt in urb sunt termeni proprii specifici f putini, incomparabili cu medicina sau stiintele juridice
unde nr tereni e f mare- cao noua limba
- Sunt insa o serie de termeni banali, din vocabularul obisnuit dar care prin sensul pe care il capata in domeniul urb devin
proprii acestuia si nu pot deveni intelesi si abordati ca atare decat de un profesionist
ex Aglomeratie urbana (pt profsionist= o forma de asezare/ grupare/ concentrare a populatiei in cadrul
teritoriului )

5
- Cei care studiaza teoria comunicatiei ne spun ca IN SOCIETATEA DE AZI SE MANIFESTA 7 LIMBAJE- nu ne
intereseaza acum aceste lb dar ne atrage atentia asupra fapt ca chiar pt un profesionist in domeniul urb, in
masura in care el se dovedeste a fi un om cult, el trebuie sa aiba disponibilitate si competenta in folosirea a 3
variante de lb profesional- pt ca a comenta o teorie este una (insemana a fi f riguros in termeni; sensul stiintific
al teremnilor trebuie sa fie f precis- in comentarea unei teorii nu poti sa dai gresi pt ca un termen
necorespunzator il duce pe ascultatir in alta directie) dar prof poate fi si ipostaza critic- lb critic nu e asa
pretentios ca sensul stiintific al termenilor
- Prof poate f in ipostaza comentator public in ansamblu act cu caracter participativ trebuie sa explice o solutie
cetatenilor dintr o sala- pe lb lor, a unei vorbiri curente, lasand la o parte ce inseamna termeni si nuante cu
caracter stiintific, lasand la o parte zeflemeaua, gluma ce oate aparea in lb critic

E. Cum se definesc de fapt notiuniile in cadrul lb prof de urb? Sunt 3 DIRECTII DE ACTIUNE in acest sens
a. TEORIE- teoria urbanismului dar chiar si alte teorii din alte domenii- fie situatia PRELUARII TERMENILOR si
implicarea lor in domeniul urbanismului- cum ar fi de ex termenul de FLEXIBILITATE URBANA SAU ARH sau
termenul de MOBILITATE important in Ro, profunda orig latina, dar noi nu il preluam din latina ci prin
inermediul lb engleze, el ajunge sa fie intr o intelegere denaturata- im Ro a fost preluat cu sensul din
engleza= MISCARE- ceea ce e incorect in Ro-corect e Mobilitate a Spatiului resp- pt ca termenul mobilitate
in lb ro toti termenii care au acest sufix inseamna de fapt adjectiv, calitate- in mod normal prin mobilitate
ar trebui sa def de fapt CALITATEA spatiului respectiv
- Ex - Automobil- denumit asa pt ca are capacitatea de a se misca singur nu pt ca se misca- el si cand sta pe loc e
tot automobil
- Deci atunci cand vb de mobilitate (in spatiului) trebuie sa ne ref la calitatile acelui sp de a face posibila miscarea,
modificarea, transformarea sa in timp

CEALALTA LINIE DE PROVENIENTA- prin INOVATIE- aici existand o serie de formulari, sinatgme
- de genul stare de impact pt noi inseamna o consecinta ca efect al introducerii in sist spatial a unui nou element
-Tot pe linia teoriei prin termeni care sunt extrasi din alte domenii ale cunoasterii- intelesul lor cu privire la org urb si sp
urb
spre ex Aproprierea spatiului- inseamna o cunoastere a spatiului, o afectivitate in interiorul individului care il face
sa se simta convenail, confortabil in sp respectiv
- Spunem ca un sp gandit corect e un spatiu care intra rapid in aproprierea oamenilor care il folosesc
- Sentimentul de apropriere e sentimentul care e comentat in psihosocilogie in acest sens si sunt in urb (chiar in
cel ro) cateva exemple f interesante care coduc la comentarea fenomenului care e definit prin acest termen-
faptul ca la Pitesti in proces de restructurare-constructie nou centru- intre cladiri noi s a realizat un pietonal si la
un mom dat schimbandu se seful, acesta a dat dspozitie ca sr sa se deschida circulatiei vehiculare- a doua zi
tinerii au protestat pt ca sp acela deja il simteau apropriat, al lor si secretarul de partid nu a avut ce sa faca,
decat sa dea dispozitie sa redevina pietonal- de atunci e pietonal in centru Pitesti
- Alt ex la Cluj- un proiect neghiob care primeste premiu pt urb in 1n care transforma centru oras Giurgiu care
era o pastila circulara carosabila in care intrau str radiale- era centrul de intalnire oameni giurgiu- acest corso n a
mai existat pt ca a fost demola si dintr-o piata inelara care avea in mijloc turnul cu ceas, cel mai vechi turn din
Giurgiu a devenit o piata dreptunghiulara oamenii nu l-au mai recunoascut ca sp de comuniune, plimbare

FAMILIA DE TERMENI

6
- Dintr un termen se detaseaza un alt/alti termeni care capata fiecare un sens precis- de ex AMBIANTA- intervine in ro
din franceza- totalitatea el care ne inconjoara in sensul efectului pe care ansamblul il prouce asupra individului
termenul a inceput sa fie utilia in ro la un mom dat intr un fel datorita acestei afisari a modenitatii- termenul Ambient
provenit pe liia lb italiene- si au functionat multi ani impreuna, suprapusi pt ca la un mom dat sa se detaseze si
diferntieze si azi profesionist utilizam in sens dif cei 2 termeni
- Ambianta- ce se percepe in mod fizic ce individul percepe
- Ambient- transpunerea in pl afectivitatii proprii acest lucru
=> E clar ca ambianta e una pt toata lumea, poate fi comentata de arh, urb, da ambientul e cumva altceva pt fiecare
din indivizii care patrund in sp respectiv
=> Noi ca profesionisti nu putem vb de ambient decat in termeni de deductie in baza unor cunoastiinte pe care le
avem dar u putem face afirmatii certe

ASOCIEREA UNOR TERMENI


- Termeni diferiti care in masura in care se aplica la un anumit obiect de natura utilizarii sp capata niste sensuri f
precise
- Termenii: OCUPARE, UTILIZARE, AFECTARE- se refera la un acelasi obiect dar fiecare din ei inseamna altceva
chiar daca unul l poate cuprinde pe un alul- cum ar fi utilizare- nu pot comenta problema utilizarii daca nu am in
prealabil in minte ocuparea

CURS 2

A DOUA DIRECTIE DE DEF A LB PROFESIONAL SE REALIZEAZA DINSPRE STIINTELE JURIDICE= exinderea unr termeni de
natura juridica cu explicatii/ referinta cu ref la sp si act urbana
1. In primul rand e vb de termeni care se refera la RAPORTUL INTRE SPATIU SI PROPRIETATE SAU FOLOSINTA
- Avem astfel de a face cu 2 atribute: PUBLIC, PRIVAT
- numai ca daca noi nu facem ref la acesta distinctie pe care am semnalat o apare o CONFUZIE spre ex asocierea
intre acesti 2 termeni cu teremnul de domeniu: domeniu public si domeniul privat
b. DOMENIUL PUBLIC- un domeniu care apartine comunitatii
c. DOMENIUL PRIVAT= care apartine unui individ anume
d. Deci e vb aici de a face o distinctie intre locuirii dpdv al APARTENENTEI
e. DAR cei 2 termeni: public si privat pot fi asociati cu termenul de spatiu: spatiul public, spatiul privat- de data
asta sensul, intelegerea nu mai merge catre aparteneta ci catre FOLOSINTA- folosinta publica sau privata
f. Eu pot sa am astfel de a face cu un domeniu privat- de ex un spital care este si functioneaza ca sp public
g. Ati auzit poate uneori vb cu referinta la primarie- domeniul privat al primariei- poate parea curios-
primaria= o institutie care rep comunitatea dar e vb de domeniu privat in sensul ca primaria poate sa vanda
sp care se afla in dom sau privat dar nu poate sa vanda cl care se afla in domeniul sau public- de aici confuzii
care pot sa apara si duc la nerezolvarea unor probleme, litigii, conflicte
h. Cu cativa ani in urma firma ziemmens de la Viena a vrut sa realizeze un spital de cardiologie in Bucuresti
investitie privata, domeniu privat dar spatiu public
- Tot in sens juridic e vb de cumularea la sensul juridic al termenului a unei anumite incarcaturi, substante de
natura urbanistic spatiala- termenul de prospect- ca distanta intre 2 planuri verticale- PROSPECTUL- distanta
intre doua cladiri (in codul civil se precizeaza cat e prospect min pt anumite conditii)- in urb Prospect= dist intre

7
cladiri, dar in mod deosebit DISTANTA INTRE FRONTURILE UNOR STRAZI-, implicand si modul de tratare in
PROFIL TRANSVERSAL a str respective
o Ex subiect compozitie- INFLUENTA PROSPECTULUI ASUPRA EFECTULUI DE PERSPECTIVA

3. (AL TREILEA MIJLOC PE LINIE JURIDICA)- DEFINIREA TERMENULUI PRIN APLICAREA LUI IN PROBLEME DE URB-
indeosebi- MANAGEMENT URBAN
a. PREEMTIUNE= dreptul cuiva de a avea intaietate pt un transfer chiar atunci cand transferul respectiv e dispus de o
persoana sau entitate cu titlul privat- un proprietar vrea sa vanda, scoate la vanzare o anumita cladire- dar daca
cldirea, in documnele pe care le are primaria rezultata din studiu urb in prealabil e pusa in preetiune- drept vanzare
catre primarie (primaria sa fie prima la vanzare- atunci primaria e obligata ca in termen de 2 sapt sa dea un raspuns-
cumpara sau nu cladirea)- daca spune da, proprietarul e obligat sa vanda cladirea primariei daca primaria spune nu, se
vinde alcuiva
- Un puz poate sa conduca la impunerea in reglulament a drept preemtiune pt un anumit bun situat in zona respectiva-
in alte tari functioneaza drepul d preemtiune acordat unor alte persoane, unor alti privati functie de conditia in care sunt
situate bunurile resp
b. NON AEDIFICANDI- nu e de construit- o decizie care se ia prin puz sau pug
c. NON ALTUS STOLENDI? nu e permisa o inaltime mai mare decat cea permisa in puz de ex

O alta cale de def- CALEA METODOLOGICA, pornind de la nevoi metodologie


- .Preocuparea pt modul de organizare a modului de lucru, interdisciplinaritate
- Prin coditionarea eficientei, a calitatii care urmeaza sa rezulte
- Avem in aceste conditii un termen cum ar fi VARIANTE DE STUDIU
o A vorbi de variante de studiu- inseamna sa pun la dispozitie niste solutionari sau rezolvari care sa aiba
UN NUMITOR COMUN- daca acest num comun nu exista, nu am de-a face cu vriante ci cu solutii razlete
care nu functioneaza ca variante trebuie sa am acelasi continut, program- ex spital cu 500 locuri (ca sa
am variata pot sa am solutii diferite ca regim de h, sau rezolvare- monobloc/pavilionara, sau in
amplasamente diferite)
o VARIANTE= conduc la posibilitatea de a analiza COMPARATIV- daca nu e posibila analiza comparativa nu
am variante si o analiza comparativa nu e posibila decat canam NUMITOR COMUN
- Un alt termen care nu e specific urbanisic insa, ABORDARE SISTEMICA
- Toti acesti termeni (ca exprimare lingvistica)- teremnul surprinde o notiune ceea ce insemana continutul
termenului mai larg expus iar notiunea exprima un concept
- pierderea de teren al termenului de CONCEPTUALIZARE
d. Topindu-se structuralismul nu dispare structura lucrurilor

CONLUCRAREA SI CORELAREA UNOR TERMENI


- mai ales cand sunt in familie- structura, structuralism, structuralitate, structural, structurant
- Fiecare din termenii respectivi definesc un anumit continut
- Nevoia de un element STRUCTURANT pentru organizarea spatiului vs Nevoia de un el STRUCTURAL pentru organizarea
spatiului
- Care din aceste exprimari e valabila?- Exprimarea valabila e prima, NEVOIA DE UN EL STRUCTURANT, pt ca ea
duce ca efect la structurarea spatiului defineste structuralitatea spatiului

8
- Nevoia nu poate fi structurala, el structural, pt ca el structural e el care intra in structura: stalpul in constructie
e el structural; un perete poae fi el structurant pt ca compartimenteaza, imparte sp dupa o anumita nevoie, el
poate fi insa in acelasi timp si structural daca are rol de rezistenta

LIMBAJUL FOLOSIT IN SENSUL DE REFLECTARE IN CAZUL UNEI STARI LOCALE


- Ex: Zona, zonificare, zonning familie de termeni
o Termenul mama e zona
o Termenul de ZONIFICARE apare ca un neologism din lb fr direct in urbanism
o Termenul de ZONNING apare direct din urb in lb germana
o Sunt 2 termeni care se fol in timp concomitent si suprpus pt ca la un mom dat sa apara o detasare care
nu e straina chiar de originea termenilor respectivi- zonificare= compartimentare, impartire a unui
teritoriu in parti componente diferite intre ele dpdv al caracteristicilor naturale sau artificiale
o Zonningul inseamna o impartire a unui teritoriu in raport cu valoarea economica si financiara a
teritoriului respectiv
o El a citat termenii in ordinea respectiva in sensul ca nu poti face zonning daca nu ai in prealabil o
zonificare
o In Ro nu aplicam inca zonningul- impozitele sunt stabilite pe teren destul de arbitrar in tmp ce zonningul
devine baza de ??? fiscul ar trebui sa lucreze pe zonning in ceea ce priveste impozitele asta
influenteaza si piata imobiliara
- Dar aceasta familie de termeni a inclus in ultimul timp si un al 4 lea- ZONARE- impartire teritoriu in parti
caracteristice dpdv natural, geo topo morfologic , deci zonare hidrografica a pelor de suprafata, hidrologica a
apeleor dein subteran, geologica- subsol??
o Ex: un termen care e in general neglijat, care are o intelegere banala in vocabularul curent dar care isi
expandeaza aceasta intelegere cand e vb de o analiza de structura, structurala- e vb de cuvantul
VECINATATE
- VECINATATE- depinde de scara la care fac referire- pot fi vecin de apartament, vecini de bloc, vecin de cartier,
etc
o E vb de o INTELEGERE SISTEMICA a termenului respectiv
o Roman 1983- Intermediarul- scris intr o perioada FASTA a literaturii romane- un text de la sf romanului
care nu are leg cu romanul numai ca daca in roman suiectul e ceea ce se intampla cu un scriitor care
vrea sa publice un text intr o revista si cat se agita ca sa fie primit si sa apara, dar nici nu apare, deduci ca
textul pe care voia sa il publice e acel eseu de la sf Vecinatatea ca agresiune si imblanzire A fi vecin
e cu mult mai mult decat.. !!!- sa ciesc textul- problema pragului
o Tadao Ando- f la moda acum 10 ani- nu a prea lucrat in urb (in Japonia urb= o problema a ne existentei-
nu e o obisnuinta e pregnanta traditia locului, a sp locuintei, dar cea a orasului a disparut- cu exceptia
catorva arh- Kenzo Tange, Kurokawa- curentul metabolic- nu s a abordat prob urb)
o Tadao Ando- arh f bun cu privire la spatiu, spatii mici- credinta a vecinatatii- a TRECERII dintr un spatiu in
altul biserica catolica crucifix nu e In int bisericii ci undeva in afara, in peisaj- e o relatie interesanta pe
care mizeaza crearea ext si sp int)
o Kurokawa- maestru al trecerii din ext in int- pergole, portic de intrare, streasina care apare la intrare
cand avem de a face cu o cladire mai mica- are o intreaga teorie cu referire la acest sp care nu e nici int
nici ext ci intermediaza, e un spatiu care interemdiaza- romanul nu in mod intamplator poarta numele
de intermediarul un personaj se ofera sa intermedieze

9
- VECINATATEA E O STARE care poate fi sau ne poate pune niste probleme indiferent de distanta intr-o abordare
si inelegere sistemica a lucrurilor
- Vecinatatea nu e o simpla apropiere ci e de fapt o RELATIE
- Si cum structura inseamna de fapt relatie, suma de realtii, as putea trage o concluzie ref la faptul ca
VECINATATEA E STAREA DE ESENTA IN CEEA CE PRIVESTE CREAREA UNEI STRUCTURALITATI diferitele ipostaze
ale vecinatatii- cand vecinatatea chiar depaseste simpla alipire, apropiere si se relizeaza inre o componena
structurala a teritoriului si o alta comp structurala care e mai departe

VECINATATEA CA STARE DE EXCEPTIE DE ORG A SPATIULUI- nu mai vb de vecinatate dar o sa dea la examen cateva
subiecte legate de vecinatate ca in ex asta

12.10.2015- Continuare CURS 2

INTELEGEREAORASULUI CA SIST DE EXISTENTA A OMULUI IN CADRUL TERITORIULUI- accent pe sist activitati ca baza a
existentei orasului
- In acest sens pornim comentariul de la prezentarea a 7 modele privind intelegerea org urban intr o abordare
moderna
- E vb de modele de cunoastere org urban care au aparut in teorii enuntate in cea de-a doua jumatate secol trecut
- Adica fara a avea In vedere o trimitere f exacta la structuralism- anii 50, constatam ca in comentariul privind
existenta orasului, in anii 50 apar niste interpretari noi
- Intr un anumit sens aceste interpretari noi sunt o ilustrare abordarii de facutura structuralista a lucrurilor fara
insa ca cel putin in anii 50-60 aceste teorii de intelegere oras sa poata fi considerate expresii efective ale
structuralismului
- Si pt inceput anilor 50 atrag atentia asupra fapt ca acetse noi teorii asupra oras nu sunt produse de niste arh
sau urb care se ocupau efectiv de constructia urb ci sunt produse in principal de economisti
- Nu e o intamplare, lucrul asta are o justificare prin faptul ca incepe sa se constituie o economie a existentei urb,
o stiinta economica a existentei urb, si aceasta datorita faptului ca problemele orasului (capitalist) din prima sa
forma de existenta, urmand primei rev industriale, ajunsese sa puna aceasta problema a unei ECONOMII URB,
care sa se refere atat la activitate om in sp respectiv, si la produsul acestei act si la modul in care teritoriul, sp
era ocupat in vederea acestor activitati
Prezentam succint 7 DIN MODELELE DE EXISTENTA URBANA care au fost produse in per 1950-1970
- MODELELE sunt alese dintr-un nr f mare de modele aparute in aceasta per, nu e vb de gruparea lor
intamplatoare, sunt alese in sensul ca fiecare din ele are o contributie la definirea, la un momdat a unui concept
de organism urban iar ordinea prezentarii e una de curgere a timpului- sunt intr-o succesiune temporala
1. SNELL&SHULDMER
- Comenatat intr-o carte din 19..??
- Autorii= economisti- dintre primii economisti care isi indreapta atentie asupra oras cu o cercetare deosebita
asupra raport intre prezenta umana si ocupare teritoriu
- Prezenta umana- inseamna implicit ceea ce omul face, desfasoara prin ocupare ter respectiv
- F succint- continutul modelului resp
o E vb de o intelegere a orasului ca fiind constituit din obiecte, activitati, teritoriu si infrastructura
o E de retinut ca pt prima data se formuleaza o idee de SISTEM referitoare la oras, deci o consecinta de
factura structuralista- legat de ce am discutataa anul trecut despre sistem

10
o Un al doilea lucru care apare pt prima data- evidentierea unei categorii de el caract pt oras=
ACTIVITATILE
o Autorii pun in evidenta faptul ca orasul e un ansamblu de obiecte , obiecte de naturi f diferite, inlusiv ob
arh , deci ca org de sp DAR alaturi deacestea ei pun in evidenta ca elimente ale acestei org, ansamblu,
care e orasul, activitaile, aica ceea ce se intampla in ter respectiv
o Prin teremen activitate- ulterior se def tot ceea ce inseamna o actiune in sens activ sau pasiv a om in ter
respectiv- asta inseamna ca a dormi e o actvitate, a citi e o act, a lucra la un strung e o act, a viziona un
spectacol, a sta pe o banca in parc- e o act- DECI prin termen de actvitate se intelege tot ceea ce
inseamna MANIFESTARE A EXISTENTEI UMANE, indiferent de natura sa, de cant de effort implicata, de
consumul energetic implicat

2. REGULSKY- ECONOMIST POLONEZ


- F cunoscut in sfera dom ec tocmai pt ca s-a aplecat cu mare insistenta asupra probleme oras
- Tot spre sf ani 50 el desf un comentariu in care propune modelul pe care il avem prezentat schematic
- Spre deosebire de cel anterior faca o diferenta in ceea ce inseamna comp oras intre o sfera fizica a acestuia si o
alta sfera a informatiei
- Termen de info- luat in consieratie in sensul sau cel mai rar- pe care i-l acorda notiunii resp teoria sistemelor
- Explicam sens sistem prin intrare si iesire- intrare mai e cunoscuta in sens de informatie=> prin informatie
intelegem ORICE IMPULS PE CARE UN SISTEM IL PRIMESTE DIN EXTERIOR, fie acesta unul direct, prin senzatie
directa, fie un impuls pecare il primeste prin cunoastere
- Pe cele 2 sfere pe care R le pune in evidenta se constituie defapt ate un subsistem pe de-o parte un subsist din
componente care sunt evidentiate fizic iar pe de alta parte un subsist din el care sunt evidentiate psihosocial sau
informativ
- R, in comentariul sau evidentiaza si faptul ca intre cele 2 sfere exista relatii de determinare
- Un comentariu in acest sens refla org urban e realizat avand drept obiectiv, scop o cunoastere mai temeinica a
org urban

3. MODELUL GRANAI
- de data asta modelul e produs al cercetarii unui SOCIOLOG
- atentia lui se indreapta in mod deosebit asupra caract impuse in sens orasului, existenta umana, deci orasul ca o
comunitate
- in schema sunt puse in evidenta 3 componente, planuri de org a orasului, si anume:
1. ORASUL CA ANSAMBLU DE PRODUSE SOCIALE, CE IMPLICA numai aceasta exprimare= faptul ca avem stranse
intr-un loc niste produse de activitate, o act care se desf in comun, e o act in sens comunitar
- PRODUS SOCIAL- nu e vb de un produs individual, asa cum apare in per feudala cand produsul realizat era
individual
2. Plan al SOCIETATII LOCALIZATE- comunitatea resp era situata in teritoriu intr-un loc bine definit in raport cu
repere fizice in teritoriu
3. Al treilea plan- se evidentiaza prin manifestare oras, in ansamblu de orase O SOCIETATE GLOBALA societate
globala termen care azi e f curent utilizat in a defini urbanul prin ansablu totalitatii globale era deja introdus de G
prin 1958-59
Termen de GLOBAL evidentiaza de fapt in primul rand o intindere teritoriala, in al doilea rand o cuprindere in
sens de totalitate aceea ce insemna existenta dar in al treilea rand surprinde o STARE DE RELATII INTRE TOATE
acestea

11
6. Desen la Raluca!

4. MODEL BEER
- produs de un economist american- si el se indreapta asupra oras
- Incepand cu Snerr si Sh- incepe sa se def in stiinta economiei o ramura subdomeniu, al intelegerii economice a orasului
si a org urman
- Beer intra mai profund in ceea ce inseamna sist org urban, evidentiind faptul ca avem de a face cu o multitudine de
sectoare care relationate intre ele genereaza orasul ca sistem
- DECI VB PT PRIMA DATA DE NISTE SUBSISTEME- e deja momentul in care abordarea structuralista se aprofundase a I
notiunea de SISTEMIC, SISTEME IN SISTEM incepuse sa circule si sa fie luata in consideratie
- Beer evidentiaza printre aceste subsist, subsist demografic, populatia, unul economic, un susbsist social, administrativ,
politic si el introduce in aceasta alcatuire de subsisteme un subsistem pe care il marcheaza cu etc = si altele
- Pt noi e surprinzator- ceea ce pt noi inseamna in primul rand oras- aglomerare ob fizice arh sau ne arh ramane doar in
acest subsistem al celor expr deBeer sub etc- si altele
- Sigur ca el nu acorda importanta deosebita manifestarii spatiale, in fizic a orasului ci isi indreapta atentia spre ceea ce
insemana baza economica a acestuia
-Intr un comentariu suplimentar Beer merge mai departe si evidentiaza 2 comp ale oras ca sist urb- presupunem noi,
fara ca el sa fol acest adjectiv- sistem de ansamblu- aici facand o distinctie intre MEDIU- deci mediul e un subsistem pe
care Beer il ia din capul locului in consideratie si celelalte subsisteme cuprinse in int sistem mare, subsist de care vb mai
inainte
- E interesant de precizat ca el vede atat in subsist mediu, cat si in acest subsist mare de ansamblu al subsist artificiale o
constituire deschisa de sistem, deci fiind vb de intelegerea orasului ca sist deschis
Desen la Raluca
- Acest sist deschis insemna de fapt un subsistem pe care Beer il def prin prisma populatiei si care inseamna
activitati , un subsistem economic care inseamna interese economice, un subsistem spatial care inseamna el
spatiale si un subsist de transport care inseamna interrelatii
- El organizeaza aceste subsist pe 2 niveluri un niv superior de organizare si un alt nivel inferior de org
- Sensul celor 2 termeni: superior si inferior nu se refera la importanta celor 2 planuri ci la modul de det sau
legatura, relatia care apare- in sens ca dpdv Beer pt a comenta orasul trebuie mai intai sa abordezi ceea ce el
pune in evidenta in pl superior- ceea ce e in pl inf adica spatiul organizat si miscarea in sp org sunt de fapt
componente ale plan inf
- Prin acest model, Beer nu realizeaza o intelegere f exacta, f aprofundata a lucrurlor, de accea intre intelegerea
pe care el o punea in evidenta in aceasta schema la incepu ani 60, gasim o serie de neconcordante cu ceea ce
teoria urb ne pune la dispozitie azi
- E o anumita confuzie in insasi intelegere termen de interrelatie- de ex- termen folosit si azi dar nu se rezuma azi
in comentariul urb la transporturil, la a aduce ceva de undeva altudenva- termenul de relatie, azi e in primul
rand inteles intr-un sens strutural, ca legatura, legatura de interese, de existenta care poate sa fie exprimata
fizic, in teritoriu, intr-adevar printr-o miscare de transport dar poate fi realizata si prin alte mijloace
- Ceea ce e insa f imp e de subliniat inca o data termenul de ACTIVITATI pe care il gasim luat in consideratie la
baza intelegerii orasului la baza org urban dar si O INTELEGERE SISTEMICA, mai complexa

5. MODELUL CARDARELII
- apare ceva mai tarziu- prin anii 70- 72-73
- Model produs de un practician dar si teoretician in dom arh si urb

12
- model mai complex decat cele intalnite anterior, care utilizeaza notiuni de factura structurala care incep sa intre in
limbajul stiintific
- Cardarelli se refera in primul rand la modelul morfologic si modelul organizatoric
- modelul morfologic din pdv al sau def un sist teritorial, in timp ce mod organizatoric- o structura functionala
- modelul morfo e legat de ceea ce el numeste forma orasului in timp ce cel organizatoric e legat de ceea ce el numeste
organizare urbana
- considerand ca orasul de fapt e definit prin forma urbana si organizare urbana
- sigur ca el ma introduce in modelul sau niste notiuni precum: tesut, sfera privata , in opozitie cu sfera publica
- in general e vb de niste notiuni despre care vb si azi in alcatuirea urbana dar definirea lor in modelul Cardarelli nu e f
clara
- ceea ce e important de semnala in modelul cardarelli e diferentierea celor 2 planuri planul morfologic pe care el il
intituleaza model morfologic si pl organizatoric
- vom faci si vom folosi aceasta intelegere in 2 planuri in tot ce urmeaza pana la def conceptului de structura urbana
- fara a lua in consideratie aceste 2 pl nu e posibila o intelegere corecta a concept de structura urbana si lucrul asta nu e
imp doar ca definitie, exprimare, pt noi ca profesionisti ci e deosebit de imp de a consemna mental si de a fi tot timpul
constienti cand lucram ceva de aceste 2 planuri pt ca realitatea, in mod evident nu ne pune in fata decat ceea ce
inseamna planul morfologic, adica ceea ce e obiect real si poate fi sesizat, vazut- un neprofesionist nu va putea sa
inteleaga orasul decat atat, la niv pl morfo, la niv comp ce pot fi percepute de om, in timp ceprofesionistul nu poate sa
rezolve treburile decat asociind pl morfo planul organizatoric- e un lucru dificil d inteles pt cel ce intra prima data in
contactcu aceasta intelegere dar act noastra si aplicarea practica a principiilor pe care le luam in considerare nu e altfel
posibil- decat asociind pl morfo cu cel al org reale
- si pl org e o realitate si tocmai aici e dificulatte intelegere- ptca avem de a face cu o realitate vizibila a unor obiecte sua
manifestarei, dar care ob si manifestari sunt asa numai dat fapt ca ele sunt o consecinta a pl organizatoric, a ceea ce vom
numi RELATII IN PL ORGANIZATORIC- adica de fapt STRUCTURA
-structura nu e def de ob respective, structura sta in ob resp carelatii intre ele def in anumite conditii

6. MODEL DE ORIGINE AMERICANA- BAUER, RUPERT VEGGENER


- un model de pe la mil ani 70, care incearca sa puna in evidenta orasul ca sist expunand de fapt subsistemele sistemului
care e orasul
- acest model se cnstituie printr o clasificare expusa intr-un siste de diagrama ramificata tocmai pt a evidentia relatiile
intre componente
- sunt multe lucruri de luat in consideratie din acest model, numai daca ne-am referi la denumirirle rezervate pt
diversele sub sub subsisteme si deja modelul inseamna a avea o contributie imp in cunoastere
- vreau sa semnalez o CONDITIE ESENTIALA PT CA O EXPUNERE in acest fel a unie explicaii, teorii, in ultima instanta a
unui model sa fie valabila, si e vb aici de RIGOAREA cu care sunt sau in care sunt definite nivelurile in cadrul diagramei
respective- deci nivelurile de clasificare pt ca pe un acelasi niv de clasificare componentele trebuie sa fie de o ACEEASI
NATURA
- ori aici avem de a face spre ex chiar pe prim niv ramificatie, ca 2 comp ale sist urb cu : fluxuri intre zone si activitati
amplasate in spatiu
- fluxurile sunt o notiune care in caz asta nu e f clar definita daca fluxul e luat in consderarae doarca miscare sau ca
relatie sau la urma urmelor, ceea ce nu ar pare prin faptca e separat fata de cealalata cat, o act- pca in prim rand a aduce
ceva de undeva e o act, caract intr un anumit fel dar o act
- am putea lua in consideartie cele 2 cat printr o precizare mai clara in sens de act pe loc, deci act legate de un
amplasament si act intre locuri, de miscare, dar ee sunt tot act

