REFERAT

Dreptul Mediului
Tema : Protectia juridica a padurilor

Student: Din Olimpiu Florin,

Specilizare: Drept, An III ID
 Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza in parte
conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele hidrografice majore, zone umede si
unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita
pozitiei geografice a Romaniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord,
mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit,
relativa stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier si
dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a resurselor decat in
majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta in diversitatea florei, si faunei.
Totusi datorita eforturilor specifice inceputurilor accentul a fost pus numai pe realizarea unui
cadru legislativ si institutional incipient si pe constituirea unui numar limitat de arii protejate si
aproape deloc pe administrarea ariilor protejate constituite. Intre anii 1944-1989 masurile de
protectie a naturii s-au bazat pe eforturile institutionale facute inainte de razboi de oameni de
stiinta. In 1972, numarul ariilor protejate constituite a crescut la 190 de obiective insumand
aproape 100.000 ha. Din pacate, masurile de protectie se rezumau numai la declararea de arii
protejate si aproape deloc la administrarea acestora, acestea confruntandu-se cu pericole din ce in
ce mai mari. Astfel investitiile alocate amenajarilor, pazei si masurilor practice de ocrotire ale
ariilor protejate erau sporadice si nu depaseau suma de 500.000 de lei pe intreaga tara la nivelul
anului 1972. Totodata, desi cresterea cantitativa a teritoriilor a fost insemnata, totusi suprafata
protejata reprezenta in 1972 doar 0.0042% din teritoriul tarii, procent care nu acoperea nici pe
departe intreaga diversitate specifica si ecologica a tarii. Astfel s-au facut proiecte de catre
institute de cercetare pentru constituirea de alte arii protejate mari - parcuri nationale (Apuseni,
Calimani, Ceahlau, Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Valea Cernei, Cheile Bicazului, Rodna) dar
care nu s-au concretizat, si de asemenea a urmat o perioada in care s-au infiintat un numar mare
de arii protejate cu suprafata mai mica (rezervatii naturale) prin intermediul unor HCM-uri si
Decrete, cat si initiative legislative la nivel judetean .
Statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand in acest
scop:
a) accesul la informatiile privind calitatea mediului;
b) dreptul de a se asoci in organizatii de aparare a calitatii mediului;
c) dreptul de consultare in vederea luarii deciziilor prinvind dezvoltarea politicilor, legislatiei si a
normelor de mediu, eliberarea acodurilor si a autorizatiilor de mediu, inclusiv, pentru planurile
de amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii, autoritatilor administrative
sau judecatoresti in vederea prevenirii sau in cazul procedurii unui prejudiciu direct sau indirect;

e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit1.

