Sunteți pe pagina 1din 369

TRADITII ,

POPORANE ROMNE

BUCOVINA

ADUNATE DE

s. FL. tlARIAN
PROFESOR LA <l>IMNASIUL SCPERIOR GR. OR. DI SUCEAVA,
MEMBRU AL ACAOE)IIEJ RmI;\E.

BUCURESCI

IMPRIMERIA STATULUI

1895

www.dacoromanica.ro
TRADITH

POPOWE ROMbE
DIN

BUC OVINA
ADUNATE DE

S. FL. MARIAN
PROFESOR LA enfrasruL SCPERIOR GR. OR. DIN SUCEAVA,
MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

-=..0C,

BUGURESCI

IMPRIMERIA STATUL,UI
1895

www.dacoromanica.ro
PRECUVRNTARE.

Bucovina, pe cat de mica, pe atata e de


avuta in tot feliul de traditii.
Mai fie-care loc to incanta cu 8uveniri le
sale, care de care mai interesante si mai
duioase.
ySi un buchet de astfehu de reminisce me
strabune e menita a presenta publicatiunea
de fata.
S. Fl. Marian.

Suceava la 12 0 ontvrie 189'

www.dacoromanica.ro
I
TRADITII
REFERITOARE LA PERSOANE $1 EVENIMENTE ISTORICE.

www.dacoromanica.ro
D A CI
In vechime, pe timpul paganilor ci a rebeliilor, dice
ea tot Carpatcle, adica tot! muntii Bucovinei, erau sta-
paniti de Daci.
Earli Daciz Vice ca era un popor pagan si cam set -
batic, care locula In munti si trala mai mutt din cres-
cerea vitelor si din venat. Cei mai multi dintre dinsii
"nsa erafl hoti si umblau mai mutt calare de cat pe jos.
Imbracamintea Dacilor era mai toata rosie, adica :
comanac rosu, suman rosu si cioarecl sag herneveci rosiT.
El purtau ast-fellu de haine din pricina, ca vara, cand
umbla prin multi la venat, selbatecimile si flerele, earl
le e0ail In tale, sfi nu banuTasca de loc ca sunt oamenT,
-ei sa creada ca sunt selbatecimi ca si dinsele. Caci din
departare, si mai ales in munti, omul imbracat In haine
roiT nu se Intelege ce-i: om or! dihanie.
Armele Dacilor erau felTurite arcuri, sageti ci Sulife,
ar' uneltele for erau un fellu de bardl late; dar aveallqi
toporase cu toporisti Inflorite, ca ci Hutaniti de astacli.
Ca tot! oamenil, carii traiesc mai mutt din munca al-

www.dacoromanica.ro
4

tora de cat dintr'a lor, asa si Dacif dice ca navaliau


foarte adese -orl in terile invecinate si pre ce puneaii
mana, pus era.
Dar' bine a dis tine a dis ca ulciorul merge la fon-
-Lana numab pans cand i se rupe toarta.
Multe terl au pradat el in viata lor si pre multi voe-
vodi si imperati 1-au hartuit si 1-an batut. In urma insa
au dat si el cinstea pe rusin.e.
Vedend adica. imparatul Traian ca nu se mai astern.
peril Dacil in tara lor, ci tot-una intra in imperAtia sa
si prada pre supusil seT, se porni intr'o buns dimineata
cu oaste mare asupra lor, ca sa.-1 invete ce insemneaza
munca strains si sa-1 sature data pentru tot-d'a-una
de pradacluni.
Paqa Dacilor, adica till mai mare peste densii, cum
a prins de veste ca Traian s'a pornit cu oaste mare
asupra terii sale, indata luat toate odoarele si ave-
rile si, ducendu-le pe malul Cirimus u/ui, le ascunse acolo
inteo groapa afuhda, sapata in pament. Apol lase un
brat al Cirimusului ca sa curga peste locul, unde le-a
ingropat, anume ca nimene sa nu poata da de densele
si sa be la. Dupe aceasta, intorcendu-se inderept si adu-
nandu-si oamenii Of, se porni cu densii in protiva lui
Traian.
Si cum ajunsera Dacil si deters cu ochil de oastea
lui Traian, care intrase acuma in tara lor, Incepura a
se lupta cu aceasta ca si niste lei, cull aunt pe neastep-
tate sterniti in culcusul lor.
Dar' zadarnica le-a fost toata lupta si vitejia ce-o a-

www.dacoromanica.ro
5

ratara, cad find oabtea dusmana cu mull mai mare p


maT tare decal denpil, earn Imperalul, care o carmuia,
cu mull mai ajuns de cap pi maT vrednic de cat Papa
lor, in scurt timp furs batuti si, vrend nevrend, trebuira
s inchine steagul pi s se supue dupmanilor.
"%Wend Papa ca sent cu desevei,ire invinsi pi ca nu
maT e chip sa scape cu obraz curat din manile luT
Traian, se supuse pi el pi destainui tot-o-data unde-
sunt odoarele si averile ingropate.
Traian, care se Meuse acuma Domn pi stapanitoriu
peste Dad pi peste toata fan !or, cad pe acea vreme tine
biruia acela era Domn pi stapan peste ceT biruitl, can
amp de odoarele Papa Dacilor, se gi duse la dinsele si,
desgropandu-le, be lua pentru sine.
De aid inainte top Daci!, carii n'ad fort omoriti in
batae, traira Impreuna cu . . . Romanii.
Inca cand pi de unde s'ati ijddnit DaciT nu se scie.
Atata se scie numaT, ca atuncT, and a venit Traian cu
caste asupra ]or, de 'T-a batut pi '1-a supus, 'i-a aftat
aid respandig peste tot Carpatele Bucovina, pe care
dintr'un inceput '21 'mink In limba for Ufa, ear' mai pe
urma Balaufa.
Ear' urmele for se maT pot cunoasce Ina gi asta -ciTin
n a! multe locur1 din Carpatele BucovineT, unde au avut
Gate pi targurT, precum buns -oars in Poiana-Mcirului,
Smidovatic i Valcdu.
Aga spuneaf bkranii ca in Posana-Maruluz, care se
aflA in muntiT despre apus de la targul de astich Solca
pi care e o Gegtina cam pravalatiea spre r6garit-amIadT,

www.dacoromanica.ro
6

de o intindere cam de 300 de juguri, era pe timpul


Dacilor un targusor, in care se adunati ace.tia de pe
munti ci opcini, cand aveau ce-va de vendut on de
cumperat.
Si cum ca inteadever a trebuit sa fie in vechime un
targusor in aceasta poiana se poate cunoasce de pe mul-
timea de urme de ziduri ce se mai ved si astacli. Ear'
urmele acestea se afla mai ales spre muntele Scoruet,
care se hotarasce cu pamenturile satului Monastirea
Homorului.
Tot in Poiana-Mtirului &ail mai aflat, vor fi acuma
vr'o cats -va ani de atunci, si o multime de bani vechi
de catra o femee din satul Frumosul, anume Ana
Dumbrava, care 1-a aratat la mai multi oameni din
satul seu.
Sub muntele Smidovaiicut, care e spre apus de la
Poiana-Marului si care se sine de aceasta si se despar-
tesce de dinsa numal prin apa Prislopului si a Poieuii-
Marului, de alts parte insa sta in legatura cu aiurairna
ci cu muntele Calla, se atta done pivnite foarte lung!,
zidite cu lespecli foarte marl patrate si aeclate una
p es te dunga celei-l'al te.
Una dintre aceste doue pivnite, despre cari asemenea
se slice ca sunt de pe timpul Dacilor, e cam de doi stan-
jen! de lath Si mai inalta de cat statura unut om. In
aceasta pivnita a intrat, inainte de vr'o cat! -va an!, An-
dreiu Furcal din Dragqa cu o lumina aprinsa pans la
vr'o 7 prajini de afund, dar, stingendu-i-se lumina ci
neputeqld merge mai nainte, nu putu sa-'i dee de capet.

www.dacoromanica.ro
7

Acuma pe pivnitele acestea, care sunt la gura anguste


si al caror usciori emu facuti, dupa cum spun cel ce 'i-au
vedut, din tarNn (un fellu de brad), pada, au crescut
o multime de copaci foarte marl si grosi, si de aceea ni-
mene nu mai poate intra inteinsele.
In pivnitele acestea Bice offil faced Dacil din Polana-
Marulul averile lor.
In apropierea pivnitelor, despre care 'ml-a fost vorba,
s'a aflat, inainte de vr'o 20-30 ani, o facia cu bani la o
adancime ca de un stanjen. Lada aceea era facuta din
scanduri groase de bradau cioplite numal din topor si
prinse la capete cu cute asemenea de bradall. Scandwile
eraii albastre, un semn cum di lada a fost foarte de mult
ingropattl acolo, ca'cl breidaul, data e ingropat afund in
pament, nu putreclesce de grabs, ci triiesce mai multe
sute de ani. Ear' groapa, in care a fost pusti lada, se vede
a a fost sapat'a cu o lopata, cad pe lada s'a aflat si o
lopata de scorbura de bradail, care de asemenea era al-
bastrA.
Din oamenil aceia iusa, earl au aflat lada cea cu bani,
nu s'a ales nimic, did scurt timp dupa aceea s'au neno-
rocit si au murit unul dupd altul. Se vede ca banil put
inteinsa au fost necurati, alio& blast6matl ca sa'. n'aiba.
nime parte de dinsil garb de eel ce 'I-a ingropat.
Tot in pArtile acestea si anume pe Valea Dragopi,
care isvoresce nu departe de Poiana-Maruful, s'au aflat
inainte de 30-40 de ani, un sfleder si un topor de pea-
tra. Toporul era pe de o parte ca topoarele de adl; pe de
ceea-Yalta parte insa era in forma unei casmale.

www.dacoromanica.ro
8

Gaud s'a facut fabrica de ciment din Valcau, *) tam-


du-se o parte de padure foartc vechie, s'au aflat sub ra-
decinele mai multor copaci urmele unul zid. Risipindu-se
zidul acela s'a aflat o peatra pe care sta scris ca acolo a
fost un sat al Dacilor.
De la Valcau aveau Dacil un drum, care ducea pe apa
Sucevii in sus pang la obarsia acestela si de-aice apoi
peste plaitd Moldovei si peste Lucina la Maramvrq
si Ardeliu.
In timpul de fats nu se mai afla nici un picior de Dac
cat ti-e Carpatele Bucovinei de mare.
Urmasil for lush traesc si acuma, si acestla sunt Hu-
fulii sau Hulanii de astacii, carii locuesc in muntil des-
pre apus si miacla-noapte ai Bucovinei, si caril traesc, ca si
strabunii lor, mai mult din crescerea vitelor si din venat

') Locul acesta se numesce in timpul de fati de catra cel maT


multi, chiar si Roman!, Falcciu. Se vede ca strainil, carit s'a
aseylat aice, :pi cant it pronunta Falcheu, rau botezat ast-felia.
Numele lui cel adeverat ins& e Valcaii, dupa cum ii pronunli
RomAnil din Frumos, Dragosa si Vatra Moldovitel, la carit exista
i numirea Valcan.

www.dacoromanica.ro
INTEMMAREA SUCEVII.

Dice ca in vechime pe locurile, unde se afla astacli


orasul Suceava si satele de prin imprejurime, erau nu-
mai paduri cat vedeal cu ochii.
Puteal merge cu sept6manele on In cotro al fi voit,
ca nu mai dal de nisi un oras sail' sat, ci numat unde si
nude cate de-un pastorlu, care-si pascea turma sa prin
cele preluci si poeni.
i tuturor pastorilor, ca 4I erau, le mergea foarte bine,
cacl aveau toate cele trebuincioase atat pentru dinsiI
cat si pentru turmele lor.
Intel) vara insa, find o seceta foarte mare, toate
apele de prin Imprejurime secara, si toata pasIunea, nu
numai cea de pe costise si dealuri, ci si cea de pe vai se
uscase.
Vedend pagtoril ca seceta nu mai Inceteaza si temen-
du-se ca nu cum-va sa le pears turmele, unica for a-
vere, de sete si foame, se retrasera cu dinsele dela ses
In sus spre codru.
Dar' cand se apropiera de codru si detera sa intre

www.dacoromanica.ro
10

intrinsul, nu sciura singuri ce sa faca: sa intre orT sa


nu intre?... Ar fi intrat, se temeaii ca nu vor afla des-
tule poeni, unde sa-si pasta oile, . . . sit rernae Ia poa-
lele acestuia, era peste putinta, caci pasiunea, cats mai
remasese neatinsa de arsita soarelui, se sfarsise.
Dec! ce era sa 'nceapi si sa faca?... Unul spunea una,
altul alta, dar' nime nu gicea: cum si in ce chip ar pu-
tea sa lasa mai de grabs si mai bine la capet.
In urma, dupa mai multa sfatuire, chipzuire si cum-
penire, vise unul dintre dinsii, care era mai betran, mai
ajuns de cap si mai patit :
Ce s mai intindem atata vorbal... nu scifi ca :
vorba multa e saracia omulu! L.. SA mearga vr'o cat! -va
ins' dintre no!, car! is mai tined si mai voinici, sa caute
in toate partile dom.% dad peste nisce campuri sau poen!,
ce n'au fost Inca cu deseversire dogorite si parlite de ar-
sita soarelui, si cum vor afla in vre-un loc destula pti-
diune sa se intoarca inapoi si sa ne dee de scire!
Cum rosti betranul cuvintele acestea, cinci ins! dintre
dinsii, carii erail mai voinici si mai inimosi, adica carii
n'aveati frica dN nemica, ci se jucati cu lupii ca si cu
nisce cafe! si se trantiair cu ursil pe'ntrecute, nu sta-
tura mult pe ganduri, ci luandu-si fie-care beta sa cea
ciobaneasca in mama, se si pornira Ia drum.
i apucand unii in dreapta, al ti! in statga, mersera
in cotro ii dusera ochii si picloarele doard dad mai de
graha peste pasiunea dorita.
Eats insa ca intr'un tarcliu, unul dintre dinsii, care a
mers, acuma cat timp va fi mers, se trezesce de-o-

www.dacoromanica.ro
11

data ca padurea, prin care a fost apucat, incepe a se


rari, si poeni dragalase acoperite cu earba verde ca bu-
raticul si 'nalta pana la brad, si presurate cu tot fellul
de florl, unele mai frumoase de cat altele, i se deschict
de naintea ochilor.
Pastoriul, cum dete cq ochil de poenile acelea, bucu-
ria lull... Sa fi prins pre Dumneded de-un picior si nu
i-ar fi parut asa de bine L.. Deal prinsa indata a cauta
in dreapta si'n stanga on de nu se afla si apa printein-
sale. tii ambland el asa in colo sea coace, cat timp va fi
ablat, da de-o data paste o apa mare, care curgea a
lene la vale.
Era Suceava.
Mai merge el dupa aceasta, cat mai merge, si da apol
de-o padure mare si deasa de arini, care se'ntindea pe-
malul drept al Sucevil, ear& de ceealalta parte de apa
vede o poeana ca aceea, de-11 era mai mare dragul sa to
uifl la dinsa.
Si cum vede el poeana, nu se poate !Oda de-a nu se.
apropia de apa s! -a cerca sa treaca de ceealalta parte.
Dar' eata ca tocmal cand dete preste un vad si voi sad
cerce cat e de adanc si on de -1 va putea trace, les patru,
oameni din padurea cea de arini si se indreapta spre dinsul..
Erau eel patru pastor!, de caril s'a fost despartit scurt
timp dupa ee au plecat sa caute paslune.
Apropiindu-se cei patru insl de dinsul ei spusera ca
pe culmea unui deal, care se afla in mijlocul padurii add
le arini, este un Sithastru, si trecend el pe acolo, SA-
hastru I-a miruit pe tuspatru cu mir in frunte.