13
- al doilea nivel- activitati- aem de-a face cu: FUNCTII- functia rezidentiala, ACTIVITATI ECONOMICE si DOTAR PUBLICE-
sunt 3 noiuni care au niste el de legatura, suprapunere, dar sunt 3 notiuni de naturi f diferite
- FUNCTIA DOTAREA si ACTIVITATILE ECONOMICE asa cum vom vedea definesc lucruri diferite- Activitatea insemana
o actiune care produce ceva; Functia- insemna de fapt o misiune obiectivata a cuiva, a ceva ; iar Dotarea inseamna un sp
care e amenajat pt ceva deci e greu de luat in consideratie azi aceste 3 tipuri de el ca fiind posibil de implicat in ceea ce
inseamna activitati amplasate deci legate intr-un anumit loc
- dupa cum sounea, lucrul asta arata cum nu trebuie facuta o clasificare pt ca o clasificare facuta in acestfel e o clasificare
falsa care induce in eroare si care produce confuzie dar pe anul 1975 aprox, deja aceasta expunere era un pas inainte
spre cunoastere ea e criticabila azi in raport cu ceea ce a dobandit cunoastere actuala

7. MODEL DE LA SF ANI 70- PRODUSUL CERCETARII UNEI COLABORARI DESF DE MATEMATICIANUL BOTEZ SI ARH
CELAC?
- E un model care apare intr-o lucrare din bibliografie- Sistemele sp amenajat
- e un model de mare cuprindere ca explicatie ref la oras
- e un model care ia in considerare f clar eroria abordarii sistemice a lucrurilor, adica teoria care considera un lucru drept
expresia unui sistem constituit din subsisteme, fiecare din caeste subssiste fiind la rand sau constituit din sub subsist
aceasta inteleger mergand teoretic la infinit si care dupa cum se vede I acest caz oune in evidenta existenta,
manifestarea a 5 subsisteme clar definite, cu referire la oras: OBIECTIVE, ACTIVITATI, POPULATIE, SPATII ADAPTATE SI
PEISAJ- in sensul de mediu
- aceste subsisst la un niv superior de org se constituie- primele 3 ca ansamblu sist socio economice; si celelalte 2 se def
ca sistem sau sisteme spatiale si ecosisteme; IAR TOATE- se def ca sist SOCIO SPATIALE
- e clar in cadru acest model influenta de natura structuralista
- sunt niste lucruri care s-au dovedit ulterior ca fiind adevarate- exista insa chiar si pt acest sistem care e cel mai evoluat
de pana acum, o CRITICA- anume fapt ca spatialitatea nu e, nu poate fi rezervata ca o conditie sau ca o calitate exclusiv
obiectelor fizice pt ca spatialitatea e proprie tuturor componentelor org urb, alc orasului, urbane- fie ca sunt de nat
sociala sau alta natura
- ceea ce autorii subliniaza n leg cu aceasta intelegere a alc urbane e fapt ca in principiu dimensiunea unui sistem
sociospatial e mai legata de complexitatea sistemului decat de masura sa fizica, ceea ce e f simplu de inteles, de luat in
consideratie pt ca periferia unui oras care poate fi mult mai intinsa in terotoriu decat centrul sau e mai putin complexa
decat z centrala a oras respectiv care e mult mai restransa dpdv dimensional
- prin aceasta afirmatie seface de fapt o trimitere catree structura, in sensul ca structura sistemului genereaza
complexitatea si nu intinderea sa
- sigur ca si intinderea ca simpla dimensiune genereaza probleme in org sp dar comparand probleele care rezulta din
marime, dimensiune si cele care rezulta din complexitate e f clar ca acestea din urma sunt mult mai imp, mai puternice
spre a fi luat in consideratie
- desen la Raluca

CONCLUZIE CU REFERIRE LA CELE 7 MODELE (ar putea cuprinde si alte modele intalnite fara ca in esenta concluzia sa se
schimbe)
- Sesizam 5 constatatri
1. Orasul este de fapt, practic, un PRODUS SOCIAL LOCALIZAT
2. El se constituie din SISTEME PARALELE
3. Rezulta ca SISTEM DESCHIS
4. Este fundamentat pe subsisteme intre care activitatile au un ROL DEFINITORIU ca subsistem

14
5. Se constituie pe 2 planuri: ORGANIZATORIC SI FORMAL CONFIGURATIV
=> De aceea putem sa spunem ca orasul e CEL MAI COMPLEX SISTEM DE INTERESE, adica de manifestari, adica
de ACTIVITATI UMANE IN CADRUL TERITORIULUI

AL DOILEA ASPECT AL SUBIECTULUI- o intelegere ceva mai adanca, mai completa a CONCEPTULUI DE ACTIVITATE
- o abordare moderna, contemporana in dom urb porneste de la aceasta intelegere
- abordarea mestesugareasca la care s a referit si curs anterior- era o abordare care in a gandi org spatiala inseamna a
te implica direct in ceea ce insemna spatiul spatialitate, forma, imagine- ceea ce abordarea moderna aduce ca noutate
sprijinindu-se pe tot ce a insemnat evolutia asta in teroie arh si urb dupa 1980, e conceptul de ACTIVITATE
- f simplu spus insemna ca un profesionist, avand ca misiune sa org un spatiu, sa construiasca sp respectiv trebuie sa
plece in aceasta misiune de la intelegerea si proiectarea sist de activitati impus de solicitarea care I se face, adica atunci
cand primeste o comanda, prima parte a cercetarii in misiunea respectiva trebuie sa se refere la ce insemana activitate
sau sist de act in cadrul teritoriului respcetiv
- De abia dupa ce are niste concluzii in acest sens se poate indrepta catre sp pe care il are pus la dispozitie sau in alte
situatii trebuie sa il gaseasca, potrivit cu ce a gasit n sens de concluize in studiu sist activitati
- Asta e motiv pt care in expunere ref la cele 7 modele oras a accentuat asupra 2 lucruri:
1. IDEE DE ACTIVITATE DIN mom in care Sch si S au introdus ca act, pana in mom in care a devenit el suport al
org sp si al doilea lucru semnalat
2. ACEASTA ABORDARE ISTINCTIVA, CA STUDIU intre planul organizatori si pl configurativ-real al lucrurilor
- Pt intelegere mai clara concept activiate, pt ca pt noi ca profesionisti termenul devine un concept profesional
Steward si ? care sunt alti 2 economisti care se apleaca asupra oras incearca sa defineasca de fapt acest concept
de activitate si sa puna in evidenta relatia, legatura intre activitate si teren- teritoriu- deci de la inceput mergand
in deea faptului ca o activitate, ocupand un spatiu, ocupa o anumita suprafata, teren, deci are in acetse conditii
o nevoie de amplasament
- Luam in consideratie, principial, preocuparea pt existenta sa, a familiei sale, pt a realiza ceva, a cuiva- care
devine in aceste conditii proprietarul unui ateleier in care se produce ceva- se obt un anumit produs- e vb de un
spa amenajat in acest scop- un atelier care se afla si spunem ca ocupa o suprafata de teren, un lot => avem de
luat in consideratie ocupare lot resp printr-o anumita act care se desf in acest atlier, act desf in scop de a prouce
ceva, un produs
- avem aceasta RELATIE DE DETERMINARE INTRE ACTIVITATE SI PRODUS si o RELATIEDE SITUARE INTRE ACT SI TEREN a I
pana la urma, in ceea ce inseamna preocupare umana luam in consider aceasta rel de interes intre:
1. SUPRAFATA DE TEREN
2. ACTIVITATEA RESP
3. SI PRODUSUL RESPECTIV
Fiecare din aceste 3 comp rel se poate def cantitativ f simplu- teren are o anumita suprafata, atelier are o anumita
suprafata de lucru si produsul se def printr o anumita cantitate- de produ a I pt a pune in evidenta natura, caracterul a
ceea ce se intampla spatal in acest loc avem o rel de la act la suprafata teritoriului iin aceasta conditie grad de ocupare si
natura ocuparii terenului pt a putea spune ca terenul cutare in suprafata de x e ocupat printr o act de producere a
obiectului y
- Avem in aceasta conditie de fapt aceasta relatie definindu-se ca OCUPARE a terenului sau terirotiului ingeneral,
ocuparea fiind raport intre aria desf a sp de act si suprafatade teren
- In fond ocuparea e definita prn teren si destinatie
- Presupunem ca, castigand ceva bani profit , proprietarul vrea sa isi mareasca afacerea, mareste ateier, il
supraetajeaza, deci suprafata de lucru creste- in aceste conditii, in relatia care apare intre act si su[rafata, teren,

15
sp in general, dar sp noi il condieram deocamdata prin raportare la suprafata lui, aceastarel se schimba in sens
ca avem de a face cu rel intre act considerata nominal si cantitativ si suprafatateren si in aceste cond drept
rezultat al analizai noastre rezulta UTILIZAREA
- deci vb de o ocupare printr o anumita act a unui teren dar adaugam sens de intelegere in planul eficientei si vb
in aceste conditii de UTILIZARE- de aceea noi referindu-ne la fapt ca un teren e ocupat prin act x eu pot sa
constat ca in aceeasi alcatuire urb un alt teren e tot ocupat cu act x dar pot sa constat pe un ateren aceasta act x
e mai profitabila, deci e o diferenta de utilizare teren- ocupam teren cu ceva, o act dar il putem utiliza mai mult
sau mai putin eficient

Deci a doua notiune care intervine cu ref la raport act si teren e aceea de UTILIZARE fapt pt care avem aceatsa
rel intre arie construita desfasurata si suprafata
- Aceasta e explicatia pt cei 2 indici pe care ii folosim cu ref la utilizare teritoriu : procent de ocupare si coeficient
de utilizare
- Klauss? Si Steward se refera la aceste 2 notiuni ocupare si utilizare, sigur ca com lor se dez in sens abordarii
economice

- Azi noi trebuie sa sesizam imp unui AL 3 LEA REPER IN ACEST RAP INTRE ACT SI TEREN
- Deci ele? Afecteaza vecinatatile a I acest termen de afectare trebuie luat in consideratie vrea sa insiste asupra
asteia pt ca in lucrarile pe care le facem f rar intalnim preocuparea celui care a facut lucarrea ptaceasta
consecnta in = afectarea sp
- sigur ca a org un sp si a gandi ca acolo o sa se desfo act, e adevarat dar afectarea e mai mult decat ref la spatiu,
amplasamentul resp si uneori aceasta afectare devine mult mai incomoda decat situarea in sine a act in loc resp
ceea ce inseamna ca in org sp, a situa o oct intr un anumit amplasament pt noi trebuie sa insemane a gasi, prin
mijloacele de care dispunem, toate consecintele de afectare a sp respectiv p ca a amplasa , aseza o act intr un loc
inseamna a lua in consideratie si ceea ce in afara loc resp, act respectiva afecteaza

- TEREMENUL DE AFECTARE inseamna si pozitiv si negativ afectarea poate sa insemna un avantaj pt vecinatati si un
dezavantaj- neglijam de f mult ori acest lcuru si mare parte din sustinere norme care au valabilitatein urb si trebuie sa le
aplicam e data de afectare, de afectarea vecinilor
- Afectarea poate sa fie de multe naturi- el a folosit in exemplu emanatii toxice, fum, dar daca avem prelucrare len,
mobilier- afecatrea inseamna de fapt transportul care s areazlizart pt a aduce si scoate produse resp- cauza de afectare
vecinatati- sau daca am avea act care inseana producere zgomot-tot afectare vecinatate
- Sunt situatii in care aceasta afecatare devine dificil de depasit si cu consecinte pe intindere f mare, de eritoriu si
cagravitate problema
- ex: Sa presupunem ca suntem in situatia unui funicular care transporta busteni, mat in bene, oameni- funciularul resp
ocupa un culoar in teren acumprincipial culoarul asta insemana o ocupare ter in act resp- e posibil caocupare sa fie
considerata in cadrul ter in jur pilon sustinere ? pe o anumita forma, geometrie teren si defapt ocuparea terenului sa fie
aceasta- un desen Ralu
- Dar fapt ca avem de a face cu fire, bannere- din care pot cadea lcruri=>zona de afectare
- Culoar resp se grupeaza in parti care inseamna ocupare, parti care inseamna afecatre
- Exista posibilitate ca culaoar sa fie cumparat sau inchiriat de cel care= diferenta intre ocupare si afectare
- Uneori exista o problema a ocuparii chiar in int oras nu numai in teritoriu cand in oras avem instalatii de transport
- Alt ex: in anii 90 cand s au facur improprietariri, punere in posesie si in multe cazuri nu a mai fost posibilia punere in
posesie si s a facut repunere in posesie ( s a dat teren in alta parte decat era initial)-s a facut in nr mare mai ales in mediu

16
rural, primarii nu aveam cunoastere asupra lucruri astea, legile nu aveau precizari- ei au facut improp in zona arterelor
de intrare in sat- s a afacut la fel si la oras- deci strangerea vetrei localitatilor principiu care nu era comunist atucni ci
universal- cuc cat localtatea e mai stramta cu atat posibilitate echip edilitar e maieficienta a I in anii 90 au aparut in ro
niste tentacule extraordinare in sate si orase nu s a tinut seaman de fapt ca in ter erau linii de inalta ensiune sau ca in
paralel cu soseaua erau nise conducte de aductiune de apa sau gaze sau cabluri de alimentare cu energie electrica
subterana pt ca sa se constate ulterior niste dificultati si greutati extraordinare in a rezolva dificultati resp- situatii care
afecteaza in prim rand prin camp electro magnetic produs- dezv copiilor si functionare aparate
- Acum se incearca rezolvare treba- mutare bla bla
- Alt ex: in urma cu cativa ani n cartier Jiului din Buc se intrerupe alimentare cu caldura in timpul iernii
Astea toate sunt consecinte de afectare nu amplasare, cand se produc inconveniente pe alte loc care nu apartin
detinator de activitate

Ajungem la RELATIA INTRE VECINII DE LOTURI- PROP CARE STAU IN CASE ALATURATE
- De aici rel care sunt f diferite- pot fi fie intre 2 cl de locuit care exista sau intre o cl care exista si una care e
proiectata
- Rezulta niste obligatii care daca sunt neglijate intr un puz sau pud pot produce neplaceri mari ulterior
- A inceput sa fie tras la raspundere arh sau urb care a reazliart proiectresp daca apar astfel de probleme,
inconveniente ex calcan

Orice domenu al cunoasterii isi defineste prpriile cat stiintifice fundamentale- noi ne ref la cat urb fundamentale si
acestea sunt cateva , dar pt inceput ne ref la 2 din ele: ACTIVITATE SI SPATIU
- A vazut mai inainte de ce ACTIVITATEA CONSTITUIE O PRIMA CAT URB FUNDAMENTALA si imediat in cntinuare
va explica de ce sp constituie cea de a doua cat urb fundamn- e vb de o det fireasca de la activitate la spatiu
- Evem si o DETERMINARE INVERSA DE LA SP LA ACTIVITATE- . Sp fusese det anterior printr o rel anterioara cu
det a I preocuparea noastra in sensul de avea leg de la sp la act apare intr un al doilea tip de existenta a sp
respectiv asta pt ca in fond, pt a pune in discutie rel intre sp si activitate trebuie sa plecam de la ceea ce
inseamna mobil-vb de o act umana si un sp umanizat- e o rel de detereminare def de fapt istoric pt ca act e
umana n semnsul in care ne intereseaza, indiferent de complexitatea ei, daca ne ref la o act primara sau mai
complicata, complexa spatiul in masura in care e adaptat pt o anumita actiitate umana e umanizat
ACTIVITATEA E REZULTATUL UNUI MOBIL omul e stapanit de un mobil pt a desf o activitate- mobilul resp insemnand
de fapt o motivatie
LA BAZA MOTIV RESP STA INTERESUL- un interes pe care el il are si la baza interes sta o nevoi a I acest mecanism de
declansare a act prnese mereu din existenta unei nevoi- individul are nevoie de ceva
- Aceasta nevoie poate fi satisfauta rapid sau mai lent, fara un efortdeosebit sau sa ceara un efort f mare- asta
inseamna ca se defineste in fiecare dintre noi interesul pt ceva, pt un lucru- acest interes pt un anumit lucru
insemna de fapt in int sau definirea acelei motivatii, deci acel mobil uman si el va trebui sa desf o act pt a obtine
acel lucru care il intereseaza
- Act lui poate ramane singulara sau poate fi necesar a si asocia act altora pt ca daca eu am interes la un mom dat
sa procur un anumit obiect, daca acest interes devine precupare si e motivat substantial inseamna ca se
constituie mobilul/ dorinta de a obt ob resp, si asta inseamna o actiune din partea mea- ex merg la magazin sa
cumar ob resp-da actiunea asta isia asociaza alta act care fac ca ob respsa fie in magazin- DECI de aici apare
aceastarelationare a leg mobil-uman; activitate umana- sp urmab intr-un context mult mai larg

17
Atunci cand ne referim la alc urbana vb de activitate urbana activitate umana in contextul asta capata caracter
urban, se desfin context urban iar act urbana cere sp adecvat, sp urban, a I relatia pe care o comentam devine
NEVOIE-INTERES-MOBIL UMAN- ACTIVITATE URBANA- SPATIU URBAN
- Deci iata ca pt a ajunge la spatiu, pt a putea stii ce sa fac in raport cu ceea ce mi se cere in ansamblul sp resp, eu
am nevoie sa parcurg acest drum de cunoastere- uneor acest drum e mai simplu, alteori mai complicat
impunand o ampla cercetare prealabila
- A rezolva problema care mi se impune nu inseamna a merge direct la creionare solutie- asta poate fio reusita,
dar de cele mai multe ori o nereusita, pana la creionare trebuie sa am u parcrs de cunoastere si numai in masura
in care ma declar multumit cu ceea ce am aflat potsa ma apuc de creionare- in asta consta noutate abordare urb
Revenim la INTERES pt explicatii tot ceea ce facem, facem din interes- nu exista nicioactiune, attuidine a noastra
fara a avea in spate un interes
- Studiile psihologice dov ca act in dragoste e din interes- ex cad oferi flori interesul ala poate fi placerea mea de
a da floarea- asta e interesul meu
- Problemele e urb sunt probleme care reflecta CONFLICTE DE INTERES in cadrul teritoriului in ultimii ani def urb
e data in acest sens al GESTIONARII STARILOR DE CONFLICTE IN CADRUL TERITORIULUI- daca mergem mai
adanc, inseamna stari de contradictie intre interese in cadrul teritoriului termen de interese se largeste pud-
rezovare stare de conflict de interese ex a celui care comanda/ prop si naturateren resp etc
- Tot timpul am situatie de conflic de interese- n am cum sa am un pl de urb fara a avea problema conflict
interese- e imposibil

Referitor la MOBIL
- atunci cand interesul incepe sa se cristalizeze ca MOTIVATIE- inseamna ca interesul isi gaseste sprijin in contextul in
care individul se afla- context real, material sau spiritual
- Referitor la aceste mobile, un cercetataor american prin anii 70 intr un stagiu de cercetare in studii equistice ale lui
Doxiadis la Atena e vb de matematicianul Wadigton se apleaca asupra acetsei determinari intre DORINTA si ACTIUNE si
pe baza unor anchete psiho sociologice analizeaza aceasta problema a mobilului in def unei actiuni
- In sineza el ne spune ca sunt 3 TIPURI DE MOBILURI dupa cum se manifesta
1.MOBLURILE CARE SE DEZV IN PARALEL, SIMETRICE
2. MOBILURILE CARE SE DEZV SUCCESIV, IN ALTERNANTA
3. MOBILURILE CARE SE DEZV CONTRADICTORIU, IN COMPLEMENARITATE
- A I fiecareia dintre aceste trei tipuri de categorii de mobiluri le corespunde anumite actiuni in manifestarile umane-
spre ex
- mobilurile 1 sunt specifice act cu caracter rezidential, care se imbina (uneori se contopesc alteori raman
distincte dar se sprijina unele pe altele)- ex cuplu familiar;
- mobilurile tip 2 sunt de obicei specfice act cu caracter formativ in sens ca un proces de formare cu un anumit
obiectiv nu se poate desf decat dupa ce individ resp a parcurs un alt proces formare anterioer, formarea producandu se
in stadii succesive de la inf la sup;
- mobile tip 3 sunt caract act cu caracter recreativ- in gen act cu caract recreativ sunt act contradictorii unele cu
altele asta avand in vedere ca de f multe ori a te recrea inseamna a desf o act care e posibil sa fie de acelasi effort sau
de effort mai amplu decat cea anterioara dar sa aiba o caract contradictorie
- Wedington mai spune ca aceste mobiluri explica de fapt complexitatea manifestarilor umane
- O manifestare umana fiind inteleasa de noi ca o complexitate de activitati
- In analiza sa, W interpeteaza aceste mobiluri cu o referire la un spatiu- neparticularizat, de principiu- atunci isi
imagineaza o rep grafica tridimensionala, deci spatiala in int careia, intr un punct pe care il considera pe individ- deci

18
entalul individului resp, intr un punct a sp- exista aici o coroborare duble- spatiu-timp si da o interpretare diferitelor
mobiluri care in mom resp caract mentalul individ respectiv
- Poate fi vb de un individ sau de o comunitate
- El constata in aceste conditii ca inregistrarea evidentiaza mobilul care se grupeaza intr o evolutie posibila sau definita
aposteriori pe anumite directii
- In cazul in care avem de a face in pct resp cu o comunitate, vom constata defapt constituirea unor manunchiuri de
mobiluri directionate diferit
- In fnct de analiza intereselor care vor caract mobilurile resp vom constata ca de fapt aceste manunchiuri devin niste
grupari caracteristice unele dintre ele situandu-se chiar in contradictoriu a I sa se evidentieze un manunchi de mobiluri
spre ex in sens pozitiv si altul in sens negativ
- Aceste manunchiuri, referindu-ne la o comunitate, pune in evidenta starea comunitatii resp dpdv al intentilor,
dorintelor, dar si al posibilitatilor- intereselor in teritoriu
- Aceste manunchiuri de mobile, reunite devin niste FORTE a I in cadrul unei alcatuiri urb ele sunt fortele urbana care
genereaza evolutia acelei alcatuiri- fortele acestea putand sa aiba sens pozitiv- conducan catre o evolutie pozitiva sau
sens negativ- conducand catre o ev negativa
- O analiza temeinica in acest sens poate evidentia in ce masura o alc urbana, ca oras, asezare umana sau ca parte a
orasului se afla sau nu in stare de criza pt ca in procesul de evolutie exista STAREA DE CRIZA URBANA in care partial,
sectorial sau integral o asezare urb poate sa intre
Ex:
Am folosit pe la incput ani 80 o anlaiza de acest tip aplicata asupra Buc cu un niv info precar analiza punand in
evidenta niste cartiere in buc care erau intr un fel catre o stare de criza- era vb de cartierul Doamna Ghica Tei si
cartierul Ferentari
- Studiul nu a putu sa se faca decat intr o forma incipienta pt ca imediat dupa prima expunere publica a fost
interzis- cenzura a aparut tocmai pt ca studiul punea in evidenta pericolul intrarii in criza a cartierelor
- E vb de fortele urbane care rezulta pe cale umana, prin manifestare umana- pt ca noi mai avem de-a face cu
niste forte urbane care rezulta din context fizic urban, din conditiile de activitate, actiune umana- spre ex
aglomeratia umana care produce asaceva si mai avem de a face cu forte naturale de natura topo geografica acre
se exprima in urban prin niste consecinte- ex declivitatea terenului caderi de teren, rape, cornise in topografia
locului- produc prin influenta pe care o au consecinte in manifest urbana

FORTELE URBANE DE FACUTURA UMANA EXPRIMA:


1. DETERMINISM sub forma de . sau actiune- fieca ele se def natural si produc consecinte in sens ex de mai sus fie
ca ele, luate in consideratie impun comunitatii niste masuri deci avem de a face cu decizii in caz asta- si intr o
situatie si in cealalta avem repercursiuni asupra alc urb resp
- Ele conduc de fapt mobilurile intr-o lupta p spatiu, producand defapt ocuparea sp in consecinta
- Aceste consecinte ale luptei simtindu-se atat in configuratia sp cat si in tot ceea ce inseamna existenta sp in
locurile respective
- Formeaza sau transforma un spatiu aferent corespunzator intr-un spatiu urban
- De aici extragem de fapt o constatare, si anume ca mobilul uman e un impus structurant pt alcatuirea urbana si
daca mobilul uman e impulsul structurant atunci act urbana este factorul structurant esential pt alc urbana , ea
actionand, impunand utilizarea si configuratia sp urban amenajat, organizat
Aceasta este o prima CONCLUZIE a comentariului
- Daca am urmarit aceasta succesiune de det de la nevoie pana la sp organizat pt a raspunde acestei nevoi,
trebuie sa luam in consideratie ca in existenta sa individul nu se caract printr o nevoie unica ci printr o

19
multitudine de nevoi- asta inseamna ca de fapt in devenirea org sp urban, intervin o multitudine de act ca factori
structuranti
- Apare intrebarea daca acesteact ca factori structuranti lucreaza independent fiecare? nu, nu e posibil asa ceva,
nici macar atunci cand de ex exti intro cursa de alergari nu ai de fapt in totalitate independenta alergarii resp-
exti intr o conexiune, chiar daca e doar psihica cu ceilalai care alearga langa tine- atunci vb de fapt de o
aglomerare de activitati care, pt a putea sa se ajunga la niste rezultate eficiente, convenabile, se organizeaza

2. Avem astfel de a face cu SISTEMUL DE ACTIVITATI deci vorbim de sistemul de activitati urbane ca un AL
DOILEA ASPECT AL PROBLEMEI
- 2.1. EXISTA O CONLUCRARE INTRE ACTIVITATI aceasta conlcurare se sprijina pe ASOCIERE sau DISOCIERE- adica
pe atractie sau respingere intre act- act care prin apropiere/ aractie suntmai eficiente; act care prin disociere pot
fi mai eficiente pt ca se incomodeaza
- 2.2. In al doilea rand e vb de COMPETITIVITATE faptul ca niste activitati sunt mai eficiente daca se dezv
impreuna nu omoara ideea de competitivitate pt ca a fi mai eficient, a merge catre eficienta max intr o act
inseamna de fapt a fi competitiv in aceasta condiie pt noi e imp a gasi acea stare de asociere intreact care sa
conduca la cele mai bune rezultate in cond de cmpetitivitate
- E o consecinta care se def contradictoriu fata de ceea ce sustinea functionalismul anilor 50-60 ca separare
Ex: S a dovedit in anii 70 ca cinematograful, activitate devizionare a filmului e mult mai eficienta cand se desf in
asociere cu act comerciala decat separat
- 2.3. COMPLEXITATEA CONLUCRARII intre activitati- care e defapt o consecinta a celorlalte 2 caracteristici si care
inseamna pt noi evitarea capcanei de a ne concentra asupra unei act pe care la prima vedere o consideram a fi
cea mai imp, act principala , aitudine care a dus in per anilor 60 si chiar in anii 70 la constructia cartierelor
dormitor- a cartierelor rezidentiale- cu exclusivitate rezidentiale- si pe de alta parte la constructie si realizare
centre de servicii in exclusivitate eliminand din astfel de centre locuinta
- E cunoscuta experienta de la Stockholm unde s a dezv una din primele act de recostructie a centru oras- prin anii
70 demolare imp si chiar o scoatere a pop rezidente in z resp din zona- si chiar dacacladiri de loc s-au mentinut
au fost transformate in birouri- asta a dus ca in anii 80 sa se constate o moarte lenta a centru oras si o invazie de
o parte a pop f dispusa care actul antisocial
- 2.4 O TIPOLOGIE A ACTIVITATILOR in sensul ca luand in consideratie nevoia amestecului de activitati, mergand
pe ideea identitatilor, conexiunilor dar si al contrastelor, cunoasterea tipologiei act puse in joc devine o
necesitate impunand o intreaga metodologie de abordare
- In principiu aceasta tipologie inseamna de fapt o clasificare a activitatilor (o clasificare simpla a act era facuta si
de model functionalist- pleca chiar de la idei si prop le corbu- dar asta nu urmarea de fapt simbioza intre act ci,
dimpotriva, completa lor separare, a I vorbind de o clasficare a act, ea trebuie sa fie mai profunda si mai
sensibila a I nu pute lua in considerare o clasificare unica ci putem lua in considerare un nr cat mai larg de crierii
de clasificare in raport cu fiecare din ele facand o distinctie intre diversele activiati)- de ata Klause si Steward
spuneau ca chiar daca avem niste criterii pe care le preluam din experienta nu trebuie sa ne cramponam de
aceste crieterii ci sa facem o clasificare in fnct de contextul resp, dsa formulam pe loc criteriile pe care le luam in
considerare- astfel clasificarea va fi mai flexibila
- Totusi apeland la niste criterii pe care experienta le a dovedit ca valabile de a lung timp- ex act pe loc si in
miscare (caract ref la loc) sau in rapor cu corelarea intre ele, cu nevoia de sprijin (act autonome si act in legatura
unele cu altele sau dependente) , in raport cu un anumit raport intre ele- act principale si act cmplementare

20
CEEA CE E IMP in a face o CLASIFICARE- de fap o analiza a act care pot sa apara in raport cu subiectul pe care il avem de
rezolvat- analiza si cunoasterea lor
1.In mod special pt a putea face clasificare trebuie sa stim NTURA act respective
2.Apoi CE FEL E SPATIU ii e necesar
3. Care e NEVOIA sa DE ACCESIBILITATE
=> indiferent de clasificare- astea sunt 3 date imp pt a cunoaste activitatile
O analiza nu neaparat f completa dar multumitoare In vederea cunoasterii unui sist de act e analiza matriciala
e vb de a folosi configuratia matriciala pt a pune in evidenta caracterisicile activitatilor si mai departe pt a pune
in evidenta ce serveste constituirii sist de catre act respetive- vb de sistem, de o structura a sistemului- deci si de
relatii intre componenetele sistemului- deci rel intre diferitele activitati- deci daca am cunoascut act, am realizat
o tipologie, clasificare a lor, printr o analiza atriciala mergem mai departe spre cunoastere sist

Exista 2 tip matrici


1. Matrice PATRATA- pe ele sunt situate oae? Toate? act
- A I in acea matrice consemnam tipul de relatie
- Nu e vb de o rel intre act x pe ordonata si x pe ordonata cealalata- acolo va fi casua blocata- ci dintre o act de pe
o ordonata si alta act de pe alta ordonata
- Relatia posiila dintre 2 act- poate fi de respingere, atractie sau neutralitate
- In sensul cunoasterii cele mai simple- am astea 3 rel dar daca astea 3 feluri de rel ot fi cunoscute mai in amanunt
in val de ponderi, asta poate aparea intr o analiza matriciala
- Avem un tablou, cea mai simpla exprimare a structurii sist act respect- putem prelucra imaginea in continuare in
sensul de a evidentia gruparile in acre de ex se eidentiaza rel de asociere mai imp si mai dense punand in
evidenta in sensul asta grupele deact care sunt avantajate daca sunt situate impreuna pt ca sunt in conlucrare,
se intrajutoreaza- poate chiar intr o stare de simbioza- e clar ca efectul functionarii resp va fi superior

2. Matrice DREPTUNGHICA
- Pe o ordonata activitatile, pe cealalata ordonata- spaiile asa cum pot fi identificate de noi in ter pe care il avem
la dispozitie
- Deci in intersectii de coorodnate noi punem in evidenta relatia intre activitatea si spatiul respectiv
- Deci daca act e potrivita sp resp sau daca sp resp e potrivit act resp
- Si aici ne apar grupari de act si spatii
- Coroborarea intre cele 2 analize imi vaface usoara o conluzie privind org spatiului, o org care sa fie eficienta si
dpdv al functionarii, deci al gruparii act si dpdv al org spatiului