In codul silvic sunt considerate paduri si sunt cuprinse in fondul forestier national
terenurile acoperite cu vegetatie forestiera cu o suprafata mai mare de 0,25 ha. Padurile,
terenurile destinate impaduririi celor care servesc nevoilor de cultura , productie ori administratie
silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajarile silvice
in conditiile legii constituie indiferent de natura dreptului de proprietate fondul forestier
national2.
Padurile au o importanta deosebita nu numai prin purificarea aerului absortia gazelor si
marirea cantitatii de precipitatii ci si prin retinerea unei mari cantitati de apa ducand astfel la
evitarea celor doua calamitati: inundatiile si alunecarile de teren care independente sau
combinate pot duce la dezastre majore .
Prin protectia padurilor se intelege si starea de sanatate a acestora care se mentine prin
masuri de prevenire si combatere a daunatorilor si bolilor, in cest scop se aplica metode biologice
care sa asigure echilibrul biologic. Persoanele juridice si fizice care desfasoara activitati ce pot
produce prejudicii prin poluare fondului forestier national si vegetatiei forestiere a acestui fond
sunt obligate sa ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului ,
apei si solului3.
Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, supusa
prevederilor prezentului Cod Silvic, este constituita din:
a) vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite;
b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole;
c) plantatiile forestiere de pe ternurile degradate;
d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de
imbunatatiri funciare, precum si cei situati de-a lungul cursurilor de apa si al canalelor de
irigatie;
e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cailor de comunicatie din
extravilan;
f) zonele verzi din jurul oraselor, comunelor, altele decat cele curpinse in fondul forestier,
parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si jnepenisurile din zona alpina;
g) pracurile dendrologice, altele decat cele curpinse in fondul forestier national.
Conservarea resurselor genetice forestiere cu atributul lor fundamental, genefondul
valoros si variabilitatea genetica intraspecifica, este o obligatie permanenta a autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura. Padurile care constituie resurse genetice forestiere
determinate ca atare, sunt excluse de la taieri de produse principale. Regia Nationala a Padurilor
este obligata sa execute toate lucrarile de reconstructie ecologica, regenerare, intretinere a
semintisului si a plantatiilor de ingrijire a arboretelor astfel incat sa se realizeze compozitiile
stabilite prin amenajamentele silvice. Urmarirea realizarii acestora se face prin sistem
informational adecvat. Regia Nationala a Padurilor este obligata sa organizeze si sa asigure
impadurirea tuturor terenurilor neregenerate si a poienelor din fondul forestier pe care il
adminstreaza. In lucrarile de impadurire se vor folosi materiale de reproducere preovenite din
rezervatii de seminte, plantaje si plantatii mama de butasi si din arborete sursa de seminte
inscrise in catalogul national al materialelor de reproducere admise in cultura.4
In sprijinul protectiei padurilor vine si Constitutia Romaniei prin art. 1345:
- refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinerea echilibrului ecologic .
- exploatarea resurselore naturale in concordanta cu interesul national .
Noul Cod Penal protejeaza padurile prin art. 401. Defrisarea vegetatiei lemnoase din
afara fondului forestier situata pe terenuri cu pante foarte mari sau la limta superioara de
altitudine a vegetatiei forestiere, daca faptele au fost de natura sa puna in pericol viata sau
sanatatea umana, animalele sau vegetatia se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu
zile amenda6.
Obiectul material al acestei infractiuni il formeaza vegetatia lemnoasa din afara fondului
forestier care se gaseste pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita superioara a vegetatiei
forestiere . De precizat ca, aceste terenuri nu fac parte din fondul forestier national, astfel nu este
definit de lege, dar beneficiaza de o protectie din partea statului similara cu cea a terenurilor din
fondul forestier national avand in vedere ca acest tip de vegetatie forestiera are functii importante
in mentinerea echilibrului ecologic .
Subiectul activ poate fi orice persoana fizica sau juridica responsabila penal.
Subiectul pasiv este statul ca garant si ocrotitor al valorilor sociale protejate prin norma
de incriminare si care exercita aceasta protectie prin directiile judetene privind protectia
mediului. Elementul material al infractiunii consta dintr-o actiune de defrisare a vegetatiei
lemnoase din afara fondului forestier, amplasata pe terenuri cu pante foarte mari sau la limita
superioara a vegetatiei7.
Padurile, proprietate publica apartinand comunelor, oraselor si municipiilor, precum si
cele proprietate privata indiviza sau a asociatiilor formate, se administreaza de catre proprietari
prin structuri silvice proprii autorizate similare cu cele ale statului sau la cerere prin structuri
silvice existente autorizate pe baza contractelor convenite intre parti . Prin contractele incheiate
intreaga responsabilitate privind respectarea regimului silvic este preluata de adminstrator.
Pentru gospodarirea padurilor prin structuri silvice proprii detinatorii mentionati mai sus
angajeaza personal de specialitate autorizat in conditiile legii.
Detinatorii cu orice titlu ai padurilor, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier le
revin mai multe obligatii :
- sa mentina suprafata impadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier
- sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurilor
- sa mentina biodiversitatea padurilor si echilibrul ecologic
- sa respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate.
- sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de
protectie.
Proprietarii trebuie sa infiinteze un fond de conservare si regenerare a padurilor purtatori
de dobanda aflat la dispozitia si in contul administratorului, respectiv in contul structurii silvice
care asigura serviciul public cu specific silvic din resursele prevazute in art. 63. din Codul Silvic.
Proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa extinda perdelele si
aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii
de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana8.
La solicitarea detinatorului majoritar al fondului forestier proprietate privata a
