LP 3.

MBTODE DE ANALTZA
I. ANALIZA VOLUMETRICA
1,1. CONSTDERATTT GENERALB

Volumetria sau titrimetria este o metodi chimicdcle analiza cantitativd

Ea se bazeazil pe mdsurarea exactd a volumului unei sotufii de reactiv cte concentratie
cunosclf;;ilil:T';i::,:1ffi'::ff'J#;':':;"::""T,.,:*TiJj;1";ff1;,,r*ia
precis volumul de solulie de reactiv analizat.
ei s6 se mdsoare
Principiul general al volumetriei: peste substanfa chimica cle clozat, aflatd ?ntr-un volum
bine
determinat de solufie, se adauga treptat soh-tf ia unui reactiv coresplll zdtor, cu
concentrafie
clttlosctttd (solufie titratir), p6ni la moclificarea aspectului exterior al solufiei cle
analizat. Se
misoari volumul solu{iei titrate consumate gi, cunoscAclu-i-se concentr:afia qi raportul
stoechiometric, se calculeazh,cantitatea de substanfd ctin solutia de dozat.
Operatia principala folositl in volumetrie este titrarea. Prin titrare se infelege operafia
cle
adaugare treptat6, picirtr-rrit cu picdturd a solufiei de reactiv cle concentrafie exact
cunoscutd peste
solufia de analizat, pand [a atingerea punctului cle echivatenfa.
Sffirqitul reacfiei, respectiv stadiul titririi in care toata cantitatea clin componentul cle
dozat a
recfionat cu solufia de concentrafie cunoscutd. adau-qatd, se numegte punct de echivalenfa gi
reprezinti momentul tn care substanfele au reactionat total in concli{ii de echivatenld.
Pentru stabilirea punctului de echivalenfd se utilizeazd una clin proprietdfile solu{iei,
care la
punctual de echivalenfit sau foarte aproape cle acesta, sufbrd o rCl-ti*bure brusc[
ce poate fi
sesizatd fie vizual, fie cr-r aiutorul unui instrurrent cie mlsurd. Momentul ?n care
se percepe o
sclrirnbare fizicit a sistemului:
. schirnbare de culoare,
. aparilia sau disparilia unui precipitat,
' variafia bruscd a potenfialutui sau condr-rctibilitdgii solufiei etc.,
se numeqte punct final al titr[rii.
Punctul de echivalenfd se evidenfiazil cr-r ajutorul indicatorilor chimici. substapfe care, in
acest moment al reacfiei, iqi modificd una din proprietefile caracteristice.
Volumul de reactiv utilizat la titrare se mdsoard cu ajutorul biuretei. inainte de a se
efectua operafia de titrare se noteazddiviziunea V1 tangentd lalrartea ilferioard a meniscr-rlui
in
cazul soluliilor incolore. sau la partea superioard a meniscuh-ri ?n cazul solufiilor colorate. Dupd
titrare se noteazdin acelaqi mod diviziunea V2. Difurenfa Vz V1 reprezintd volurnul (ip mt) de
reactiv folosit la titrare.
-
Deoarece misurarea voh-rmelor de solufii titrate se fhce cle obicei cr-r biureta. trebuie luate
in
considerare erorile de mdsurare:
a) Eroarea de pic[turd - titrantul se aclauga clin bir,rreta in picirturi succesive care se desprild
de la partea efilatd a biuretei; in r-tltima picirtrrrd de titrant poate exista o cantitate mai
mare de substanfd dec6t cea necesari stoechiornetric. Se flace astfet o eroare ip plus a
deterrnindrii lrunctului de echivalen{d, depenclenta de mirrimea volumul-ri ultilrei picdturi.
b) Eroarea de curgere - la curgerea solufiei clin biureti. viteza cle curgere este mai mare in
vecindtatea peretilor biuretei decdt in centru. Volumul solufiei care idera la perefi rdm6ne
in biuretd, depi aparent a ieqit (biurete cr,r diametru mare).
Recomandhri de ordin practic:
 l. dupd clrgerea ultimei picittrri ceu'e marcheazd monrentul echivalentei se l.ecoffrandir
sd se aEtepte 30 sec qi apoi si se citeascir volumur,
2. sd se foloseasci aceeaqi biuretd qi Ia cleterminal.ea lui F gi la efectuarea determindrii
cu titrantul respectiv.
c) Eroare de citire - citirea trebuie sa fie perpendicularir pe grada{ie; in caz contrar, apare
eroarea de paralaxi.
d) Eroare de temperaturd - bir-rretele sunt etalonate la o temperaturd clatir qi trebuie fblosite
in practicd [a temperature de calibrare inscrisd pe biureti.

TIPURI DE RBACTTI CB STAU LA BAZA ANALTZBLOR VOLUMETRICE

1. Reacfii ionice de dublu schimb

- reacfia de neutralizarc
- reacfia de precipitare
2. Reactii de oxidoreducere (r:eclox)
3. Reactii de complexare
Existi:
1. Metodebazate pe reacfii de neutralizare:
acidimetria (cu solufie de acid tare, de concentrafie exact cunoscntd, se dozeazd,
bazele tari, bazele slabe gi sirurile cu tridrolizd alcatind).
alcalirnetria (cu ajutorul unei solufii de hictroxid tare, de concentratie cunoscLrti exact.
se dozeazh acizi tart, acizi stabi gi s[r:urile cu tridrolizd acid6).
2. Metode de precipitare bazate pe reacfia de precipitare
3. Metode de oxidoreducere
permanganometria
iodornetria
4. Metode complexometrice bazate pe reacfia de complexare
VOLUMBTRItr BAZATA PB REACTTT DE NEUTRALIZARE