3. ACTIVITATI SI SPATII
- Criteriul cel mai instistent care apare- raporatrea la amplasament, loc- avand act pe loc si intre spatii, insemana
ca sp resp se def ca sp adaptate, unitare sau ca sp tip canal
- Spre ex o piata publica e un ???
- Dieferentierea- duce la o anumita caract de imagine pt sp resp

CURS 3
STRUCTURA URBANA- curs 3
RELATIA INTRE ACTIVITATE SI SPATIU

21
- O intelegere a mecanismelor care duc la def unei anumite org sp are ca baza, in prim rand intelegerea acestei rel
1. Intre o act si un spatiu exista o RELATIE DE DETERMINARE
1.1. - E vb, intr-o apreciere generala, de o rel de INTERDEPENDENTA- in sens ca act det, influenteaza sp si spatiul
det activitatea- adica masura in care o act se desf corect intr-un sp, in conditii bune- e evident fapt ca acel sp e org in
concordanta cu act respectiva- lucrul asta trebuie conceput atat in sens in care cel care a org sp a cunoscut ce inseamna
act respectiva dar in acelasi timp cel care a org sp, impunang o anumita org a acestuia a creat conditiile pt ca act resp
sase desf convenabil
- Profesionistul care regleaza acest raport intre act si sp nu mereus e afla in situaia de a org un sp in ter virgin,
gol, neabordat pana in mom resp- a I cel putin teoretic el poate sa org sp intr-un mod ideal- provizoriu
- Sunt situatii tot mai numeroase cand e pus in postura de a regandi o org a unui sp care deja are o org=> el nu
poate impune in reorg pe care o gandeste o constructie ideala pt ca e constrans de ceea ce exista si atunci de fapt se
recunoaste acea relatie inversa de la spatiu la activitate
1.2 - Vb de o RELATIE DE ADAPTARE- in sens ca o act adapteaza spatiul, il pregateste printr-o anumita org,
interventie asupra lui pt desf act respective- in conditiile pe care le prezentam anterior inseamna ca si operatia asta de
adaptare a sp si rel de adaptare sp are o fatata a unei intelegeri in sens invers- adica sp adapteaza o act
- DECI nu trebuie sa plecam de la ideea ca rel care principial e de la act la spatiu, e o relatie cu un sens unic
1. SCHEMA

MOBILUL UMAN se definieste in raport cu niste conditionari- date de fortele urb care se remarca, evidentiaza in ter resp
-Aceste forte urb fiind intentionale sau contextuale, de context, de loc
- In general mobil uman e def INTENTIONAL UMAN - e rezultatul constructiei in int individului a unei intentii deci el are
sau este de natura MOTIVATIONALA- exprima un motiv, o motivatie aceasta ducand, construind activitatea indiferent
de loc, de spatiu- ADICA, ca re intre act si sp e de fapt o determinare care intervine ULTERIOR MOTIVATIEI- ulterior rel
intre mobil si activitate
- DAR daca act e generata principial, motivational, asa cum se vede in schema, sunt si alte det privind act respectiva care
sunt legate de locul respectiv ceea ce inseamna ca ele intervin abia in mom in care se face rel intre act impusa de mobil
si sp- caract sp respectiv- asta ptca intr un spatiu, in conditiile in care vb de un sp situat in ter urb, in contextul urb, avem
de a face cu acele forte urbane cu caracter CONTEXTUAL-
- Deci pe de o parte sunt mobilurile umane care se constituie ca forte urmane intentionale- reulta din intentie si pe de
alta prte f urb de context- pot fi de nat fizica geo topografica= relieful (poate sa insemne o constrangere- deci sa se
opuna ca f fizica in ter unei anumite constructii cerute de mobilul resp) sau alte forte de anta natura dar tot cu caract sp
economica, sociala, culturala samd)
=> iata ca act care rezulta/ va rezulta dupa org sp vb de act care rezulta principial in raport u mobilul suporta o
prelucrare, conturare in raport cu multitudine de alti factori in afara mobilului- care se asociaza mobilului pt a org un sp

ADAPTARE
- Aceasta det explica termenul pe care il aminteam la inceput= ADAPTARE A UNUI SPATIU- sunt f rare situatiile in care o
act se poate desf intr un sp fara o adaptare- fara niciun fel de interventie inca din cele mai vechi timpuri omul a cautat
sa-si adapteze sp prin mij pe care le-a avut la dispozitie spre a desf act- azi ne referim la mij f diferite de interventie
asupra sp- uneori mai simple alteori f complicate
- Trebuie atrasa atentia ca adaptarea sp care in mod firesc e un produs, o consecinta a gandirii asupra act resp e de fapt
produsul unei det incipiente legata de mobil

22
adaptarea fiind un proces care se desf aproape din mom incare apare mobilul pana in mom in care sp resp intra in
folosinta- e vb aici de fapt ca adaptarea se initiaza o data cu mobilul prin intermediul ideii- ideii despre sp- aceasta idee
despre sp se constituie mental pe masura ce mobilul se stabilizeaza fata de ce zicea curs ant- inseamna ca pe masura
ce NEVOIA DEVINE TOT MAI CONSTIENTA PT O ANUMITA ACT, DECI PT UN ANUMIT SP
- de retinut un lucru imp- ideea nu e definita- nu surprinde in mod exclusiv mobilul ci surprinde si ceea ce inseamna
DORINTA
- dorinta fiind mai mult decat mobil, referindu-se si la o modalitate de a realiza mobil resp pt ca acelasi mobil poate sa
caract in momente diferite sau in acelasi mom indivizi diferiti, cu pers diferite, fapt pt care acelasi mobil, aceeasi nevoie
este imaginata posibil diferit ca organizare spatiala de aceea spunem ca adaptarea sp e o consecinta a unui mobil dar
ea se realizeaza in baza ideii sau unei idei de org a sp a I aceasta idee, reflectand dorinta surprinde/ poate sa surprinda
posibilitatea unor imag diferite ale unu sp posibil, viitor
aceasta e ASPECTUL CARACTERISTIC PROFESIUNII DE ARH SI URB- faptul ca intelegerea unui mobil care de cele mai
multe ori nu e un mobil propriu ci unul pt care arh sau urb lucreaza, e insotita/ trebuie sa fie insotita de IDEE de org a sp

ADECVARE
Atunci vb de ADECVARE ca rel intre SP SI MOBIL- vom lua in consideratie mai multe IPOSTAZE ale acestei rel
A. Adecvarea ideii la sp
B.Adecvarea unui sp la idee

A. Adecvare idee la sp- inseamna ca am un sp si imi pun intrebarea- ce se poate face in acest sp? Cum poate fi org?=?
adecvarea ideii pe care o acut la sp resp
B. In rel inversa- am activitatea, o stiu, o cunosc. Imi pun problema adecavrii unui sp la act resp, deci la idee
In acelasi sens- adecvarea functiei la sp
Adecvare sp la functie
Pt a ajunge la esenta de la care am pornit discutia- ADECVAREA UNEI ACT LA UN SP- sau a unui SP LA O ACT
- E un lucru care in gen in procesul de formare in scoala contemporana I se da mai mica imp sau deloc fata de
trecut cand rel de adecavre idee-sp era criteriu esential de apreciere a unei solutii
- Acum ca o consecinta a functionalismului- care s-a perimat de multe ori in evaluare unei soluii ideea nu mai e
luata in considerare inacelasi sens
- Report idee- sp devine in cometariul teoretic international tot mai imp- revine ca importanta
IDEEA E NU IN CEEA CE TREBUIE SA FACI, PROGRAMATIC PE BAZA DE MODEL CI CEEA CE ADUCI SUPLIMENTAR
IN INTERPRETAREA PROGRAMULUI SAU MODELULUI RESPECTIV
- Org sp/ piata- e problema de orientare de idee ex Michelangelo Piata Capitoliu
RELATIE INTRE ACT SI SP- ca o consecinta a adaptarii sp in raport cu ideea si in rap cu ideea- ideea= el comun care
genereaza o stare convenabila a rel act sp
Schema 2- prima pe care o am in caiet
- In context urban- e o relatie intre ACT urb si sp umanizat care e sp urban
- Intre aceste 2 entitati primordiale exista o suprapunere- care inseamna de fapt adecvarea- cat de adecvat e sp la
act sau act la sp a I aceasta suprapunere poate fi intr o pondere mai mare sau mai mica
- Aceasta suprapunere= adecvarea genereaza ceea ce numim SERVICIILE- avantajele pe care org respectiva org sp
le aduce indidvidului sau comunitatii resp
- Deci cand vb de servicii in urb (sau in principiu in ter) trebuie sa ne gandim la aceasta suprapunere act-sp pt ca
un serviciu se evidentiaza si prin ce inseamna org sp corespunzatoare dar si act in sp resp

23
- Ex problema banala= alimentare cu apa in oras- un sp , complex de sp destinate act in sp resp- captare,
prelucrare apa apoi sp supra sau subterane pt transport apa la locuinta
o Deci vb de alimentare cu apa vb de un serviciu urban- in mod inevitabil el ne duce cu gandul la sp si act
resp
- De a lung timp pe o axa imaginata teoretic a timpului exista o evolutie a acestei suprapuneri, a acestor servicii
care sunt expresia adecvarii sp- ceea ce inseamna ca avem de a face cu un comportament prin interactivitate si
un comportament prin interactiune- aceasta evolutie in consecinta acesor comportamente suprapuse- definesc
sp urban ca producator si in acelasi timp ca produs de calitate
- In fond tot ceea ce e infatisat de schema nu e altceva decat o interpretare corespunzand problemei pe care o
discutam- a ceea ce am discutat anul trecut ref la sistem
O a doua COLCLUZIE/ CONSTATARE- prima a fost data trecuta- act e factorul esential, structuran in ceea ce inseamna org
urbana a doua:
SPATIUL URBAN ESTE PE DE-O PARTE CAMP DE INTERACTIVITATE, ADICA PRODUS DE COROBORARE PRIN
SUPRAPUNEREA ACTIVITATILOR SI PE DE ALTA PARTE E ELEMENT DE INTERACTIUNE A INTERESELOR IN TERITORIU,
ADICA PRODUS UN PRODUS DE CALITATE SI IN ACELASI TIMP UN PRODUCATOR DE CALITATE IN SPATIU- PRODUS DE
CALITATE IN SENS CA REZULTA CONDITIONAT IN RAPOR CU NISTE CRITERII, IN PRIMUL RAND DE VALABILITATE, SI MAI
APOI DE CALITATE PANA LA EXCELENT, DAR TOT ODATA EL CONSTITUIT ASTFEL PRODUCE CALITATE IN SENS CA
SISTEMUL DE ACT CARE SE DESF IN SP RESPECTIV ESTE MAI MULT SAU MAI PUTIN AVANTAJAT DE ORG RESP
REL INRE ACTIVITATE SI SPATIU- ceea ce numim PREZENTA SPATIO-COMPORTAMENTALA in ter urban
- Deci schema nr 2- model explicativ in conditia resp privind constituire prezenta sp comportamentala in ter- e vb
de un model care expune alcatuirea acestei prezente sp comportamentale dar in acelasi timp si mod in care se
realizeaza/ constituie aceasta alc avem o abordare STRUCTURAL FENOMENOLOGICA- trebuie sa intelegem si
alcatuirea si modul in care se misca, evolueaza- DINAMICA ei
- ORICE MODEL E O SIMPLIFICARE de aici si dificultatea de a face/ lucra cu un model inevitabil trebuie sa stim
ca avem de a face cu o simplificare
- Luam in vedere 3 DIRECTII imp de constituire a acestei prezente sp comportamentala , pornind de la nevoi- 3
MARI GRUPE DE NEVOI
o Asezare nevoi in schema- det de interesul pt anumita acuratete a model- puteau fi si altfel
o In ceea ce priveste modelul in gen noi ca profesionisti- avem obligaie de a realoza un model frumos- nu
doar un echilibru al consemnarilor in plansa ci si o anumita alcatuire care sa serveasca o intelegere
mai simpla, mai usoara- in sensul in care matematicianul foloseste termen resp
1. NEVOIA DE EXISTENTA MATERIALA
2. DE EXISTENTA PSIHO SOCIALA
3. DE EXISTENTA ESTETICA, MORALA
- Aceste nevoi inseamna de fapt O ABSTARCTIZARE- adica o absractizare functional existentiala o abstractizare
functional psiho sociala si o abstractizare perceptiv estetica
- Pe cele 3 axe se dezv resp generand act in consecinta care inseamna de fat 3 tip de act
o 1+2 e vb in primul rand de o act DIRECT si INDIRECT PRODUCTIVA
o de fapt o act productiva- am folosit si termen direct/indirect productiv pt a atrage aentia ca daca in per
comunista si ideologia comunista forta intelegere act in sensul de productiva sau neproductiva,
o pt a distinge ceea ce insemna act depusa de muncitorime, proletariat si ceea ce insemna act depusa
mental sau de functional si in tot ceea ce se explica/ motiva nu conta decat act productiva,
o actualmente e vb de o act in principiu indiferent de mod in care se desf- act e productiva in orice
conditie- asta inseamna ca ea produce ceva ce se vinde, ce se cere in mod obligatoriu nefiind asa cum

24
spunea ideologie comunista, produsul vandabil, fizic- pt ca la urma urmei un informatician pe care
ideologia comunista nu il cuprindea in produce un produs al inteligentei care se vinde f bine- deci din
pct asta de vedere principial nu exista nicio diferenta intre nush ce scaun din lemn produs de muncitor
tamplarie si produs informatica
- Totusi facem diferenta intre :
- 1. ACT DIRECT PRODUCTIVA- produce direct produs care se vinde si
- 2. INDIRECT PRODUCTIVA- pt ca informatician ca si tamplar intra in cat act direct prodcutie- produc imediat un
prous care se vinde- dar profesorul nu produce un produs care se vinde direct numai ca ceea ce va produce ca
produs vandabil imediat elevul la un mom dat cuprinde si ceva din act profesorului- o intreaga filosofie de
abordare a rel intre act si a intelegerii a ceea ce se numeste MUNCA
- pt ca munca= act care produce un produs vandabil direct sau indirect
- Aceasta filosofie e recunoascuta in Ro dar nu e luata in considerare in profunzimea lucrurilor- noi vb de
economie de piata- dar ea nu e o economie asezata pe deplin pt ca o serie din rel care ar trebui sa o det nu e in
functiune

1.NEVOIA DE EXISTENTA MATERIALA genereaza o activitate direct si indirect productiva


2.NEVOIA DE EXISTENTA PSIHO-SOCIALA genereaza aici apare un lucru pe acre trebuie sa il inteleg f clar- genereaza o
stare mai complexa decat in caz ant pt ca avem de a face cu 2 tip act
2.1. Activitatea care are caracter socio participativ
- Act direct sau indirect productiva (ca in schema- marcata prin hasura)
- => avem de a face cu act direct/ indirect productiva care RASPUNDE NEVOII- deci e indirect in consecinta nevoii
resp- vine in intampinarea ei- nevoia se de fapt in activitarea socio participativa- individul participa social o
plimbare a individului, oriunde ar fi- e o act socio participativa- el nu produce nimic nici direct nici indirect cand
merge la mall sau teatru- ci participa social, absoarbe info, cultura, de destinde
- Dar ca sa poata face asta trebuie sa existe mall, teatru care sa functioneze- acolo sunt oameni care desf act
direct sau indirect produciva- va realiza ceea ce individ venit sa se plimbe are nevoie
2.2. Sens de INTAMPINARE- o act pe care o desf pt ca amnevoie de ea si o alta act care iese in intampinare si o
face posibila pe prima

3A treia axa- act CONTEMPLATIVA


- ii corespunde act PRODUCTIVA
- contemplatia e raspunsul unei anumite dorinte, placeri dar pt asta parcul a fost realizat printr o anumita mnca, e
intretinut printr o act direct productiva

Toate astea constituie de fapt ACT URBANA despre care am vazut curs trecut- ca pretinde spatii adecvate- atunci
aceasta act urb cu complexitate deosebita genereaza sp urb adecvat- acesa, impreuna cu act urb, intr un anume loc,
moment inseamna prezenta spatio comportamentala
- Prezenta sp comportamentala evolueaza deci suporta de fapt o dinamica in timp si posibil si in sp care nu
inseamna altceva decat existenta urbana
- Mai avem niste consemnari in cadrul schemei care trebuie explicate- fapt ca deja am vazut ca exista act de
naturi diferite in functie de obiectiv si conditia de desf- de fapt acestia sunt doi dintre factori luati in consideratie
cand analizam sist de activitati
Un alt factor de interes in analiza se refera la ATRAGEREA UNEI ACT DE CATRE O ALTA ACT vb astfel de rel de
atractie

25
A-tractie si de DIS-tractie
si daca lucrul asta il putem constata aproape intotdeauna cand punem in discutie 2 act concrete, uneori fiind
nevoia de o cercetare prealabila, in ceea ce privese evidentiere act intre aceste 3 mari grupe pe cele 3 axe e pus in
evidenta ca avem de a face cu o relatie de atractie intre abstractizare functional exisentiala si abstractizarea functional
psiho sociala, in timp ce avem de a face cu o rel de distractie intre abstractizarea functional existentiala si abstractizarea
perceptiv estetica dupa cum asa cum a semnalat rel de atractie exista in cele 2 situatii intre act PRODUCTIVA si cea
contemplativa sau incealalata siuatie act socio participativa
- Acest model explicativ pune in evidenta niste RELATII intr o stare mai complexa decat starea pe care noi o luam
in considerare vb simplu despre rel in principiu intre act si sp- vedem ca intervin o multitudine de factori care
intr un fel sunt doar sugerati in acest model natura lor psihologica, sociala sau natura fizica fac ca alcatuirea de
fapt a prezentei sp comportamenale sa capete un caracter organic ADICA un caracter care devine COMPLEX cu
referire la ceea ce inseamna ORAS ajungem astfel la o a treia CONCLUZIE
CONCLUZIE/ CONSTATARE :- preia din explicatiile lui Durheim filosof german care la sf sec 18 comenta fapt ca in
ALCATUIREA LUMII EXISTA O SOLIDARITATE A LUCRURILOR CARE ARE O DUBLA NATURA- e o solidaritate MECANICA si o
solidaritate ORGANICA
Extindem aceasta intelegere a lumii la oras pt ca ORASUL= cea mai complexa forma de existenta umana in cadrul
teritoriului- orasul e marcat de o solidaritate, adica coerenta MECANICA, ca obiect mecanic, supus unor reguli clare ale
fizicii dar tot odata e supus si unor reguli ORGANICE-el fiind stapanit de om care ii transmite de fapt un mod de lucru de
natura biologica deci organica
In ultimii ani aceasta intelegere pe 2 fete pt oras se intregeste cu o a treia fata, cu un al 3 lea plan si anume cel
ENERGETIC- impunanadu se atentiei noastre SOLIDARITATEA ENERGETICA
- Ceea ce e un lucru interesant el aparand ca idee abia in ultimii ani in conditiile in care problema energiei devine
o problema esentiala a vieii comunitatii si omului dar pe de alta parte- atrage atentia ca energia e o
caracteristica atat de natura mecanicului cat se de natura biologicului, organicului
- Alc mecanica produce energie- ex o termcentrala, hidrocenarla e in rpin rand o alcatuire mecanica produce
energie
- Pe de alta parte org viu, uman vegetal ca org biologice produc si consuma energie
- In aceste conditii- fireasca in leg cu orasul aparitie intelegere energetica ca a 3 a fata a intelegerii existentei ur in
teritoriu

CAPITOL NOU- MORFOLOGIE SI STRUCTURA URBANA


- A vb despre morfologie= consecinta a abordarii structuraliste
- Structuralismul s-a definit ca aplicatie pe lingvistica in primul rand si mai apoi destul de repede a I gramatica,
cercetarea in ran gramatica= suport fundamental in structiralism
- Utilizare termen morfologie a intrat destul de in vocabular structuralism si dat unei concordante corect
potrivite a ramas In vocabularul utilizat de analiza structurala in diverse mod stiintifice si dupa ce structuralsmul
a disparut ca curent filosofic de prim interes a I termenul de morfologie a fost destul de repede preluat in teoria
arh si mai mult decat in ter arh a fost introdus in urb, a fost o per in anii 70 cand in context european exista o
preocupare f sustinuta pt ceea ce s a numit ..morofologie urbana?
- Pt intelegerea lucrurilor exemplificarea cu ceea ce inseamna morfologia in gramatica= referinta cea mai simpla si
cea mai clara
DEF- gramatica

26
- Morfologia= in gramatica partea care se ocupa cu intelegerea, studierea parti de vb luate in consideratie ca
atare clasificate in fnct de proprietatile lor ca atare si comentate in consecinta
ALCATUIRE URBANA
- Acelasi e sensul termen morfologie in ceea ce priveste alc urb si s a folosit mult timp, inca se fol in urb si termen
de sintaxa- cu acelasi sens ca in morfologie- analiza a partilor de propozitie- parti de vb intelese, interpretate
dincolo de sens morfo ca niste componente ale unei prop= dpdv al posibilelor relatii dintre ele
In ansamblu, abordarea in pl morofologic si sntactic= abordare de structura urb- asta in context in care evolutia
in ceea ce inseamna cunoastere urb a trecut de la o analiza tip tipologic initial la una de tip relational ulterior,
analiza relationala neinlocuind analiza tipologica ci doar completand o pt ca in fond o analiza tipologica e o
analiza morfologica si o analiza relationala e o analiza sintactica

SCHEMA cunoasterea morfologica a alc urb


-schema Maxwell interpretare a unei doctorande- nu redare intocmai
- schema in caiet- explicatie la Raluca
- printr o abordare in abstractizare o alc de urb poate fi interpretata mrfologic si cercetata in consecinta- pe
cercetarea asta in mod firesc se sprijina orice proiect- deci proiectul are ca suport morfologia existentului in cadru
teritoriului si atunci de fapt o ac viitoare inseamna ca se sprijina pe de o parte pe un existent efetiv fizic si pe proiectul
care mplica morfologia respectiva
- ceea ce putem sa retinem in mod deosebit- e faptul ca asa cum doctoranta noteaa..e o INTERPRETARE, INTELEGERE A
LUCRURILOR

CONCLUZIE- MORFOLOGIA poate fi comentata printr o referire DIRECTA la ALCATUIREA URBANA dar o cunoastere in
profunzime se face printr o interpretare in abstractizarea ei in fond ceea ce spune= o intelegere a ceea ce practic noi
facem
Ex- aflandu ma pe strada pot comenta morfo ur a alc resp uitandu ma la context sp resp, referindu ma la comp pe
care le am in imag- REFERINTA DIRECTA
- Cand vreau sa fac o analiza mai profunda- caract ale mod ocupare, asezare- realizare a sp ca inchidere si
deschidere/ plin si gol, ca inaltimi, ca functionalitate- am nevoie de o abstractizare-
- PLANUL NU E ALTCEVA DECAT O ABSTRACTIZARE- plan al mod ocupare teritoriu pe care eu il posez cu culori
diferite pe functii- act implicate in pe stiluri, inaltimi- aceste planuri = abstarctizari ale unei realitati
- O analiza morfo mai profunda se realizeaza prin abstractizare contxt resp

Ce inseamna aceasta MORFOLOGIE la niv orasului?


- Reluam rel act- sp in comentariu mai profund pornind de la ceea ce constituie , ce implica motivatia act-
populatia si ceea ce implica existenta spatiului, spatiilot- situl
Schema caiet- explicatie Raluca !!!!!
- Spatii influenteaza act atunci cand ele exista
- Rel intrdependenta- genereaza valori , bunuri, atitudini si imagini- rep in modelul asta a acestor produse, efecte
ale alc urb pune in evidenta ca oricare din ele surprinde atat act cat si sp in consecinta
- Vb de o INTERDEPENDENTA INTRE VIATA URB SI CADRUL URB
- Cadrul urb- def componentele existentei urb pe aceasta linie fizic mat, cultural istorice, juridico admin ext (pe
sagetile alea catre sit)
- Interactiunea intre viata urb si cadrul urb genereaza modul de viata urb iar acesta caract de fapt ORGANISMUL
URBAN

27
- Tot ceea ce vedem in org urban- oameni, miscare, mirosuri etc- e o intelegere complexa si mai noua a org urban
in sensul ca despre org urb, despre oras ca org urban se vb acum nu printr o simpla vedere de sus a unei
machete ci prin prisma trairii in int acestui spatiu- de asta vb de viata urbana si cadru urban- de aici va rezulta
acea intelegere in SUPRAPUNERE constienta pt profesionisti, inconstienta pt cetatenii obisnuiti- in pl
organizatoric- viata urb si in pl formal, configurativ- spatiul urban

Termen de ORGANISM URBAN- apare in literatura de specialitate- o data sau in consecinta intelegerii organice/
oraganiciste a orasului- a acelei solidaritati organice
- Putem sa vb despre el constitutive ale org urb situae in cele 2 planuri- ele sunt el de viata urb si de cadru urban

Am vazut care e natura acelor elemente- acum intelegem in baza analiza tipologica- TIPURI
- Ajungem la o abordare morfologica- intram in cunoastere a comp de sistem pt ca daca org urban e un sistem in
principiu atunci putem spune ca se constituie in 2 planuri: organizatric si configurativ pe fiecare definindu se
un anumit subsistem
- Ne referim acum la subsist de viata urb si la o tipologie a comp acestui sistem- deci avem de a face cu o abordare
de morfologie- de principiu teoretic
ELEMENTE DE VIATA URB- de 2 tipuri
1. DETERMINATE
a. Le spunem asa pt ca sunt in prim rand det de act
b. De fapt sunt det pe linie interes, nevoi pt ca aceste el determinate sunt insasi act care se desf in
spatiu deci e vb de o det de natura functionala si pot sa fie caracterizate sau impartite in mai multe
tipuri dupa tipurile de act pe care le-am definit in prealabil in cadrul unei cercetari
c. Putem avea de a face cu el DIRECT PRODUCTIVE, INDIRECT PRODUCTIVE, COMUNICATIONALE-
implicand miscarea, circulatie
2. DETERMINANTE
a. Le spunem asa pt ca in int acestui subsistem ele influenteaza pe cele din categoria 1 deteminate-
adica le influenteaza manifestarea, afirmarea si dat acestui fapt le spunem el determinante
functional ambiental pt ca ele se refera la AMBIANTA si sunt el TEMPORALE- de timp,
PRAXIOLOGICE- de practica, experienta, si PSIHO SOCIOLOGICE
b. Noi constatam ca intre aceste el de nat ambientala exista niste relatii- un comportament, o atitudine
psiho sociala se modifica in raport cu timpul sau influenteaza timpul in leg cu o intentie, cu un mobil
dar aceste el influenteaza elementele din categoria 1 a el determinate a I se evidentiaza in cadrul
acestui subsistem un ansablu de relatii de influenta, de determinare la un subnivel al subsistemului
sau la nivelul subsistemului in ansamblul acestuia
c. Aceste relatii se constituie ca structura functional spatiala- ii spunem asa pt ca e vb de relatii cu
caracter functional, relatii care se produc in spatiu, care mobilizeaza intr un anumit fel sp in care se
produc
d. Subliniaza ca desi abordarea structurala pleaca de la existenta unei structuri- functionale definita
astfel ca alcatuire de relatii de functionare, analiza pe care funcionalismul, modelul functionalist a
absolutizat-o a fost ANALIZA TIPOLOGICA- aici a fost greseala, eroarea modelului functionalist- a
absolutizat o structura desi recunoastea structura ca suma de rel la analiza tipologica, neluand in
consideratie analiza relationala- SINTAXA-asta apare mai tarziu spre sf an 70 cand functionalismul ca
model de org a sp se va pierde

28
Referitor la CADRUL URBAN
Vom constata evidentierea a 3 subcategorii de elemente
1. ELEMENTELE DETERMINATE FUNCTIONAL e firesc sa avem cat asta pt ca det e directa pe linia act in sensul in
care s-a referit pana acum la aceasta rel de detereminare de la interes, mobil, activitate si mai departe spatiu
- Aici gasim niste subgrupe de act- tipuri de act
1.1 OBIECTE CONSTRUITE
1.2 SPATII AMENAJATE
1.3 SPATII PLANTATE
1.4 Si aici pot aparea o multitudine de tipuri de astfel de elemente- ceea ce e CARACTERISTIC= manifestarea in FIZIC,
DIRECT a acestor el- e vb de prezente fizice in spatiu
2. ELEMENTE DETERMINANTE FUNCTIONAL COMPOZITIONAL- asta pt ca ele exprima o nevoie functionala si pt ca
sunt deja mijloace de compozitie deja construiesc o compozitie
2.1 Elemente de plastica urbana= efecte de plastica urbana
2.2 Elemente de comportament= efecte de comportament
2.2.1 Efectul de perspectiva= efect de plastica urbana
2.2.2 Atmosfera zgomotoasa= efect de comportament
2.2.3 Stare delabrata a mediului construit- efect de comportament- comp sistemului manifestari de comp- ex
urletul cuiva pe strada dar si ce se intampla cu o cladire int timp- depreciere- tot efect comp
3. ELEMENTE DETERMINANTE COMPOZITIONAL FORMAL
Evident dpdv formal compozitia
a. PROPRIETATI PERCEPTIVE
b. TIPUL ELEMENTELOR / AL SITUATIILOR CALITATILOR SPATIO TEMPORALE
c. TIPUL ELEMENTELOR/MIJLOACE ESTETICE
- Si aici se evidentiaza tot fel de relatii intre el subcategorii dar si intre el unei subcat cu alta subcat
- Mij estetice- ex scara org spatiala sau dominanta, contrasul a vb despre dominanta inseamna ca luam in
considerare contrastul- deci in int cat c avem de a face cu astfel de relatii- dar dominanta ca mij plastic estetic
serveste constituirii unui efect plastic care e efectul de perspectiva- pt ca efectul de perspectiva se spijina pe
dominanta si mai departe ef de persp va genera o anumita relationare in cadrul el fizice in spatiu adica a celor
din cat a a I un ansamblu reprezentativ are nevoie in realizarea sa de efectul de perspectiva => avem de-a face
cu o multime de rel la niv diferite intre toate aceste tip de componente- aceste relse constituie ca structura
formal configurativa spatiala e o struct care se refera la conficguratie, forma si se def spatial
=> punem in evidenta doua feluri de structura urbana- sunt insa structuri partiale pt ca in realitatea lucrurilor
structura spatio configurativa sau configurativ spatiala e o REPRODUCERE IN SPATIALITATEA CONCRETA A
STRUCTURII FUNCTIONAL SPATIALE
- Aceasta distinctie in context structura urb a celor2 planuri e realizata pur si simplu din interese de abordare,
intelegere a lucrurilor si e vb aici de o METODA de abordare profesionala si profesionista
- Cele 2 structuri nu ne apar in realitate distincte deci aceasta distinctie nu e inteleasa, perceputa ca atare de un
individ obisnuit, ea rezulta exclusiv in contextul abordarii profesioniste fiind de fapt o operatie mentala profesionala
absolut necesara
- Sunt o serie de semne prin care noi ca profesionisti deducem structura spatio functionala aflandu ne intr un spatiu-
deci intr un fel pt noi ca profesonisti perceperea structurii functionale e posibila prin intermediul struct formale
configurative
- Constatand prin simpla perceptie vizuala a miscarii in sp resp pot intelege lucruri ref la structura functional spatiala