persoanelor fizice sau juridice, drumurile forestiere si terenul aferent acestora, trec prin hotarare
de guvern din domeniul public al statului si din adminstrarea Regiei Nationale a Padurilor
Romsilva, in domeniul public al unitatilor adminstrativ teritoriale, iar intretinerea si pastrarea in
permanenta stare de functionare a drumurilor forestiere revin proprietarilor acestora .
Proprietari de paduri trebuie sa elaboreze prin unitati specializate autorizate de autoritatea
publica centrala care raspunde de silvicultura amenajamente silvice sau, pentru terenuri forestiere
in suprafata de pana la 30 ha studii sumare de amenajare , sa asigure paza padurilor in vederea
prevenirii taierilor ilegale, distrugerii sau degradarii vegetatiei forestiere, pasunatului abuziv,
braconajului, sa execute lucrari necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor,
sa asigure respectarea masurilor de stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace de prima
interventie sa execute lucrarile de inpadurire si ajutorarea regenerarii naturale, sa efectueze
lucrarile de intretinere a plantatiilor si regenerarilor naturale pana la realizarea starii de masiv, sa
execute taieri de arbori numai dupa punere in valoare si eliberarea documentelor specifice de
catre personalul silvic autorizat .
Taierea, distrugerea sau scoaterea din radacini fara drept de arbori, puieti sau lastari din
fondul forestier national sau din vegetatia forestiera situata pe terenuri in afara acestuia de catre
proprietari sau detinatori, daca valoarea arborilor puietilor sau lastarilor este de cinci ori mai
mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior sau, daca valoarea este
sub aceasta limita dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de doi ani, constituie
infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la 4 ani sau cu amenda, daca valoarea
arborilor puietilor sau lastarilor taiati, distrusi sau scosi din radacina este de 20 ori mai mare
decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, pedeapsa este inchisoarea de la
unu la cinci ani, cand valoarea arborilor puietilor sau lastarilor taiati distrusi sau scosi din
radacina este de 50 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe
picior pedeapsa este inchisoarea de la doi la 7 ani .
Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:
a) sa respecte reglemetariile privinf protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate
de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;
b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de masura, sa asigure
corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit
programului pentru conformare, autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare;
c) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in
exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise;
d) sa asigure, la cererea autoritatilor pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau
incetarea activitatii generatoare de poluare;
e) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare
de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu
depasesc pragul fonic admis9.
Autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea agentiilor pentru protectia
mediului, a altor organizatii interesate, persoane fizice sau juridice, pe baza documentatiei
avizate de catre Academia Romana, pot sa puna sub ocrotire provizorie, in vederea declararii, arii
protejate sau monumente ale naturii sau anumite obiective care justifica aceasta10.
De asemenea trebuie recunoscut faptul ca majoritatea ariilor protejate din Romania s-au
autoconservat in conditiile in care interventiile umane asupra acestora a fost in regimul trecut
minim sau inexistent. Dar, la fel de bine exista nenumarate exemple in care arii protejate au fost
pur si simplu distruse, cu toate ca inca mai figureaza ca existente .
Totodata se poate observa ca in ultimul timp tot mai multe organizatii neguvernamentale si-
au adus intr-o oarecare masura aportul in protejarea unor arii protejate, chiar daca nivelul
profesional al acestora nu este la asteptarile specialistilor. Dar este la fel de adevarat ca in
Romania nu exista persoane specializate in domeniu, ci numai in domenii colaterale, fapt pentru
care exista mari conflicte de idei intre silvici, biologi, ecologi s.a.
 In acest context Guvernul Romaniei a solicitat acordarea unei noi finantari din partea
Fondului Global de Mediu (GEF) pentru conceperea si punerea in practica a unui proiect privind
Mangementul Integrat si Conservarea Ariilor Protejate in Romania. Scopul principal al
proiectului GEF este intarirea capacitatii de pregatire si implementare a planurilor de
management al ariilor protejate la nivel local si national .
La nivel national se va acorda sprijin pentru realizarea si intarirea cadrului institutional
necesar, pentru adoptarea atat de necesarei legi , a ariilor protejate si intarirea cadrului legislativ,
pentru pregatirea resursei umane si de asemenea exista o componenta de participare publica si de
popularizare a ideii de conservare a naturii si a ariilor protejate.
La nivel local se vor realiza planurile de mangement si se vor constitui administratii
(structuri de mangement) pentru trei arii protejate: Parcul National Retezat, Parcul Natural
Bucegi-Piatra Craiului (obtinut prin insumarea a doua zone care in mod obisnuit erau
nominalizate distinct ca doua parcuri nationale), Rezervatia de Zimbri Vanatori-Neamt (creata
pentru reintroducerea zimbrului in stare de libertate), aceste trei zone urmand sa devina modele
pentru replicarea structurilor de management si pentru alte arii protejate.
Acest proiect a fost demarat la sfarsitul anului 1999.
Deci, in prezent pentru ariile protejate din Romania, se ofera o noua sansa pentru a rezolva
atat de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar fi:
- o evaluare corecta a capitalului natural al tarii
- constituirea unei retele de arii protejate care sa acopere intreaga varietate a ecosistemelor din
tara
- administrarea eficienta a ariilor protejate pe baza unor planuri de managent si prin intermediul
unor administratii ale ariilor protejate .

Note bibliografice:

1. Legea Nr. 137 din 1995 art. 5.

2. Codul Silvic
3. Idem
4. Codul Silvic
5. Constitutia Romaniei art. 134
6. Noul Cod Penal Art. 401
7. Revista de Drept Penal Nr.3 din 2005
8. Legea Nr. 137 din 1995 art.44
9.Legea Nr. 137 din 1995 Art. 46
10. Idem Art. 57.

Bibliografie :
1. Codul Silvic
2. Legea Nr. 137 din 1995
3. Constitutia Romaniei
4. Noul Cod Penal
5. Revista de Drept Penal Nr. 3 din 2005