Acizii pot fi doza[i prin titrarea solufiei respective clr o solufie de bazd cle concentatie
cunoscutd.; intre acid pi bazd" are loc o reacfie de neutralizare:

HCI + NaOH -+ NaCl + HrO

Bazele pot fi dozate prin titrarea cll o solufie de acid:

NaOFI + HCI -+ NaCl + HrO

Sfhr$itul titrarii corespunde momentului in care cantitdfile de acid Ei bazd, care alt
reacfionat sunt echivalente. in cursul neutralizdrii unui acid cll o b,azdgi invers, pH-u[ solufiei se
modificd foarte rnult pi intr-urn ritm diferit de ta un rnoment la altul at titrdrii.
iut.-o reacfie de neutralizare a unui acid tare clr o bazd, tare, pH-ut vadazd,foarte pufin
pdnd se ajunge [a punctul de echivalenga. in acest moment o cantitate micd de bazd addugatd
determind ur salt rapid al pH care, la rAndul sdu, cletermina schimbarea culorii indicatorului
 evidenfiind sfhrqitul reacfiei. Indicatorul este astful incAt punctual cte echivalenfd gi sffirgitul
tiftArii sd fie cdt mai apropiare posibil.
Reprezentarea graficd a variafiei pH-r,rlui solugiei in funcfie de cantitatea de reactiv de
titrare addugatd se numeqte curbd de titrare gi are un aspect caracteristic pentru cliferitele tipuri
de
reacfii (acid tare-baza tare, acict slab-baz[ tare, bazdslabi-acict tare).
9".n:"llalizarc
ln cazul tifterii unei solufii de HCI (0,1N) (acict tare) cu o solr-rfie cle NaOFI (bazdttare) se observ6
cd:
pH-ul solufiei in cursttl tiffArii NU variazdr uniform cLr volumul de bazdad6ugat;
la inceputul titrdrii au loc variafii mici de pH pentru volume mari de bazd, pe c6nd i'
apropierea punctului de echivalen![ au loc variagii foarte mari de pFI pentru uo[u*"
foarte
rnici de bazd addugate (0,2 rnt NaOFI acldugafi -+ pH-ul cregte cle [a + lu t O;.
Sfarsitul titrarii se determina indirect prin detenninarea saltuh-ri de pH cu ajutorul
indicatorului de neutr alizare.
De exernplu: rosu de metil, funolftaleina, metil oranj cLr zona de virai intre pl-t 4 si 10.
In laboratorul clinic rnetoda de dozare a acizilor si bazelor prin reactii de neutraLizarc o
intalnim [a:
- determinarea Nz total din ser
- determinarea aciditatii sucului gastric cu NaOH cu concentratie cunoscuta in prezenta
i nd icatorul ui Topf fer- Li nossier.

ACIDIMETRTA

Acidimetria este metodd volumetricS" de dozare a bazelor tari, bazelor slabe qi sdrurilor cu
hidrolizd bazicd,prin neutralizare cu un volum determinat din solu{ia titratd a unui acicl. i1 mod
curent se utilizeazd solufii ale unor acrzi ca: CzHzA+, HCl' HzSO+.

DOZAREA ACIDTMETRICA A NaOH

Principiul metodei: Un volum bine determinat dintr-o solufie cte NaOH de anali zat se titreazd. cu
o solufie de HCI de concentrafie cunoscut5, utiliz6ncl ca indicator cte neutr alizarc fenolftaleinl
sau metil-orange.
Modul de lucru: intr-un pahar Erlenmeyer se introduc 10ml solufie NaOH cle analizat gi se
adaugS 2-3 picdturi de solufie de fbnolftateinf,. Se adalrga clin biuretd, in
porfigni mici, solufie de
HCI 0,lN pAni la virajul indicatorului de ta roqu-violet [a incolor; se noteazd volumul cte HCI
utilizat la titrare cu V.
calcul: Se calculeazd, cantitatea de NaoH conlinuti in prob6, astfel:
Acidul gi baza reac{ioneazaechivalent [a echivalent:

Vbaza X CN bazd: Vaci6 X CN acia

Vacid X CN acict
Putem calcula CN bazr,r

Vbaz:'i
Iild baz:r
Dar r1
\-N baza -
Eg tnr, x Vr(l)
de unde Illd uaza : CN baza X Eg r1o2i x Voora([)

1
 Vaoict X CN aciil
ffid rrazr x Eg baz, X Vnur,i([) : Vaci<t x CN acid X Eg nor,,
Vt',nr-,,
Astfel formula de calcul este:

fi1d 6n21
: Vacid x CN acid X F lcict X Eg trur,,

unde F: factorul de corectie al soh-rfiei aproxirnativ cle 0.iN

i .. -
ln practicd, in analiza volumetricd se utiltzeaza solufii clr concentrafii normale deoarece ele
reacfioneazd intre ele in cantitdgi proporfionale cu echivalentii lor:. Consecinfe:
l. In cazul reacfiilor dintre sotufii clr normalitate egatd vor fi r-rtilizate volume egale
cle solu{ii.
2' in cazul reacfiilor dintre solufii cu normalitati clifurite. volumele lor.sunt invers pro;rorgionale
cll nornlalitafile respective, adicd:
V1 CNr V,, CNt,

Vz Cr.rr V6 CNo

l{