29
- O analiza dedicata poate sa imi aduca toate info resp si sa imi explic o serie de lucruri caracteristice la niv structurii
spatial configurative
- Spre deosebire de structura functionala care e aproape integral obiectiva, structura configurativ spatiala e partial
subiectiva- ea are o baza oiectiva in masura in care spun ca in mod firesc ea trebuie. Ea totiusi are o caract
subiectiva intrucat interpretarea si redarea in forma, configuratie a unui acelasi lucru poateimbraca aceleasi forme
de exprimare dat subiectivismului care intervine- suiectivism al celui care org sp, a celui care il foloseste, si a celor
care comenteaza sp deci care beneficiaza de o tendinta in cunoasterea generala
=> Acest subiectivism al structurii spatio configurative explica nevoia de ambient in int unei org spatiale aceasta
nevoie de ambient- suport comentarii pe care le va face in curs de compozitie urbana pana atunci- NEVOIA DE
AMBIENT REZULTA CA SUPRAPUNERE INTRE MULTITUDINEA NEVOILOR CARE CARACTERIZEAZA EXISTENTA
INDIVIDULUI LA UN ANUMIT MOMENT SI INTR UN ANUMIT LOC- avem astfel o nevoie de existenta, nevoie primara ;
NEVOIE de SOCIAL- de a trai impreuna cu altii si nevoie de ESTETIC, ETIC, MORAL- pt a sintetiza nevoi in 3 categorii,
sfere de nevoi

- Suprapunerea acestora defineste AMBIENTUL= NEVOIA DE AMBIENT


- Aceasta suprapunere e f diferita de la un individ la altul a I pt fiecare se constituie o anumita nevoie de ambient
-Termenul de AMBIANTA- daca un sp evidentiaza o ambianta, aceasta iind unica, aceeasi- putand fi studiata prin
rep grafice, foto etc, acelui sp ii vor corespunde numeroase AMBIENTURI pt ca cel putin teoretic fiecare individ aflat
la un mom dat in sp resp percepe sp intr o anumita stare ambientala pt ca ambientul asa cum il def e o trecere in
afectivitate a ambiantei si dupa particularitatile sale va retine unele sau altele dintre caract fizice ale spatiului

CAPITOLUL 3- FUNCTIONALITATE URBANA


- Am folosit termenul de functiune si cel de functionare
- Apare acum termen de functionalitate
- Am urmarit succesiune de det
Schema caiet- explictii raluca
- SCHIZMOGENEZA- in care apar mobiluri urb- mob resp actioneaza prin int unei cerinte functionale
- Daca nevoia exprima ceva ce material sau spiritual omului i-ar trebui
- Daca interesul exprima o nevoie devenita constienta in mintea individului, devenita un el, factor activ
- Si daca mobilul se def ca motor al unui anumit interes, atunci cerinta functionala e mij prin care mobilul resp se
exercita asupra spatiului
Aceasta cerinta functionala va defini insa prin ceea ce pretinde functia functia cui? A unui instrument sau a
unui mijloc de a obtine ceva adica a spatiului spatiul in felul asta se adecveaza pt o activitate
Iata cum rel pe care noi am discutat o pana acum ca rel de influenta directa mobil-activitate-spatiu se exercita
intr un mod indirect prin intermediul cerintei functionale si a functiei intorcandu-se de la spatiu la activitate
- Acest circuit indirect e cel urmarit de fapt de profesionist pt ca el are doar in edere circuitul direct dar prin
competentele pe care le are urmareste circ indirect pt ca are misiune sa pregateasca sp ca adecvat pt o anumita
act deci el vine in intampinarea act pe acre un individ trebuie sa o desf in sp- asta inseamna o anumita
complexitate a cunoasterii si a gandirii dpdv functional
- Referitor la cerinta functionala- trebuie spus ca se naste numai in int spatiului cu referire la un anumi spatiu-
desi cum vedem In schema pleaca de la interes si din nasterea mobilui devine efectiva cu referire la un spatiu-
adica daca nu exista un sp de referinta, ea nu apare- individul respraane cu interesul resp si cu un mobil
nefinalizat, neinchegat

30
- In mom in care mintea individului resp apare o posibilitate de spatializare- atunci apare cenrinta functionala

3 TIPURI DE CERINTE FUNCTIONALE


1. CENTRIPETA- care inascandu se in intsisem se manifesta in int sistem si ar reaseza lucrurile/ componentele care
exista in sistem (poate le ar da alta importanta, sau ar modifica rel intre el)- sist isi imbunatateste calitate dar nu se
modifica constitutional
2. CENTRIFUG- CENTRIPETA- iese in afara sist si se intoarce in sistem- are ca obiectiv dezv sist- ese din sist pt a se
intoarce imbogatita- imbogatin, marind, dezv sistemul- cerinta functionala de achizitie- din ceea ce e contextul, mediul
sist aduce in sist componente noi
3. CENTRIFUG- iese in afara sist nu isi propune sa revina- nu revine pt ca cerinta funct rep un interes care nu mai
poate fi preluat de sist resp- sistemul e suprasaturat- aceasta cerinta funct va creea un alt sist pe masura respective

In felul asta intelegem esenta intelegerii si dezv sistemice a unei alcatuiri sistemice- asta e si baza intelegerii dezv
spatial teritorial
Tabel- e vb de apune in evidenta leg de un anumit tip de si ceea ce rezulta ca efect, posibilitate in cadru ter
Avem cerinta funct pe tipuri
C functionala Tip-> CENTRIPETA CENTRIFUG- CENTRIFUG
CENTRIPETA
Caracteristici Adaugare intregire substitutie Disolutie
Modificarea regenerare generare
Reductie -scadere X
3 - distrugere X X
4
amplificare distrugere X X
crestere X X
Pastrare ?? X 5 6
7 8 9 10 11

Sist se construieste
E interesant ca in cond cerintei cetripet centrifge se produce reconsiderare sub forma regenerare in timp ce aia
centrifuga produce generare
Tipuri interventii- cele care produc modificare (prin reductie sau amplificare) si pastrare
1. Scadere- produs centripete
2. Distrugere- c-c si centrifug-cum am pus x urile
DECI- ?
Distrugerea prin explozie se poate produce cand intervine demolarea ex in vederea realizarii unei org superioare In
cadru cartier
- Atragere atentie in mod deosebit asupra cresterii- efect al cerintelor centripeta dar si centripet centrifuca,
cresterea- dezv a alc urb resp, o imbunatatire a cond existenta in cadru ter respectiv- crestere putandu se realiza
intensiv datorita cerinta centripeta (in acelasi perimetru se poate face o reaseze, ocupare mai buna) si extensiva
in cadrul cererii de achizitie
- Daca ne referim la centrele de orase care au constituit act de refacere centr in anii 70-80 vom distinge operatii
de tip intensiv sau extensiv
1.Intensiv- se realizeaza la botosani, rm valcea, pitesti- in gen la orase extracarpatice unde dat constructiei afanate a ter
existau posibilitati de indesire

31
- in int perimetrelor existente
- In schimb in orase cu constr densa specific int carpatilor- crestere extensiva ca necesitate- ex cenru actual sibiu- a fost
atunci realizat prin extensie nu s a putut interveni in ansamblul celor 3 oiete vechi- in ext in leg cu vechiul centru- la fel in
Sighisoara sau Bistrita

CURS 4
26.10.2015
Data trecuta- modul in care in cadrul sist ia nastere cerinta functionala- diferite situatii care pot sa apara in
terioriu cu referire la tip interventie
Desi cerinta functionala= el initial in orice modificare care apare in teritoriu, ea isi poarta influenta pana la a
determina caracterul interventiei- cresterea intensiva si extensiva- ca rezultanta a acesteti caract pe care cerinta
functionala o impune
Avem deja o concuzie:
CERINTA FUNCTIONALA IN SINE NU SE POATE NASTE DECAT IN INTERIORUL SISTEMULUI, ADICA IN INT
ORGANISMULUI RESPECTIV. ACEASTA, DESI SUNT SITUATII IN CARE LA O PRIMA EXAMINARE A LURURILOR AI STA CU
IMPRESIA CA MODIFICAREA CARE SE IMPUNE E IMPUSA DIN EXT- LUCRUL ASTA NU E ASA NICI MACAR ATUNCI CAND
CEEA CE SE MODIFICA, SCHIMBA IN INT ORG RESPECTIV SE PRODUCE LA UN IMPULS DIN EXTERIOR
- Spre ex: am un cartier- luam in considerare o schimbare care nu se petrece in cartier resp ci in afara lui, mai mult
sau mai putin adiacent- vedem daca e necesar sa luam in consideratie datorita acelor modificari si interventii in
int cartier, desi in mod direct nu se pune problema unei interventii- dar influenteaza- ex o artera de strada in
afara cartier nu are cum sa lase cartierul neschimbat
- Orice interventie care apare impune niste modificari de influenta in cartierul resp
- In cartierul la care ma refer apar niste modificari care sunt impulsionate de ceea ce se intampla in afara cartier
dar sunt cerute de ceea ce se intampla in int cartier
Sa nu fac confuzie intre CERINTA FUNCTIONALA din int sist resp si IMPULS de modificare/schimbare care poate sa vina
din ext sist respectiv
Cerinta funct lucrand indiferent de felul ei- exista cer funct care lucreaza numai in int, altele care ies de achizitie in ext si
altele care sunt exploratori in ext si ies definitiv cu totul in afara sist respectiv

In legatura cu aspectul de la care am pornit discutia:


- raportare a nevoii prin intermediul cerintei functionale catre functie,
-functia fiind in principiu a 3-a cat urbanistica fundamentala de principiu- trebuie luat in calcul ca exista o raportare f
sensibila,
-sensibilitate care merge la rel destul de fina intre nevoie si functie in sensul ca pe parcursul evolutiei respective avem
de-a face cu o anumita evolutie a interesului
am vazut ca interesul e el care initiaza orice actiune in spatiu in leg cu prezenta umana- interesul nu ramane pe parcurs
evolutie la fel el se modifica, se poate reduce ca intensitate sau amplifica iar formele sub care se exprima si modalitati
in care el act se schimba pe parcurs evolutie proces de la interes catre actiune trecand prin functie

SCHEMA ilustreaza principial evolutie interes


1. Initial, in pct de pornire al oricarei actiuni avem de a face cu un INTERES definit intr un plan psiho social
existential f puternic
2. Interesul in acest moment devine de fapt mobilul- MOBILUL DE ACTIUNE- cel care antreneaza o actiune

32
3. Avansand in procesul catre actiune, interesul respectiv se diminueaza, isi slabeste amploarea- e interes in
plan psihosocial- interesul care stapaneste pers individului, preocupa individul
- Asta pt ca o parte din forta acestui interes in pl psiho social se transmite treptat unui interes de nat spatiala, arh
urb
4. Pe masura ce interesul int din individ se diminueaza, se aseaza se naste, tot in individ dar in alt sens,
INTERESUL SPATIAL= interesul psiho social, motivational luat in considerare initial devine din ce in ce mai
plauzibil ca org de sp- in sensul unei anumite configuratii a sp pt ca initial interesul e extraordinar de
invaluitor, amplu dar nu are o constituenta , nu e precizat- pe masura ce se proiecteaza sp se aseaza si isi
diminueaza forta in sine
- A I luam in considerare cresterea, contradictorie cu scadere interes psiho social, crestere interes spatial
5. Pt ca profesia noastra se ocupa cu sp- INTERES SPATIAL ARH URBANISTIC- se evidentiaza aceasta tendinta
spre CONFIGURATIE SPATIALA- nu exista aceasta configuratie dar ea apare in minte individ chiar daca e vb de
un individ pregatit in domeniul resp
- Orice individ are in minte si o configuratie aproximativa a sp care ar insemna aplicarea acelui interes
- In aceste conditii- asistam la evolutie de la interes psiho social la interes arh urbanistic iar pe acest parcurs ca
evolutie- avem evolutie de la mobil la functie apoi la activitate si spatiu
- Mobil cat functifunctie activitate spatiu??
6. FUNCTIA= partea cea mai abstracta a acestei relatii pt ca fie ca ne referim doar la org sp incipienta sau deja
pusa in practica, fucntia ramane intr o manifestare abstracta- atragere atentie asupra pl organizatoric- se ref
a functie
- Org unei alc spatiale e in prim rand org functionala, de functii
- Functia nu e o calitate a unui spatiu, nu e o insusire a unui sp ci o disponibilitate pe care spatiul o poate avea,
lua, castiga, insusi printr o anumita organizare
- De aceea noi vb ca in prim rand atunci cand initiem o org de spatiu trebuie de fapt sa lucram cu functii adica
practic CU NIMIC CONCRET ci numai cu DISPONIBIITATI, POSIBILITATI
7. In cadrul acestui grafic se evidentiaza un lucru de natura aproximativa- functia reprezinta pe acest parcurs
locul in care dpdv al evolutiilor cele 2 inerese ajung cumva intr o stare de SIMETRIE, ECHILIBRU , EGALITATE
ca pondere si spunem ca avem de a face cu o CONCURENTA IN FUNCTIE a celor 2 tip de interese- a unui
interes principial teoretic abstract si a unui interes in forma concreta care inseamna configuratia spatiala
8. Legat de acest lucru ne referim la fapt ca deja cand vb de functie si punem in discutie o situare a funct intr
un ansamblu de interese incepem sa ne preocupam de CARACTERUL functiei si punem astfel in discutie
functiile pozitive si functiile negative in sens ca funct negativa e o funct care produce, impune o reductie a
sistemului deci e vb de o cerinta functionala care are caracter reductiv in timp ce funct pozitiva are caracter
constructiv fie ca doar reaseaza rel in cadru sist pastrand aceleasi elemenete sau ca impune, aduce noi
elemente
9. In general prin aparitia si manifestarea unei functii negative sistemul pierde din rosturile sale, din ceea ce
inseamna misiunea sa adica el devine NEFUNCTIONAL
Aceasta intelegere a lucrurilor e o consecinta a abordarii biologiste, care s-a extins f mult inca la inceputurile
structuralismului, structuralismul sprijinindu se in dezv sa conceptuala pe biologie deci pe oranicitate
- Sensul biologic al functiei e astfel luat in consideratie in sensul pozitivitatii ca rezultat al mentinerii starii
sistemului si al neativitatii ca rezultat a deprecierii starii sistemului
- E firesc, in biologie cu referire la un org viu, conditia de functionalitate,de functionare a org respectiv inseamna
mentierea starii org resp asa cum ea e definita in mod natural

33
Evolutia structuralismului implicand matematica in cercetarile respective va aduce un alt inteles sensul logico
matematic- ceea ce e important de subliniat- acest nou inteles logico matematic nu exclude intelesul de factura
biologista, deci intelesul organicist ci il completeaza, intregeste in ceea ce priveste oras, alc urbana- asta e motiv
pt care noi si azi intelegem oras atat in sens mecanic cat si organic- e explicatia acelei concluzii de la curs
anterior- ref la SOLIDARITATE (mecanica + organica a orasului)- de aici fapt ca in explicarea inidferent a cecu
referire la oras trebuie facuta concomitent in sens organic si mecanic

Revenind la cele 2 tip functii care act in orice situatie si cu ref la alc urb si sist urb e de evidentiat fapt ca vb despre o
FUNCTIE POZITIVA si o FUNCT NEGATIVA, aceasta e consecinta intelegerii logico matematice a lucrurilor deci f pe scurt-
- Intelegerea organicista, biologista sustine funct pozitiva care mentine realitatea
- chiar daca biologia recunoaste si existenta functiei negative ,
- acceptia logico matematica ia in consideratie ca avand valoare constructiva atat funct pozitiva cat si cea negativa,
acestea numindu-se pt a face distinctie, EN FUNCTIE in SENS POZITIV si DIS FUNCTIE In SENS NEGATIV
- a I o teorie moderna aconstructiei urbane nu poate sa comenteze ceea ce sentampla in ter urb si nici sa ia in
considerare situatiile resp intervenind eficient decat considerand atat funct pozitiva cat si cea negativa, n functia si dis-
functia a I intr o analiza de situatie cei 2 termeni se vor intalni in mod curent

* O exemplificare f simpla:
- a considera in mod exclusiv functia in urb ca fiind doar en functie inseamna a lua in consideratie in consecinta
demolarea pur si simplu ca intamplare si nu ca o necesitate
acceptia logico matematica prin care consideram si n functia si dis functia ca fiind functii active in cadru sp urb ne
conduce a considera demolarea drept mijloc de constructie, mijloc necesar in abordarea sp urb in sens constructiv
- Altfel spus inseamana sa recunoastem ca in dezv urb avem nevoie de demolare
- A proscrie demolarea ca mij de interventie fara discernamant e o eroare, eroare pe care cetateanul obisnuit nu o
poate intelege pt ca ea se inscrie in sfera intelegerii pozitive a negativului = a lua in consideratie o DUBLA
REALITATE
o - a unui negativ care e o stare a unui fapt si care se raporteaza la o alta stare anterioara care avea caract
pozitiv si in al doilea rand e vb de o STARE CARE poate fi considerata,evaluata ca NECESARA sau nu- deci
ca favorabila intr-o anumita masura a I considerarea negativului dpdv al considerarii in spatiu e o
evaluare pozitiva
- Faptul ca dupa o analiza, deci cu discernamant hotarasc ca o cladire/ grup cl trebuie demolat, faptul pe care il
hot are sens negativ, exprima o funct negativa dar faptul ca in continuare deci fapt urmator inseamna realizarea
pe ace loc a ceva mult mai imp decat a fost inseamna ca de fapt negativul initial considerat ca atare ca gest este
suplinit de un pozitiv si iata cum de fapt in filosofia orasului se impleteste aceasta idee a negatiei cu cea a
pozitivitatii, pozitivarii in conditia in care avem de a face cu un proces gandit, analizat, studiat stiintific

Daca asta e partea in principiu teoretica dpdv practic trebuie luat in considerare ca absolut intotdeauna, in orice
situatie suntem pusi sa luam o decizie cu privire la o alc urbana noi de fapt dezv o analiza in care punem deoparte en
functiile si de cealalta parte dis functiile aceasta analiza numindu-se ANALIZA DE DISFUNCTIONALITATE
- a I daca orice studiu pt noi incepe cu o ANALIZA A SITUATIEI EXSTENTE, momentul al 2 lea e analiza de
disfunctionalitate (situatiile pot fi f diferite- in care disfunct e f puternica si in proportie masiva in ter resp si alte situatii
cand avem de a face cu situatie minima a disfunctionalitatii)
NU E JUSTIFICATA NICIODATA O INTERVENTIE INTR UN LOC DACA IN LOC RESP NU EXISTA O DISFUNCTIONALITATE CARE
POATE FI INDREPTATA, INLATURATA

34
Disfunctionaliatea in conditiile astea implica de fapt un mod de evaluare RELATIV- nu orice stare de disfunctionalitate
nu e de aceeasi gravitate- nu avem de a face cu o singura stare de gravitate in ceea ce priveste disfunctionaliatea
PRIMA CONSTATARE
A DOUA CONSTATATRE- STARILE DE DISFUNCTIONALITATE SE DEFINESC INTR-O ABORDARE DE PRIORITATI pt ca daca
din atatea discutii de pana acum rezulta f clar fapt ca in sistem multitudinea relatiilor produce o multitudine de functiuni
si daca pt a putea sa pui in evidenta, sa ajungi sa realizezi o buna functionare e nevoie ca aceste relatii sa devina
functiuni pozitive legate intre ele asta insemnand ca pozitivitatea unei stari rezulta din modul in care ele sunt legate,
functiile intre ele, trebuie spus ca de fapt, daca acest lucru e valabil pt ceea ce inseamna functii pozitive, e valabil si pt ce
inseamna funct negative
=> DECI complexitatea starii, relatiile in alcatuirea resp poate sa favorizeze atat raul in acea alcatuire ca stare cat
si binele

Atunci apare intrebare- in aceasta desf de la nevoie, interes la spatiu unde e loc in care apare o favorizare a disfunctiei?
Pt ca pe noi ne intereseaza in rpimul rand sa eliminam disfunctia- cum vedem in schema posibilitate aparitie disfunctie e
posibila cam peste tot in proces def de la interes la spatiu, arh gandind spatiul, org spatului firesc parcurzand to acest
proces, drum inseamna ca el e de fapt supus pe acest parcurs la EROARE- cel putin la eroare

SCHEMA 2-POZE RALUCA


Avem deci drum de la :
- NEVOI- FUNCTIE-ACTIVITATE-SPATIU si luam in considerare in acest proces si existenata sp- sp definit, realizam
ce se intampla cu acest sp cand intra intr o existenta obisnuita, comuna
Observam ca disfunctia pandeste la fiecare trecere dintr o etapa in cealalta
- daca disfunctia e prezenta la aceste intervale, treceri de la o etapa la alta, trebuie precizat ca de fapt disfunctia
se datoreaza unei alte hibe care poate aprea in act profesionisului
- constatam astfel ca intre nevoie si fucntie, disfunctia e dat de fapt IGNORANTEI- NASUMARII- profesionistul
ignora, nu cunoaste nu stie sa cunoasca disfunctia, nu e in stare sa plice o metoda de analiza care sa ii arate in ce
consta disfunctia in alc sp resp sau stie acest lucu dar nu face/ analizeaza cerceteaza situatie resp si ca atare nu
isi asuma acea disfunctie si gandeste o fucntie, un complex functional pe care sa il puna in practica unui anumit
sp- pt ca functia o data stabilita de el- constatam ca in aceasta conditie poate sa apara din nou disfunctia de data
asta intr o forma de neangajare- profesionistul a descoperit disfunctia dar nu ii pasa, are o anumita idee pur
estetica a sp si nu isi angajeaza disfunctia resp- ex teatru nat scari elicoidale
- mai departe apare act care se desf miscarea vizitatorilor si in aceasta conditie exista posibilitatea ca disfunctia
sa existe sau sa apara alta disfunctie si ave in aceasta onditie o disfunctie de STARE NEREGLEMENTATA nu ar
mai putea fi cazul in ex concret respectiv (ex cu referiere la strade exista reglementari pt siguranta)- dra ar outea
fi alta situatie in care nu exista relementari- atucni- disfucntia= lipsa de rglemenetare
- se defineste sp si se trece la def spatiunui- vb de o STARE NEGESTIONATA- gestionarea insemnand de fapt
administrarea alc sp respectiv- iata deci ca de fapt, urmarind aceasta succesiune si ideea disfunctiei de a lungul
acestui proces noi semnalam de fapt in felul asta, dincolo de grija noastra ca profesionisti faptul ca afunctiona
intr un spatiu nu inseamna numai a proiecta sp respectiv ci a conduce aceatsa preocupare pana la grija pt modul
in care sp respectiv functioneazadeci ideea asta de gestionare
Cu referire la disfunctie, disfunctii- pt ca a ane preocupa pt ceea ce inseamna disfunctie inseamna a afecata acestei
probleme o mare parte din act noastra- analiza situatiei existente in cea de a doua etapa, e de fapt o analiza de
funtionare in care procuparea noastra pt disfuctii e esentiala- avem de a face aici cu o actiune care are un anumit

35
caracter metodologic si acre senumeste problematizare- in sensul ca a avea un spatiu, a a avea o situatie, analiza
situatiei existente ne pune la dispozitie info cu caracter descriptiv- ce se afla acolo, ce caract au lucrurile care se afla
acolo, ce posibilitati de dezv au acele lucruri si noi putem veni cu intrebarea- ce e bine si ce nu e bine in situatia
respectiva asta inseamna PROBLEMATIZARE- faptul ca pui in discutie cu referire sitautie resp o problema- punand in
discutie problema resp descoperi realitatea situatiei, disponibilitatea situatiei respective

Ce inseamna a dezv o problematizare?


1.In primul rand- e vb de DEFINIREA UNUI SUPORT DE PROBLEMATIZARE- suportul de problematizare inseamna
ca cercetarea/ analiza situatiei existente s fie in prim rand COMPLETA dar si ca tu ca profesionist ai info suficiente
privind astfel de situatii, din experienta, deci CERCETAREA EXPERIENTELOR DE ACELASI FEL
2.In a doilea rand CERCETAREA SITUATIEI EXISTETE: istoric, starea actuala si disponibilitatea
3.In al treilea rand- cercetarea NEVOII LA NIVEL DE STRATEGIE si obiectivare posibilitati si perspective privind
locul respectiv
- a avea info cat mai bogate asupra acestor 3 aspecte inseamna a avea la dispozitie un suport corect de problematizare
In ce consta prolematizarea?
In a descoperi si pune in evidenta o SERIE DE PROBLEME CARACTERISTICE locului, alc sp a locului resp
Momente de abordare analitaica:
1. INVENTARIEREA RELATIILOR IN TERITORIU in raport cu diferitele influente care apar in cadrul teritoriului
respectiv
2. LISTAREA DISFUNCTIILOR , EXAMINAREA SI CARACTERIZAREA lor individual
3. IERARHIZAREA DISFUNCTIILOR in raport cu GRADUL DE RISC adica in raport cu ceea ce pot sa produca/
sa provoace sunt situatii in care consecinta in negativ a disfunctiei e evidenta, alteori aceasta
consecinta e in asteptare si ca atare ea un risc pe care trebuie sa il depistezi
4. Analiza de disfunctionlitate pe aza unei abordari SISTEMICE a efectelor de SUBSUMARE si in rau exista o
nterrelationare a I consecinta unei disfnctionalitati poate sa nu fie atat de grava dar ea sa devina f grava
in mom in care disfunctionalitatea resp se relationeaza cu o alta disf chiar mai putin imp
5. Evidentierea dependentelor negative sau pozitive evaluate la nivel de conditionare aici e f imp
descoperirea raporturilor de functionalitate- in ce masura o disfunct e influentata de o alta disfunct pt ca
intr un astfel de raport disfunct ar putea sa se diminueze, alta sa sporeasca- deci nu trebuie luate ca
atare
6. Stabilirea pe baza principiului drumului critic a succesiunii interventiilor de diminuare sau inlaturare a
disfunctionalitatilor pt ca apare aici consecinta a ceea ce spuneam la pct anterior, analiza corearii intre
disfuunctionalitati
a. Analiza drum critic= a det calea pe momente, pct care trebuie urmarita in inlaturarea
disfunctionalitatilor- spre ex din analiza respectiva rezulta ca a scapa la un mom at de
disfunctionalitatea y este necesar in prealabil a fi anihilata functionalitatea x, altfel nu se poate si
ca atare in proiectul de interventie se urmareste succesiunea diverselor operatii de interventie in
sensul in care analiza drum critic o pune in evidenta
7. Momentul final in problematizare- FORMULAREA PROPUNERILOR DE INTERVENTIE in cadrul teritoriului
avand drept scop inlaturarea disfucntionalitatilor ne atrage atentia ca nu e posibil ca noi sa reusim sa
eliminam absolut toate disfunctionalitatile- aici deja e o intelegere relativa a lucrurilor- e vb de calitatea
solutiei de ansamblu pe care noi o avansam si in fine e vb de o solutie de compromis in general in viata,
indeosebi in org spatiului, nu exista solutii ideale-deci solutii care referindu-ne la disfunctionalitati sa

36
rezolve tot ce inseamna disfunctionalitate- ptca asta ar insemna sa pui la dispozitie populatie o situatie
ideala- deci compromisul si in cadrul lui optiunea devin un lucru f important
8. Am tot vb de INTERES- NEVOIE- am pornit de la pt a ajunge la spatiu- nevoia transformandu se in
interes- e bine sa stim sa avem info despre o teorie enuntata in urma cu 100 si ceva de ani privind
NEVOIA in existenta umana teorie care a raas neschimbata chiar daca colateralele, aplicatiile ei s-au
miscat, au evoluat, in esenta ea a ramas la fel- MASLOW- psihosociolog TEORIA interesanta, explica f
multe lucruri ref la comp uman si org sp pt folosinta lui- de multe ori in ceea ce inseamna org sp se face
referire la aceasta teorie
9. MASLOW imparte proecuparile, nevoile simtite de om, individ In 5 categorii in fnct de caracteristicile
nevoilor resp, a ceea ce aceste nevoi impun in comp omulu pt ca sunt o multitudine de rezultante la nivel
comp uman din mod intelegere acestor nevoi, M chiar dezv o analiza pt a ajunge sa constate cat e
ponderea oamenilor care simt una sau alta din aceste nevoi- nu intamplator a facut el rep garfica pe
trapez- pt ca nevoile sunt suprapuse in sens in care M constata ca categoria resp de nevoi se gaseste intr
o pondere din ce in ce mai mica in rand oameni- SCHEMA
Nevoie- la baza piramida- la 85% din oameni, in timp ce nevoia de sus- M nu o gaseste decat la 10% din
oameni
1. Nevoile fiziologice, animalice, de existenta 85%- pt a tari: a manca, a te acoperi, proteja de frig- nu e
de mirare ca exista si cativa oameni care nu acorda imp prea mare acestor nevoi
2. Nevoia de stabilitate- de ordine, de siguranta- caract 70% din oameni, vine imediat langa nevoia
existentiala (easupra in trapezul ala)- nevoie de a avea seriviciu etc
3. Nevoia de dragoste si apartenenta- 50%- calitatea nevoii cu referire la ce pare a org se adreseaza- la
suflet deja reprezinta o pondere mai mica in randul indivizilor
a. Aceste proportii def de M nu au ramas neschimbae, s au ai modificat in niste etape/salturi-
de ex cercetari psiho sociologice constata moificare sentiment apartenta- in rand tineri azi
se constata reducere a sentiment apartenenta drinta de a umbla, plimba in lume-
disparitie sentiment apartenenta
b. Dar insasi aceasta situatie la care ajunge un individ devine un mijloc de a cerne, tria starea
sentimentala a individului pt ca undeva plecat din loc natal si traind in alta parte individul
care se declara ca neavand sentiment apartenenta, acolo in alta parte isi da seama ca are
sent apartenenta
4. Nevoia sentiment propriu de apreciere proprie- despre el 40%- M constata ca acum multi ani
numai 40 % oameni erau in stare sa se autoaprecieze- u individ care nu se poate autoaprecia nu isi
poate gasi drumul inainte
5. Nevoia de autodepasire- 10%- numai 10% capabili de nav autodepasire- numai 10% simt in viata lor
nevoia de a se autodepasi- din aceasta actegorie rezulta excelenta in pl societatii, care duce
societatea inainte

Studii Maslow consemnate de a deficit de existenta pana la fiintare in plin a persoanei nu intamplator au constituit
subiect studiu f consistent, solid in SUA pt ca in general existenta americana se sprinjina si azi pe teorie M- in fond
societatea americana spune f clar- cheltuie atat cat trebuie pt cei din cat de jos pt a le da multumire, satsfatie si cheltuie
cat poti de mult pt cei din categoria de sus- pt a genera avansul