www.dacoromanica.ro
12

Auclind aceasta sotul for ii rugs sa-1 duca la Sahastrul


-acela ca sa-1 mirueasca si pre dinsul.
Cel patru ins)" nu se pusera de pricina, ci, dupa ce ve-
4;lura si ei poeana cea mare, care se'ntindea de-a stanga
Sucevii, si cercara vadul acesteia ca sa vada cat e de
adanc, se intoarsera inderept si se pornira cu totil in sus
spre Sahastru.
Sahastru, care locuia intr'un arbore gros i scorburos
'de pe vervul dealulul, cum ii zari de departe ca yin spre
-dinsul, le e0 inainte, merse cu diwii paua langa arhorele
in care locuia, mirui si pre noul venit, '1.-apoi... mai stand
de vorba cu dinsii si invetandu-i Inca .,i vr'o cate-va ru-
gaciunT, ii indemna sa vie in toate clilele la dinsul, cad
el IT va mai inveta si alte rugacTuni.
Pastorii ii mult.amira din toga inima pentru prirnirea
cea parinteasca cat si pentru invetaturile cele bune, si -i
fagaduira ca in scull timp earn -si vor veni la dinsul ca
-se.-T mai mirueasca si sa-1 mai invete si alte rugaciuni.
Apob, sarutandu-i mina si luandu-0 remas bun de la
dinsul, se'ntoarsera inderept de unde s'au pornit.
Ajungend la tovarkii lor, caril 1-au fost trimis ca sa
-saute p41une, le istorisira.' din fir in per toate celea ce
le-au aflat si le-all veclut pe unde ail amblat. Eara dupa
ce 1i -ai% istorisit, nu mai stetera acuma mult pe ganduri:
ce sa'nceapa ri sa faca, ci luandu-si fie-care turma sa se
pornirA cu top la drum spre locuinta Sahastrulul, i
cum ajunsera la starea locului se (tedara pentru totdea-
una in apropierea acestuia.
Cu timpul mai venira .i alti pastori din alte parti si

www.dacoromanica.ro
13

aceia asemenea 41 facura colibe pe langa locuinta Sa


hastrului.
In urma venird si Muntenii dela munte cu capita-
nul for in frunte, si dupa ce se aseclard gi acestia in
apropierea SahastruluI, facura pe un alt deal, care se
intinde in partea despre amiacli si care se despartesce de-
cel dintaiu numal prin o vale, o cetate de peatra, eat%
pe locul, unde a fost arborele, in care a locuit Sahastrul,
facura o bisericei de lemn. i find ca. Sahastrul murise-
inainte de radicarea bisericei acesteia, de-aceea Mara. si
aqeclara el si'arborele, in care a locuit acesta, intrinsa.
Si asa cu timpul, radicandu-se din ce in ce tot mai
multe case si alte cladiri atat in prejurul cetatii cat si a
bisericei celei de lemn, padurile de prin apropiere ince
pura, pe cii ce mergea, a se rani ci,a disparea, eara in
locul for a se intemeia orasul de astacli Suceava.
La vr'o cate-va cleci sati sute de ani dupa aceasta, nu
ye pot spune cu acurateata, destul atata ca venind Cap-
canii, carii aveau numai cate un ochiu in frunte, asupra
Sucevei, nu numal ca batura si pradara pre locuitorii
acesteia, ci-i deters totodata si foc de arsera mai toate-
casele dintrinsa dimpreuna cu biserica cea de lemn,
eara cetatea o da'rimarft.
Dar' bine-a Oh, tine -a Ojos Ca: apa trece, pietrite-
remetn,!
Venieati Ceipcdnii, si Tatarii si alte lifte rele, si
multe daune si superari au facut bietilor Romani. Dar'
cum venira, asa se si intoarsera.... Apa s'a sours, si pie
trite au remas Romanii, ce scapara teferi din manele-

www.dacoromanica.ro
14

lor, adunandu-se din non la un loc, i.T facura alte case


.cu mult mai marl' si mai frumoase, de cum erail cele de
mai nainte.
Mai tarcliu, si anume dupa ce si-au ales Romanic pre
Iuga Vodci de Domnitoriu, puse acesta ca sa se radice
pe locul, unde a fost mai nainte biserica cea de lemn,
alts biserica cu mult mai mare si mai frumoasa, si nu
din lemn, ca cea dintaiu, ci din peatra si caramida, i
dupa ce sfarsi biserica de zidit puse sa o sfinteasca in
numele sfantului M. M. Georgie. i de-atunci si Liana
In diva de ast...-di biserica aceasta, care acuma (an.1895)
e mai toata ruinata si pustie, s'a numit si se numesce
biserica Mirdulului san simplu Mirciut.
Tot pe timpul lul Iuga Voda dice ca s'a inceput si
restaurarea tetatii, care a lost mai nainte darimata de
Capcani.
Fiind insa cetatea despartita de biserica Mirautulul
prin pareul Cacciina, care venind despre Areni si tre-
.cend pe langa dealul Tdtdrac se revarsa in Suceava, si
_neputend din pricina aceasta nimene trece cand ar fi
voit si cum ar fi voit dela dinsa la biserica si delabiserica
la dinsa, de-aceea Iuga Voda le-a impreunat pe amen-
doue prin un pod umblatoriu facut, dupa spusa unora,
din piei de bivol, ears dupi a altora din gums.
Si-acuma on de cate on yoia nu numai Iuga Voda,
care a fost eel dintaiu Domnitoriu roman ce-a locuit in
aceasta cetate, ci si urmasil sec, earn asemenea locuira
intrinsa, sa mearga la biserica Mirautulut ca sa se in-

www.dacoromanica.ro
15

chine, slobodiau podul, eara dupa ce se inchinau si se


Intorceah a cash, trageaii podul in urma lor.
Un alt pod, facut asemenea din pies de bivol, ducea
dela cetate spre miada-noapte-apus, adica spre bisericuta
de astas,li a sfantului Loan Botezatoriul, care s'a zidit
cu mult mai tardiu in gradina curtii domnesci.
Si-acest pod Inca se slobodia numai atunci, cand ay ea
sa iasa sad sa intre cine-va in cetate. De altmintrelea
sta mai totdeauna radicat, cu deosebire noaptea, precum
si atunci cand se apropia vre un dusman de cetate si
voia sa intre cu puterea in nuntru.
Si asa s'a intemeiat orasul Suceava, care lung timp a
fost scaunul Domnitorilor roman, fala si podoaba
Moldovei I

www.dacoromanica.ro
ROMANI' SI MARTI.

Cica la laceput Romanil n'aveau domnitorl si stapani-


torT, ca'n cline de acil, ci el traiau reslatiti prin deosebite
tmuturi si se carmuiaii singurl de sine. El isi alegeau din
mijlocul lor, pe cate trel ani de side, trel barbell dintre
cel mai destepti si mai intelepti, si barbatii aceia apoi,
carii erau ca nisce filosofi, se sfatuTafi intre nlalta, pu-
neafi impreuna toate trebile obstesci la tale, si top eel-
alalti se supuneau siascultail de sfaturile si poruncile lor.
Asa o dusera el tin timp mai indelungat, si mai bine
si mai reii, thy& cum era adica si firea, naravurile si
apucaturile feliuritelor popoare pagane cu carile venira
in decursul acestul timp in atingere, si dupa cum o du-
ceati si altT oameni in lume, caril traTau si se carmulati,
a si dinsii, singurl de sine.
De la un timp insa veclend Tdtarii, un popor pagan,
neastamparat, pradatoriii si foarte crud, ca. Romanii n'ail
pe nime stapanitorid, si "ca tinuturile, in cart locuesc
acestia, simt foarte intinse, frumoase si manoase, se pur-
tara cu gandul ca sa21 subjuge, sa be lee toate averile si

www.dacoromanica.ro
17

mosiile, si dupa aceea s se fack ei stapam preste dinsii


si preste tinuturile lor.
Din minutul acela apol, cand li-a plesnit Tatarilor un
astfel de gand drawn prin. minte, Romanii nu avura mai
nici o Ali bunk si senink, cad nu era an, in care 'Mari'
sa nu navaleasca cel pufin. odata In tinuturile lor, sa
prade, sa omoare, sa arda si sa nimiceasca tot ce le sta
sail be venia in tale.
Veclend Romanil ca Tatarif nu suguesc, ci din contra
ca tot una-I bantuesc si-i prada si multe alte neplaceri
si suparari le fac, ears pre cei ce an nenorocirea sa cads
in manele lor parte-i ucid parte-I Teti si-I due cu sine in
robie, prinsera dintr'un inceput a se aduna la un lot si
a da piept cu dinsii. Mai pe urma insA, veclend ei ea nu
suet in stare a tinea piept cu un numer atat de mare de
Tatari, tali veniall de fie-care data asupra lor, prinsera
a se ascunde prin stuhariile lazurilor, lacurilor si ale bah-
nelor, eugetand ca poate in aceste locuri mlastinoase vor
putea scapa de prigonirea si urgia pkganA.
Dar' de giaba 11-a fost toat5. ostineala si nadejdea, cad
Tatarii auclind, acuma de la tine vor fi audit, si lucre-
dinfandu-se mai pe urma si el singuri ce fac Romanil ca
sk scape de dinsii, nici in aceste locuri mlastinoase si
pline de tot feliul de ganganil, nu le deterk pace. Din
contra ei, thud se porniail acuma asupra Romani lor, luau
cu dinsil un feliu de paserl invelate, ca si capkii, la ye-
nat, numite Naga'fi sail Cara teitaresci, si pre paserile
acestea apol, cum ajungeafi in aproprierea vre unui lac
2

www.dacoromanica.ro
18

sau iaz mai mare, le cia drumul ca sa adurmece si sa vada


de nu e cine-va ascuns intr'insul.
Nagatii, cum sa vedeau slobocli, deauna incepeau a
sbura in cold sen coace pe deasupra stuhariilor si cum ca-
rat" printr'insele pre vre un Roman ascuns, indata prin-
deail a se roti pe de-asupra lui, a tipa si a tivli de -ti lua
aqui.
Tatarii, auclincl nagatii lipand si livlind, se duceau
drept in partea aceea, in care aucliab. tipetul, Incunjurau
din Coate partite pre Romanii ascunsi, ii scoteati cu ne-
pusa'n masa de prin stuharii afara, si dupa aceea . . .
da Doamne bine! . . . schingiuirile, chinurile si mun-
cile for nu emit proaste. i data ar fi remas numai cu
atata, tot ar mai fi fost cum ar mai fi fost, dar' cele mai
de multe on nici un suflet de Roman nu scapa viu din
man.ele acestor litfe selbatice.
Asa o patird bielii Romani in mai multe renduri, cu
toate ca ei in fie-care an cautaii sa se ascunda cu mult
mat bine decat in anti trecuti si cu toate a uneori sta
clile si nopti intregY cufundati pans in grumaz in apa, cu-
getand ca data vor sta astfel, afurisitil de nagati nu2i
vor pute descoperi.
Intr'o vara insa, veclend ei ca numai de giaba se as-
cund prin stuha'ril, ca si 'n aceste locuri sunt descoperiti,
se adunara ears -si cu totii la un be si se sfatuira ca sa
faci si ei odata Tatarilor o moard de vent, adica, data
nu-i pot in.vinge si fugari din lark eel putin sail bata
jot de dinsii. Caci asa-i Romanul, uneori char si la cm
mai mare nevoe II place sa faca cate-o saga, doara-I mat