37
Functia= de fapt o insusire a spatiului si in acest sens face posibila o anumita activitate- daca in mod firesc pornim de la
ceea ce e interesul, ajungeam la activitate si ajungeam in felul asta la sp necesar, cand pun in discutie functia (insusire a
sp); de la functie ca sa ajung la activitate trebuie sa am SPATIU
10. Avem sp, pt sp resp concepem o functie coordonam sp in raport cu funct resp si apoi punem la dispozitia
act spatiul resp
Exista acest fenomen in afara CIRCUIT functie sp- sct- sp- functie samd
In aceste conditii intre act si spatiu ca notiune in primul rand si efectiv ca ceea ce inseamna in mintea noastra-
lucrurile sunt f clare- asemanarea intre act si functie nu mai e asa usor de realizat- in mintea mai ales a unui incepator in
omeniu apare o confuzie- act sau functie e defapt acelasi lucru mai ales ca noi folosim pt ambele aceleasi atribute- act
economica, functie economica (rezidentiala etc)= > apare confuzia desi si activitatea si functia au o referinta finala dpdv
al concretului, aceeasi
a. Stau, fac ceai, mancare, ma uit la act= ACTIVITATI UMANE cu CARACTER REZIDENTIAL
b. Ca sp sa se adapteze acestor act- SP GANDIT CU FUNCTIE REZIDENT
c. FUNCTIE= INSUSIRE SP DE A FACE POSIBILA O ANUMITA ACT
d. Atributul si pt rezident I functie si act e acelasi

O A DOUA CONLCLUZIE- DIFERENTA INTRE NOTIUNEA DE ACTIVITATE SI CEA DE FUNCTIE- a nu face o diferenta intre cele
2 notiuni inseamna a practica confuzii care pot fi destul de grave
Activitatea se raporteaza la un agent in timp ce functia se atribuie unui agent
FUNCTIA SE ATRIBUIE, ESTE AGENULUI RESP
ACTIVITATEA SE RAP, SE DEF IN RAPORT CU UN AGENT
Astfel avem rel- agentul are o funct si prin intermediul fnct respective desf o anume activitate
Ex: ciocan- functie de a exercita o presiune puternica prin lovitura
e. Ce pot face cu ciocanul? Sa bat un cui, o bucata de arama si sa fac un ibric, sa bat toaca la
biserica- aceeasi functie cae inseamna 3 activitati complet diferite care se def altfel si au ca efect
altceva

CONSECINTE
1. Diferenta intre analiza FUNCTIILOR urb si studiul ACT ECONOMICE- un lucru care spre ex- geografii inca nu il
aplica geografii inca practica o confuzie intre ceea ce e act urbana si act economica deci luam in consideratie o
inteleere diferita intre ce inseamna act urb si act economica
2. Distinctie, deosebire, chiar disociere intre EXERCITIUL FUNCTIEI si ACTIVITATEA care se desf, are loc in aceste
conditii- cum a dat ex cu ciocanul
3. Diferenta care rezulta in pl de ansamblu al functiilor intre functiile interioare orasului- pe care le numim
FUNCTII URBANE si functiile exterioare orasului care raman ca atare fnct ale orasului in teritoriu

- E greu si inutil sa fol cu ref la fnct urb termenul de fnct economica pt ca in ansamblul act urbane nu avem de fapt
in mod curent de a face cu act economica de principiu la niv urban ci act economica e o act in principiu in
globalitatea a ceea ce inseamna activitati- aconomice oricare ar fi
- Cand vb de act urbane- au caract urb si pot fi diferentate in rap cu anumite caract
- In aceasta diferentiere intre act urb si ale oras in ter rezulta si intelegere mai corecta cu referire la ceea ce
inseamna dezvoltarea orasului, urbana in cadrul ter dat activitatilor pt ca initial se vb ca dezv unui oras se dat in
mod exclusiv functiilor sale externe, teritoriale, in sens ca orasul se desv cu atat mai mult cu cat are fnct ext in
ter mai ample si se sublinia caract economic al acestor fnct

38
- Sigur ca fnct astea economice conteaza dar nu sunt definitorii in absolut, conteaza la fel ca alte functii- ex functii
admin
Ajungem astfel sa constatam ca un oras se poate dezv fara a avea neaparat o anumita economie, act economica-
se dezv pe baza serviciilor in conditiile in care serviciile rep si ele in esenta lor o act economica dar nu una direct
productiva intotdeauna
- Trebuie coroborat asta cu caract productiv direct si indirect al act pt ca in conditionarea ideoloica de factura
comunista se considera ca evolutia, dezvunei alcatuiri urb se dat in mod exclusiv industriei deci act direct
productive si mai mult decat atat din cat industriei grele- se considera ca un oras care nu are industrie grea nu
are sanse de dezv si acesta constituia principiul de crestere pt un oras sau altul- asta era motivul pt care in
planurile cincinale exista aceasta procupare ca productia din domeniul industriei grele sa se repartizeze in
diferite orase dupa cum in subsidiar??? Era principiul ca in planul cncinal sa nu fie prevazuti bani pt constr de
locuinte decat in orase in care in acelasi pl se prevedea o extindere a industriei grele
- In aceste conditii act cu caract direct pructiv in industria grea era cea care genera dezv
- In mom in care aceasta comanda in dezv nu a mai fost mentinuta, relatiile s au dereglat si a aparut ce s a
intamplat dupa 1990 si se simte si azi cand industrii imp dintr o serie de orase au intrat pur si simplu in
paragina si insasi localitatile resp au cazut neexistand in int lor forta ca sa apara act cu caracter compensatoriu-
sigur ca situatia e un tablou cu totul general el voia sa puna in evidenta fapt ca dezv unei asezari, alcatuiri urb e
datorata, in consecinta act care se produc in ter respectiv ca in ter resp, in loc resp se produc niste act acre au
sau rep interese din afara e f bine- un lucru care contribuie la dezv orasului dar nu e definitoriu, nu e singurul
factor de dezv dezv oras poate sta si pe seama act cu caracter de serviciu- din tertial sau cuaternal care sa
constituie baza de evolutie a orasului
- Pana in 1990 cu greu se putea accepta existenta spre ex a unei localitato care sa aiba caracter balnear fara ca in
int ei sa existe act economice cu caracter direct productiv- asta e motiv pt care la sinaia s-au realizat 2 mari
unitati industriale- care treptat au dus la degradare caract estival, de statiune a loc respective prin constructie
blocuri ca o consecinta
Dezv serviciilor astazi poate considera un factor imp de dezv urbana- mai mult decat atat, nu doar ca poate ci
CONSTITUIE- o consecinta ce poate fi extinsa la niv ter- vb de retea loc in ter luam in considerare aceasta retea in
prim rand in sens servicii in ter

A TREIA CONCLUZIE- COMPLEXUL FUNCTIONAL, CA SISTEM INSCRIS INTR-O ANUMITA SITUATIE GLOBALA CARE
AFECTEAZA DIN EXTERIOR SI DIN INTERIOR SIST RESPECTIV GENEREAZA O FUNCTIONALITATE SPECIFICA PT SP URBAN
ADICA ACESTA EVIDENTIAZA NISTE PROPRIETATI SPECIFICE-ACESTE PROP SE NUMESC IN GLOBALITATEA RESP STARE DE
FUNCTIONALITATE

Functionalitatea= un ansamblu de calitati ale unui spatiu- e o consecinta in aceste conditii ale unui complex de functii
- Functiile acelea sunt niste insusiri in sensul de posibilitati ale spatiului
- Functionalitatea e un ansamblu de calitati pe care acele functii le genereaza COMPLEX DE CALITATI- nu se
refera la un manuchi ci la un ANSAMBLU de calitati pt ca functionalitatea e de fapt in ansamblul ei o CALITATE a
unui spatiu care rezulta din ansamblul acesta de calitati- intervine intelegerea sistemica- caliatati correlate intre
ele intr un anumit fel genereaza o anumita stare- stare de functionaliatate- acea caract de globalitate care da de
fapt caracterul si disponibilitatea de actiune a unui spatiu in baza careia poate sa apara intr o conditie sau alta
FUNCTIONAREA
- Sp resp poate sa aiba o functionare fara sa functioneze
o Ex cladire in baza proiect dintr un program dar ea nu functioneaza, sta inchisa

39
FUNCTIONALITATEA- prin faptul ca spatiul trebuie sa adopte o anumita configuratie, amenajare, mobilare in sensul funct
respective inseamna ca aceasta funct impune forma forma facand posibila de fapt functionarea a I se suprapun mai
multe notiuni fiecare avand sensul, semnificatia ei dar toate convergand spre definire acelasi lucru- sp in care urmeaza
sa se produca o actiune, care are I anumita functionaliate, functionalitatea care impune o anumia forma, configurartie
care face posibila configuratia resp
Pe de alta parte avem si rel inversa care e existenta, se simte in orice situatie de relationare in fizic a unor
lucruri- forma are o influenta asupra functiei, DETERMINA ceva la functie ceva in sens favorabil sau nefavorabil pt ca
forma poate fi perfecta sau nu, doar adaptata, potrivita
- Functia resp poate fi cea care a fost initial sau care se schimba, s a modificat ntre timp a I acest raport de la
functie, functionalitate forma si forma functie e un rap in circuit continuu si trebuie inteles ca atare
Pe de alta parte avem si rel inversa de la functionare catre functie pt ca in fond noi cand gandim inca de la prima
initiere o anumita rezolvare de sp de la ceea ce inseamna acea nevoie, interesul resp avem nevoie de experienta acre
nu inseamna decat ceea ce se realizeaza pe aceasta relatii- deprindem cunostiinte, invataturi pe care le transpunem la
initierea acestui proces de gandire deci aupra functiei- ita ca apare un alt cirucit care e permanent caracterstic noua ca
profesionisti

Referitor la functionare luam in considerare ca indiferent cat de perfecta e rel intre functie- functionalitate si ceea
ce noi ne imaginam ca va fi functionarea pt ca nu lucarm asupra functionarii decat de la distanta in timp- ne inchipuim
cum vor funct lucruri resp, dar putem gresi, ne putem imagina prost si ca atare aruncm In sp resp sansa unei funct
eronate; sau nu, putem avea o gandire perfecta si totusi sa constatam ca lucrurile nu funct perfect cum ne am imaginat
pt ca asupra functionarii, dincolo de ceea ce trimitem noi asupra sp proiectat intervin si alti factori de influenta:
conjunctura, social, demografic, gestiune, modul de gestionare, factori politici, hazardul, intamplarea etc
GESTIUNEA- dincolo de fapt ca e sectorul care suporta cel mai teribil apasare politic ea inf mod funct a unui spatiu-
sunt multe sp gandite de arh sau urb cu o anumita functionare dar ele nu funct asa cum au fost gandite- ceea ce se
realizeaza in sp resp e sub val randament necesara
HAZARDUL- starile de criza care intervin dincolo de fenomenele de hazard care pot sa apara si sa rastoare complet
funct unui sp
CARACTER OBIECTIV-SUBIECTIV a ceea ce se intampla pe acel parcurs in leg cu functionalitatea cand se rezolva, pune
la pnct functia si cand avem de aface cu o def obiectiva pe care o gandeste profesionistul in raport cu date clare,
concrete
Functionalitate- def obiectiv subiectiva pt ca e vb de solutie care poarta amprenta celui care creeaza solutia,
concepe- e vb de subiectivism individ resp- poate fi si un subiectivism preluat din cercetarea pe care o face
Se revine in functionare la o def obiectiva- nu mai e vb de o anumita comp subiectiva a lucrurilor

O intrebare in leg cu SCHEMA- nevoia de previziune


- In profesiunea noastra noi gandim o spatialitate care urmeaza sa fie- e vb de o PREVIZIUNE- daca vb de o
functionare pornind chiar de la functionalitate avem de a face cu o previziune, stare previzibila intr un viitor mai
apropiat sau indepartat
- PREVIZIUNEA- un lucru care planeaza asupra oricarei solutionari care priveste solutionarea unui sp ??
- Aceasta previziune trebuie luata in consideratie mereu in int functionaliatii- ea se dezlantuie ca posibilitate prin
functionare dar noi o luam in consideratie in fucntionalitate a I practic noi nu am avea dreptul dpdv etic,
profesionist sa dam drumul al o solutie fara sa ne punem intrebarea de ce s-ar intampla???

40
- Putem sa ne asiguram pt noi si cetateni o liniste in raport cu ceea ce in principiu ar putea fi luat in- consideratie
la mom resp= previziunea care te protejeaza- cu caracter protectionist- exista si cealalta previziune cu referire la
evoultie fireasca, normala a lucrurilor de ex functiile luate in consideratie cum evolueaza? Ce inseamna o
modificare a lor in viitor?
ABORDARE PREVIZIONISTA- protectiva si ??
- STRUCTURA FUNCTIONALA RASPUNDE ANSAMBLULUI DE NEVOI, NECESITATI, acestea fiind intelese in sine in sensul
cel mai larg si nu simplist, exclusiv biologic e pastrare a starii
- problema STABILITATII FUNCTIEI- intelegere aplicata stabilitatii functiei
- e vb de acea rel intre functie si organul care practica acea functie- de data asta ma duc spre factura biologica
lucruri
- biologia ne spune si Darvin a dezv aceasta teorie- organul dezv functia dar si functia are capacitatea/ calitatea
de a dezv oraganului- FUNCTIA NASTE ORGANUL
- Chiar daca nu e vb de oras, in esenta relatia ramane alabila, adica legatura intre ceea ce inseamna functie si
organul care exercita fnct respectiva- asta ne intereseaza in mod deosebit pt a intele notiunea de echipament si in
consecinta cea de echipare a teritoriului
- ca sa avem aceeasi baza ca pana acum pornim tot de la MOBIL uman, interes, nevoie- cerinta functionala,
functionalitate functie si conform a ceea ce spuneam mai inainte ajungem la organe- aica intre ceea ce inseamna
functia, functionalitatea in ansamblu inseamna la niv spatiului un organ care asigura aceasta functie indiferent care ar fi
ea ex functie educativa

- ORGAN- alcatuire tripartita- e vb de o ACTIVITATE urb, de un SPATIU urb si de o INSTITUTIE urb- org asta nu se
poate constitui altfel
- am vazut de ce e nevoie de act si spatiu
NEVOIA DE INSTITUTIE - Pt ca act nu se poate desf intr u sp adecavt decat daca e org de o institutie a I avem un circuit
de determinare- activitate- spatiu- institutie- activitate si vb in aceste conditii de aceasta constitutie tripartita/ tripolara
a org spatial care nu e altceva decat echipamentul teritorial
- In ansamblul sau echip teritorial se constituie tripolar- ma refe de ex la cel necesar pt act cu caracter formativ si
pot preciza si o anumita categorie- pt varsta scolara de ex- intre 5 si 19 ani- deci am de a face cu ce numesc ca e
scoala dar dpdv al meu scoala e un spatiu in care se desf o act specifica in admin specifica a unei institutii- deci
echipament scolar= toarte aceste echipamente puse impreuna la lucru
- Adica nu e treaba mea sa ma gandesc numai la sp fara sa stiu ce e act resp, atunci nu il voi face decat pe baza
unor prespunere, banuieli si nu pe baza cunoastere in profunzime

! DOTARE- termen utilizabil cu ref la ceea ce inseamna spatiu si activitate deci nu e vb de functionalitate si
functionare- eu pot sa ma refer la scoala ca dotare cand scoala e goala la o scoala care nu functioneaza, care
exista undeva in cadrul teritoriului in timp ce ma refer la echipament luand in considerare INTEGRALITATEA sp
act si institutiei respective

FUNCTIONALITATE
1. - Starea de functionalitate angajeaza un ansamblu de functii intre acestea sunt functii pozitive, si negative adica n
functii si disfunctii in fnct de ele ne putem ref la o stare de funct consructiva cand caract generala e a n functiei sau
distructiva cand caracteristica e a unei disfunctii
-Cum stiu asta?
Prin problematizare- ea imi spune daca starea E DISTRUCTIVA SAU CONSTRUCTIVA

41
2. -Starea de functionalitate poate fi EFECTIVA SAU POTENTIALA- cea efectiva= cea pe care o constatam cu referire la
un anumit sp si prin extindere cu referire la un spatiu care e proiectat, in proiect- si il comentam ca atare
-2. 1. STAREA DE FUNCT POTENTIALA- cea care ar putea sa apara in viitor pe baza unor evolutii viitoare ale contextului
a I daca realizez un proiect azi nu se poate sa nu imi pun intrebarea- ce s ar putea intampla cu sp peste un anumit nr
de ani- si ca atare sa ma gandesc la o stare de functionare potentiala de viitor

Structura urbana curs 5- 9 11 2015


Capitol 4- COORDONAREA COMPONENTELOR SISTEMULUI SPATIAL

E vorba de a intelege mai profund structura functionala pt ca tot comentariul ce urmeaza atentia va fi indreptata
pe STRUCTURA SPATIO FUNCTIONALA
- asta pt ca referindu-ne la structura spatio configurativa- cea care priveste forma- structura inseamna compozitie si
deci de fapt in celelalt curs, de compozitie abordam de fapt cealalta fateta a struct urb- spatio configurativa- asta e
motivul pt care deocamdata ne ref in mod deosebit la

Vorbind de struct urb in mod firesc pe cale de consecinta avem in vedere struct spatio configurativa- prin ce se
traduce spatial structura sp functionala
- A incerca o aprofundare ref la struct sp funct fata de ce am discutat pana acum in sensul de relatii- problema cea
mai imp e cea care se refera la ordonarea el de viata urb
PROBLEMA ORDONARII e o problema care se constituie ca problema de esenta in ceea ce inseamna pl spatiala
Coordonarea sau ordonarea?
- Asa cum am discutat an trecut e un produs natural in general organizarea de tip organic impusa prin regulile
naturii, indiferent la ce tip de existenta s ar referi este de fapt un produs natural dar orice perturbare a acestui
proces inseamna o denaurare a ordinii ca produs natural
- ori prezenta omului in sp e un factor PERTURBATOR al regulilor naturale si atunci in mod inevitabil apare
DEZORDINEA
- dezordinea poate sa apara si in cazul unor evenimente produse de hazard, neasteptate care scot lucrurile din
regula naturala
Deci de fapt vb de org unui spatiu in pl acesta al functionalitatii sale avem pe de o parte o ordine si pe de alta
parte o posibila dezordine
RAPORTUL INTRE ORDINE SI DEZORDINE E DE FAPT RAPOTU; INTRE EN FUNCTIE SI DIS FUNCTIE
In aceste conditii ordonarea el de viata urb e o problema pe care omul o are in vedere si trebuie sa o rezolve

Ce inseamna aceasta ordonare?


- Inseamna a situa el de viata urb intr o alc cat mai convenabila dpdv functional
- Aceasta alc se exprima prin ceea ce numim TEXURA- urbana daca ne referim la urban- textura sp teritoriala-
daca ne ref in general la teritoriu
- Termenul de textura e un termen care preluat fiind din vocabularul obisnuit- in vocabular gasindu si locul primar
in ceea ce inseamna materiale, structura materialelor- ne ref la textura cu privire la o tesatura, material, stofa
- Mai mult decat atat ne ref la extura cu privire la orice mat- spunem caextura lemn e alta decat textura
metalului-textura lemn stejar e alta de cea de mahon sau molid
- TEXTURA exprimandu se atat
1. FIZIC- prin intermediul TACTIL

42
2. cat si prin intermediul PERCEPTIEI- al vederii, imaginii

- Datorita fapt ca aceste particularitati de def ale termenului sunt potrivite spre a exprima, putea sa comentam
alcatuirea urb la niv struct sp funct- folosim termenul de textura- textura de el de viata urbana
- Si ne ref la texturi SIMPLE SAU COMPLEXE- in fond luam in considerare o tesatura a el de vata urb, o tesatura in
care firele acestei tesaturi nu sunt altceva decat RELATIILE stabilite intre aceste el de viata urb
1. O TEXTURA SIMPLA- in care el de viata urb sunt de aceeasi NATURA, FEL- asa cum o tesatura simple e constituita din
acelasi tip de fibre
1. Putem avea de a face cu o tes complexa, cu fibre diferite dpdv culoare, consistenta, natura mat
2. Exact la fel se int si in caz alc urb- cand el sunt de naturi diferite si rel intre ele sunt de asemenea de nat
diferite ca sens, importanta, textura urb e o texura complexa
3. Trebuie sa luam in considerate dpdv analitic
Ne a atras atentia ca toata discutia pornita odata cu def structurii are drept obiect oprezenta in abstract a alc urb si
aunci in general putem avea in vedere fapt ca el acestea de viata urb pe care le putem de ex consemna intr un fel sau
altul intr un teritoriu- sunt el de acelasi fel care au aceeasi natura (a desenat pe tabla mai multe x uri)
- de ex care apartin sist act cu caract formativ- dispuse inter relationate prin anumite leg in ter si constituie in fel asta un
sist simplu (le uneste cu niste linii)- dar in ter nu sunt numai el astea ci sunt si alte sisteme care spre ex ocupa ter si au si
ele niste rel intre ele de un anumit fel

In aceste conditii teoretic se suprapun 2 sist fiecare avad rel lor- dar aceasta suprapunere nu e o simpla asezare a
unor el peste alte el- desen teo pt ca ntre un sist si alt sistem pot sa apara de ex legaturi si atunci vb de situatia in acre
cele 2 sist sunt rel intre eledeci constituie un sist mai amplu, un sist complex- si atunci tetura care rezulta e una
COMPLEXA
2. TEXTURA COMPLEXA
- Putem evalua aceasta complexitate in fnct de mod in care se realizeaza- de gr 1,2 ,3 etc
- De fapt fiecare din sist initiale are in int au niste trepte pt ca daca ma refer la act cu caract formativ
1. - unele sunt cu caracter formativ- prescolar, altele la niv scolar, universitar samd
2. deci de fapt insasi fiecare din sist initiale sunt mai multe trepte- definite calitativ si cantitativ si iata de
fapt cum se explica complexitatea pt ca o textura simpla nu poate sa se manifeste/ existe intr un teritoriu
Noi avem de a face in ter cu testuri complexe, definindu se:
3. cantitativ si calitativ pe de o parte
4. si pe de alta parte def in sensul ocuparii TERITORIULUI- adica al spatiului

A. Ref la evaluarea CANTITATIVA si CALITATIVA- o evaluare care seface pe aceste 2 fete dar evbde o evaluare intr un fel
CONCOMITENTA- sunt situatii in care noi fol doar o evaluare calitativa sau doar cantitativa dar trebuie sa stim ca de fapt
orice evaluare in orice dom de nat cantitatva sau calitativa o surprinde si pe cealalta- e un fapt surprins DIALECTIC
- Noi ne pacalim de multe ori in ceea ce priveste org sp fie arh sau urb- dezv o discutie pe un anumit aspect care
ne intereseaza la un mom dat gresimcand analiza se manifesta focusat numai in sens interes resp numai cant
sau numai calitat ignorand celalalt aspect- treuie considerat ca o medalie- cu 2 fete
Ex 1: analizam probleme care se refera la formare- ACT CU CARACT FORMATIV- ne in in prim rand in aceasta conditie
calitatea, niv in pl calitatii- daca e inv liceal, unversitar etc- e o problema in prim rand de calitae dar de fapt calitatea
in astfel ascunde cantitatea
- Exista o rel intre calitate si cantitate

43
Ex 2- Insa daca ne ref la ACT CU CARACT COMERCIAL- situaia e inversa ne int in prim rand cantitatea- niv cantitativ al
deservirii populatiei daca e v de un serviciu zilnic/periodic/ocazional
- Dar cantitatea ascunde de fapt calitatea pt ca dpdv al calitaii produsele oferite in serviciu de ex ocazional sunt
pdv calitativ si al val lor superioare produselor oferite in regim jurnalier de zi cu zi

Daca avem de a face cu o strucura si ajungem la aceasta idee a fapt ca structura resp are o anumita configuratie
sa nu confundam configuratia structurala si configuratia spatiala !!!
1. Intre cele 2 configuratii trebuie sa existe niste CONCORDANTE dar NU IDENTITATE- nu sunt un acelasi lucru
2. Vb de configuratia structurala ne referim la TOPOLOGIA STRUCTURILOR FUNCTIONALE adica mod in care
sunt constituite structurile in cadrul unei texturi
3. Topologia struc functionale ia in consideratie sau porneste de la analiza la nivelul geometriei relatiilor intre
el si pt a putea comenta putin trebuie sa discutam ca intr un sist avem de a face cu rel tari si rel slabe sau
moi
3.1 REL TARI sunt acelea care mentin coeziunea sist resp
- avem de ex de a face cu sist A care isi def o unitate deci o coeziune dat rel tari care se manifesta
- desen intr o anumita zona ter a I toate aceste el care sunt in z ter resp legate prin aceste rel tari definesc
sist A- deci aici e o afirmatie care pleaca de la rel si ajunge la def sist
3.1 REL MOI SLABE sunt deci rel care nu au putere suficienta spre a mentine alte el (desen teo) in int sist
dar sunt rel care realizeaza leg sist A in mediu, in context
RELATII
1. Rel tari sunt IN INT SISTEMULUI si rel SLABE sunt INTRE SISTEM SI UN ALT SISTEM DIN CONTEXT
In aceste conditii insasi aceste 2 tip de relatii- ari si moi trebuie intelese in sens sistemic- ceea ce
constituie rel tare sau slaba??? pt sist ! constituie rel tare pe sist B care e sist la un niv superior care
cuprinde atat sist A cat si un alt sist
2. Relatiile in int sist tocmai dat acestei abordari sistemice- genereaza CONURI DE REZOLUTIE- ar putea sa fie
mai usor intelese ca conuri de INFLUENTA de determinare- adica rel resp sunt rel care produc o influenta,
o det si in fel asta genereaza starea de sistem
- Termenul de REZOLUTIE se refera la alcatuire dar de fapt trimite la procedura de analiza , de cunoastere in
sens ca pt a dezv o analiza in sist ter pornim mereu de la un nivel catre niv inf si mai departe catre niv inf
nivelului inf anterior deci intr-o SUCCESIUNE DE DESCENDENTA- ANALIZA E POSIBIL SI INVERS IN ALTE SITUATII-
sa porneasca de la baza sist de la niv cel mai de jos pe care il putem percepe in ascendenta catre niv sup- atunci
apare o alta intelegere in schema relevand aceste conuri de rezolutie- desen teo
a. In sens ca fiecare el in cadru sist stabileste in det sale un nr de subsisteme in alc la niv inferior- in
fond toata aceasta abordare nu e altceva decat o abordare sistemica a lucrurilor
b. Asta inseamna ca de fapt in cadrul unei astfel de abordari cunoastem, aflam info in sensul de
coborare de la principiu la detaliu sau invers sau in sens de trecere de la particularitate la
generalitate
c. PARTICULARITATEA- leg de detaliu
d. GENERALITATEA- leg de principiu

In ce masura unei anumite ii e specifica o anumita tpologie?