www.dacoromanica.ro
19

trece din eel nhcaz. . . Cautara vr'o cote -va iazuri mai
man pe unde scion ei ca tree mai adeseori Tatarii, a.se-
dara pe vervurile papurei si a trestiei de prin codile si
marginele iazurilor acelora o multime de cusme, si dupa
aceea, luandu-'si toata averea cea miscatoare, se retrasera
cu toil de la ses spre muntl cu hotarirea ca, in cas thud
ar fi sa-i urmareasca Tatarii ti-acolo, s le intinda o
cursa, din care, dad. vor cadea intrinsa, sa nu mai poata
sea pa cu obraz curat.
Nu mult dupa retragerea Romani lor spre muuti eats
ca eara-si navalesc ca la vr'o 80.000 de Tatari in tinu-
turile for cu gandul ca de asta data sa pue mina si sa
starpeasca pre toti Romanil de pe fata pamentului.
Dar' bine-a dis, cine-a dis, ca ulciorul merge la Fon-
tana numai liana atunci, liana thud i se frange toarta.
Facut-au ei multe daune, neajuusuri i neplaceri Roma-
nilor ; mult singe romanesc an mai varsat, si multe la-
crimi au mai stors din ochii parintilor, fillor, fratilor si
a neamurilor acelora, pre can' ucis sail 1-ail dus in
prinsoare, dm.' de asta data o pa.tira ci ei.
Nap:Alb, carii si de asta data au fost sloboditi cu stop
ca sa adurmice pre Romani, sburand pe de-asupra stu-
hariilor si (land de cusmele asedate pe vervurile papurei
si a trestiei, incepura si-acum a se invert' si a tipa pe
de-asupra acestora ca si mai nainte, dud da de Romani.
Eara Tatarii, bucuria Ion, cum II v6dura invertindu-se
si -1 audira tipand, tabarira din toate partite ca nisce fiere
selbatice asupra stuhariilor, unde se invertlan nagatil
siln can credeau ca se atla Romani' ascunsi. Insa cand

www.dacoromanica.ro
20

cola. . . ce sa vada ? . . . in loc de Romani cu trup ci

suflet, numal cusma Tanga cusma, si alta nimica, cam


Romanii eraii acum de mult retrasi spre munti si aria-
postiti prin vag,aunele si fundoele acestora. Ciuda si ma-
nia Tatarilor, cand vedura aceasta! . . . Cad unde s'a
mai pomenit sa pateasca ei o rusin.e asa de mare! . . .
S;i'n furia for nu mai stetera pe ganduri : ce e de ince-
put si de facut, ci presupunend ca Romani' se vor fi re-
tras spre munti, se luara si ei in urma Tor, si tot pradand
nimicind on ce be sta in cale, se tot dusera inainte
pan.s ce ajunsera aproape de locul unde se afla satul de
adi Vama din muntii Bucovinei, ci unde s'a fost retras
o parte de Romani.
0 Romanca, care tocanal atunci mergea cu un val im-
paturit de panza pe cap si cu an copil de tita in brate
spre apa Moldovei, zarind din departare ca yin Tatarii,
despaturi de grabs panza, infasa copilul inteinsa si ast-
felia II duse si-1 anina de cetina unui brad de sub poalele
Bcirncirelului, anume ca sa stee acolo Ora ce se va in-
toarce ind6rept 5i- I va Iua. Apoi alerg,5. tot Intel) fuga in
dreaptasi'n stanga dand de scire Romanilor de prin apro-
piere ca ma ears yin. Tatarii asupra Tor.
N'a apucat Romanca bine a anina copilul de cetina
bradului al-a da de scire cator-va Romani ca sa se a-
dune la un Toe si sa Faci ce vor face doara be pot veni
prigonitorilor de hac, Gaud eata ca Tatarii '+ i ajung langa
Barnarelul.
Tatarii eel de'nainte, cum zarira o parte de panza flu-
turdn.d ca un steag pe la mijlocul bradului, si cum audira

www.dacoromanica.ro
21

copilul, care era ceva mai jos auinat, tipand, cugetara ca,
de buna mina acolo trebue sa fie Romanii ascunci, ci deci
se dusera tints spre brad. Dar' and sosirk" mai aproape
ci nu vedura alta nemica, farA. numai panza fluturand Gi
copilul leganandu-se ca intr'un leagAn in aer, un for
rece ca ghiata le trecu prin tot trupul si nici unul nu
se incumeta s treaca mai departe, ci toti se oprira de o
data ca inlemniti locului.
Hanul, adiek domnitoriul ci conducetoriul lor, care
asemenea ven6e cu dinsii ci care se afla ceva mai in
urma, vedend ca inaintacii cetei s'au oprit deodatai lo-
eului si nu nor sa mearga mat departe, s mirk.' ce s'a
intemplat. Deci se duse sa vada ce este. Si cum a ajuns
in fruntea cetei a inceput a striga ci a dice:
Ce stati locului . . . de ce nu treceli mai de-
parte? . . . ce s'a intemplat?
D'apoi nu vedi, Maria ta, de ce nu trecem res-
I

punse unul din mijlocuI Tatarilor, care se vede ca era


vre un capitan sail aca ceva, aratknd cu maim spre panza
ce falf`d.e si copilul ce se legana in col si'n eoace.
Ei . . . si-apol? . . . n'ati mai veclut of liana
acuma eopii de Vita ? . . . acuma vi-i Antala oars . . .
de-un copil sa ye temeti! striga Hanul, dupii ce se
uita si el spre bradul, de-a carui cetina era copilul aninat.
Nu-i vorba de temut din pricina unui copil, cad
am mai vedut not destui copii in viata noastrai. . . dar
alta e la mijloc I . . . panza aceasta si copilul infacat in-
tr'insa e un semn reu pentru not . . . Prin urmare, eu
sunt de parere sa nu mergem mai departe, ca nu cumva

www.dacoromanica.ro
2

sa ni se intemple vre-o nenorocire . . . Romanii, dupa


cum ye este cunoscut, sant prefacuti I . . . Acum cate-va
septemaui ne -au pus sa le pescuim cusmele de prin stir-
haviile lacurilor si ale lazurilor, ear' de asta data tine scie
ce ulna ni-aii mai intins $i ce an de gand sa faca cu
rim! . . . Mai bine sa ne intoarcem inapoil
Ce-ai clis I . . . Noi sa ne intoarcem inapor 1 . . .

In a numal atata ni-ar trebui ca sa ne rida toate ba-


bele! striga acurna Hanul infuriat.
Eu n'am clis sa fugim, ci numal sa ne intoarcem
de unde am venit. Dar' data e vorba de fuga, apoi bine
ar fi chiar sa si fugim pans ce e Inca -limp, eau fuga-i
ruOnoasa, darci-i seinetoasei, vorba Rornanului.i mie
unuia, drept sa -'ti spun, mi-i cu molt mai dreaga $i maI
scumpa viata noastra decat moartea Romanilor, caril s'au
virit, ca nisce ursi, prin cried! acestor munti!
Inchipuire I. haideti numal cu mine $i yeti lied&
. .
ca nimica n'o M. vi se intemple I
Da Doamne sa fie asa, cum spur Maria ta, si nu
cum presimtesc ell 1
Nu apucara. bine Harml si capitanul a schimba cuvin-
tele acestea intre olalta, eand eats ca se si trezira in-
cunjurati din toate partile de Romanii, mil se adunara
de prin fundoaele si sihlele muntilor si earn, luandu-I
cu nepusa'n masa la rafueala, in vr'o cate-va oare II si
macelarira pe jumetate.
Patrudeci de mil' de Tatari, adica partea cea ce-a r6-
mas in viata, veclend ca Romilnii nu glumesc, ci din
contra ca ei au de gand sa-1 nirniceasca pre tot!, nu sta-

www.dacoromanica.ro
23

tura mai malt la lupta, ci o tulira la fuga de-a dreptul


preste Barncirelul spre Valea caselor, eara de-aiciapu-
cara repede pe Tanga apa Moldovei in sus pe locul unde
se afli asta-di Campulungul si nu se oprira pans ce nu
ajunse la strirntura diatre Magura-Pojoritel qi Mun-
celul Sadovei. Aice, find foarte greu de trecut, o luara
ceva mai pe tncetul, se insirarg tot do! Gate doi si asa
trecura pe plalul, ce ducea pe Tanga Peatra-strajii,
esira pe locul unde se afla asta-di satul Pojorita.
Ajunsi dincolo de Magura-Pojoritei statura putin lo-
cului de se odihnira si se pusera in cale incoteo sa se
duck ca sa poata esi mai bine la impel : s'apuce de-a
dreptul peste munti spre Ardeal ori sa se intoarca in-
derept de unde ail venit i dupa multa chibzuire si cum-
penile aflara cu cale ca ar fi mai bine sa piece spre
Ardeal, si de-acolo apoi sa se intoarca pe alta cale in-
derept spre tam Tor.
i asa si facura . . . se pornira mai departe. Inca
de-aice incepend nu mai merse pe gave vale, cwn au
venit pana inteacest loc, ci apucard de-a dreptul in sus
peste Runcul-Pojoritei, eara dupa ce suira si trecura.
Runcul o luara tot pe culmea muntilor anume ca, in-
templandu-se sa -! urmhreasca RomAnii, sa nu fie asa de
lesne si pe neasteptate surprinsi ca Tanga poalele Bar-
narelului.
Dup`d ce au trecut Runcul-Pojoritel, o luara peste
vervul Arsinesei si esiri in Opcina-Arsinesei, eara
dupa aceea, trecend peste muntii Sterpariu, Cotacul,
Botosul -mare, Senatorui si Dadul, se coborira drept

www.dacoromanica.ro
24

spre locul unde se afla asta-di satul C4rhbaba, Ci de-aice


se'ndreptara apoi parte pe valea Bistritei parte peste
alli munti spre satul Borfft din Maramurgs.
Ardelenii si dlorosenii, sau Ungurenii, dupa cum
se mai numesc Romanil din Ardeal,i Maramurq,prin-
cl.end de veste, acuma dela tine vor fi grins, ca vine o
ceata de Tatari asupra lor, se adunara mai multi insi la
un lot si prinsera a taia o parte de padure de pe muntii
Opcioara si Mama, pe unde presupuneati el ca vor
trece Tatarii, insa.' n'o detera la pament, ci numai o in-
tinara.. Ear' cand veclura ca Tatarii intru adev6r se in-
dreapta spre dinsil prin locurile acestea taiara si cealalta
parte de padure, pe care asemenea o lasara intinata.
Cand sosira acuma 'Mara si detera sa coboare spre
Boma ca sa intre in Maramuras, Romanii din Boma, pre-
cum si cei de prize vecinatate, in frunte cu un Moroan
Malt, spatos si Coarte tare, ca te bagai in toate recorile
cand numai te uitai la dinsul, be esira inarmati inainte
si incepura pe neasteptate a2] respinge si a-'1 alunga
inapoi de unde au venit.
Tatarii surprinsi apucara repede spre Opcioara si
Tectarea.Insa Romanil adunati in apropierea acestor doi
munti cum simtira.' ca Tgaril se apropie de dinsii, ince-
pura care din cotro a repe().1 copacii intinati asupra lor.
Copacii, cumpenindu-se ai resturnandu-se cu un poc-
net si un huet ingrozitoriu, de se resuna tine sci unde
prin vaile Gi fundoaele muntilor de prin apropiere, pre
care Tatar cum it ajungea de-auna si culca la pa-
ment si-'1 facea farimi.

www.dacoromanica.ro
25

Si asa, unii thud omorill de Romanii ardeleni si ma-


ramuresem, ears alth de copacii cari se resturnail si pi-
caii peste dinsii, in cite -va oare toff Tatarii furs maci-
laritt si nimiciti, afara de Hanul, care, nu scud singur
cum s'a intmplat, ca a seapat si s'a indosit prin de-
simea si intunecimea padurilor.
Dar' cc folos, ca mai pe urma, ratacind Hanul in colo
si'n coace prin muntii de prin apropiere, anume Dadul,
Manaila, raffle, Senatoril si alth, fara ca sa poata da de
plaiul pe care a venit sau de vre un alt plain ca sa se
intoared in teara sa, fu in scurt timp si el prins gi dus
inaintea Morosanului celui voinic.
Morosamil, despre care ni -i vorba, avea o cash' tocmai
pe vervul Tcitarcei. i cand a Post Hanul tataresc prins,
tocmai atunci se afla si el la easa sa de pe Tatarca.
Romani', caril pusera maim pe Han si21 dusera con-
.clueetormlui lor, cum ajunsera la starea locului clisera :
Mai daunacli, cand am macilarit pre Tatarii, carii
venisera at,upra noastra, uu numai ca ni-ai luat anume
(le reu, ci chiar ne-ai ci batjocurit cum de-am putut fi
asa de nebagatori de sama ca sa nu punern maim si pre
capul lor, pre Han. El bine, eata ca acuma ti 1'-am adus
si pre dinsul! . . . El ne 'mbia pe drum cu bani, numai
sa-'1 dam ce-va de bent, ca moare de sete. Se vede ca
multa came de Roman trebue sa fi mancat in viata sa,
data e asa de insetat Poate ca D-ta vei fi avend si4
vel pute da ce-va de bent, ca sa nu pears bietul om de
sete I
D'apoi bine, ce sa-'1 dail? intreba Morosanul,

www.dacoromanica.ro
26

mesurand pre Han cu oeliii din cap pana'n picioare.


N'am nemica alta din damana, fara numai tin poloboc
cu moare de curechill . . . Doara sa-'i dau moare sa
beef Apoi intorcendu-se catra Han si aratandu-i po-
lobocul cu moarea dise :
Oamenii istea-mi spun, c'ai fi foarte insetat, si eu
Inca ved ca esel cam mahmur, deci ... is colo, in polo-
bocul cela e moare, data vrei, potolesce-ti setea I
Hanul, ce era sa faca, se'nvoi sa bee si moare, numai
sa nu pears de sete. Dar' cum se apropia de poloboc ci
se pleca ca sa bee moare dintr'insul, Morosanul dea-
una -'l si apuci de picioare, it radica in sus, it cufunda
cu capul in moare si dupa ce it tinu astfel vr'o cateva
minute resturna polobocul slobodi apof cu Han cu
tot la vale.
Polobocul, rostogolindu-se si ducendu-se ca o sageata
in jos peste trunchiuri resturnate de copaci si peste
colturi ascutite de petri, cat al bate in palms ae facumii
de bucatele, si dimpreuna cu dinsul si Hanul.
De-atunci in coace, muntele pe care s'a aflat casa Mo-
rosanului si de pe care a fost Hanul tataresc sloboclit cu
polobocul la vale, s'a numit Tcitarca, valea unde a ajuns
polobocul cu dinsul, Apa sat Valeta Tdtareii, eara lo-
cul, unde au fost ceialalti Tatari macilariti de Romanis
ardeleni maramureseni Opcina Tatarcii.
i a.sa au scapat Romanis de Tatari I

www.dacoromanica.ro
ROMANCA SI VATARII.