TOPOLOGIA- domeniu al matematice desprinse de geometrie in sens situarii in sp de lucru al lucrurilor si rel dintre ele-
din lat logos si topos- o stiinta, cunoastere a LOCULUI

44
- Asta e motivul pt care ca o consecinta a abordarii structuraliste topologia s a manifestat cu o inf ddeosebita
asupra org sp arh si urb a existat la un mom dat, a funct timp de 1oo si ceva de ani un centru la Atena
recunoscut pt studiile sale in dom pl sp in sens abordarii studii topo- al lui Doxiadis de studii echistice-
wedinghton a elaborat teorie de d care am vb in alt curs acolo
- In sensul aceste cunoasteri de fact topo a alc urb inca din 1956 Christopher alexander desf un studiu- rezultate
studiu publicate- ceva cu Orasul e un copac?- un studiu f incitant a starnit multa constrnare- era un mom in
care teoria organicista in existenta urbana incepuse sa se dezv
- Christopher Alexander analizeaza cum funct in principiu un oras traditional, istoric def si cum funct un cartier
modern, realizat modern construit- in modelul urb functionalist
- El constata ca in oras vechi istoric sp e mult mai atractiv, interesant diversificat DAR dpdv al raspuns la
functionalitate la existenta curenta om, orasul nu face fata, nu da raspuns corespunzator, in timp ce orasul nou e
realizat tehnic corespunzator produce o multumire pt existenta dar si o nemultumire dpdv al caliatatii
ambientale a sp, uniformitate, lipsa de interes, de atractie

Teoretic sunt 3 tip de org TOPOLOGICA a sp care se aplica si in ceea ce priveste texturaurb
1. ORG IN RETEA CICLICA
2. IN RETEA RADICULARA MAI MULT SAU PUTIN ORTOGONALA
3. ORG DENDROMORFICA SAU RAMIFICATA
- aceasta cu referire la org el de viata urb in cadrul exturii si cu ref la configuratia rel care apar in consecinta- fiecare
dintre aceste tipuri topologice generand situatii diferite

TIP 1
- in sens ca tip org ciclica produce un sist inchis care nu poate evolua, in care rel dintre 2 el departate nu se poate
face decat prin traversare el intermediare- dezv nu e posibila decat prin distrugere sist insusi- e vb de texturi
simple care pot sa existe intr un astfel de alc

TIP 2- retrimorfic
- inseamna de fapt o disponibilitate mai mare a sist pt crestere in sens ca sist nu e in mod obligatoriu def pe lmitele sale
de asemenea disponibilitatea comp de multirelationare e mai accentuata pt ca spre deosebire de 2 rel in aceasa cond
avem aici de a face cu o posibila rel pe 4 dir
- e o configuratie care e exploatata de orasul modern desi nu e vb de orasul modernist pt ca aceasta alc e la urma
urmelor la originile sale int in orasul antic grec dar ulterior e reluata de fapt si dezv in mod voit intentionat in planul lui l
enfant pt oras Washington dupa care devine baza tipica a texturii pt oras american fara sa fie un principiu aplicat total-
sunt si orase care se dezv pe structuri, trame str nat, nedefinite geometric
- a devenit tipica oras american alcatuirea asta
- Ce e dificil de luat in consideratie in astfel de textura- centralitatea, fixarea centrului dpdv urb nu e profesionist- a vb
de un centru in sist- inseamnca ca intreaga alc sa evidentieze cenru resp ori in realitate asta nu e posibil decat prin niste
artificii- Washington Enfant a facut o esplanada ca sp central- artificii ca sa o evidentieze ? si ceva la Chandigah

TIP 3- dendromorfic, ramificat


- tipul care exprima ordonarea posibil perfecta la niv morfo a unei structuri spatio ?? pt ca toate rel conduc sau pornesc
spre sau de la un el principal care e cel mai imp al alc resp si in mod firesc se constituie ca centru al acestei alc ceea ce
face ca org sa fie f clar ierarhizata- in situatia asta si cu atat maiputin in situatia cealaltaorg nu e posibila decat prin niste
artificii- in caz asta org e evidenta chiar in caz celei mai simplu exprimata schema ref la aceasta org

45
Astea sunt cele3 tipuri- aici avem si avantajul, dincolo de fapt ca centru e expr f clar, a unor cresteri posibile in timp fara
ca ant alc resp sa fie deranjata

- Ch Alexandre luand in considerare aceste 3 tipuri considera si demonstreaza ca orasul modern org pe una din aceste 2
tipuri de schema topo dar indeosebi cu ref la oras funct al anilor 50 60 care utilizeaza acest mode de org,
- Ch Al ne spune ca aceasta schema de org nu e tipica oras vechi pe care il vizitam cu mare placere, care dpdv al
considerentelor de cunoastere, cultura, om in gen rep un sumum si aceasta schema- rpodusul de cunoastere si de org
impusa de catre om sp urb fiind vb deo org rigida, care produce uniformitatea pt ca aplicarea ei la oriceparte oras
produce inevitabil aceasta uniformitate
- Ch Al analizeaza acest lucru ca exprimare in cadru a catorva orase ce fusesera deja proiectate si partial puse in aplicare-
orasele de prima varsta- orasele noi de prima varsta din Anglia Bahr? Cred
- un centru- legat de el alte 2 subcentre- in jurul subcentrelor graviteazacate 3 sua 4 cartiere, in fiecare cartier
exista un centru de gr 3 care se compune din 3 sau 4 unit de locuit
- schema aplicata la niv de aproape 100% perfectiune asta produce o stare de uniformitate- care e
cauza?faptul ca o rel intre o comp a alc urb si o alta comp de pe un niv superior nu se poate realiza decat prin
componentele de la niv intermediare (schema teo- tip dendromorfic- niste puncte cu linii legate ca o piramida
ramificata)Planuri suprapuse- in fiecare- el de acelasi nivel
Alexander spune ca in oras vechi, istoric, nu avem aceasta restrictie ci o coexistenta a el de un fel cu el de alt
fel si rel directe- intrev=barea pusa- ce inseamna a realiza un oras modern care sa puna la dispozitie om conditii de
existenta mat suficiente dar sa pastreze si ce inseamna diversitate, atractie- asta nu ar insemna altceva decat realizarea
unor leg cand e cazul intre un el de la niv inf direct la un el de la un alt niv superior fara sa se mai treaca prin niv
intermediare ceea ce ar sparge ierrhia totalitara a schemei de principiu adoptate si recomandate de modelul
functionalist- care provine deja de la corbusier- asta ce inseamna? Rel cu rosu- teo si la niv teren- abstarctizare linii
teren- o situatie de acest fel- o leg directa- fapt ca el notat cu nr 4 e in acelasi timp intr un sist si in alt sistem
Deci org comp poate fi facuta pe un niv in sist separate- ca el 4 dar la un niv superior el 4 e el comun- aceasta
inseamna sau produce STAREA DE INTEGRARE de fapt ce apare aici- e o initiere in integrare, ntegrarea fortand iesirea
alc urb resp dintr o org strict ierarhizata

Alta schema avem de a face cu 2 sist- fiecare are componenete, org dar constatam ca unul din aceste el e
comun si spunem in aceasta conditie ca pt a avea de a face cu o stare minima de integrare, sist care sunt luate in
consideratie vor trebui sa aiba minim un el comun- 2 sisteme (cu mai multe cercuri-el in ele- intersectate- un el in
comun)
- Ch Al a primit in anul ala premiul pt si a constituit- in plan teoretic a ceea ce s a int in anii. Ca manifestare a
model de opozitie fata de mod functionalist in abordarea de urb

In al 3 lea rand trebuie sa luam in considerare si sa facem distinctie intre ceea ce inseamna configuratie functionala si
configuraie topografica
CONFIGURATIA FUNCTIONALA- e o conf care exprima in mod exclusiv topologia structurii- ce a aratat in
scheme- conf functionala, topologica
CONFIGURATIA TOPOGRAFICA e conf in care componentele, elementele structurii respective e conditionata de
caracteristicile topo ale locului, aici avand de a face cu o variatie destul de mare de posibilitai de rep- pot avea
o rep schematica in care rincipial sa fie luate in considetie considerente topo sau sa am de a face cu efectiva
asezare a schemei pe topografia locului- inclusiv de ex curbe de nivel

46
In general conf functionala e una care evidentiaza functionalitatea deci iau in consideratie natura functiilor,
caracteristicile functiilor, deci e vb de rel intre el si iau in consideratie si orientarea acestor functii fara insa a pune in
evidenta determinarea cantitativa , ca sp a funct resp- deci distanta ceea ce e o conditie efectiva pt configuratia
topografica care se refera la dispunerea in ter a functiilor
Toatea astea- conduc la INTELEGEREA SP GLOBAL MULTIDIMENSIONAL , avand in vedere o org a alc urbane atat
spatiala cat si temporala in timp
- De la o rep a topologiei resp, schematica, in mod necesar, in diversele situatii concrete se trece la o interpretare
efectiva a situatiilor urbane respective- unde lucram cu cantiate, calitate- aici apare notiunea de unitate de
activiate sau unitate de functionalitate
- Si in aceasta privinta ne atrae atentia ca nu e vb de o rep si un lucru efectiv cu o rep in totalitate racordata la
realitate e vb de o rep care se aseaja pe o realitate in principiu dar care interpreteaza realitatea resp intr un
mod conventional- lucul asta se datoreaza unor necesitati e adaptare, exprimare?

Ce e unitatea de activitate?
In fond o act e definita nominal, prin precizarea naturii ei si def calitativ prin raportul de ocupare- in prim rand-
ce sp ocupa? Raporul despre care am discutat intre act si sp- def prin intermediul unitatii de activitate/ functionalitate-
unitatea de funct calitativ- se poate exprima prin suprafata ocupata sau prin cantitate de produs rezultat in act
respectiva sau cant de produs vehiculat in act resp sau cant de bani obtinuti in act resp sau prin nr de indivizi implicati in
act resp a I unitatea de act devine unitate de masura- unit de act poate sa rep un metru patrat ocupat in act x, un individ
implicat in act x samd in sensul acelor cateva posibilitati de evaluare in raport cu interesul
Dar pt a simplifica situatia unitatea de act poate sa ia in consideratie o valoare prin multiplicare a I in fnct de
situatie putem avea e a face cu o unitate minima de evaluare si cu alte unitati care sunt multiplii det ai unitatii initiale
ex 100mp arie ocupata prin act y sau o tona de produs realizat sau 100 000 lei profit sau suma vehiculata in procesul
resp

La ce foloseste aceasta unit de act?


- Ea evidentiaza rap intre act si spatiu ori raortul intre act si sp inseaman a evidentia pe planul in care discutam
problema resp situarea act respective in raport csuprafata efectiva pe care act resp o ocupa a I de fapt felul unit de
functionalitate pe care o luam in consieratie in aceasta succesiune de multiplii- pe de o parte in fnct de natura. Si pe de
alta parte fnct de de a rep in plan aceasta act si ocupare prin ea a sp resp
* de aici am pornit inregistrare pe tel- voice 009
A I generand o lista de semne pe care le fol in reprezentare noi putem obtine o imagine intr o rep grafica a
situatiei complete in ter ca raport intre act si sp ocupat se poate intregi aceasta repfie prin rep coloristica sau posaj
diferit al suprafetelor diferie, prin asezare semn resp de multiplu- ne pune in evidenta rap cantitativ intre act si sp?? Si
semne pus in legenda- cerc , cerc plin, patrat etc care sa ne dea info suplimentare privind nat act resp
Un niv superior al cunoasterii raport act si sp- cel care rezulta prin analiza topologica a sp- se realizeaza pe o rep
topologica a sp nu neaparat la scara dar corecta ca spatialitate si prin indicarea In cadru sp resp a diverselor moduri de
ocupare ale diverselor parti ale sp- de obicei aceasta analiza topo, venind in copetare cealalta analiza de ocupare sp se
face nu pt ter f intinse ci pt spatii- def ac atare- ca unitati spatiale a I se evidentiaza modalitati diferite de ocupare a unor
parti ale sp cu act caract urmarindu-se in special, pe de o parte rel intre act si sp de ce o act prefera un anumit loc in
cadru sp resp si rel intre aceste act in cadrul sp- aceasta analiza topo- cu precadere neceaara, interesanta cand avem de
a face cu o reconsiderare a unui sp existent, restaurare sau restructurare urb aceasta facandu se in sens de pasrare a
caracter sp resp

47
ORDONARE- in ce masura se pune problema unei anumite ordini?
- Teoretic, daca ne am referi la o textura simpla- din cat el de viata urb cu caract formativ la niv scolar asta
inseamna in ceea ce priveste echipaentele- coli- deci o dispunere a scolilor in ter- unitate de org functionala- dar
in aproape toate cazuril unit de org funct poate fi luata in considerare ca unit de dispersie in ter- dar nu e f
corect
UNITATEA
. In caz asta- clasa pt ca dimensclasa fnct de nr elevi si ca sp- stabilit de norme precise deci ne ref la nr clase
- La niv texturii simple densitatea de ocupare a teritoriului ne conduce la o dispunere echilibrata a disp resp in
cadrul ter
- Daca luam in consideratie textura exinsa- caract formativ cu toate? Nu mai pote fi vb de o dispunere
echidistanta, egala in cadrul ter pt fiecare din act norma impune alt nr si alte dist de acoperire ter a I in
complexitate ter resp nu mai avem dispunere echidistanta
- Intrand in rap practica aceste unitati de folosita sunt in concordanta cu populatia, cu nr de indivizi serviti in
cadrul ter aici avem nr de DENSITATE pop
In zonele in care densitatea e mai mare, si densitate unit folosinta va fi mai mare
In al treilea rand, in practica avem de a face cu un ter, topo a teritoriului si o dispunere funct dif de la un ter la
alul- lucrul asta coroborat cu densitate pop genereaza o DIVERSITATE in ocuparea cu el de viata urb in ter
- A I spunem ca fiecare textura se caract in sine in raport cu specificitatea el de viata urb resp printr o anumita
ocupare a ter si printr o anumita densitate a acestor el
- Asta face ca dispunerea in ter a acestor el sa fie o problema diferita de la o zona la alta , fapt pt care normele de
utilizare sunt astfel concepute incat sa permita aceste diferentieri
- Avem spre ex o dist maxima de parcurs pana la scoala de elev- dist asta difera daca e de sc primara, elementara
sau liceu aceasta dist maxima permite ca in caz ter cu densitate ocupare f mare 2 unitati sa fie apropiate la o
dist chiar mai mica uneori decat raza max de influenta
In aceste conditii ordonarea el de viata urb nu e o problema de org automata, normativa a sp ci e o problema
care in conextul cadrului normativ minim permite si chiar se recomanda o diversificare maxima
In ceea ce priveste preocuparea noastra pt a preciza, garanta un suport al unei minime ordini in dispunerea
acestor el avem o serie de instrumente de natura normativa sau operativ executiva a caror folosinta depinde de
priceperea, mod abordare de profesionist a chestiunii respective
In general aceste instrumente in utilizarea urb au aparut o data cu primele incercari de org stiintifica a sp o data cu
aparitia unui urb stiintific- lucru fixat istoric o data cu lucrarile lui Alphonse Ildefonso Cerda - cel care a facut pl de
reconstructie Barcelona

Urbanistul rationalist in contextul de atunci al arh rationalist- anii 20 30 au dus la consolidarea abordarii obiective si
exacte in domeniul urbanismului, fapt care a fost considerat si chiar impus intr un mod extrem de riguros decatre mod
functionalist- ulterior- anii 65- 70 si mai tarziu, constrangerile pe care model functionalist le impunea in acest sens-
diminuate
aici e de fapt si o problema de politica urbana pt ca a norma sau a nu norma sp in raportarea sa la activitate
conduce de fapt la o multitudine de consecinte nu numai in pl functionalitatii ci si in pl social, economic financiar,
tehnologic, estetic
intotdeauna normarea a fost considerata ca o constrangere si e o constrangere depinde de masura in care
normarea resp se def I int unui sp de variabilitate sau se def ca punct, ca loc fix
Un spirit de reglementare in lumea profesionistilor in urb a venit treptat o data cu arh/spirit rationalist a anilor 30
indeosebi si mai apoi in baza cartei de la Atena printr o serie de reglementari care treptat au intervenit in de urbanism

48
In acest context arh incep sa implementeze o serie de care existau dar nu in dom urbanism ci geografic sau
economic- ex indicele de concentrare a populatiei in fond geografii au folosit f mult acest indice
Indice clar definit matematic- nu e vb de un raport intre 2 cantitati cu caracter nat- e un indice artificial, inventat
Indice in ter vb de o dispersare egala a pop in acest ter in sens ca gasim cate un individ asezat a I dist intre el si alti
indivizi e aceeasi se respecta in tot ter- situatie teoretica- cum se poate defini in cadrul acestui ter situatii diferite de
concentrare pop? In sens ca empiric sau cu ajutorul altor modele matematice de evaluare se def gruparile de pop in
cadrul ter- principial se face in baza unei analiza cu caract matematic si prin inregistrarile directe efectiv sau empirice a
nr indivizi situati in fiecare din aceste casete
Astefel un ter pe care il avem de evaluat in analiza noastra
1.- se imparte in parti componente- atatea cate sunt necesare a I fiecare sa se .. printr o anumita rep a pop resp-
mai departe aceste parti de ter se nominalizeaza- a b c d in baza acestei nominalizari se def o densitate- pt fiecare din
parti (diferite de la o parte la alta, ca rap intre pop si suprafata- desen teo)
2. Pasul urmator e ordonarea ca operatie in succesiune critica a acestor parti componente- le spunem zone- a
b c d in fnct de valoarea densitatii in sens descrescator deci in situatia respectiva inseamna ca densitatea in zona b e
cea mai mare, densitatea in zona c e cea mai mica
3. Momentul al 3 lea e realizarea unei rep grafice, e vb de un grafic patrat e la origine 0- luand in considerare pe
oriz axa x- suprafata si pe y- verticala- populatia- desen teo a I aceste valori suprafata si populatie considerate pt fiecare
din zonele respective, se aseaza de la origine in sensul descrescator stabilit e listarea anterioara prin cumulare deci
adaugare adica nu toate de la 0 de la 0 se iau de fapt val pt zona b dipa carese pune val pt zona urm care e a samd e o
det de artificiu pt ca inventatorul a vrut sa obt grafic patrat cu 100 unit pe fiecare din laturi resp ir val resp se pun in
procente a I graficul sa se poata incheia in aceasta conficguratie patrata
A pune in evidenta in ter mai mare z omogene- inseamna a realiza o compartimentare minutioasa a teritoriului
si ineventatorul ne spune ca indicele de concentrare in ter e val dublului suprafetei intre curba rezultata si diagonala
graficului
- Aici in schema de fapt curba rezultata in principiu- e aia de jos unde e hasura pe verticala-(de jos) si dublul
acestei suprafete- inre curba de sus si diagonala- hasurata pe orizontala cu rosu
- Ce inseamna de fapt? O suprafata generata de grafic din care se scoate alta suprafata+> miezul
- Dpdv al realitatii in ter- aceasta curba initiala rezultata din punerea in grafic al situatiei constatate poate fi asa
sau altfel, deasupra sau sub diagonala
- Calculul acestei scaderi intre suprafata mare rosie si suprafata mica albastra- ceea ce e consemnata aici- suma
de la 1 la I din (yi- y(i-1)) xi- suma de la 1 la I din (xi- x (i-1) ) yi (iurile sunt la indice jos- ca la amtematica- epsilon
suma)
In final rezulta o val a I indicele e concentrare e val respectiva supra 10 000- de ce 10 000 pt ca graficul are cate
100 unitati pe fiecare ordonata => 100 *100
- Pt a nu lucra cu val f mari, se lucreaza cu val subunitare- e mai simplu- rezultatul se imparte la 10 000=> rezulta
in aceste conditii o val subunitara- intre 1 si 0
- Atunci cand unitatea e 0, inseamna ca pop, toata cate e in acest ter e concentrata intr un punct cand indicele e
1 inseamna ca pop e dispersata in mod egal in tot ter- deci e vb de 2 situatii limita care sunt doar teoretice
- In felul asta se poate aprecia situatia unui teritoriu dpdv al concentrarii pop si acum venind la problemele
noastre de urb dincolo de asta cu refla echipamente si act spunem ca un astfel de indice poate f rep in acelasi
sens pt evaluare concentrari de viata urb- dintr o cat sau alta sau la niv global
- Utilitatea care rezulta e de a evalua starea unui ter si eventual de a compara starea intre ter diferite- aum
trebuie spus ca evaluarea starii unui ter nu poate fi facuta in sine- obtin o val de concentrare dar eu nu pot sa

49
evaluez stare ter resp decat cu referire a acestui indice la un indice de reper, etalon- exista in lit de specialitate in
fnct de tip de alc urbane

Avem si alte instrumente posibil de utilizat in sensul asta tot de natura matematic geografica
1. Formula si procedura de realizare Relly- METODA INFLUENELOR CONCURENTE
a. Porneste de la niste procese initial cu referire la relatiile economice in cadrul ter
b. In cazul asta de e x raportul de cmparaturi in a si b- a s b sunt 2 centre in ter- ne intereseaza ce inseamna
o posibila evolutie a celor 2 centre in viitor- evaluez aceasta nevoie si posibilitate de dezv prin referinta
laraportul de cumparaturi
c. (a/b ) *( CB(la patrat)/CA(la patrat))
d. A si b pot fi centre nou propuse in rap cu cenrul c care exista
e. Sau avem 2 centre a si b care exista sunt f aglomerate- apare problema necesitate unui al treilea centru-
unde il amplasez?
f. Nu sunt niste intrebari simple, intervin o multitudine de conditionari in gasire amplasamente respective
dincolo de fapt ca azi in situatia/ alc urb incepe sa conteze f mult si la noi raport intre cerere si oferta=>
apare aceasta formula pe care am scris-o mai sus cu a/b .
g. => ceea ce genereaza situatia asta BC/CA= radical din a/ radical din b
h. Valorile de populatie din centrele A si B= a si b

2. Evaluarea centralitatii
- Godlund- geograf preocupat de asta- a inventat formula asta
- Ps * 100/ P= Ct >3.4
- Ps pop din zona
- P pop centru resp
- Din experienta rezultase ca atunci cand Ct> 3.4= avem de a face cu o centralitate zonala- deserveste nu doar loc resp ci
o zona mult mai larga- putem vb de centru de cartier care poate deveni centru orasenesc
- Indice inventat
Probleme care se refera la aceasta dispozitie in ter a echipamentelor si deci la raportarea act la sp, la ter isi gasesc
rezolvari si de natura grafica acesetea fiind pt noi mai apropiate

Centralitatea, starea de centralitate si calitatea unui loc in sensul de a fi centru nu e vb numai de un echipament
ci de un loc- ceea ce spune trebuie intele sistemic- putem sa ne ref la un centru de cartier zona, oras, judet, regiune, ter
mai larg lucrurile se analizeaza pe aceeasi procedura
- Pt ca in fond e vb de forta cu care centrul/ locul/ sp resp actioneaza asupra imprejurimilor a I sa de in sensul in
care se pune problema un sistem teritorial aici aparand de fap probleme de opozitie de interese care devine
de fapt o opozitie de forte in ter
- Desen teo

Mobil si constituirea fortelor urb- daca aici avem de aface cu urb- o serie de echipamente- atunci el exercita niste
influente ca forte in cadru ter- atunc sist se def prin limita generata la interferenta sau concurenta fortelor acestui
centru si al fortelor unui alt centru care exista in ter- atunci apare de fapt aceasta limita si sist centru resp e def clar
- Daca suntem in situatia in care practic nu exista alt centru in ter decat la o dist f mare, atunci aceasta limita nu
se manifesta in ter pt caforta influentei in ter scade treptat, se topeste si deci vb de un centru dar nu mai putem
vb de o zona f clar servita de centrul resp

50
- Aceeasi problema pe care o aveam in formula prezentata inainte- rep grafica- desen teo
- Centrul A, B- se constata ca sunt supraincarcate
- E nevoie de al centru aceasta incarcare se evidentiaza prin starea de servire
- Se constata ca dat situarii centrelor respective aceste circumferinte se suprapun- partial
- Acesta suprapunere genereaza linie rosie- e de
- Acest lucru e inf nu numai de dist c si de alte conditii- un individ
- Se pune problema unui al 3 lea centru- se analizeaza in acelasi mod- se def circumferintele resp si cumpenele de
interese posibile
- Acest centru poate fi identic cu acesta sau diferit, mai amplu sau mai restrans in fnct de o analiza de marketing
pe care investitorul o face a I zona servita de el sa nu aiba aceeasi amploare ca z servite de ?

Atunci de fapt cerectarea- un intreg studiu cu caract promotional in care o serie de factori cu caract det trebuie pusi
in suprapunere si dat un rezultat cu caract de concluzie- aceasta analiza se poate face si sub forma teoretica ca o
sectiune- punand in evidenta in liniile piramidale resp densitatea interesului se evidentiaza fapt ca pop din jurul
centrului prezinta interesul cel mai mare pt ce se intampla- lucrul asta fiind luat in considerare in proces de inseamna
ca densiatea de ocupare ter densitatea e mult mai mare
Pretul, piata imobiliara suporta consecintele in conluzie- aceasta rel de la un studiu panala la influenta costului ter
sau apartamentului in ter orasului
Razele efective in teritoriu pt ca defap in jurul cenrului- sunt strazi, caldiri, case nimeni nu poate merge pe un
traseu exact ca raza ci trebuie sa preia un traseu care sa aiba niste ocolisuri deci traseul va fi mult mai lung a I dincolo de
aceste circumferinte analiza se duce mai departe pe asa numitele IZOCRONE- curbe de acelasi timp- curba rep 5 min de
ajuns in centru- dar urmarite pe traseele posibil de parcurs a I un punct dintr un punct aflat la o anumita dist de centrul
resp- sa ajung in 5 min dar e posibil ca de la alt punct mai aporpiat de centru sa ajung in mai mult timp-7 10 min- a I
unind punctele care au aceeasi val de ajungere in timp resp nu mai obtin circumferinte ci niste curbe cu traseu variabil-
izocrone- am aceeasi siuatie cu ce inseamna curbele de nivel

Configuratia functionala evolueaza- desene care arata cum


- De la o simpla rep schematica la configuratia functional topografica
- Spunea ca exista conf functionala si conf topo- exista si un mom de trecere- cande functionala dar tinde catre
topografic- 4 momente ale aceleiasi conf functionale
- Intr o trama se evdentiaza esential textura elementelor respective cu caracter funct evidentiandu se natura el
prin rep diferita, noarea dif si eviidentiandu se rel intre ele
- Asemenea analize se pot face in perspectiva diferitelor- interese- ex de ocupare, ref la configuratia el? Putem
avea de ex un el de viata urb care dpdv al sp ocupa f putin dar dpdv al importantei- e f imp spre deosebire de un
alt el care nu e asa imp
- poza teo- niste cerculete in retea
- Pot sa apara o serie de alte lucruri caract ref la tipuri rel ca natura, importanta , implicatiile rel in cadrul ter
Analizele se pot desf pe aspecte diferite ale aceleiasi probleme el in principiu sunt aceleasi pt ca apoi in
suprapunere si rep topografica reala sa obtinem el de acest fel- schema in cocluzie privind org ter

Ajungem in acest fel la finalizarea a ceea ce numim DISTRIBUTIE SP IN CADRUL TER- asta insemnand 4 PROBLEME care
decurg
1. Porblema pozitiei
2. Problema masurii- masurarii si a actiunii

51
3. Problema regionalizarii
4. Problema deciziei
Acestea sunt problemele de principiu care rezuta din distributie- in pracica fiecare isi gasesc o preocupare
concreta relativ diferita de la o situatie la alta

REGIONALIZAREA poate sa ne duca la abordarea unei probleme concrete in ter in planul marketingului urbanismul a
devenit o ocupatie necesara pt marketing regionalizarea unei probleme

I. POZITIONARE
- Facem distinctie si e destul de putin cunoscut in sensul asta termen de pozitionare, amplasare si localizare
Localizarea poate sa nu fie buna dar pozitionarea da de ex
Ex deca am o cladire si caut loc pt amplasare cladire- locul definit in raport cu niste repere
geografice, de functionalitate
Localizare- raport intre act si spatiu si constat de ex ca locul resp nu e potrivit pt o activitate
- Facem diferenta in primul rand intre sp relativ si sp absolut
Sp absolut- intelegerea curenta, traditionala a sp pe care sta intreaga cultura a umanitatii si acre
deci inseamna o interpretare clasica a sp, un anumit sist de coordonate care e luat in
consideratie , inseamna o viziune DISCIPLINARA asupra sp- adica matematic il inteleg intr un
sens, estetic in alt sens, comercial in alt sens
Sp RELATIV- intelegere recenta a sp- inseamna de fapt o raportare la mai multe sisteme de
coordonate utilizand criterii diferite in fnct de nevoile si mijloacele de operare ale observatorului
In sp relativ dist se masoara in consecinta in unitati relavante pt observator spre deosebire de sp
asolut unde masura dist e riguroasa si unica in metri
Ce constatam? Ca un sp relativ nu inseamna altceva decat un sp absolut + OBIECTIVAREA din partea
observatorului, sensul obiectivul pe care il urmareste obs, ce vrea sa stie, sa afle pt ca un sp absolut inseamna in
aceste conditii o MULTITUDINE DE SPATII RELATIVE dupa interesele observatorului sau observatorilor toate
aceste sp relative luae in consideratie impreuna ca informatie , info care se refera la un acelasi sp genereaza de
fapt sp absolut adica se intoarce, vine inapoi la sp absolut, se refera la unul si acelasi sp abs
Desen teo
- A vedea un sp in mai multe feluri- un PROCES DE NEGOCIERE- pt ca aceasta negociere sta la baza intelegerii
decatre mine ca profesionist a ceea ce inseamna acest sp absolut, real
Exemplificare u sp absolut- pres ca avem un ter cu mai multe locuri- le nominalizam a b c d e-
in ordinea alfabetica in ordine crescatoare a distantelor- considerand un sp loc a ca fiind
originea loc 0=> loc b e cel mai aproape, loc e cel mai departe
Ma uit pe plan si evaluez distantele, lucru care imi foloseste in luarea unor decizi pt obtiuni in
org sp
Dar daca consider timpul- in care eu ajung din loc a in celelalte locuri- aici exista o diversitate f
mare de posibilitati- mij transport, traseu => a I din analiza resp constat ca loc c e cel mai
aproape de a in timp ce d si e sunt la aceeasi distanta- vb de distanta care ca termen se ref la sp
dar si cu referinta la timp
Desen teo
- E o interpretare a acesluiasi sp, zona din ter intr o anumita
- Daca luam in consideratie criteriul social- cu subcriteriul de atractie, interes deosebit
- Alte sp relative are au devenit intr un anumit context- contexte relevante ?

52
Spunem in aceste conditii ca pozitia unui loc poate fi def intr o multitudine de sp relative a I informatia
noastra asupra locului respectiv sa fie cat mai completa in raport cu obiectivul pe care il luam in consideratie
- Problema in fond e de a avea capacitatea profesionala de a realiza o asa numita sinteza a sp relative in cadrul
unu asa numit spatiu global deci sp absolut considerat in globalitatea evaluarii sale

CURS 6
Distributia in ter a elementelor in cadrul sistemului conduce de fapt la rezolvarea unor probleme
Aceste probleme sunt diferite de la o situatie la alta dar in general avem de a face cu 4 probleme carcatreistice
1. POZITIONARE
2. MASURARE
3. REGIONALIZARE
4. DECIZIE
In situatiile concrete fiecare din aceste probleme isi gaseste o aplicare particularizata- El se refera la ce inseamna general
in rezolvare probleme
- Data trecuta am vb despre pozitie

II. MASURA/ MASURARE


Ce masuram?
Masuram datele pt ca numim in termeni de date toate informatiile pe care le obtinem si care sunt de interes in
situatia respectiva indiferent la ce aspecte ale situatiei se refera ele
Deci fie ca ma refer la spatiu, la situarea unor el in spatiu sau la miscarea in spatiu sau la diferite procese cu caracter
demografic sau social care au loc in sp , toate aceste referinte devin utilizabile concret in masura in care ele sunt
evaluate prin masurare
Ma refer la interpretarea generala a problemelor
Exista 2 categorii de date: PRIMARE SI SECUNDARE
- Nu se foloseste aceasta diferentiere pt a evidentia un grad de importanta al datelor ci e vb de a ne referi la
nivelul informatiei pe care datele respective le exprima/ cuprind
2.1 Prin DATE PRIMARE denumim toate info care sunt de natura de a se defini la o prima consatare/ evaluare- se
mai numesc si DATE BRUTE spre deosebire de celelalte,
2.2 DATE SECUNDARE, care apar in urma prelucrarii- se mai numesc si date prelucrate
o Prelucrare- inseamna ca dea asupra lor s-a operat de catre noi sau altcineva o evaluare printr ojudecata
mai complexa decat simpla constatare adica spre ex o comparatie- ex cand spun ca o strada are un profil
mai amplu decat alta-deja e vb de o info care a fost prelucrata deci de o data secundara care intra in
comentariul respectiv

Indiferent daca e vb de date primare sau secundare, prima lor evaluare dupa CONSTATARE inseamna PUNEREA IN
EVIDENA A MARIMII a I spunem ca masurarea e o operatie primara de descriere a insusirilor unuia sau altuia dintre el
sistemului respectiv
- A. Termenul de INSUSIRE are o conotatie foarte larga si in discutiile de specialitate se mai foloseste termmenul
de dimensiune, ne atrage atentia ca folosind acest termen de dimensiune, sensul/intelesul sau nu se reduce in
mod exclusiv la ceea ce intelegem prin dimensiune in matematica, geomatrie
- B. Prin ter de DIMENSIUNE intelegem tot ce e caract in sist respectiv- spre ex fac o deosebire intre 2 el cu
referire la culoare; in conditiile in care culorile sunt catalogate/ cuprinse intr un repertoir de culori, fiecare fiind

53
identificata numeric si in paranteza fiecare identificare insemnanda de fapt o a culorii ca rpodus chimic-
culoarea e o dimensiune a el a obiectului resp
- Care e sensul de a .. printr o dimensiune o caract a ob resp atat in sine cat si dpdv al relatiilor lor in cadrul
sistemului?
Ne intereseaza de ex :
1. RAPORTUL INTRE 2 EL, pe care le numim 2 entitati
2. Ne mai intereseaza si DISTANTA DINTRE ENTITATI atata timp cat aceste entitati/ elemente sunt parti ale unui
sistem si ele sunt pozitionate in spatiu intr un anume fel
3. Ne intereseaza si ORDINEA in care sunt situate
4. In al patrulea rand ne intereseaza SITUAREA LOR DPDV NOMINAL CATEGORIAL- in ce masura el resp face
parte dintr o anumita categorie, clasa de elemente de aceeasi natura
Pt fiecare dintre aceste nevoi noi luam in consideratie o masurare pt care se utilizeaza un anumit instrument pt
fiecare dintre ele
Aceste intrumente se numesc SCARI DE REFERINTA- asta pt ca oricare din cele 4 caracteristici care ne
intereseazase def printr o pozitionare una fata de cealalta- o entitate fata de o alta/ celelalte entitati- ori a defini
o astfel de rel inseamna de fapt a situa entitatea resp pe o anumita scara- de evaluare a I utilizam pt:
1. raportul intre 2 entitati- SCARA DE RAPORT
2. Pt distanta dintre entitati SCARA DE INTERVAL
3. Pt ordine- SCARA ORDINALA
4. Pt situarea categoriala- SCARA NOMINALA