Cica in vremile betrane, pe cant! Moldova, Bucovina


si Basarabia erau o singurb.' tara, locuita numai de Ro-
mani, o multime de dusmani cautau cu ochi rei asupra
el, si care de care ar fi voit mai de graba s'o cuprinda si
s'o stapaneasca, cad Moldova si pe-atunci, ca si acuma,
era o Tara frumoasa." si manoasa.
Unul din mullimea acelor dusmani cum phi! .si nem-
pacap al Moldovel, caril, numal darl ar fi putut, cu
draga inima ar fi cuprins'o si stApAnit'o, erau si Tcitarii.
Mai ca nici un singur an nu era lasatdela Dumnedeti,
in care aceste liFte rele, ace.sti capcani, cu ochil rosi si
micb ca la gasce, s dee Romanilor pace, sa nu nava-
leasca in Tara for si sa nu le facA o multime de daune.
Nu-i vorba c6, Romanii, mai ales cand nu avead de
luau cu mai multi dusmani de-o-datA, nu le prea du-
ceau frica, ci ei mai totdeauna, de cate orb navaliau Ta-
taril asupra lor, mi le trantian cate-o scarmanatura si-o
batae, scii colea ... una de celea dela roate. b'a the 'n
minte cat vor fi si-or trai.

www.dacoromanica.ro
28

Dar' Tatarii erau cu mutt mai vicleni de cum sI -ar


putea inchipui tine -va. ET tocmai atunct, Gaud vedeau
ca Romanii stint strimtorifl din mai multe Orli, nava-
Rau cu mai mare lulala si furie asupra Moldovei. Atuncl
era panea 5i cutitul pe maim for i pe unde treceati el,
mania Jul Dumnedeti ce era! . . . OH si ce be pica din
damana pradau, sfarmau, pustiau; si onT tine le vinea
inainte i1 ucideau fara mils si crutare. Tineri sibetrani,
coph si mosnegi, barbafi ei femel, pre tofT ii omoriau.
dupa ce intr'acest chip jafuiaii si pustiiati fan, se 'la-
turpaii eara-sz inapol de unde veniau.
Se mai dice Inca, ca pe acelea vreml erau in Moldova
o mulfime de lacuri, iazuri si bath, marl cat puteal cu-
priude cu ochii, acoperite toate cu papura, pipirig, trestie,
si alte stuharii, in earl 4;liva mare pe la amiadl te te-
meal a intra Intrinsele, find pline de tot feliul de ji-
ganii si dihanii, dar' mai ales de serpi marl si de lupi.
In aceste stuharii de multe on isi cautau Romanii
scaparea de 'naintea Tatarilor, cand vedeati ei, ca aunt
cu mutt mai pulini la numer de cat acestia, si prin ur-
mare li-ar fi peste putinfa sa dee piept si sa se lupte cu
411101 Se viriati bietil Romani, imbracap cum erau si cu
tot ce aveati pe Tanga sine, in apa, lasandu-si numal
capul afara, ca sa nu se Innece, socotind ca asa lime nu
be va putea da de urma, nime nu-i va putea zari ...
Dar' zadarnica li era toata ascunderea si nadejdea for
de scaparel...
Tatarii ciind acuma de mai nainte, ca Romanii, voind
scape de tirgia Ion, se ascund in asemenea stuharii,

www.dacoromanica.ro
29

luau cu dinsii nisce paseri invetate la venatul omenilor.


numite Nagici sau si Paseri teitdresei. Acestor paseri
le da ei apoi drumul, sfn cotro sburaii acestea, unde se
invirtiati si strigaii ele mai tare, sciaii acuma foarte bine
Tataril ca acolo trebue sa se afle vre un Roman, ascuns.
Deci, fAra a pierde mult timp ingdar, se duceati el de-a
dreptul dupa strigatul Nagitilor si &and peste fugari, it
prindeail, ii despolaii de tot ce aveail pe langa dinsii,
51-apoi fdrA mila si crutare ii omoriait
Ast-feliu intemplandu-se de nenumerate on erau Ro-
mani nevoiti, spre mantuirea vietii si spre apararea tent
for de navalirea si pustiirea acestor dusmani, de-a sta
totdeauna cu armele in mans pregatiti de lupta pentru
viata on moarte.
Dar' Tataril, find un popor foarte resvratitonu, ne-
satios, si traind mai mult din prAclacium de cat din
munca, nu se multamiad laumal cu pradarea sipustiirea
Moldovel si-a Tariff-muntenesci, ci ei de multe on na-
vallaii si pradaii Ardealul si Maramuresul.
Asa ne istorise'c bAtrang, ca ()data, de uncle si panti
unde, cum si din ce pricing ?... destul atata ca un Han-
Tatar strabAtuse in Ardeal pink aproape de ora,..ul Bis-
trita, pradand si aprinclend toate satele pe uncle trecea
el si cu oardele sale cele selbatice si bArbare.
Iasi se vede ca Dumnecleii, tend se afla cresting in
greutate, nu-I lasa si-I batjocureasca, s-i prade si sa -t
omoare paganil ca pre nisce puff de gaina.
V6clend adica Rominil si cu celadalfi locuitori din
Ardeal ca Han-ratarul isi face de cap cu oamenii sei, se

www.dacoromanica.ro
30

adunara de grabs din toate partite 5i, luAndu-se dupa


dinsul, Incepura a-I bate Si a-1 respinge din tarn, maci-
Iarindu-i pi omorindu-i o mulfime de oameni.
Han-Tittarul, vedend acuma pi el, cal nu e lucru de
saga, ca Ardelenii voesc sa-I curme chide lui pi ale oas-
tei, db.' dos la fala pi parAsind Ardealul se indreapta spre
Maramurep. Insa find aice pi mai bine batut pi alungat,
Si veclend ca altmintrelea nu e chip de scapare, o apuca
de grabs cu oastea, ce-i mai remasese, de la satul Borsa
spre tara Moldovei peste muntii cei mai inalli, precum
peste Bratila, Fluturica si Tatarca din apropierea sa-
tului Cctrlibaba, apoi peste Dadul,Senatoriul, Botosul
mare, Orata, Colacul, Arsineasa, pe un drum, care pi
pans in cliva de astA-cli se mtmesce Drumul Tatarilor,
g nu se opri papa sub muntele Salcitrucul, aproape de
_satul Vama din Bucovina. Aice apoi, find ca inserase
acuma cum se cade, pi ostapil erati prea osteniti de drum
pi de luptele, ce le avurA cu Ardelenil pi cu Maramure-
enii, se oprira ca sa se mai odihneascA, . .. sa doarma
macar o noapte in linipte pi pace, ca apoi a doua cli de-
mineata cu atata mai usor A. poata naval' asupra Ro-
inanilor din linutul Vamei, sa se resbune asupra aces-
tora, pentru ca nu putura s'o scoatA la capet, dupa cum
adica II-a fost dorinta tor, cu cel din Ardeal pi Maramurep.
Romanii din Vama Si eel de prin imprejurime nici cu
spatele nu sciaii despre ceea ce li se pregatesce. Prin tt-
mare, cAutAndu-5s1 ei de trebile tor, se culcara liniltili pi
dormirA In pace, nici visand mhcar ca s'ar afla in apro-
pierea for vr'o teats de 'Mari cu Hanul in frunte, care

www.dacoromanica.ro
31

cauta in acela-s1 timp feliu si chipurl de mijloace, cum


s navaleascii asupra for si sa-I despoae de avere, si le
rapeasca nevestele, si si le nimiceasca si pustieasca satele.
Trece noaptea si suflet de Roman nu scie Inca nemica
despre sosirea Tatarilor . . .
Co lea pe la resaritul soarelul se scoala o Romanca
din Vama, o nevasta tenera, volnica si isteata, si luand
un val mare de panza in cap, eara in brate un copil mic
de tip, frumos ca un angeras, se indreapta cu pasI lint
spre Valea Scilatrucului saii. Scilatruca, care curge
alaturea cu muntele Scilcitrucul, cantand c'un glas
dulce si ffirmecatoriu o doing belraneasca din timpurile
N echi.
Astfeliu tot cantand si desmIerdand gingasul seu co-
pila, ajunge Romanca la Salatruca si puindu-sI copilul
pe malul pareului, se da a ghili panza ce-o adusese
cu sine.
Dar eats I ca nici nu apuca ea bine a da Math' panza
in apa, cand numal ce aude Un sgomot asurclitorlu stra-
batend la urechile ei. Spariata de acest sgomot necu-
noscut el liana atunci arunca lute panza pe mal si de
grabs IsI radica capul si se ulta in toate partite, sa vada
ce este.
Infioratoare privelisce! ...
Pe dealurile si muntii din apropierea Vamil, pe cul-
mele Salatruculul, se vedeaii o multime de Tatari inar-
map' cu spade, sulite, arcurl si tot fellul de arme, fos-
caind in cold si'n coace ca furnicele Intr'un musunoiu
si inaintand cu Tutiala spre sat.

www.dacoromanica.ro
32

Frunclele si vreascurile cele uscate, peste earl treceau


Tataril, facura sgomotul pre care 11 auclise Romanca. i
fiind ea in demineata aceea, dupa cum se spune, era o
liniste foarte mare, nu numai on si ce sgomot dar' pang
si vorbele mai apasate ale Tatarilor se puteau foarte
lesne audi si pricepe.
Asa darn Romanca, tacend ca chiticul, tragend bine
cu urechia, intre multe allele aucli si urmatoarele cu-
vinte, can treniau din aceea parte:
Fratilor I cica ciicea Han-Tatarul, la lupta,
cad timpul de isbanda eata.-1-al in sfarsit se apropiel...
Rusinea, ce-am tras'o dela Ardeleni si Maramureseni,
fratii acestor ghiauri si dusmard ai nostri, strip la ceriu,
ca sa ne resbunam1 ... Rana la apusul soarelui tot ce
e yid in Varna si prin prejurul acesta, tot ce e Roman
sa peara1 ... Sa nu crutati pre nime 1 ... Tineri si be-
tranl, barbati si neveste, tot, tot ce va cadea inn.ainte
sa nu scape cu viata din manele voastre ! Facend
aceasta, toata prada, pe care veil pune mana, sa fie a
voastra 1 ...
Romanca, care sta tupilata cu urechia la parnent,
auclind aceste cuvinte inlioratoare si barbare ale Han-
Tatarului, se repede de grabs la copilul seii, care se juca
cu nisce floricele de pe malul pareului Salatruca, 11 le
lute in brate si fara a pierde timpul alearga tot intr'un
suflet, ca sa dee Va.'menilor de scire, ca eaca cum si eaca
ce-I 1 ... sa Sara cu mic cu mare in protiva dusmanilor
Tatari, caril pe neagteptate voesc sa navaleasca asupra
for ca nisce lupi flamanch asupra unel stane de of,

www.dacoromanica.ro
33

Dar' abla ajunge ea in marginea satului, rand eats ca


copilul incepe amarnic a plange si a tipa, ca si candl-ar
fi muscat un serpe.
Maica sa, vrend sa-I domoleasca, it apleaca la sin, il
astupa gura ... Inzadar Ins ca copilul tipa, de-i tiuiau
urechile, si Elsa de tare se svirgolia, ca si eand ar fi voit
anume s'o retiie in Ice, sa nu-b lese timp, ca sa alerge
mal de grabA spre sat ...
Ce sa faca acuma biata nevasta ? cum sa -1 domo-
leased ? ... Geared intr'un feliu, eearca intealtul, dar'
copilul tine a lui I ... i ce n'ar face, ca s nu-1 auda.
Tatarii, sa nu vile asupra for si sa-I mantueasca.' de clile
pe amendoi, mat nainte de-a putea ea ajunge in sat si-a
da de scire satenilor despre ceea ce li se pregatesce.
Tataril in ainteaza din ce in ce tot mai aproape de sat...
Inca vr'o rate -va minute plerdute inzadar, si atunci atat
ea cu copilul, cat sfntreg satul eraii sa deviie prada ur-
giel acestor pagani far' de inima si Dumneclea 1
In aceasta stare inspaimentatoare Romanea cu gandul
de-a seapa cu on si ce pret satul si pre confratii sei,
uita ea e mama, le de graba stergariul din cap, invalesce
copilul intrinsul, lasandu-i numal capul slobod, ca sa
nu se inaduseasca, 11 aeata apoi de-o creanga de molid
si la'sandu-1 in scirea Domnulul, alearga tot intr'un su-
flet falfaindu-I perul in vent, pana ce ajunge in sat.
Cum ajunge in sat striga in gura mare, sa sara cu top
la lupta, sa apuce orb si ce le va veni la mans, cad
eadi I ... o multime de Tatari cu Hanul for in frunte se
apropie de sat si vrea pre totl sa-1 cotropeasea.
3