Utilizarea acestor instrumente are un EFECT CUMULATIV pt unele dintre ele si acest lucru apare in schema
A. Pe verticala- cele 4 tipuri de scari- tabel
B. Pe orizontala cele 4 tipuri de operatii in raport cu ceea ce
- Constatam ca SCARA DE RAPORT e cea mai completa ca info in sensul ca precizeaza atat raportarea cat si
disanta, cat si ordinea si situarea categoriala- adica clasificarea- tabel teo
- SCARA DE INTERVAL nu ne da info decat despre distanta ordine si clasificare
- SC ORDINALA- info asupra 2 caract- ordonarea si clasificarea
- SC NOMINALA nu ne da info decat asupra clasificarii
Pt utilizarea acestor scari ca instrumente de masura- e nevoie, in 2 dintre aceste cazuri:
1. de a avea un reper 0 de la care scara incepe sa fie aplicata, sa aiba sens
- spre ex scara de interval si scara ordinala de obicei in aceste conditii pt a desf aceasta operatie unul din el e
luatin consideratie ca el initial, el 0
- sigur ca acest lucru nu se face intamplator si alegerea el 0 se realizeaza in raport cu situatia concreta care
impune procesul de masurare resp si cu obiectivul pe care il luam in consideratie
- pt ca spre ex daca imi pun intrebarea care dintre locurile listate intr un bloc pe o lista e mai aproape de un
anumit pc adica fara a avea acel pct ca rper nu pot pune intrebarea asta, nu are rost .. resp- de regula acel pct e
unul din locurile listate- care ne intereseaza in mod deosebit vu celelalte locri din cadru sist
2. Operatia cea mai complicata clasificarea care se realizeaza pe baza sc nominale
- Pt a vb e clasificare- ineamna de fapt o acumulare de info care parcurge de fapt toate cle 3 tipuri de scari ca
instrumente de evaluare anterior de fapt utilizarii scarii nominale adica sc asta nominala utilizeaza de fapt info
obtinute prin intermediul celorlalte 3
- Ce inseamna a clasifica? Clasificare dae- operatie esentala de cunoastere= de fapt grupare el sist resp in clase
diferite sau categorii altfel spus diferite pornind de la asemanari si deosebiri

54
In felul asta noi punem in evidenta acele el ale sist, entitati care dintr un anumir/ mai multe pct de vedere
sunt mai mult sau mai putin similare

Acest lucru apare ca o infatisare, explicare a studiului parcurs on asa numita DENDORAMA CA REP GRAFICA
- in cadrul acestei dendograme se pleaca de la o listare a el si de la evidentierea unor caracteristici in sensul carora
noi urm stare de asemanare sau deosebire- situate pe verticala- toate def un nivel al acestei rep grafice a I e posibil sa
evidentiem care dintre ele sist resp sunt asemanatoare daca nu cumva similare intre ele
- Aici se vede ca el 2 si 3 sunt similare dpdv al caracteristicii consemnate la pozitia 1- vezi desen teo folosind
termeni intial al pozititei la .. 1
- Obs ca el 5 si 6 sunt similare in ceea ce priveste dimensiunea consemnata la pozitia 2 si constatam ca dpdv al
dimensiunii consemnate la pozitia 3 si el 2 si 3 si 5 si 6 sunt similare deci iata ca starea de similitudine nu e ceva
ce se pretinde a se manifesta in integralitatea entitatii respective ci numai in ceea ce priveste o anumita
caracteristica, o anumita dmensiune- sigur ca cu cat nr acestor dimensiuni e mai amplu, mare, cu atat
apropierea, asemanarea intre entitatile resp e mai mare ajungandu se la identitate
- Ceea ce se mai desprinde din comentariul general in ceea ce priveste clasificarea e ca in final aceasta
dendograma de similiudine ajunge, converge catre o caracteristica care e comuna tuturor entitatilor respective-
in felul asta explicandu se ce am discuat in curs anterior cu referire la starea de integrare a sist- minima sau
maxima
- STAREA MINIMA A SISTEMULUI atunci cand un el e comun ambelor sist sau mai multor sisteme- avem deci o
stare minima de integrare
- Prin aceatsa dendograma rep grafica a clasificarii- rezulta de fapt ca dca entitatile resp fac parte dintr un sist
amplu complex, caract care genereaza sist resp e cea situata in pozitia superioara a I o analiza, un comentariu de
dendograma pune in evidenta alc sist resp integrat in subsisteme adica spre ex rezulta de fapt ca prin aceasa
dendograma si rep grafica de cuprindere se exprima o aceeasi alcatuire sistemica dendograma evidentiaza in
principiu, prin pozitiile inferioare particularitatile subsistemelor sau entitatilor componente iar in pozitia
superioara, evidentiaza generalitatea, caractde generalitate
- O analiza a caract deci a dimensiunilor in cadrul unui sist complex apare prin utilizarea matricei analitice care in
aceste conditii se numeste matrice de clasificare, o matrice in care se pune in evidenta in fiecare din casutele
resp starea de cuprindere a entitatilor in cadul sist si se evidentiaza numeric dar posibil intr o anumita masura si
calitativ intensitatea caract dimensiunilor comune

In baza unei astfel de analize se abordeaza SIMILARITATEA sau sub o alta denumire- PROXIMITATEA
- Noi folosim termenul de proxim si proximitate cu referire la spatiu, situarea in sp si asta cu sensul de apropiere-
termenul de proximitate de data asta are o intelegere mai larga- insemnand o apropiere nu numai dimensional
sp ci si caracteristica- fol termen e exact in sens in care avem de a face cu termenul de dimensiune
- Similaritatea in cadrul sist- ca stare intre entitati poate fi de natura STRUCTURALA sau FUNCTIONALA
1. STRUCTURAL inseamna ca ne ref la FELUL SI NUMARUL proprietatilor si pe de alata parte la INTENSITATEA
LOR
Deci sunt similare 2 entitati care au: acelasi nr de proprietati, care au aceleasi proprietati si pt care
intenstatea acestora e aceeasi
2. Dpdv FUNCTIONAL similaritatea se def in raport cu covarianta pe care entitatile resp o pun in evidenta deci
daca 2 entitati evidentiaza relatii de aceeasi natura si mai mult, de aceeasi intensitate, inseamna ca din acest
pdv sunt similare

55
In raportarea starii de similaritate la spatiu luam in consideratie ce discutam in curs anterior ref la spatiu si avem
astfel :
1. o ABORDARE TOPOLOGICA
- in care intereseaza in mod deosebit LOCUL si CONEXIUNILE intre locuri ca POZITITE
3. si avem pe de alta parte SPATIUL METRIC in care ne intereseaza DISTRIBUTIA
In principiu sp topologic e o interpretare de natura calitativa a sp metric pe care il include
Similaritatea se caracterizeaza prin GRADUL DE SIMILARITAE/ SIMILITUDINE fie in sensul numarului de
dimensiuni similare
- fie in sensul MARIMII DISTANTEI IN SPATIU
o - spre ex o analiza de similaritate e absolut necesara in definirea retelei de servicii in teritoriu urban sau
extraurban sau in def retelei de localitati pt ca in studiul def unei retele de localitati trebuie sa ajung sa
evidentiez clasele de locaitati care sunt in ter resp facand o DISTINCTIE intre localitati care au o anumita
caracteristica si alte localitati care au o alta caracteristica
o deci cu referire la dimensiunile el sistemului se ref la definirea unor categorii de localitati cu referire la
DISTANTA INTRE ELE- in raport cu unul sau mai multe repere de localizare-ex distanta la localitatea care
e resedinta a judetului sau are o anumita imp functionala

III. REGIONALIZAREA
- DEF- REGIONALIZAREA e in sine o operatie matematica care inseamna circumscrierea in ter spre ex al unei teorii
a acelei parti de fapt in care teoria respectiva se aplica intr un fel sau altul
- Aici deja trebuie avut in minte ideea generalizata de teritoriu- pt ca noi in general vb de ter referindu ne la o
protiune de teren, de spatiu in carede fapt organizam sp respectiv dar termenul de ter e folosit si in matematica
intr un sens extrem ebstract- o teorie are un teritoriu adica ea se aplica acelui ter si ter care e abstract totusi
paradoxal e limitat
- Aceasta LIMITARE- E GENERALA la niv teoriei sau PARTIALA la niv unuia sau altuia dintremoduri de aplicare a
teoriei resp- in aceste conditii aprea REGIONALIZAREA
- In cazul nostru regionalizarea e o operatie concreta care se refera la concret- e de fapt, nu doar in cazul nostru ci
in general, un caz special de clasificare- clasificarea lucrurilor dupa un anumit criteriu la care se adauga o asa
numita restrictie de contingenta, de cuprindere, apartenenta
Pt ca regionaizarea rea drept scop definirea in ter a unor zone omogene- omogenitstea fiind o caract rezultata
din constatarea unei aceleiasi dimensiuni si spunem ca aved de a face in conditiile astea cu o REGIUNE
OMOGENA
- In ter regionalizarea conduce la IDENTIFICAREA UNOR Z FUNCTIONALE identificate pe baza INTERDEPENDENTEI
dintre o entitate cu rol principal si alte entitati care ii sunt subordonate- deci dintru un centru si componentele
sistemului respectiv
- O astfel de zona functionala care e in sensul celor spuse o regiune- se studiaza prin descompunerea ei in
subregiuni notale in interactiuni, retele noduri organizate ierarhic si sp interstitiale

1. NODURILE- sunt de fapt acele entitati cu ROL PRINCIPAL, CENTRELE DE REGIUNI


a. Sigur ca nodul care genereaza de fapt regiunea nu e o aparitie singulara in ter, mai sunt si alte noduri in
cadrul regiunii pt ca ne referi la o retea dar nodul principal se distinge prin dimensiunile numeric si calitativ
pe care le are- el e centrul regiunii repsective

56
b. In fnct de importanta acetsui cenru si de relatiile cu celelalte noduri mai mici sau mai mari se defineste de
fapt decupajul teritorial al regiunii respective a I o analiza in acest sens asupra unui teritoriu larg
genereaza REGIONALIZAREA in teritoriul respectiv
c. Si asa cum spuneam avem de a face cu interactiuni intre centru si celelalte noduri dar si ite noduri luate
separat distinct- aceste rel, interactiuni genereaza reteaua in cadrul ter
- reteaua fiind definita prin NODURI SI RELATII !- in masura in care info pe care le am sunt ca mai
bogate cu referire la natura relatiilor si la marimea si rolul nodurilor cu atat mai clara e DEFINIREA
RETELEI IN TERITORIU- deci termenul retea utilizat in plan sp are acest sens imediat

2. SPATIILE INTERSTITIALE- sunt cele care raman, sunt intre relatii in ochiurile retelei aceste sp interstitiale nu
au atras atentia, nu au constituit un obiect de cercetare, cunoastere odata cu abordarea in ansamblu, in principiu a
regiunii referindu ma la ter REAL- in general functionalismul care a sprijinit definirea unei teorii A REGIONALIZARII TER
REAL nu s a ocupat de sp interstitial- lucrul asta rezultand din insasi intelesurile de baza ale functionalismului
- Mai tarziu de abia dupa 1970, 75 a aparut o procupare pt sp interstitial a I sp interstitial a devenit de fapt o
componenta a sistemului- un sp deci care pt arh si urb prezinta interes ca obiect de interes, nemairamanand asa cum se
intampla pana atunci , un rest un reziduu in cadrul org sp

Spunem deci ca o regiune se evidentiaza printr UN SISTEM DE CENTRE DE INTERES SI ARIILE LOR DE INFLUENTA- deci
printr un mod de org de fapt org specifica a spatiului aceasta org se exprima prin 4 REGULI
1. MARIMEA , FORTELE, CAMPUL DE INFLUENTA SI RAZA DE ACTIUNE A NODULUI sunt PROPORTIONALE ceea ce
genereaza, in cadrul teritoriului o anumita situatie
de ex in schema teoretica- 2 noduri care sunt legate printr o relatie consistenta ceea ce inseamna ca
in conformitate cu prima rgula enuntata se def o situatie in ter de acest tip- conditite in care nodurile sunt
identice, similare sau de acest tip daca nodurile nu sunt identice, unul din ele avand rol prioritar- eventual de
centru in cadrul zonei- desen teo
a. Astfel se def in ter o aplicare a regulii prezentte mai devreme adica marimea, fortele , campul de
influenta siraza de act sunt prop una cu cealalta
b. Adica daca marimea nodului e calr diferita de cea a nod alaturat, mai mare atunci si raza de act
va fi mai amre si suprafata de influenta
2. IMPULSUL SCHIMARII, IN PRIMUL RAND ECONOMICE SE TRANSMITE IERARHIC DE SUS IN JOS- deci de la nodul
mai mare, mai amplu la nodul mai mic, de mai mica importanta- asta inseamna ca evolutia economica a acestui nod va
depinde de evolutia economica a nodului ierarhic superior ca dimensiune-se dezv acesta, se va dezv si celalalt situat
inferor
- Aceasta rel de acest fel impreuna cu cealalata vor genera IERARHIZARE SIST NODAL IN RAPO

3.DEZVOLTAREA IN TER E FNCT DE DISTANTA FATA DE NOD adica luand in consideratie un nod si in ext acestuia,
in ter inconjurator diverse locuri atunci dezv locurilor resp e dependent de dist la nodul suport luat in consideratie
asta inseamna ca daca fata de un nod care e nodul principal, ierarhic definit, avem mai multe noduri, atunci
aceste noduri vor evolua se vor dezv in concordanta cu dis lor ca situare, pozitionare la ndoul ierarhic superior in mod
asta definindu se treptele de ierarhizare a nodurilor in cadrul regiunii

4.POTENTIALUL DE DEZV AL UNEI ZONE IN LUNGUL UNEI AXE E IN FNCT DE INTENSITATEA INTERACTIUNILOR
DINTRE CELE 2 NODURI- E VB DE DEZV ACESTUI TER PT CA dezv de fapt producandu seinitial in jurul nodului se exinde
tentacular in lungul axei pe care se realizeaza rel cu nodurile vecine

57
-a I in cazul a 2 noduri egale care se dezv egal in aceeasi proportie, masura in timp vom avea de a face in lung
axei de leg cu o dezv in principiu egala
- In caz nod cu marimi si dist diferite vom constata ca dezv in lung axa e mai ampla si pe o adancime mai mare pe
masura ce locul e mai apropiat de locul cu imp primara

ACESTE 4 REG SUNT REGULI CARE SE DEF INTR O PRACTICA NATURALA A DEZV TER- sigur ca in fnct de intentiile de dezv
spatiala aceste reguli pot fi influentata si ca atare siuatia in ter sa se produca intr un fel oarecum modificat fata de
aplicarea naturala a regulii

Trebuie facuta urmatoarea observatoe- ORICE DEZV CARE SE REALIZEAZA IMPOTRIVA SENSULUI NATURAL E O
DEZV ANORMALA CARE LA UN MOM DAT SE RAZBUNA produce o stare deficitara interitoriu, disfunctionalitate
De accea planificarea constiuindu se ca SUPORT al dezv trebuie sa lucreze ca un IMBOLD pt dezv de ansamblu si
sa se produca in ter printr o modelare a spatiunui, preluang ca supert in sine, ca sprijin, caract dezv naturale
- Asta inseamna ca proiectand reteaua de localitati in ter, programand niste procese de dezv in ter resp, noi nu
vom putea, nu va trebui sa facem abstractie de ceea ce ar insemna aplicarea regulilor naturale e exact acelasi
lucru ca apicultorul care introduce in stup pt albine un fagure prefabrica ajutand albinele in act lor- dar acel
fagure nu are alte configuratii, carac sau dimensiuni decat ceea ce rep de fapt regula naturii aplicata in realizarea
fagurelui natural de catre albine-

IDEEA DE SISTEM SI DEZV SISTEMICA apare in dom urb in per anilor 30 fara insa ca sa existe o teorie sistemica, fara
sa existe o cunostiinta asupra unui proces sistemic
in fond Christaller sau Sullivan au aplicat si in acelasi timp au extras o serie de informatii si au def o serie de
principii cu ref la aceasta dezv naturala- deci e o dezv sistemica naturala
Aparitia structuralismului fixeaza aceasta cunoastere intr o schema de abordare mai clara, precisa a I aceasta teorie
asupra retelelor, regiunii incepe dupa 1945 sa fie aplicata mai intai in Marea Brianie si putin mai tarziu in Suedia, mai
taarziundupa 1950 sic eva ea devine BAZA stiintifica in ce a insemnat pl sp teritoriala
Experienta dezv regiunii lononeze in 50-60 e f expresiva ins ens acestei teorii pt ca dezv Londrei dupa razboi dupa
pierderi suferite din cauza bombardamente exercitate in oras si z inconjuratoare conducand la distrugere orasele
existente in periurban a condus la def unei politici de amenajare a ter si de urb pt aceasta zona constituindu se astfel o
prima experienta europeana de acest fel
- Imigranti in Londra- problema rezlvare in prim rand cazare apare ideea dezv unor localitati in periurban prin
construtie de locuinte fapt care se inscrie in teorie elaborata in anii 30 in care se preconiza un sistem de localitati
de prima, a doua, a treia importanta- loc de imp 2 si 3 dezvoltandu se in jur londra lo o dist de 30-60 km deci
aceasta idee, principiu e preluat de la niv teoriei si aplicat localitati luate in consideratie- pe axele de acces spre
marle oras
- Se pune problema din cauza crestere pop in aceste zone- unor rel de transport mai convenabile- linia de
metrou- se prelungesc linii din int marelui oras in ext dar se are in vedere ca daca se face o linie de metrou ea
rebuie sa serveasca un nr mai mare de localitati- deci nu in lung artera de penetratie ci undeva in ter a I sa
ajunga la acea localitate care interesa atingand si alte localitati mici, fara imp prea mare care existau si ele-
aceasta linie de metrou a facut ca aceste loc sa devina ele insela nod- sa absoarba pop in teer si sa genereze in
lung linie metrou un ter urb in care de fapt se dezv locuirea existenta urb fapt pt care azi ne referim cu privire la
londra la o zona nu doar de inf ci la o zona urbanizata de mare amploare in jur marelui oras
- Experienta londoneza nu a facut altceva decat sa precizeze cele 4 reguli care caract regionalizarea

58
IV. Cea de a patra problema DECIZIA
DEF
Inseamna o hotarare care devine importanta cu referire la un anumit teritoriu prin faptul ca stabileste repere pt dezv
viitoare in sensul de obiective ale acstei dezv pe de o parte si pe de alta parte in sensul de mijloace, resurse pt dezv rel
respectiva
- Prin acesti 2 termeni, sigur ca intr o postura f generalizata noi cuprindem tot ceea ce inseamna el necesar pt
dezvoltare- pt ca de ex la mijloace intervin ca resurse in ter- fondul economic, baza financiara, forta profesionala,
cunoasterea toae astea sunt de fapt resurse pt dezv care se includ in ce inseamna mijl de dezv
- Decizia e un proces ANTAMAT? De definire si e de fapt in ultima instanta un DOCUMENT pe baza caruia se face
realizarea dezv sigur ca decizia e luata de un individ sau un grup care are misiunea de a coordona un proces de dezv
dar decizia devine efectiva cand ea se configureaza in cadrul unui document program
DECIZIA= APANAJUL FACTORULUI POLITIC
Devine eronata folosire ter decizie in leg cu act profesionistului pt ca prof nu are puterea sa decida,
profesionistul propune spre decizie pe parcursul act sale opteaza pt o anumita solutie, procedeu, si atunci in leg cu
decizia apare ca o subproblema rel profesionistului cu factorul politic de decizie
Sigur ca avem de a face de multe ori cu decizia din partea celui care investeste aunci cand decizia se refera la o
investitie privata a celui care furnizeaza mijl financiare pt proces dezv resp- si atunci de fapt acesta e factorul care decide
dar prin generalizare- e vb de factor politic, cel care poarta interesul pt realizarea org sp resp
Desen teo
- Porneste de la nevoie/ necesitate in context careia def obiectivul- asat precizeaza pe e o parte valoarea si pe de
alta parte norma- norma ca si val sunt stabilite ca nevoie dar in raport cu posibilitatea in sensul ca eu apreciez
val unui fapt, lucru realizat in sp tinand seama de posibilitatea care a stat la baza realizarii factor resp- tot in
raport cu posibilitatea se stabileste nroma a I de fapt intre norma si val exista de fapt o relatie de
interdependenta sau determinare reciproca
- Evaluarea sp realizat la un mom dat se face fnct de aceasta norma deci necesitatea desi initial cand apare pe
baza mobilului e nelimitata in mom in care se def ca cerinta fnct e deja supusa normarii

..
1. Avem o prima etapa de PREGATIRE A DATELOR
2. O a doua etapa de PRELUCRARE A DATELOR coresp obiectivului luat in consideratie
3. Apoi etapa de PRAGATIRE A REZULTATULUI care duce la
4. REZULTAT- adica la proiect- realitatea e ca aceasta succesiune se ref la ce inseamna pregatirea proiectului
nu realizrea finala a obiectivelor propuse
-Datele nu sunt altceva decat niste fapte brute

PREGATIREA DATELOR genereaza faptele interpretate, stiintifice


- Pregatirea rasp inseamna fapte generice, legi, reprezentari, principii
De fapt cea mai amre parte ca timp si efort a acestui proces e afectata prelucrarii complexe in conformitate cu oicetivul
a datelor- avem aici de luat in considerare intr un mod f general, prelucrari generale si prelucrari specifice
PRELUCRARILE GENERALE- se consuma in descrierea si analiza situatiei existente apoi in generarea unor solutii
principial posibile, apoi in analizele de impact si consecinte si mai apoi, in al 4 lea rand in evaluarea comparativa a
solutiilor posibile aceasta e o ordine logica a lucrurilor, rezultata in primul rand din procesul de imbogatire a

59
cunoasterii asupra subiectului respectiv dar pe parcursul acestui proces apare nevoia verificarilor verificari care in
general se refera pe de o parte la prima etapa si pe de alta parte la ultima etapa
Aceste verificari se produc de fapt in sensul de selectare a informatiei- a info care pe de o parte ajunge de la info
bruta si pe de alta parte a info care vine prin intermediul solutiilor avem de a fce tot cu info dar e o f mare diferenta de
calitate si continut a acestor info pt ca daca prima parte a info se refera mai mult la ce trebuie facut, info din grupul
celalalt, faza a 4 a se refera la cum trebuie facut
Aceasata analiza de verificare, testare insemana definirea unui ansamblu de legi, reglementari asta fiind in
special caracterul acestui mom in dom planificarii sp pt ca a stabili traseul unei strazi, prospectul unei str, gradul de
ocupare in ter care raman in spatele fronturilor str dincolo de conf spatiale inseamna definirea unor relementari de org a
zonei
Acum apar PRELUCRARILE SPECIFICE- care decurg in aceasta succesiune si care inseamna o fixare a
reglementarilor la care se referea inainte in configuratii
Avem in aceste considerente faptul ca aceste prelucrari specifice de domeniu- vb de urb sau amenajarea ter-
inseamna de fapt oriecntarea si precizarea regl def anterior pe 3 directii- precizarea lor pe sectoare de interes spre ex
daca avem de a face cu o amenj ter pe sector economic, servicii, protectei mediu samd de asemenea aceste regl
trebuie fixate in timp, ca programare a mom in care regl devin efective prin org sp deci utile

In al treilea rand- PRECIZAREA LOR IN SPATIU deci ca localizare- si adaptare a sp respectiv dintr o anumita
amenajare
PRELUCRARILE SPECIFICE se def in contextul in care avem de a face cu o analiza, gandire dezv in sens
longitudinal si transversal
- dezv longitudinala def timpul, realizarea in timp
- cea transversala priveste organizarea spatiunui la un anumit moment da- deci e vb de o abordare dinamica si o
abordare structurala

Daca problema e legata de distributie- sa vedem care sunt problemele efectiv de rezolvat in domeniul pl sp
- e vb de subprobleme in care decizia e implicata sau pt rezolvarea carora e nevoie de decizie
1. ZONIFICAREA,
2.AMPLASAREA,
3.DISTRIBUTIA,
4.FLUXURILE,
5.ALOCAREA ECHIPAMENTELOR ,
6. DEFINIREA ECHIPAMENTELOR IN RETEA
In fiecare din aceste probleme care apar in cadrul ter intervine DECIZIA
el a dat inainte doar o schema de org a deciziei
- dintre aceste probleme- CEA MAI IMPORTANTA= ZONIFICAREA
- zonificare in care criteriile pe care le luam in consideratie sunt legate de ocuparea sp in tot ceea ce inseamna
functionlaitate

TERMENUL DE ZONIFICARE
- nu e recent in pl sp- in fond zonificarea s a aplicat ca proces in org sp din cele mai vechi timpuri, motivatia luata
in consideratie fiind diferita
- pt ca constatam in unele situatii det istoric ca avem de a face cu o zonificare din motive economice, alteori cu
caracter de a proteja comunitatea fata de risc, alteori din motive religioase

60
- constatam ca zonificarea se diferentiaza pe parcursul aparitiei si configurarii sale in ter in pl istoric pt ca orasul
modern e un oras care supora evidenta unei zonificari economice si sociale f puternice, fie ca aceasta zonificare e
practicata intentionat sau ca e un rezultat ca produs natural al unei evolutii naturale
-zonificarea a fost luata in considerare ca principiu cu interese diferite. Odata cu org neintentionata mai mult
sau putin programata a cinstr urb
ZONIFICAREA DEVINE PRINCIPIU STIINTIFIC ODATA CU DEZV RATIONALISMULUI in arh si urb- deci cu aplicare
model functionalist- carta de la atena e documentul cel mai imp care apare in per aceea- anii 30 si care consfinteste
zonificarea ca rpincipiu fundamental pt org urbana
- Stim ca acest principiu al zonificarii era dominat de conceptia lui le Corbusier in sensul disjunctiei in ter urb a
ter pt locui fata de ter pt munca si ter pt recreatie- o disjunctie care teoretic era expusa ca principiu stiintific in virtutea
caruia se urmarea sanatatea sp urb, acuratetea lui evidenta in cadrul proiectului
- fapt dovedindu se mai tarziu ca un mij de CURATIRE A SP/ MEDIULUI URB dar totodata un mij DE REALIZARE A
UNIFROMITATII sp , a unui sp urban lipsit de interes- ceea ce christopher alexander va critica in articolul- orasul nu e un
copac
- Azi vb de zonificare urb- ramane un principiu progresist contemporan in org orasului numai ca motivatia si mijlocul de
abordare prin care acest proces se def se modifica, schimba in sensul ca se trece de la disjunctia functiunilor la
coroborarea funct adica exact la conditia contrara insa respectandu se ceea ce conceptul initial de zonificare preconiza
adica o cunoastere f amanuntita a functiilor in cadrul ter a ceea ce inseamna compatibilitate sau incompatibilitate intre
act- compatibilitatea conducatand la asocierea act, incomp conducanf la disocierea act
- Discocierea act nu mai rezulta in aceste cond asa cum rezuta din teorie corbu de zonificare adica o disociere de
principiu ci e vb de o disociere de stare concreata care ia in consideratie natura fiecarei de stare concreta?
- Astfel daca luam in considerare 2 act A si B o analiza a compatibilitatii lor care urmareste sa vada daca cele 2 act se
incomodeaza sau sunt indiferente pune in evidenta mai multe tip de rel- de ex rel pozitiva de ambele prti- in sens ca cele
2 act funct mai bine daca sunt asociate, se ajuta intre ele am vazut raportul de intrajutirare intre act cu caract
comercial sic ele recreative
- Apoi daca am rel doar intr o parte- avantajoasa doar pt una din act
- Apoi deca desi am o act care o inf pozitiv pe cealalata, cealalata are o inf negativa asupra primei sia tunci aici poate
sa apara o stare de DISCORDANTA CATEGORICA sau o rel care trebuie def in fnct de PONDERILE in care se exercita infl
pozitiva si cea negativa
-Se poate ajunge la siuatia in care cele 2 act sunt indiferenta una fata de alta, nu se deranjeaza, nu se influenteaza
pozitiv
-Iata ca dinr o astfel de analiza rezulta nu o anulare de fapt a ideii de a se situa impreuna ci dimpotriva o cautare a
modalitatilor prin care cele 2 act situate impreuna pot sa genereze un sp urb care sa fie valabil si interesant,
particularizat chiar dat acestei coroborari intre act dar cum e fapt in alc urb sunt rare situatiile in care lucram doar cu 2
act- lucarm cu mai multe a I aceasta analiza ne va semnala gr diferite de grupare atat in sens cantitativ cat si calitav pt
asociere act in consructie urb- in aceste conditii trebuie sa luam in consideratie fapt ca zonificarea rezulta ca rodus
structural al intrepatrunderii mai multor structuri de el de viata urb si pornind de aici spunem ca ceea ce e caract unei
zone se def calitativ prin cat de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prin textura cu cea mai mare valoare de ocupare a
teritoriului urban aceasta cea mai mare val rezultand in baza unei comparaii a situatiei respectve raportata la niste
indicatori medii pe oras
4. . Iau de la bacanu
- Aceasta idee devenita principu a schimbat constructia urb dupa 1975 cand s a renuntat la org centrelor
comerciale singulare prin functionalitatea lor, sau a celor culturale, mizandu se pe interesul sporit pt centrele cu
functionalitate mxta- in care sa nu apara fnct contradictorii- care se deranjeaza reciproc- existenta unor obiective

61
culturale, comerciale, cu caracter distractiv recreativ in ansamblu rezidential face ca acest ansamblu sa fie trait in com
resp renuntandu se la ce erau in anii 60 70 cartiere rezidentiale dormitor care au produs mare nemultumire in existenta
orasului pt ca ele au produs in loc sa absoarba asa cum se dorea intial printr o conditie mai sanatoasa de existenta- in loc
sa absoarba rau oras au contribuit la el
-In sensul acestei intelegeri spunem ca o parte sau lata din oras se constituie ca zona atunci cand se poate
constata un anumit caracter de omogenitate, nu neaparat acelasi tip de activitate si acest caractere de omogenitate
pleaca pe de o parte de la o dispunere echilibrata, egala in cadrul ter a act dar in conditia in care aceste act corespund
unui evantai f larg de tipul de act
- Totusi pt a caract o zona spunem ca avem de a face cu o zona rezidentiala unde act cu acract rezidential sunt
majoritare, sau z comerciala-la fel, sau z mixat- comercial rezidentiala sau cu o zona centrala fata de alte z care sunt in
oras si pot fi z comerciale sau culturale deci in discutie intervine acum chiar mai insistent decat in disc corbu idee de
caracter al zonei pt ca pe de o parte aem nevoie sa def un caract in raport cu act majoritara si din necesitate de a defini
acea stare de omogenitate