www.dacoromanica.ro
34

Pe and Romanea inspaimentata alerga in toate par-


tile prin Varna si in.demna pre consatenii sel sa sara la
lupta, Tataril ajunsera in marginea satului nu departe
de molidul, unde era acatat copilul, care si a cuma, purtat
find in toate par* de creanga ce-o batea ventul, se
vaeta si tipa deil lua audul.
Vec lend Tatarii, ce apucara inainte, copilul acatat de
creanga molidului si audindu-1 tipand, senfiorara si cu
totil statura ca ineremeniti locului, fara sa paseasca
macar un pas inainte, nici lasan.d pre eel din 'napoi sa
piece mai departe.
Han-Tatarul, care venia in urma oardei, yedendu-o
stand locului si cautand cu infiorare asupra copilului si
nevoind nici intr'un chip sa se urneasca mai departe, se
facu foe de manie si racnind ca un leu Elise :
Ce ve este voaile de stag locului si nu inain-
tati?1 .. . Nu ye este rOne obrazului sa ye inspaimen-
tall de-un pitic, pre care maica sa din to miri ce pricina
1-a lasat aice corbilor spre hrana 1 .. . Sati poate ye te-
meg, ca sabia dusmana ye va fringe capul'il ... Nu fill
babe fricoase 1 ... ci gra.'biti-ye mai lute, caci eata 1 coa-
lea ye asteapta un ospet bun si gras 1 ... 0 impartire
frateasca de bani, pane si vite, dupa ce yeti stinge de
iata pre toti ghia.urii, cati se afla in satul acesta si'n
celelalte de prin apropiere 1 ...
E semn reil, stapane! respunde un capitan be-
tran si carunt. Nu sunt eil de erl de alalta eri, dar'
mi-aduc foarte bine aminte, eh pe cand eram mai teller,
o eeata intreaga de Mari, vr'o cate-ya sute de ostasi,

www.dacoromanica.ro
35

trebuira sa-sl dee cinstea pe rusine, sa-si resplateasca cu


viala for indrasneala, cu care navalira asupra unui sat,
asupra unei mane de Romani! ... Si de ce? Tocmai
din pricina unui copil de tita, care si-acela, ca sl-acesta,
era acatat de 'naintea noastra de vervul unei crengil ...
Nu sciii ce sfat pot sail dan, dara atata pot sail spun,
ca copilul acesta nu e semn bun pentru not ...
Nu e semn bun acesta 1... Ba alta vi s'a nazarit1...
pi mai bine ca o naluca va ametit la toff capull rac-
nesce eara-si Han-Tatarul, de gandlai ca. i -or esi pia-
rnaele, nu ce-va.
Insa nu apucase el bine a rosti aceste cuvinte, and
numai ce se trezesce de data.' incunjurat din toate par-
tile dimpreuna cu toata oastea sa de Romanil Vatneni si
eel de prin imprejurime, caril, deprinsi si dedati cu ase-
menea navaliri ale paganilor, nu pierdura mult timp, ci
cum be vesti Romanca despre asta navalire neasteptata,
cat al bate in palme, se inarmara mic cu mare cu ce le
veni la mama, si esira acuma sa intimpene pre Tatari cu
eolaci, de earl sa le scapere ochil . . .
Tatarii, veclendu-se impresurati din toate partile de
Romani si neavend chip intr'alt feliu cum sa tack, iii
luara inima in ding' si cu o n.espusa manic si furie se
repeclira asupra Romani lor, de socotial ca -I vor sfarma
pre top de odatd, nu alta.
Dar' apoi las numai pre Romani, ca si el nu sunt de
eel ce poarta frica de-o furnica, cum merge vorba . . .
Sciu si el cum sa se bata si sa se apere, cand vine treaba
la adica . . . Se aruncara Tataril asupra for cu gandul

www.dacoromanica.ro
36

ca sa-tsfarme pre toll de-o-data, dar' nici acestia nu re-


mase mai in urma, ci aruncandu-se asupra dusmanilor
lor de moarte cu o indoita furie, facean sa sboare ca-
purile paganilor in toate 'Agile ca nisce minge, dud se
joaca copiii de-a sita la cumatra.
Inainte, inapoi, in dreapta, in stanga, on in care parte
te-ai fi uitat, amblau coasele, securile si sulitele Roma.-
nilor, cum anabla." had.aragele imhlaciilor, cand imblatesci
trifoiu, ear' sagetile din arcuri asa de lute si de des sbu-
rau si cadead asupra Tatarilor, de ti se parea ca a dat o
grindina intr'un lan mare de holds.
Fiind insa ca Tatarii erau poate insutit mai multi de
cat Romani, facura ce Mewl si cei ce mai remase sea-
para din. manele Romanilor si apucara eara-si drumul
inderept pe unde au venit, si fugind el asa tale de vr'o
cite -va sute sail mil de pasi, dimpreuna cu Hanul lor, se
oprira de odatit intr'un loc, care pentru dinsii era cu mult
mai indamanatio pentru lupta de cat cel de mai nainte.
Romanii, socotind ca Tatarii au apucat amnia drumul
la sanetoasa, se luara pe urma for Cu &Wu' sa-I poto-
peasca pink intr'unul, ca sa nu'i nacajeasca.' si de alts
data. Dar' u'a fost sa fie tocmal asa, dupa cum isi in.chi-
puiau el, eget afiand.u-se acuma Tatarii intr'un loc cu
mult mai indarnanos si priinclos pentru dinsii, ears pen-
tru Romani foarte primejdios, era acestia sa pateasca una
ne mai patita. Tatarii, vicleni si foarte deprinsi la apu-
catun, inctmjurara ei acuma pe Romani, si mania lui
Dumnedeu ce faceaft cu dinsii . . . Taiau intrinsic ca'n
.curechiul . . .

www.dacoromanica.ro
37

Nu-i vorba, ca $i Romani' se lupta voinicesce, dar' ce


folosl ea de asta data Tatarii ai intrecedu I . . .
Pamentul era acoperit de trupurl romanesd si tata-
resci . . . Sangele curgea siroiu . Muntii si vaile sunau
de vaetele si strigatele luptatorilor si 11 calor ce-si da su-
fletul . . . Putin timp sa mai fi trecut, s'-atund . . . nu
sciu deu ce s'ar fi ales de Romani! . . .
Dar' tocmal pe cand Romani' se aflau in cea mai mare
primejdie, tocmai pe cand putina nadejde mai &wail el
de scapare, eatal ca Romanca poastra cea cu topilul, im-
brobodita cu un $tergariii alb ca ometul, ears pe alocurea
patat cu pete rosil de singe, care ca un steag falfaia in
vent, incinsa c'o prigitnare asemenea alba, blare pe-un
cal negru si sprinten ca un $olm, in maim dreapla pun-
tand o spada, ce-a fost luat'o cu pupa mai nainte de
aceasta de la un Tatar, pre care it trimisese in cecalalta
lume, sa faea cortele pentru confratii lui earii mai rema-
sese in viala, se repede ca un vultur tocmai undo era
lupta mai amain, mai inversunata si mal crunta, $i . .
s'o fi vedut numal . . . parea ca era ingerul resbunaril,
nu ce-va alta) astl mi se invert% pintre Tatarl, si pre
care mi-1 ajungea cu spada . . . era val si amar de din-
sul I . . . i se ducea capul tot de-a dura ca si-un bostan,
cand it repedi dintr'un deal inteo vale.
Tatarii, vedendu-se isbiti pe neasteptate de accost&
nevasta si nesciind: femee e, naluca e, sau ce peca-
tul a? . . . se ingalanacira asa de tare, ca singurl nit
sciau acuma unde le sta capul.
Romani' mall, la rendul Ior, se folosira de aceasta

www.dacoromanica.ro
38

ingalmaGeala a Tatarilor sindoindu-si curajul si pule-


rile detera navala asupra for si asa de red mi batura
?i stalcira, in cat ntunal foarte putini mai remase cu
Math. i carii mai scapara ca prin urechile acului din
manele Romanilor Yarneni si a celorlalti de prin apro-
piere o luara la fuga peste munti, dealuri si var, pe-o
tale, care se numesce pans in cliva de astacli IJru-
mu Tataarilor, si esira langa orattI R 'Maul. De aice
apot, luandu -se eara-st de-a dreptul peste tarine, prin
dumbravi, prin. lune, pe unde apucara, nu se oprira pana
la dinsii in tars.
Romanii invingetori, dupa ce se ingrijira de &alit for
eacluti in lupta, dupa ce-1 adunara si =t inmormentara
pre toti, fa'cend asemenea si cu Tatarit morn, se Intur-
nara inapoi fie-care la locasul see, ne mai avend grija
Tatarilor fugari, ca vor mai veni si de-a doaua oara sa
se resbune asupra lo pentru batalia, ce-o perdura in
Ardeal si Maramures.
Viteaza Romanca insa, aducendu-si abia acuma minute
de copilul set', alearga tot inteo fugh la dinsul, sa
vada ce s'a intemplat cu el, se mai afla Inca tot awl,
unde 1-a lasat ea, oil poste 1-o fi omorit Tatarit? . . .
Dar' ce mare 11 este rnirarea, cand ajunge langa molid
vede ca copilul se afla pe aceea-fit creanga, pe care 1-a
Post cand se apropie de dinsul si -1 is de pe
creanga, copilul incepe a zimbi la dinsa si-a gangani, ca
si cand a fi voit sa-i spue, ca numai printr'insul au sea=
pat ma-sa si toti ceialalti Romani de peire.
Matca-sa, vecleudu-1 ast-feliu, i1 strange la plept, II

www.dacoromanica.ro
39

saruta cu dulceata si se'ntoarce apol cu dinsul a ma, mul-


famind luT Dumneqed ca a scapat satul sed Vama de
aprinderea, ruinarea si pusteirea Tatarilor, earn pre con-
satenii sel si ceialalli Romani de prin apropiere de
moarte . . .

www.dacoromanica.ro
DRAGOS VODA.

pice ca dintru inceput Dragons - Voda era Domn si


stapanitoriu peste Maramureq. Mai pe urma insa, avend
foarte multe si marl' neplaceri, neajunsuri si daune de
suferit din partea Ungurilor, precum si a altor limbi
straine si dusmane, cart voiad numal de cat sa-I schimbe
legea si sa-1 rapiasca mostenirea strabuna, s'a hotarit sa
p'arasiasca tam stramoseasca, sa treaca preste munti in
partite noastre, si apoi sa se asecle aice pentru totdeauna.
Dar' find ca terile din coace de munti, adica Buco-
vina, Moldova si Basarabia de asta-cli, erati pe timpul
acela cercetate si cutrierate in lungis si curmeclis de catra
o multime de popoare straine si barbare, cart ca niste
la.'custe nesatioase veniati din partite resaritene, de-aceea
si Dragos Voda, necunoscendu-le "dna atuncl cat de
marl sent, cum arata si ce fella de oamenl locuesc in-
trinsele, a voit mai antaifi sa le cerceteze si sa se lucre-
dinteze on de-i va fi cu putinta a le cuprinde si a le sta-
pani, si abia dupa aceea s descalice inteun loc, care-I
va veni mai bine la socoteala.

www.dacoromanica.ro
41

i ca intreprinderea lul sa nu fie batetoare la och , ca


imersunatiT si neimpacatil set dusmani si nu prindi e
veste despre ceea ce voesce el sa faca, si sa-t zadarrucutsca
apol intreg plauul, ce 'si 1-a fost facut, a chiemat ntr'
Ali la sine pre tote sfetniciT gi mai marii ostilor precu
si pre multi boeri si alft barbati alesl, emit aNeau acelea-s
durert si erau de-aeeea-s1 parere cu dinsul, si Cu aGem Q'a
pus apoi in tale : cum si in ce chip sa isc,odiasea tars,
care avea de gand sa o cuprinda.
i dupa ce s'au adunat toil cet chiemati la un I e i
s'au sfatuit mai multe Dare: ce si cum sa faca ca s'
scoata mai blue si cat mat de graba la capet, sent ai-
sera pe-a casa, prime fie-care a se pregati en cele tre-
buinctoase de drum, si cand fura acuma gata de pornire
esira cu toth in chip de venatoare din Cara Ion si ap sand
spre resarit detera sa treaca din coace de must .
Dar' find ca pe timi ul acela partea despre apus si
mIaclanoapte a Moldovel, adica muntii Bucovinw de as-
tacit erau maT to pustit, de-aceea Dragon Voda ,i tova-
rasiT set, vrend nevrend, cutrierara mai multe clile de-a
rendul eel mat inalit must! despre Maramures, precum
Bratila, Fluturica, ledul, Tapul, Lucina, Tatarca,
Opcioara, Dirmocsa, Dadul, Manila, Lefele, Se ia-
torii, Orata, Botowl mare, Botoqul mic, Runcul st
Bunculetul, fara sa dee preste un singur suflet de om,
care s le arete vre un plain si sa le spue pe uncle ar
putea maT lesne si mai de graba esi la lara.
La vr'o tale -va stile Iasi de cutrierare si sbuclwnare
in colo si 'n coace, si anume tocmal rand nu mat pu-

www.dacoromanica.ro
42

teau de obteniti si vlaguiti ce eraii si nu sciail in cotro


s'o mai apuce si ce sa mai faca, eata ca Cel-de-sus le
scoate inainte un Sahastru cucernic, care esi din desisul
unei paduri.
Dragon Voda, cum it vede, bucuria lul . . . se duce
drept la dinsul, ii da buna diva, ii spune tine -1., de unde-I
si ce cautg., si apoi i1 intreaba: ori de nu scie el vre Un
plaiu sah vre o potica, care duce spre taro.
S-thastrul fl inesura mai antaiu cu privirea din cap
liana 'n picioare, apol vedend ca atat el cat si tovarasii
sei sunt foarte obositi, nu-i dete respuns la intrebare,
ci le facu semn tuturora ca sa mearga dupa dinsul pana
inter) poenita, care se afla din intamplare in apropiere,
dicend ca acolo le va spune ceea ce are de gand sa le spue.
Atat Dragon Voda cat si tovarasii sel nu se pusera de
pricina, ci urmand cucernicului Sahastru, care plecase
inainte, se dusera liana in poiana aratata si-acolo se
pusera cu totil pe earba ca sa se odihneasca.
Dupa ce au stat, acuma cat vor fi stat, pe locul unde
s'au fost pus, si dupa ce s'au odihnit putintel, Oise Sa-
ha4rul
Daca avell de gand numal de cat se ve coboriti
spre tara, atunci sa nu anablati, ca pana acuma, hor-
haind in colo sen coace prinmunti, cad' nurnai de giaba
ye pierde,1 timpul, ci sa luati bine sama si sa urmati
semuului, ce vi se va arata, si care v'a duce spre resa-
rit; nici de'cum in.sa sa nu v6 luati dupa semnul, ce vi
se va ivi spre apus, spre miadanoapte, ori spre miadadi,
cad atunci nu yeti esi bine la capet1 i acuma Dum-

www.dacoromanica.ro
43

necleu sa v6 binecuvinteze si sa ye implineasca t 'ate do-


rintele I
i rostind Sahastrul cuvintele auestea se porni in
cotro era indreptat.
Dragos Voda. II multami din toata inimapentrufatul,
ce i 1-a dat, si luandu-si remas bun dela dinsul. se porni
asemenea in tale -i. Si mai ambland el dimpreuna cu
tovarasii sei, cat timp va mai fi amblat, prin muntil de-
prin apropiere, eats ca se ivesce dintr'o smida un cerb
cu 12 coarne, care porni inderept spre apus; de alta
parte sare un vier selbatic dintr'o sibla si incepenn a
grohai apuca spre miadanoapte; si eara-si din alta parte
se arata un pluton, care prinse la fuga spre arniadi. In
urma se ivesce un bourel murg cu trei stelein fr (nte,
care-si lua cursul spre resarit.
Dragos Voda, caruia i sentiparibe bine in minte sfatul,
ce i 1-a dat Sahastrul, care selbatecime, Gum o tedea,
lasa sa se duck in treaba-si. and dete insa cu ochii de
bourelul eel cu tree stele in frunte, atat el cat si toNa-
rasa sei se tinura lipcd de dinsul, ca sa nu-1 pear a din
vederi, urmarindu-I necontenit atat pe vervurile mun-
tilor celor mai inalli cat si prin prapgstiile cele mai
adanci si mai primejdioase, atat prin vagaum si valcele,
cat si prin poeni si preluel pana ce ajunsera la apa
Moldova.
Aice, fiind bourelul, pre care it urmariau ei, foarte
ostenit si asudat de fuga, se aruuca de-odata in vain ile
cele reperli si limpedi ea lacrima ale apei acesteia si cat

www.dacoromanica.ro
44

al bate in palmi se facu nevedut, ca si eand ar fi intrat


in pament.
Dragon Voda si tovarasii sei, pierdendu-1 din oche si
ne mai putendu-i da de urma, cugetara ea a apucat pe
albia apei in jos si de-aceea mersera si el o bucata buna
de loc la Nate alaturea cu Moldova pana ce ajunsera
intr'o poiana resfatata si frumoasa de pe malurile acestui
rid. In poiana aceea apoi, find ca inoptase acuma hat bi-
nisor si nu puteati merge mai departe de intuneric si
astenili ce erati, se oprira locului ca sa male.
Eata insa ca in revarsatuldorilor,eand le era somnul
mai dulce, se aude un muget strabatetoriu de boar in
partea despre miadanoapte si arniadi.
Dragon Voda, cum it aude, cugetand ea a bourul, dupa
care s'aii fost luat in diva premergetoare, save drept in
picloare, desteapta si pre ceialalg insi si se pornesc apoi
eara -sI cu totii in partea aceea, in care se audise mu-
getul bourului, adiei pe ape. Moldovei la vale) si mer-
sera limp de mai multe oarepanice detera inteo athlete
mare, care se afla in eapetul despre miadanoapte-apus a
Camputungului de astadi. De nice, audind ears -si mu-
getul bourului din cold de apa Moldova', apucara in
maim stanga, trecura Moldova de ceealalta parte, se
auira pe Isvorul sad Pcireul-morii la deal roma ce ajun-
sera la Curmatura Feredeului ; de-aice apucari pe
coama muntelni Feredeul in sus si mama pana ce
ajunsera mai pana. in Orval acestula. Ake, stand putin
locului si poposind, eata ca li se arata eara.4i un hour,
care venia despre muntele Pausa, si care li se paru ca e

www.dacoromanica.ro
45

acela-si ce-1 plerclura din videri in sera Oiler premer-


getoare.
Dragon Veda, cum it zkresce, manios ca 1-a purtat
tine sci pe unde, pune arcul la ochi si dk sa -1 culce la
pktnent. Lisa bourul in aceea-si clips face in dosul unui
paltin inalt si gros si sa to cam mai dud la fuga spre
reskrit.
Dragon Voila si celalalli insi seieu repede dupa dinsul,
ca se.' nu-1 scape si de astk data din videri, urea si ec-
hoer& ca sAgeata mai multe dealuri si dimburi, pAnk ce
ajung aproape de un paired, care curge drept spre re-
sarit, si la care, fiind bourul prigonit foarte insetat, se
opri pulin ca se sorbeasca vr'o Gate-ye gun de apa. Ur-
mAritoril seT, caril s'ail fost imprksciat uniT in dreapta
si altii in stange, se opresc asemenea, it incunjurk din
toate partile, intind arcurile si cat al clipi din ocht II
culck la pk'ment.
Dram VodA, cum 11 vede ca a cut jos si nu se mat
clintesce din loc, bucuria lul, se repede de grabfi
la dinsul sa -1 vada cat e de mare si de gran. Dar' cand
ajunge la starea loculul clk, spre tea mai mare mirare-
a Ira, ca selbatecimea sagetatk nu e bour, dupa cum
credea el, ci un simplu bou selbatic. Deci intorcendu-se-
Mira tovarksit set, carii asemenea alergase ca sa vada
selbatecimea repusa, dise inteun ton earn sup6racios:
Bata-1 pardalnicul se -1 bate . . . acesta nu e
bour, ci bou selbatic, si find ca e boa, Boas sa se nu-
measca de-acuma tnainte qi locul acesta, unde a fost
sagetat 1

www.dacoromanica.ro
46

i cum a spus Dragon Voda, asa s'a si intemplat, cact

atat pareul, din care a brut boul cel selbatic apa, cat si
locul unde a fost el sagetat din momentul acela Boul
11-a remas numele si tot asa se numesc si 'n diva de astadi.
Dupa aceasta porunei Dragon Veda la vr'o cati-va fe-
-clod voinici sa tale vr'o cati-va bradani tineri, sa faca
un feint de leash din.trin01, sa Yee boul sagetat, sa-1 pue
pe leasa aceea, sa-1 radice pe umere, si sa piece apoi cu
totil mai departe, pana ce se vede, cad apropiindu-se
soarele spre apus, si find locul acela foarte selbatic, nu
voi sa rernae si sa mae acolo.
Feciorii, cat aI bate in palmi, Motu% ceea ce li se
spuse, 0-apoi se pornira cu totit mai departe la vale pe
termurile parfiului, langa care a fost boul cel selbatic
sagetat.
Ajungend la Gura-Boului, care trece alaturea cu
muntil Senatorial Si cu Runcul-boului si se revarsa in
Moldorica, trecura de iastalalta parte i apucara apoIpe
-termul stang al Moldovitel in jos si mersera Oita la
Guru-Dragosei, care curge din muntil despre resfirit si
se revarsa in. dreptul muntelui Scciuelele asemenea in
Moldovila. Aice, vedend el ca., data s'ar duce mai departe
la vale, ar merge mai mult spre amiadi, si nu, dupa cum
11-a fost spus Sa.'hastrul, spre resarit, statura locului
-se odihnira putin, si apoi, dupa ce dete locului acestuia
numele de Popasul lui Dragon, apucara pepareul, la care
au fost ajuns, in sus, qi in mai putin de trei patrari
-de card. ajunsera intr'o ample largi i frumoasa, care
se'ntindea pe de-o parte si pe de alta a pareului a,cesttua.

www.dacoromanica.ro
47

In campia aceea, placendu-] foarte mult atat lul Dra-,


gos Voda cat si tovarasilor sri, hotarira sa se opreasca,
sa stee un timp mat indelungat si sa se odihneasca, act
alergaturile pi sbuclumarile din clilele trecute le sleira
mat toate puterile.
i cum au hotarit, asa au si amt. IsT alesera un be
mai larg i ma! Inclamanatic, si find ca soarele incepuse
acuma a se ascunde dupa piscurile muntilor, unit se apu-
cart st doboare nisce clung! ca sa fact foc, altil se puse
sit jupeascA boul ce-1 adusese cu sine, si earl -sl altil In-
cepura a tala felTuriti brAdani, fAgani, precum si allt co-
pacei si a face dintrInsit un feliu de !agar. i asa In
scurf timp lagarul era fAcut gata, focul aprins, boul
jupit si carnea lul pusa pe carbunT ca sa se friga.
Inst pAnA a se frige carnea, unit dintre dinsii mat
sprinteni si deprinsi cu pescuitul, bucatelira un clung
uscat ca sfarocul, facurt cat al scdpera dintr'un amnarlu
mat multe fachii dintr'insul, aprinsera fachiile, se du-
sera la pAreul cel limpede ca lacrima din apropiere si
incepura a pescui. i n'a trecut mutt timp la mijloo si
sentoarserA c'o multime de pest! Inderept, precum :
pastravi, lostoce, lipeni, mrene, den! si ochene, de
cart era bucsit pAreul, cAcT SP vede c,31 pant atuncea nime
nu Amblase pe acolo ca BA prinda pesci. Ajungend la la-
gar si cinatuind pesciT IT puse si pre acestia pe jaratic ca
sa se frig.
Dupt ce s'au fript pescii si carnea de-ajuns scoaserk
panea-si ploscele cu yin, ce le-au fost luat cu dinsil cAnd
s'ad pornit de-a cast, si incepura a manta, a be ci a se

www.dacoromanica.ro
48

veseli. EarA dui:4 ce au mancat, au IAA si s'ad veselit


de-ajuns, find acuma hat tArditi si el osteniti si somno-
rosi, puse Dragon VodA pre vr'o call-va insT mai sdravenl
sa stee de straja, eara ceialalti se culcara si nu se scu-
lara pawl a doua di la prAndul cel mare.
A doua di, dupA ce s'ad desteptat si dupa ce fie-care
s'a spelat in apa cea curate si recoritoare a pareului din
apropiere si s'ai'l in hinat lui Dumnedett, Dragon VodA
se puse in cale cu tovarasii seT sa cerceteze locurile de
prin Imprejurime, si abia dui:4 aceea, adica dupA ce le
va fi cercetat pre toate si le va fi vedut singur cu ochil
seT, sA piece mai departe, mai de grabs nu.
i'n diva aceea, lasand pre vr'o cats -va ins! de pazA
langa lagarul ee I-ad fost facut in seara dilei premerg6-
toare, toll celalalti, in frunte cu Dragon, plecara pe ter -
mul Dragopi, in sus si se duserA pAnii la obarsia acesteia,
adica pana la Poiana Marului, de pe culmea carela,
cand e timp Benin si &limos, se pot vedea nu numal
muntil din imprejurime, ci si o parte buns din sesul
despre reserit, care se'n Linde "dna la apa Su cetii. De
aice se'ntoarse inderept cutrierAnd mai toate vaile, dea-
lurile si muntil, earl se'ntind de-a dreapta si de-a stanga
Dragori, precum : Maeriqui, Beam Maerifului, Bo-
beica- Frumosului, Runcul-Frumosului, Smiclova-
fiC141, FUSS, Lupoaia, cucureasa i Aria Tanului.
i abia pe la inserate se intoarserit inder6pt.
A doua i apucara pe apa Moldovitei in sus, si tre-
cend pe loeul unde se afla satul de astadT Vatra-Mol-
dovitei, si uncle mai tardiu Alecsandru Vodd eel Bun

www.dacoromanica.ro
49

facu o mOnitstire, mersera pana aproape de obaroia Mol-


dovitel, adicA pia nu departe de Ardgel, si cercetara
dealurile, muntil oi vaile, earl se 'ntind de-a dreapta oi
de-a stanga acestuT riu, precum: Ionul, Ciocanul, Dez-
mcicua, Valcanul, Bouletul, Magura, Strigoiul, Pie-
trosul, Fitgefelul, gi multl altil, de ale cAror nume nu-ml
me pot aduce acuma aminte.
A treTa cii apucarA pe apa MoldoviteT la vale, mersera
pana pe locul unde se afla satul de astac11 Frumosul i
incepurA a cutriera dealurile si muntil de prin fmpre-
jurimea acestula pani spre Poiana-Micului, precum :
ArOcioara, Hdga, Arsura, Comarnicul, Rotunda,
Dealul-bradului i Dealul-marului.
Eatit Ins& cA tocmai cand ajunsera pe muntele Bobeica
oi voiau acuma sit se intoarcA inderept de made s'au por-
nit, li Yes& inainte earlt-oi un bour cu trel stele in frunte,
ca gi eel dintATu, care, cum dete cu ocbil de dinoil, o pi
rupse la fuga In jos spre resarit.
Dragon Voda oi tovaraoiT seT, cum TI aresc, deauna sd
oi ieu dupa dinsul, it urmaresc cAnd in dreapta, sand in
stanga, cAnd spre resarit, sand spre mlaclacii, pAnit ce
ajung pe termul eel drept al pardulut Homorul, ce-va
ma! la vale de Mondstirea Homorului de tug. Aice, ne
mai putend bourul fugi de ostenit oi aaudat ce era, it
strimtoresc din mai multe parg oi-1 curmA viata.
Locul acesta se va chiema de-acuma inainte Bouri,
spre aducere aminte de bourii, calif I-am urmarit pana
aicea l strigA Dragon plin de bucurie, dupA ce s'a a-
propiat de dinsul of s'a incredintat cal intru adever e
a

www.dacoromanica.ro
50

BOW' qi nu bou selbatic ca cel ce b1 sagetase cu vr'o


cAte-va Ole ma! nainte.
i de-atund si pan& nu demult Bouri s'a si numit
at:it locul acesta, cat i un pareua$, care se revarsa in
Homorul $i la gura carula a fost bourul sagetat. De-un
timp in coace InsA unit nesciutorf qi nepasatorl de nu-
mirile strabune, si ma! cu sama veneticil strain!, adica
Taispinii, *) calif locuesc in acest loc, au Inceput a-1
numi Bori.
i-acuma, dupe ce-au sagetat bourul si botezarA cu
numele luf locul, unde 1-au curmat firul vietil, bl luara
vr'o cat! -va fecforf sdravenl pe nisce par! $i se 'ntoar-
sera apol cu totif inderept de unde eau pornit in demi-
neata (iile acelem. i cum ajunser& la starea loculuf
incepura earn -si, ca si 'n SUM AntAla, a manes, a be $i
a se veseli pan& cAtra mfeclul noptif.
i a$a petrecurA el mai multe slile de-a rendul, parte
pe campia cea intinsA qi frumoasA, unde $1-au fost facut
lagarul, cand au ajuns In aceste Oli, parte cutrierand
si cercetand muntil i vaile de prin Imprejurime qi ye-
nand selbatecimile ce be le$Taii In tale.
In acelaif timp insa, cat a petrecut Drago$ Voda cu
sop sel pe campia, unde 0-au rAdicat lagarul, au facut
el qi o fontani sub poalele until deal, pe care avea Dra-
go$ Voda mare placere de-a se sub ma! ales demineata
pe la reskritul soareluf, $i a privi de-acolo in toate par-
tile. De- atunci s'a numit fontana aceea FOntdna lui