Mij prin care def aces lucru= asa numita analiza MULTICRITERIALA- se fol in cunoastere in situatii f diferite, e un
instrument de cunoastere in domenii f diferite, nu e un instrument utilizat numai in pl sp dar sigur ca el evidentiaza
cateva particularitati
- Analiza multicriteriala poate fi dezv pur si simplu prin utilizarea unor consemnari de situatie sau poate fi utilizata
intr un sens grafic, prin rep grafica poate fi o aplicatie metodica care sa fol in cazuri complicate modelarea
matematica sau sa fie aplicata printr o simpla creionare
- In principiu analiza multicriteriala- prin considererarea unor caract sau altfel numiti DISCRIMINATORI
- Pt noi o preocupare imp-def puerii de discriminare a acestor discriminatori adica masura in care discriminatorii
resp prin aplicarea lor asupra unui loc pot sa diferentieze loc resp de un alt loc in general se aleg acei
discriminatori care au o putere mare de diferentiere sis tudiul de fapt are caract comparativ el constituindu se
prin compararea situatiei constatate in diverse locuri ale teritoriului cu un nr de discriminatori- in gen o astfel de
analiza ajunge pana la urma tot la o configuratie matriceala
- Consemnand in fiecare casuta manifestare discriminator la locul resp- intr o imag finala se reliefeaza in ter
cuprins in matricea resp zonele care prezinta o anumita caract majoritara dar pt noi devine mai interesanta
analiza multicriteriala desf prin metoda grafica- de fapt grafic inseamna inregistrarea constatarilor in leg cu
acesti discriminatori din teritoriu

MOMENTELE CURPINSE IN ACEASTA ABORDARE GRAFICA


1. LISTAREA CRITERIILOR PE CARE LE LUAM IN CONSIDERATIE- ceea ce inseaman pt noi o documentare f serioasa
asupra cazuri- criterii de factura generala referindu se la org ter
2. ANALIZA DE CRITERIU- sa vedem care e puterea de discriminare a fiearui criteriu prin ce se manifesta criteriul
resp, de asemenea fapt ca fiecare criteriu posibil sa se manifeste intr un fel unic sau pe o anumita scara de evaluare, in
anumite grade de intensitate
3. EVALUAREA CRITERIILOR- asa inseamna ca pt unele din aceste criterii noi va trebui sa realizam o scara grafica
de cuprindere, atunci cand e vb de un crit care se manifesta cu intensitai diferite- tot acum va trebui sa face o selectie a
crietriilor- e adv in principiu un nr mai mare de crit- e in favoarea unui rezultat mai exact, mai corect de definire- dar nu
ne putem incarca cu acele criterii care in raport cu obiectivul nostru nu sunt suficient de clare, discriminatorii
- Aceste 3 etape- ETAPE DE ABORDARE ANALITICA A CAZURILOR

In continuare trecem la o ABORDARE GRAFICA DE PLAN A CAZURILOR- e vb in etapa 4

62
4. ANALIZA DE CRITERII PE TEREN- deci cu inregistrare pe planurile respective a I pt fiecare criteriu noi vom
obtine o imag a diferitelor intensitati ale crteriilor si a locurilor unde aceste intensitati se desf
5. CONSTATAREA PE PLAN A LIMITELOR DE CRITERIU SI SUPRAPUNEREA LOR- in sensul ca in raport cu obiectivul
in analiza prealabila a criteriului fiecaruia in parte noi am depistat care e val de criteriu dincolo de care sensul constatarii
lui nu mai e de luat in considerare- deci frecvena cu care se gaseste in acdrul ter nu mai e relevant pt obiectivul pe care il
avem ca interes- in felul asta pe plan ter se traseaza limitele de ter in int carora valorile criteriului resp raman
interesante pt ceea ce urmarim => pt fiecare din criteriile luate in consideratie se obt o alta limita- noi am realizat deja
niste regionalizari pt ca ami introdus el de restrctie scotnd in afara o parte a ter care dpdv al criteriului resp nu e
interesanta
6. PE MOZAICUL OBT DIN SUPRAPUNEREA LIMITELOR DEFINIM O EVALUARE PRIN CUMUL VALORIC ATUNCI
CAND AM DEZV ANALIZA DE CRITERIU noi amstabilit si imp criteriului pt obiectivul pe care il urmarim- imp criteriului
fiind precizata printr o nota a I toate criteriile au fost consemnate de la un pct la 10 pct nefiind absolut necesar ca aceste
criterii sa fie notate de la un pct la un pct putand ca diferenta de notare sa fie pe mai multe pct in fnct de imp lor- mai
mult de atat sunt criteriile care au nuante diferite- mai multe posibilitati a I daca criteriul x ia nota 4, are incarcarea de 4
pct si totdata crit resp se evidentiaza prin mai multe grade de intensitate inseaman ca crit resp dpdv al consemnarii pe
plan dispune de 4 deci nota 4 se descompune in 4 val- in fine cumularea nu inseamna altceva decat adunarea pct care
se realizeaza prin suprapunerea criteriilor in acele parti de ter unde avem de a face cu asa ceva
7. DEFINIREA ZONEI PE BAZA UNUI INTERVAL VALORIC DE NOTARE
- Identificare act in ter- in maniere f diferite- manuala, empirica sau prin mij modelare matematica- pe baza
caroiaj- consemnandu se in fiecare
-In fel asta se def 2 parti caract prin crit a un singur pct, B-rosu- 2 pct C- verde- 3 pct
-Se def astfel un mozaic pt fiecare parte exista o suprapunere de criterii sau doar un singur criteriu ca ocupare-
- in cond astea se face cumulul de punctaj
- Acum se face o listare a crieriilor resp in care se face suprapunere de cumul
- Stabilrea acelei limite de contr ..?
- Centru comercial- cumul de note mai mare de 3- locuri care se inscriu in acestt interval- specifice centru
comercial- ce am urmarit cu studul- desen teo
-Inseamna sa construiesc o alta/ noua limita care sa cuprnda in int toate locurile care sunt peste aceasta val- in
cazul resp peste 5- deci de fapt centru comercial se def ca zona specifica particulara in aceasta conditie- unind toate
locurile care au obt 5 sau 6 pct

Daca mai multe criterii luate in consideratie se suprapun linear in lungul unui traseu asta trebuie sa ne duca cu
gandul la faptul ca pe traseul ala se intampla ceva- ceva care are imp functionala si spatiala
A.Situatia asa numitelor BARIERE STRUCTURALE
- adica o structura care se dezv iintr un mo d asa cum rezulta mai mult sau mai putin nat de situatia din ter e
oprita de aceasta linie, linia nepunand in evidenta o anumita intentie, deactceva cu proiect- pe baza de intentie- daca
as avea de a face de ex cu o linie de intravilan- ar fi posibil sa apara aceasta suprapunere de criterii a I dpdv al alc logice
a urbanului, el carcat care fac urb resp si care sunt aceste criterii nu merg niciodata sa se suprapuna pe linie de
intravilan- aici mai degraba e semnalata o bariera struct naturala- apa curs apa, liziera padure- care ar aparea pe schema
noastra fara ca pl nostru sa fie un plan topo
- Aceasta situatie ca bariera structurala mai apare in cazul intentionat cand am de a face cu el de struct urb care
produce o separare intre o parte si alta a ter urb- fie ca e vb de cale ferata sau bulevard
B. Mai exista o situatie intre 2 zone diferite ale alc urb prin tipurile de populatie
- de ex pop bogata si saraca

63
nu e o situatie care se int f des in orasul european- dar des in oras american
pt ca mod dezv oras si politica evolutie oras duce la niste diferete f mari intre un cartier si altul
a. O diferenta ce poate di efectiv de nat sociala sau configurativa
b. De altfel-limita care se ia in consideratie pt ceea ce numim zona de downtown- nu centrul oras dar z
centrala
c. Mom in care astfel de analize evidentiaza astfel de bariere pe care noi ca profesionisti nu le am putea
distinge pe un plan al loc resp sau pl topo- asta mai ales cand criterii pecare le luam in consideratie- pe
lista destul de mare ca pozitii si diferentiata ca de ex adresabilitatea pop in raport cu anumite produse
comerciale- poate sa puna in evidenta asemenea bariere de interes care uneori sa corespunda cu ceea
ce da o analiza pur teoretica sau nu

CURS 7
INTEGRAREA URBANA

DEF: Integrarea in ter urban e o consecinta a evolutiei nevoilor in existenta orasului si in gen a societatii
Integrarea urb in sens in care s a constituit la un mom dat ca simpla tendinta s a conditionat reciproc cu
ZONIFICAREA a i pe masura ce conceptul nou de zonificare s a construit, a evoluat si concept de integrare urana asta pt
ca int urb e o stare de existenta a org urban care nu e deloc facvorizata de SEPARARE ci dimpotriva de ASOCIERE,
COOPERARE
In aceste conditii integrarea inseamna mai mult decat un simplu complex functional, inseamna o complexitate in
care insa la un mom dat se produce pe de o parte o DISOCIERE FUNCTIONALA si pe de alta parte o ASOCIERE
profesionala
Inelegem aceasta CONCOMITENTA care e CONTRADICTORIE fara discutie in masura in care DISOCIEREA SERVESTE
ASOCIERII adica niste componente ale sistemului se reaseaza intr o alta logica a lucrurilor
Discocierea in aceste conditii e un mijloc de CAUTARE a posibilitatilor de INTEGRARE
Disocierea e la inceput realizata in mod NATURAL pt ca ulterior dupa aproximativ 1980 sa devina o preocupare in
cadrul PLANIFICARII SP URBANE
Integrarea are la baza tot ceea ce a insemnat initial critica modelului functionalist, in mod deosebit cercetri de nat
sociologica asupra alc urb in special in per deceniu 8 al secol trecut si de asemenea o serie de CONCEPTE, ANALIZE,
COMENTARII de factura filosofica- o filosofie cu amprenta sociala care e favorizata de EVENIMENTE, STAREA SOCIETATII
DIN ANII ACEIA- 70
E de subliniat in sensul asta comentariul pe care Henri Lefebvre, sociolog preocupat in mod deosebit de EVOLUTIA SI
CONSTRUCTIA urb le acorda acestui proces care e un proces de COAGULARE- care in mod firesc vine a se manifesta ca
un CONTRAARGUMENT la ceea ce se produsese asupra orasului prin ZONIFICAREA dupa CARTA DE LA ATENA
Daca in conditiile zonificarii functionale, primare caracterul zonei rezulta direct, fara problema din constatarea
functiei care ocupa teritoriu- locuinte functe rezidentiala=> functiune rezdentiala- aici e f simplu de et caracter zona
In cazul in care ne ref la o zonificare in conceptia moderna- cooperare, diferentiere caract zonei nu poate fi det
decat prin cercetare mod de ocupare ter respectiv- avem de a face cu metode instrumente
- Cel mai sugestiv instrument- ANALIZA MULTICRITERIALA
- in conditii astea COOPERARE intre anumite act= necesitae pt existenta moderna
Mai sunt inca 2 caracteristici pe care le int in z moderna dar nu sunt specifice numai acestei zonificari ci sunt posibil de
intalnit si in z primara de tip funct- SPECIALIZAREA si UNITATEA pt ca unitatea ca idee

64
UNITATEA DE ANSAMBLU SE DEFINESTE SISTEMIC
- fie la un niv superior cu referire la componentele sistemului situate pe un nivel superior
- fie la unul sau altul dintre niv inferioare unde unitatea se def in raport cu componentele ~marunte ale
sistemului
-a I ne putem referi la unitate GLOBALA, de ansamblu data din trasaturi generale care caract TOTALITAEA
ANSAMBLULUI
-sau unitate de DETALIU care se constata in masa elementelor componente, el de DETALIU
Ori din acest p d v al unitatii si un tip de zonificare- primara si celalalt evidentiaza aceasta calitate de UNITATE

SPECIALIZARE
- este f stricta, categorica, evidenta in z primara si ea este posibil de luat in consideratie si in zonificarea
in conceptul modern pt ca atunci cand constatam prin analiza multicriteriala ca avem de a face cu un centru
comercial care poate curpinde si locuinte si act cu caracter productiv sau recreativ dar caract pe care il def prin analiza
multicriteriala e cea comerciala=> avem de a face cu un ANSAMBLU ORGANIZAT SPECIALIZAT
INTEGRAREA este o CONSECINTA, la un nivel superior calitativ, A APLICARII ZONIFICARII in intelegerea ei
CONTEMPORANA- ca actiune asupra unui teritoriu

Henri lefebvre- filosof, sociolog care s a aplecat f mult asupra orasului, org urbane, el producand o literatura de
specialitate care a atras atentia inca din anii 70? A I opera lui e dedicata evident acestui subiect
- E un filosof care isi are radacinile in filosofia marxista fapt pt care prin preferintele sale, prin modul in care gandeste
lucrurile se arata apropiat acestei filosofii
- Filosofia marxista in Romania a fost f denigrata dupa 1990 ca reflex psihologic naural fata de toata ideologia
comunista fapt pt care orice referinta la Marx si Engels dupa 90 considerata comunista in lit de specialiatate si
filosofie insa marx si engels au ramas alaturi de alti filosofi ai deceniilor trecute- si au lasat o contribuie
- Sunt obervatii ale lui marx referitoare la oras care raman in continuare valabile
- H lefebvre desi are radacini in aceasta filosofie- analizele lui sunt critice, care au stiut sa faca o selectie intre ceea ce
era de preluat din teoria marxista epurand de fapt nu teoria ci comentariile respective de ceea ce conjunctural
aparuse in per indeosebi a anilor 60- EVOLUTIA IN PLANUL GENERAL A europei a grup filosofi fr Sartre- ca si
Marcuse care erau de orientare merxista pt ca in per anilor 70? Intelectualitatea fr avea orientare marxista
- Nu e intamplator ca in 68 acea rev intelectuala sprijinita pe miscrile din universitati- era sustinuta de aceas
intelectualitate
Lefebvre- in lucrare la revolution urbaine tradusa si in lb romana in urma cu catva ani- face o distinctie- poate e
prim comentariu in pl teoretc asupra integrarii pt ca aceasta distinctie se realizeaza intre
A. MONOFUNCTIONALITATE,
B. MULTIFUNCTIONALITATE si
C. TRANSFUNCTIONALITATE in sensul in care multifunctionalitatea e o initiere spre integrare iar
transfunctionalitatea e efectiv o stare de integrare
Starea de integrare poate fi intalnita in urban la nivelul prograului, al functiilor de obiect si la niv functiilor
urbane
La niv programului inseamna ca un program de arhitectura poate sa sugereze ideea de integrare in masura in
care el pune in evidenta ceea ce numeam COOPERAREA INTERESELOR- nici nu e nevoie ca programul resp sa aiba
referinte in detaliu pt ca numai SUGEARea SAU propunerea cooperarii la niv intereselor inseamna indcarea unei CAI DE
CERCETARE, STUDIU
Det de la interes la spatiu

65
La niv functiilor de obiect starea de integrare rezulta defapt din cooperarea intre UNITATI functionale deci daca
la niv obiectului avem de a face cu o cooperare intre functii de data asta ae de a face cu o cooperare intre unitati
functionale
- adica e vb de acele unitati care se constituie in jurul unei functii principale determinante ca functii anexe sau
auxiliare
- spre ex- un club- functie princ petrecere timp in mod placut, interesant impreuna cu alti indivizi in
conditii de distractie, act cu caracter distractiv dar in afara de aceasta act det exista o serie de act auxiliare
servicii bauturi, gustari, cu carct cultural, care privesc informarea etc => UNITATE DE FUNCTIONALITATE

In conditia in care ne referim la o integrare la niv functiilor de obiect insemana ca defapt avem in vedere
constituirea unui obiect care sa aiba aceasta calitate in cadru urban prin asocierea mai ultor unit functionale generand in
felul asta un obiect multifunctional
PROBLEMA OBIECT MULTIFUNCTONAL intra in procuparea si gandirea profesionistilor prin anii 70 a I unul dintre
primele astfel de obiecte realizate in sp european e centrul cultural Pompidou la Paris un centru care isi prezina un
program f complex de activitati in cadru concurs international din 69 in cadrul programului sugerandu se fara o intentie f
clara evidenta, cautarea unei anumite stari de integrare
Lucrul acesta putea sa rezulte ca o concluzie pt un participant si din fapt ac el reunea mai multe unit de
functionare
CE E CARACTERISTIC dincolo de fapt ca toate act sunt cuprinse intr un volum unic?
- Pt ca daca asta e consecinta dpdv al configurarii in sp ar trebui ca asta sa aiba la baza o consecinta de nat funct-
care sta in fapt ca o serie de activitati sau subactivitati care in mod necesar ar fi fost parte in int fiecareia din unit
funct au fost reunite a I spre ex gasim la pompidou un singur sp de receptie din care ai acces peste tot in acelasi
sens sult alte functii care s au rezolvat in comun
- Integrarea la niv functiilor urbane e o ingrare care reflecta COEZIUNEA structurala a org urb in teritoriu- adica acea
coeziune care e rezultatul direct al zonificarii in condiii conccept contemporant de ZONIFICARE
- Inseamna de fapt a realiza o unitate de MARE ANSABLU- unitate in care sa existe o LEGATURA CONTINUA intre
diversele activitati si intre spatii in general o astfel de situatie inseamna un organism MULTIFUNCTIONAL
INTEGRAT care de fapt se defineste prin ceea ce e centrul alc urb resp- inseamna aici o structura functionala
integrata adica o multitudine de act care sunt asociate pe principiul integrarii
- Atunci cand avem de a face cu un oras existent unde exista o parte istorica a orasului, aceasta e asociata
ansamblului central mutifunctional integrat
- Integrare realizata prin leg intre parti noi si parti vechi si prin structuctura?

Acest centru istoric nu va avea aceasi complexitate ca centrul nou dar vor fi niste act de factura moderna care vor
patrunde in centrul veci- asta va fi posibil dupa concept de restaurare
Atunci cand constatandu se ca o RENOVARE a unui ob istoric prin aducere lui la stare initiala produce un n de obiecte
cu care nu ai ce face si e de preferat ca aceste ob sa fie restaurate si puse in folosinta moderna=> concept de RESTURARE
IN SITU- printr o implicare a unei existee moderne
La asta se adauga ansambluri multi- prin imbinari-?? A I apar astfel de ansambluri care sunt multifunctional integrate pt
cadpre integrare putem vb atat cu ref la un ansamblu vechi istoric cat si la unul complet nou- pt ca aceste unitati
ansambluri urb sa funct intr o anumita globalitate e nevoie de ceea ce numim traseul integrator- niste el care in fnct de
directiile de deplasare
Traseul integrator= element linear in care face leg intre diverse ansambluri multifunct integrate de facuri f diferite

66
Distingem
1. ANSAMBLUL INTEGRATOR care garanteaza COEZIUNEA GENERALA- e la care porneste procesul de constituire a
acestei stari si acre poate sa cuprinda in asociere ansamblul istoric integrat
2. ANSAMBLU/ OBIECTE INTEGRATE
3. TRASEUL INTEGRATOR

Pe schema
- sus- ansambluri
- directii de deplasare
- centru vechi
- dreapta jos- nou

Dpdv FORMAL, FIZIC dar intr un fel si in leg cu finct resp putem avea ipostaze diferite ale traseului integrator asta
depinde si de intinderea intregului deci in INTEGRITATEA URBANULUI RESP- o linie trasnport comun, fasie plantata
verde- pot deveni trasee integratoare
- Sigur ca daca luam pe ran fiecare din aceste cat de spatiu va trebui sa constatam ca ele nu in sine devin traseu
integrator ci prin ceea ce aduc in teritoriul respectiv dpdv al INTERESULUI CETATENESC, al MISCARII si
CONFIGURATIEI spatiale- in felul asta de fapt traseul integrator e o atractie pt intregul ter inconjurator
-
In mod deosebit e de discutat masura in care o strada poate sa preia acest caracter de spatiu de traseu integrator pt ca
conform principiului ZONIFICARII IN CONFORMITATE CU CARTA DE LA ATENA,
- IN FOND STRADA e un sp coridor intre 2 sau mai multe unitati cum ar fi cele rezidentiale a I unit rez sunt organizate
spre interior a I strada de fapt e un culoar de circulatie dar dpdv al alc spatiale e o ariera structurala- trecerea dintr o
parte in alta pusa sub semn intrebare- incepand cu utilitatea acestei treceri si ajungand la facilitarea trecerii resp
In conditii zonificare prin cooperare, asociere, desi vb in continuare de niste unitati cu un caracter sau altul
trebuie luat in considerare ca de fapt exista o org centrifuga a acestor entitati din int spre exterior a I spre deosebire de
situatia anterioara, in mod necesar apare aceasta nevoie a continuitatii de o parte si alta a culoarului de circulatie
- asta inseamna ca insasi fata unitatilor acestora rep defapt o organizare spatiala de ATRACTIE, INTERES a I acest
spatiu se defineste ca sp cel mai important de interes in cadrul teritoriului si in masura in care lucrul asta e necesar dpdv
al functionalitatii, o rezolvare facila a trecerii intr o parte in ala devine o conditionare care se inscrie intr o org de sp de f
mare interes- deci daca in prima formulare acest culoar se recomanda ca un sp care sa fie eliberat de profesionist de
aproape orice interes ramanand doar interesul traversarii, in cealalta situaie culoarul devine un sp al interesului- in
aceasta conidtie principiul acesta al integrarii devine mai evident

Desen caiet

67
In ceea ce priveste abordarea integrarii CA OBIECT DE LUCRU pt profesionist- avem de parcurs CATEVA ETAPE ALE
STUDIULUI- nu e vb aici de a lua in considerare o alta metodologie decat cea in caul in care ar fi fost vb de o zonificare
deci o org moderna a sp dar in sensul principiului zonificarii functionaliste- e vb insa de a acorda o anumia atentie unor
momente in aceasta analiza de situatie- mom specifice unei rezolvari integrate a problemelor
1. In prim rand e vb de o det f clara a intinderii ter a suiectului
2. in al doilea rand e vb de o analiza de functiuni care are la baza cunoasterea f temeinica a tuturor activitatilor
care inseamna cunoasterea fiecarei act prin particularitaile sale
3. in al treile rand analiza GRUPARII FUNCTIUNILOR- o grupare a funct si a subfunct deci e vb de o analiza la niv
org functionale care sa depisteze functiunile care au acelasi caracter in interiorul fiecarui ansamblu de activitati- in felul
asta de fapt apare o reconsiderare a programului pe care profesionistul l a primit initial, se reconsidera programul resp
depistandu se act care se pot asocia in fnct de avantajele pe care aceasta asociere la prezinta ; se def in felul asta
functiile care devin astfel comune si se def astfel o posibila organizare in spatiu a asocierilor functionale respective pt ca
etapa urmatoare e de fapt localizarea pe baza unei logici structurale de suprapunere a activitatilor
4. Etapa urm = DEFINIREA UNUI CONCEPT arh urb care se rep prin SPATIALIZAREA CONCEPTULUI
ORGANIZATORIC AL SPATIULUI
5. O ultima etapa ce nu trebuie neglijata de profesionist- PRECIZAREA CONSECINTELOR IN PLANUL GESTIUNII PT
ANSAMBLUL RESPECTIV
Dealtfel asa cum s a dovedit in realitate org unui ansamblu multifunct pare mai simplu decat GESTIONAREA in
activitate, actiune a unui astfel de ansamblu
Daca la niv urb primul priect de obiect integrat a fost realizat la baubour prin centrul pompidou, trebuie asociat
ca idee faptul ca prima realizare de integrare la niv urban apare la unul din orasele noi din marea britanie din zona
londoneza- orasul nou Stevenage e vb de un proiect care a surpins extraordinar prin aparitia sa, a fost luat in
considerare si pus in aplicatie la inceput ani 60- e vb de o prima alc la niv urb pe acest principiu al integrarii in sensul
incare comenta aceasta idee de integrare in schema de pe tabla (cred ca aia cu cercuri)
Desi la Stevenage si mai apoi si mai prgnant la cumbernauld aceasta idee a integrarii prin realizarea unor
ansambluri diferite ca nivel de integrare si ca imagine spatiala culmineaza cu centrul in integralitaea ansamblului alc
urbane in cazul orasului nou tot in z londoneza la cambernauld unde centrul de fapt- ceea ce altfel am numi zona
centrala apare pur si simplu ca un transatlantic, pachebot- de asta e greu de folosit termen de zona pt ca e vb de o
constructie masiva cu multe niveluri si sp urb in int constructie
E de fpat o imagine a unei spatialitati integrate dusa cumva catre limite, extreme
Realitatea e ca o abordare spre extrema a acestei integrari a pus in evidenta si o serie de deficiente a I in org urb
mai tarzii avem de a face in mod f clar cu perpetuarea conceptului de integrare dar in ipostaze moderate dpdv al
ocuparii spatiului si al spatializarii pt ca integrarea dusa in spatializare catre extrena nai ales daca avem de aface cu
integrare la niv org urban produce de fapt o departare a individului de ceea ce inseamna natura sp natural oricat de
ingenioasa ar fi reproducerea acestui sp intr o conditie artificiala numai ca azi vb de integrarea arh urbana avand in
vedere ipostaze f diferite ca spatializare a I practica ne ofera o multitudine de situatii de realitati ce pot fi luate in
consiferatie ca odele atat in sens a ceea ce se poate face dar si a ceea ce nu ar trebui sa se faca
De ex dezv urb subteran e un produs sustinut de ideea integrarii pt ca a patrunde in subteran si rezolva sp de
interes urb inseamna un effort ce nu poate fi justificat decat prin integrarea activitatilor ceea ce inseamna diversitate in
primul rand
Ansamblul subteran la montreal in z centrala printr un sist circulatii subterane intre statii metrou

INTEGRAREA PREZINTA ASTFEL AVANTAJE:


1. ECONOMICE in sens ecnomie de teren, la infrastructura, de energie, de effort uman

68
2. SOCIALE- in sens incarcarii sp urban cu contact interuman sunt locuri care se imbogatesc cu acest contact
interuman

Atractia pt integrare intr o exprimare preponderenta apare in lumea profesionistilor inaintea practicarii a
conceptului de integrare in org urb efectiva de unde apare concluzia ca integrarea asa cum ea poate fi dedusa,
comentata la incepu anilor 60 s a definit ca o predictie a urbane si abia ulterior ea s a dovedit prin studiu, cercetare
drept o nevoie a I expresiile cele mai intense ale integrarii in formulari sumarizate apar in imaginilie si cercetarile de
natura prospectiva ale anilor 60 fara insa ca in acea perioada problemele de nat tehnologica pe care inevitabil ntegrarea
le impune sa fie rezolvate
de abia dupa consumarea acestei experiente a prospectivului si a unor experiente concrete, practice in ter cum a
fost cele practicate asupra orase de varsta a treia in marea britanie sau cele practicate prin realizare ansambluri
punctuale din centru paris de abia dupa idee de integrare a depasit in pl spatializarii aceasta org a sp inchis integrat si
inchis trecand de fapt la o problema la niv organizarii orasului in ansamblul sau a I azi vb de integrare in acest plan al org
urbane, globale, o integrare care implica nu numai sp inchis ca o absoluizare ci si sp deschis cum ar fi de ex sp plantat a I
accesul f usor in interiorul alc urb de la locuinta la sp plantat, din centru la sp plantat devin conditii adiacente integrarii
- Vezi pe caiet cu rodii- scris (am pierdut putin ca nu se deschidea laptopul- scris pe caiet)
- Comentariul facut
- Det de la morfologie la functionare si dinamica

Dpdv al asigurarii echilibrului urban, de sistem am comentat conceptul de functionalitate si de stabilitate

FUNCTIONALITATEA fiind rezultata din localizarea acivitatilor iar stabilitatea in gestionare SP prin gestionarea acti aica
intre gestionare sp si activitati
- RELATIE DE INTERDEPENDENTA- comandata prin functia urbana
Intre functionalitate si stabilitate- rel de DUBLA DEPENDENTA care genereaza FUNCTIONAREA URBANA
Functionalitatea adaugata morfo urbbane inseamna structura urbana in timp ce stabilitatea inclusa dinamicii genereaza
manifestarea urbana, a existentei urbane

STRUCTURA URBANA este spatio functionala si spatio configurativa


- Structura spatio functionala este legata in pl manifestarii urbane de manifestarea institutionala adica s remarca, se
simte, se consuma prin intermediul institutiilor in timp ce structura sp configurativa se consuma, defineste prin
manifestarea materiala in fond tot ceea ce se constituie drep structura spatio configurative e o prezenta materiala

Avem in felul asta cele 2 planuri- ORGANIZATORIC si FORMAL al configuratiei


- A gandi in plan formal fara a gandi in prealabil in pl organizatoric e o eroare producand de fapt in pl conceptiei
rebut de cele mai multe ori
- Gandire in pl organizatoric- care lipsita fiind de suportul expresiei fizicce nu e usor de stapanit, condus dar fara ea
un profesionist nu poate sa isi execite profesiunea
- Prin intermediul celor 2 planuri- structura si manifesarea urbana devin determinari ale organismului urban deci ale
acelei alcatuiri spatiale urbane pe care noi o comentam, analizam ca organism urban
- Organismul urb se exprima, evientiaza aastfel pe de o parte prin forma urb cu trimitere la structura urb si prin
fenomenul urb cu trimitere la manifestarea urbana a I ajunge sa spunem ca fenomenul urban e o succesiune de
forma urbana si totodata forma urb se constituie din tot ceea ce intr un fel sau altul poate fi perceput ca
manifestare urbana

69
- Deci prin forma urb nu denumim in mod exclusiv ceea ce vedem in spatiu ci tot ceea ce percepem prin simturile
noastre
O prezenta momentana sau efemera in sp a unui obiect sau a unei fiinte este forma urbana
O senzatie de placut sau neplacut, cald sau rece legata de un spatiu urban e forma urbana
Perceperea unor sunete indiferent de calitatea lor, a unor mirosuri daca se petrec in sp urb sunt manifestari de forma
urb caracteristice acelui spatiu

Ca o CONCLUZIE GENERALA A CEEA CE AM PARCURS CU REFERIRE LA STRUCTURA URBANA avem un al doilea


model explicativ referitor la definirea metodologica, deci ca procedeu a abordarii moderne a org urban in sensul ca
indiferent de subiectul pe care il avem in discutie, de oiectul pe care il cercetam, trebuie sa avem in mnte fapt ca
abordarea este de facutra complexa implicand
1. ABORDAREA SINCRETICA
2. A. SINCRONICA
3. A. SINERGICA
4. A. DIACRONICA
1. A. SINCRETICA= e aordarea care urmareste efectul de loc comun adica act care se produc in acelasi loc
2. A. Sincronica- efecte de CONCOMITENTA sau de ACELASI TIMP act care se produc in acelasi timp
3. A. Sinergica- efect de structuralitate sau de vecinatate care implica cooperarea, suprapunerea activitati diferite
care datorita unor caract comune de structuralitate impun o STARE SINERGICA- deci de cumulare de calitate si
energie
4. A. DIACRONICA- fiind vorba de act intr o stare de continuitate, de miscare cand am folosit termenul de
activitati- inteleg act diferite care se asociaza intr un acelasi loc, timp, intr o structura comuna , intr un proces
evolutiv comun
Asta inseamna ca avem de a face cu un studiu de suprapunere in COMPARATISM SISTEMIC ceea ce inseamna in
fond o abordare generala DIFERENTIAT CUMULATIV
Fie ca asta se int la nv global sau partial- principiul e acelasi si intr un cuvant ca rezumare a acestei logici de gandire
luam in consideratie SUPRAPUNEREA
deci suprapunerea e quintesenta in sensul de calitate pt ceea ce inseamna o intelegere moderna a org urban

70