) Tcumin=Deutsch-Bohmecerman din Bohemia.

www.dacoromanica.ro
51

Dram si tot a'a se numesce ea si 'n diva de astadi,


mAcar ca acuma nime nu poate be apa dintrinsa, pentru
ca in anil din urmA s'a risipit si s'a astupat mai cu totul,
Eara dealul, sad mai bine ciis coasta, sub poalele cAreia
s'a facut fdntana aceea, s'a numit dintru inceput Dealul
lui Dragq, mai pe urmA insa at inceput oamenii a-1
numi Dealul sad Coasta Dragoii.
Tot dupA numele lul Dram s'a numit de atuuci in
coace si campia, unde asedat acesta lagArul seu,
Campul sail Cdmpia lui Dragoq, earn Weill de-a lun-
gul careia se 'ntinde aceasta campie s'a numit Drogofa,
si tot ti,,za se numesce el si astadi. Campul sad campia
luT Dram insa s'a schimbat mai pe urmA in Campul
sau Ccimpin Dragoii.
Si dupa ce a petrecut Dragon Voda cu oamenii se!
mai multe Mile si nopti in lagArul de pe campul, despre
care ni-a fost papa acuma vorba, eel radicat cu totil si
an plecat mai departe pe Dragosa in susci merserA pans
in Poiana-mdruiui. De-aice, carnind spre miedul
noptil, se dusera mai departe Liana ce se apropiera de
muntii de pe malul drept al Sueevilei. Aice, dand earl -si
de-un pared, care se revarsA In Sucevita, si find foartu
obositi de drum, se oprirA intr'o prelucA de pe malul
acestul Wed, se odihnira putin, tzi dupa aceea porniri
eara-si mai departe la vale pe pareul acesta, care, de
cand a poposit Dragon gi cu oamenil sel langA dinsul, s'a
numit si se mai numesce Inca si astadi Dragotinul, earn
muntele, pe lAngtt care curge a .est pared, Piciorul ci
Dealul Dragqinului.

www.dacoromanica.ro
52

Ajungend la Gura-Dragofinului apucari pe malul


Sucevitel hi jos pi nu stetera ma! mult loculu! Liana nu
,ajunsera in marginea despre resarit at muntilor, adica
pe lo^ul uhde se afla in timpul de feta satul Marginea.
Aice steterit earn -pI loculul pi poposird.
Dupa ce s'afi odihnit pi aid de-ajuns se pornira
maI departe tot spre resarit pang. ce ajunserii In partea
despre apus a satului de astacli Volovet, pi anumepe dea-
lul care se numesce Arita. Ajunpl aice se puserleara-pi
in tale sa stee ma! multe clile, ca gi'n Campul lui Dra-
gog de Fang Dragoqa, pi sa cerceteze cu de-a meruntul
locurile de prin prejurime.
i cum se hotarira, facura pi aice un Lagar.
Sfarpind lagarul de facut, apecla Dragop Voda strajl
jur Imprejurul lug, ear' el pi cu celalaltI tovarApI of sel,
adica cu sfetnicil, capitaniI optilor, pi alg hoer! si fii de
boerY, calif venira cu dinsul, dupA ce cinara pi se vese-
lira plinI de bucurie, ca a legit cu ajutorlul lu! Dum-
nesleit la tail, se pusera ca sa se odihneasca.
A doua cli demineata, cum se sculara, trimise Drago
Voda pre trei insT dintre cel mat alepl,maT iscusiti pi maI
vitejI capitani in partite de prin apropiere ca sa iscodeasca
tan In care at Intrat, pi anume pre unul spre amiadf,
pre al dollea spre mTadanoapte, earl pre al treflea pi pre
cel din urmi spre resarit.
CeI doI capitanI dintM, dupa ce mersera Yn *tile In
carI li s'at spus, pi dupi ce cutrierara timp de maI multe
oare, adica pe cat 11-a fost cu putinta, locurile pe unde
trecura, se 'ntoarserii InapoI cu vestea, ca locurile cerce-

www.dacoromanica.ro
53

tate de dinsii stint foarte frumoase si manoase, dar' m-


art nu deterfi preste vre o urma de om.
Cel din urma insa, cum s'a pornit la Inca* nu
ajunse departe si dete de-o prelucA resfatatA si impreju-
rata cu tot fellul de poml. Earl In mijlocul prelim!
tickle% emit nisce pietri frumoase cu tot feliul de scri-
son ni impestriturl pe dinsele, sentre pietrile acelea se
afla o colibloara.
Capitanul nostru, cum ari colibloara, se si apropia de
dinsa si infra in nuntru ca O. vada de este cine-va in-
trinsa, orT e parAsita si desarta. Si cum antra In nuntru
dete de-o betrana, care sta inaintea icoanel Mardi Dom-
nului si se ruga. Ulmit de ceea ce vesluse se opri de-odati
loculuT, nesciind ce sa inceapa: sa inainteze maT aproape
si sit vorbeasca la dinsa, orr sa astepte pane's! va sfarsi
rugiclunea.
Dana betrana, cum simti ca a intrat cine-va la dinsa,
deauna to intoarse capul ca sit vada tine -T, si cum dete
cu ochiT de dinsul, se si redid In picToare si intorcendu-
se cu fata catra el, Incepu aT spune cu de-a meruntul :
tine si de unde este el, on tine si cum a venit pana acolo,
si ca ea H asteapta acuma de mult sa vie. ERrs dupi ce-T
spuse toate acestea it rug& ca s'o duce indata la Dragon.
CApitanul, mirandu-se de celea ce le veclu si le audl,
creclu la Inceput a se afla inaintea unei vedeniT, si de-
aceea nieT nu maT cutezi a o Intreba de unde vine ea
acolo, tine este .;i cum se chTamA, ci o duse indata la
Dragon.
Dragon VodA, cum o veglu, se mina si el, ca si capita-

www.dacoromanica.ro
54

nut ce-o aduse, de unde a resarit de-odata femeea aceasta.


Apol o intreba cum se &Tama, tine este si de unde vine
sa locueasca in acele locus! singuratice ?
Numele coed e Ufa I respunse betrana, aunt
nascuta in muntil Bradulul, si-s fen:ma de dud traesc.
Parintil met all fost hoer! d3 neam, dar' reutatilesi nes-
tatorniciile timpulul m'au fAcut sa paritsesc lumea Inca
din tinerete si sa traesc aice singurA in rugaclunl, ci
doara s'a indura bunul Dumnesteil si ne-a mAntui de litfele
cele spurcate si rele. Pe tine, Doamne, te sciu tine escI;
sciu de ce tl-al pitrasit tam si mosia strAmoseasca, si de-
aceea vin acuma sit-II spun, in numele Domnulul, ce
m'a trimis, ca te asteapta mare marire. In scurta vreme
a! BA ajungi Domn si stapanitorid peste intreaga tara,
in care al intrat, si neamul ted are sit fie mare si vestit,
si numele lul nu se va steme nici ()data cat timp va mat
fi urma de crestin in tara noastra. Decl locul, pe care
11-al pus piciorul, band at exit din tam parinteasca, sa
nu-1 maI parasesci, ci set cuprincll si sal stitpanescI, cA
nime n'are sa ti se poati pune in profit/A I
i cum rosti betrana cuvintele acestea, un nour negru
cu fulgere si tunete o cuprinse si cat al clipi din oche se
fitcu nevestuta, si de- atunci in coace nime nu 1 -a mal dat
de urma, nime n'a mal veclueo, macar ca Dragon Voda
puse oamenl anume ca s'o caute in toate partite.
i era femeea aceea in verde cam de-o suta de an!,
la latit cam slut% si uritA, la privire instt Iolanda, si cine-a
veclueo, i se 'Area ca vede o minune Inaintea sa.
Si mat stand Dragon Voda, cat timp va mat fi stat,

www.dacoromanica.ro
55

,dupa intalnirea 9i vorbirea, ce-a avut'o cu betrana Ufa,


pe locul uncle 9Y-a fost aoedat el lagarul din urma, cer-
ceta toata fara, in care a intrat, In lungio si'n curmedio.
Eara dupa ce s'a incredintat ca e mal mutt deoarta de
cat impoporata, dar' foarte intinsi, frumoasa 9i minoasa,
find, pe langa aceasta Inca oi impanata cu tot feliut de
paduri oi codril, dumbravi oi rediurl, oi adapata cu o
multime de riuri oi payee cu apa limpede ca lacrima of
pline cu tot solul de pesci, s'a hotarit ca sa se pue luntre
Si punte, s'o cuprinda toata, of -apoI sa se faca el Domni-
torm oi stapanitoriu preste dinsa. Dar' find ca el a fost
venit de asta data numal ca s'o iscodeasca, oi avea numai
foarte putini oameni cu dinsul, de-aceea, ca sa alba cu
tine o cuprinde of stapani, cum a iscodit'o de-ajuns, s'a
intors inderept in Cara sa, in Maramureo, oi a prins a
indemna pre supuon set 9i pre Ott Romani ca sa vie oi
ei cu dinsul.
i nu mutt dupiaceasta, eata el s'ad railicat mat multi
boeri 9i popor de rend 9i s'ati pornit cu tog oi ad venit
ca sa se aoede de lastalalta parte de munti, In Cara cea
noua, adica in Moldova, cam aoa s'a numit Cara aceasta
dupa ce a cuprins'o Dragon Voda.
i de asta data Dragon Voda oi eel ce ad venit cu din-
sul nu se pornira de-a casa In chip de venatoare, ca'n-
tam oara, ci el luara of toata averea for cu dinoii, of tinura
calea drept spre locul acela, unde a statut Dragon Voda
de vorba cu Ufa..
Si dupa ce ad sosit oi at descalicat pe locul acela, a
pus Dragon Voda sa faca o /ntaritura pe dinsul, adica o

www.dacoromanica.ro
56

eetlifue, ca la timp de rebelie, de mare cumpeni si nevoe


sa alba unde a se retrage si de unde a se apera in protiva
d111118Bilor.
1-1111 facut o intaritura cu and santuri din sus de
satul de astach Volovet, si anume sub poalele dealuluT
Arsica. .i intaritura aceea, ale carer urme de zidurT se
maT pot vedea Ina si astasti, s'a numit Fortaref.
EatA insi ca, nu mult dupi ce s'a radicat intaritura,
despre care ni -a fost vorba, mergAnd vestea in toate par-
tile ci. Dragos Voda a descalicat in Moldova, if venira
soli de la Siretiu i de la Suceava cu darurT pretioase
si-1 rugari si ajute pre Weill crestinl in protiva Calmer,
niter, a Mari. tor, a Lep lor, i a altor litfe rele, earn
navallad in tarn de-o bantmau s1-o pridau si multe ne-
ajunsuri si neplacerl faceail locuitorilor, din care pricina
cei mai multi dintre dinsil, de frici si groazi, luara
lumea 'n cap, fugind sT-ascunclendu-se prin crieriT mun-
tilor 1
Dragos Voda, ascultand rugamintea solilor, nu se codi,
ci adunand pre tots voinicil seT precum si pre alp Ro-
mini la un loc, se porni WA intircliere cu dinsii in pro-
tiva dusmanilor, si luptandu-se cu totil ca nisce lei in
scurt timp curati tare de dinsil.
Insi nu trecu multi vreme la mijloc, dupa biruinta
aceasta, si se isci din nod resboid din partea Mari lor
si a Lesilor. Dar' si Dragon Voda, cum prinse de veste ca
dusmanil earn -si voesc sa intre si prade tara, nu stete
mult pe gindurl: ce sa'nceapi si si facii, ci veclend ca
tara e in primejdie, deauna si sari la lupti, si resfrinse

www.dacoromanica.ro
57

cu ajutorlul lul Dumneded gi acest rea, alungand litfele


cele rele pani departe peste hotar.
Dupe aceasta noaua invingere asupra dugmanilor s'au
adunat cApitanii ogtilor gi boeril eel maT de frunte la un
loc gi tiind sfat la olalta it alesera pre Dragog Vodii de
cap 5i Domnitorlu preste intreaga tad, caci Moldova pe
vremea aceea nu avea Domnitorlu, gi-1 rugara sa nu_ lo-
cueasca maT mult in cetatuea ce 0-a fost facueo el dupe
descalicarea Moldovel, ci sa se agede in Siretiu gi-acolo
sd locueasci.
Dragog Voda, find un om cu multa chipzueala, nu se
puse de pricina, ci ascultand de indemnul sfetnicilor 5i
a maT marilor ogtilor sale, gi voind a implini dorinla po-
porului bagtinag, care loci& pe-aceea vreme in oragele
Suceava, Siretiu 5i Cotovel *), precum gi prin vr'o
cate-va sate reslatite de-a lungul gi de-a latul terit,
despre a caror numenu-mi maT pot aduce acuma aminte,
a Orbit cetatuea sa gi s'a pornit cu capitanii ogtilor gi
cu sfetnicil seT spre Siretiu, uncle se hotari sit petreaci
pana la sfargitul vietiT sale.
Seretenil, cum au audit ca Dragog Vodi vine spre
din5i1 si voesce sa se agede pentru totdeauna in targul
lor, s'aa bucurat Si au egit cu mic cu mare ca sA-1 in-
timpene si sa-1 dud cu pompa mare in ora'.
Locul, unde ad edit Seretenil intru intimpinarea lui
Dragog precum, 5i a sfetnicilor 5i capitanilor seT, 5i pe

) In timpul de fail orasul acesta nu mat esisti, c.i'n locul


lui se afla numal un satifor, care se numesce mat mult Mihu-
vent' de cat Garay*

www.dacoromanica.ro
58

care se afla astach un satisor mic, s'a numit de-atuncl


In coace Dritgurnii. Unil insa, si mai ales strainii, pe
law& Dragu feni, 11 maT numesc inc4 i Dragusana
sau Dragusanca.
Dupa ce s'aa asedat Dragog Voda in Siretiu si dupa
ce-a luat acuma carma intregil teri asupra sa, aducen-
du-si aminte de prorocia babe! Uta, facu pe locul, unde
a trait si s'a aflat aceasta, o biserica de lemn de stajar,
si alatuea cu biserica aceea a facet el mai pe urma si
cm-p domnesci, si trimise apoT pre mai mulfi insl dintre
eel ce venise cu dinsul din Maramures ea sa mearga si
sa se Itecle la acel loc, sa -si faca case si sa prinda a lucra
pamentul de prin imprejurime, ear' la vreme de nevoe-
s sara en totil si sit stee ca un zid intru apararea fedi.
Cei trimisi nu se deters intro lature, ci se dusera cu
totil si-sT facura fie-care cate-o ma mare si frumoasa
din jos de biserica pe locul, care se numesce astAdT
Sciligte.
i find ca atat biserica lui Dragoq Voda cat si Ca-
sele de pe langa dinsa s'ad dada pe termul unei valcele
sau pareuas, pe fermul carula a fost coliba UteT, de-aceea
atat satul, care mai pe urma a crescut hat mare, bleat
avea septa biseric!, cu o multime de curt! boeresci, cat
si pareuasul, care isvoresce de sub dealul Pleqa si se
revarsa din jos de sat In Sucevita, eau numit dintru In-
ceput Valea-Ufei, intru aducerea aminte de baba Uta,
earn mai pe urma Olovet.
Murind Dragon Voda, care a fost eel dintaiu Domni -'
toriu preste Romani! din Moldova, si care, in scurtul

www.dacoromanica.ro
59

timp cat a domnit, mare si mult bine a facut el leaf si


supuilor sei, fu dus si inmormentat in biserica din Vd-
lea- U lei, facuta de dinsul.
La vr'o cate-va sute de an! dupa moartea si tumor-
mentarea lui Dragos VodA, suindu-se pe tronul Moldovei
Stefan Voda, care a fost unul dintre cei mai intelepti,
mai voinici si ma! vestitr Domnitori roman!, si din care
pricing s'a numit el apo! si Stefan cel Mare, radiel bi-
serica cea de stejar a lui Drago din Valea-Utel si-o muta
pe locul, unde se afla astacll satiorul Putna si Mo-
nastirea Putnei, si unde se poate vedea si astActi, earA
in locul el facu altA biserica de peatra cu mult mat mare
si mai frumoasa, care asemenea se poate vedea si acuma.
Dupa moartea lul Stefan eel Mare si inmormentarea
sa in Monlistirea Putnel, viind in decursul timpulu! alt!
Domni la carma terii si fiind Moldova, mai ales in partea
de sus, adica uncle locuim noi astacli, foarte adeseorl
calcata, pradata si pustiitA de neastemperatil si neimpa-
Cala seI dusmani, card ca nisce flere selbatice navAllau
asupra ei, precurn multi alp locuitori, asa si eel din
Valea -Utel, de frica si groaza dusmanilor, parasirA satul
si fugira cu top spre munte, nadajduind ca mai pe urn%
se vor intoarce ears -3l inderept. Dar' !find resmiritele si
rebeliile un timp mai indelungat, si ne mai putendu-se
nime dintre eel fugiti intoarce ind6rept la vetrile lor,
au inceput cu timpul pe locul unde era]) mai nainteca-
sele lor, biseriea cea noaia a lui Stefan eel Mare si et-
tatuea lul Dragos VodA, a cresce duc1.11 si tot fellul de
copaci as t feliu, ca la vr'o sate -va clecimi de ant dupA aceea

www.dacoromanica.ro
60

atat vatra satuluI cat Si locurile de prin imprejurime se


prefacura Intr'o padure mare si deasa ca toate padurile,
Ba, ce este Ind{ si mai mult, nici chiar cetAfuea si bise-
rica nu se mai putead vedea de 'naltimea gi desimea tu-
farilor sl-a copacilor, car! crescuserA nu numal pe langl
dinsele, ci pans si pe zidurile lor. Ear' in loc de oameni
IntalnIai acuma nurnaT flare si alte selbitecimi, cart cu-
trierad padurea de-a lungul si de-a latul, far& cea mal
mica griji di be va face tine -va vre un red.
Eata insa c& intr'o cli, tine maI scie call an! vor fide-
atunc,ea, esind un cioban cu oile la piscut ajun.se cu
dinsele pant( pe locul dintre Cainovel si Surupana,
done vAT, cart se afla in partea despre anuadI, a satulul
de astaclT. Acolo Isi pascu el oile sale palm ce a inceput
a se ingana cliva cu noaptea. Chid a prins acuma a se'n-
tuneca hat binisor si voi a se'ntoarce cu oile. a casA, d&
ca vr'o cate-va ol, carT cu pulin mai nainte de-aceea se
despArtise de celelalte si intrase in desisul padurii, iT
lipsesc din tarma. i cum dete'el cA-T lipsesc oile, prinse
a le c.Auta in colo si 'n coace. Dar' de glaba, cad Rind
acuma prea tarcliu, $i pAdurea, In care au fost intrat ele,
prea deasa si intunecoasA, nu le putu nici decum afla, si
de-aceea be Iasi in scirea Domnulul si se'ntoarce farA de
dinsele a alai. A doua cli insA, cum se Mr' de sliva, se
porni dimpreuna cu alit clobanl ca earail sa be caute.
Ajungend 5i intrand clobanil in pAdurea, in care se
pierdura oile, AmblarA mai lung timp In colo si'n coace,
dar' de glaba, ca nicl unul nu le putu afla. i neaflin-
du-le nu be remase alta de cat sA se intoarcA inapol firi

www.dacoromanica.ro
61

de nici o isprava. Dar' eats ca la intoarceredaii cu ochit


de-o stanza foarte mare. El veclend stanca aceea, date
sA se apropie de dinsa, dar' nu pot, cad era incunju-
rata din toate pantile de o multime de tufarl pi copaci
impleticiti cu lederA, ca gi cand an fi fost intaritA cu
nisce ziduri. Ver, lend el ea cu una cu doue nu e chip a
se apropia de dinsa, incepura barbatesce a da intr'o
parte pi'ntralta tufaril gi ledera, ce le sta in tale, pi a
se apropia in chipul acesta de dinsa. Ears dupa pe as
ajuns cu mare chiu pi vat in apropierea stancei deterA
cu ochit de o pescera. i cum detera ei cu ochii de pes-
cera aceea indata se pi bAgara in nuntru, cugetand ca
vor afla intr'insa oile pierdute. i'ntru adevAr cA le pi
aflarA. Dar' pe cat de mare li-a fost bucuria la inceput,
cand zarira oile culcate inteun ungherul .pi rumegand,
pe-atata de mare li-a fost mai dupa aceea mirarea, mind
cautara mai bine in dreapta pi stAnga pi v6clura ca el nu
se afia intr'o peptera de rend, cum se gAsesc foarte adese-
ori pe unele locuri pi mai ales prin munti, ci intr'o tn-
capere larga pi frumoasa, incunjuratA din toate partite
cu zidurl pi de-asupra cu boltittul. i plini de ulmire,
cum eras, indatA cunoscurti pi se incredintara, de -pe-
icoanele cele mucegaite, cari at:Arne:1 pe Orel!, precum
si de pe crucile, sfepnicele, pi prapurile, earl sta razimate-
sau aruncate pe jos, a ei nu se afla intr'o peptera, ci.
intr'o biserica parasita. Igt luara deci oile si intorcendu-
se cu dinsele spre casit, pre tine -1 intalniad In drum 11
pria ). in lot pi-I istorisiati cA eac'acolo pi-acolo au dd.-
peste-o hiserici pArAsiti.

www.dacoromanica.ro
62

Oamenil si mai ales sateniT, de unde erau clobanil cu


oile pierdute, cum auclira ceea ce le-au istorisit acestla,
se pi pornira cu cardul spre padurea cu pricina, si cum
ajunserd la starea locului incepura care din cotro a taia
copacil si tufaril de pe langd biserica pi a o scoate la
iveall din intunericul pAduriT, unde a stat ascunsi cine
sci cat timp de ochiT oamenilor. Eara dupa ce o scoasera
la lumina chlemara pTetrarT si stolert si-T pusera s'o ten-
cueascA pi s'o varueascA atat pe din afard cat ,i pe din
nuntru, si s'o acopere.
PIetrariT chiematr, Incepend a o tencui, deter& de-o
usA tab:lick care ducea Intr'o pivnita. In pivnita aceea
detera el de-un sacral mare de peatrA, in care se aflai
oase de om. Eara pe o cruce de aur, care asemenea s'a
aflat In sacriul acela, sta scris Dragon Voda, un semn
ca oasele din sacrid erau ale lul Dragon Voda, cel din-
WA Domnitorlu roman al Moldovel, care dupa moarte
a fost inmormentat In biserica cea de lemn facuti de
dinsul.
Nu mull dupa aceasta venira si alll oameni din ba-
tele de prin apropiere si incepurd asl face case pe langa
biserica descoperitd de clobani. i cu cat mat multi co-
pacT cadeati la pament, cu atatea mai multe case se ra-
dicad si satul se mark pe cli ce mergea. Dar' de astd
data satul nu s'a facut pe locul acela, unde a fost el maT
nainte, ci din sus de b:serica maT spre apus, si nici nu
s'a maT numit el, ca de la Inceput, Va lea-Ulei sau
0/ovef, ci Vo 114 si tot atta se numesce el si astacli.
i cu cat se inmultiaii sateniT, cu atata si padurea

www.dacoromanica.ro
63

despre reskrit si despre apus se raria si scadea mai tare,


pink ce in dal* ajunsera el cu raritul din colo de dealul
ArOta, la poalele caruia a fost cetAtula lui Dragon Voda.
i find GA in timpul de fag. locul, unde a fost ceta-
pea precum si Imprejurimea acesteia e imas sail toloacf,
pe care pasc vitele si porcirrVolovicenilor, si de oare ce
din toata cetainea de odinioarA nu se cunosc acuma de
cat numaI nisce remasite de ziduri si santurile, earl ad
incunjurat'o, de-aceea locul acesta nu se mai numesce
Fortcirel, ca la Inceput, ci Porceiref.
Timpul si imprejurarile toate be schimba si le preface.
Unele se uItA cu desivirsire, ear' altele se schimosesc.
Asa se vede cA s'a intemplat si cu numirea ffirtaretei but
Dragon Voda I

www.dacoromanica.ro
SAS VODA.

Cand s'a suit Sas Vodd pe tronul Moldovei, Slice ca


Siretele, de Ili era eel mai vechid oral din toata Cara si
macar ca locuise Inainte de aceasta tatal sed, Dram
Voda, intrinsul, n'avea nicl o singura cetatue sad alts
intaritura si nicl o casa mai de Doamne-ajuta, In care ar
fi putut locui un Domnitorlil. De-aceea se veclu el con-
strins ag zidi singur o maple. Dar' unde ? ... In ce loc
s'o zideasca? Dupii ce Siretele era aseclat, ca 'n timpul
de fag, intre dealurile Ruina, Miecleni ai Tatarcina,
earl se afia In partea despre amiasli, apus si miaslanoapte,
ears in partea despre resarit, si mai ales peste riul Siret,
care trece alaturea cu orasul, un ses mare cat potl vedea
cu ochil.
Dupa mai multa chipzueala si socoteala se hotari In
sfirsit sit o zideasca In partea din urmil, si anume pe
locul acela unde se afla din vechime o mica radicatura
de pana6nt cu remasitele unel eapite pe dinsa, cad tre-
bue sa scitl ca Siretele a fost Infiinfat cu vr'o cate-va sute
sail mil de anT mai nainte de aceasta de catra un popor

www.dacoromanica.ro
65

strain si pagan, al cam nume n'a putut strabate liana


la nol. Dar' find ca radicatura, despre care ni-I vorba,
i s'a plirut prea mica si ne'nsemnata, de -aceea a porun-
cit el soldafilor sei s'o faca mai mare, mai lunga, mai
lata ,si mai inalta.
Soldatii, carora li s'a dat porunca aceasta, nu astep-
tara sa li se ma spue Inca odata, ci apuaindu-se de
lucru, prinsera a sapa barbatesce lut de pe malul drept
al Siretiului #i carandu-1 unii cu caciulele, dill cu coi-
curile, adica care cu ce avea si cum putea, in nici mai
mult nici mai putin de cat o di #i o noapte radicara si
facura o intaritura mai de ha! de cum 'vi-a dorit'o in-
susi Sas Voda.
Pe radicatura si intaritura aceea, care de atunci in-
coace s'a numit de catra unii Intariturd eara de Mil
alp' iforodiste, puse apol Sas Voda si i se zideasca ce-
tatula dorita, in care avea sa locueasca si din care, la
timp de mare nevoe si greutate, avea a se apere in pro-
tiva dusmanilor, ce ar fi venit asupra sa #i a ora#uluT.
Dar' el nu se mullami numai cu atata, ci find orn cu
frica lul D-cleu si neaflandu-se pe timpul acela nici o
singura bisericA de peatra in intreg ora#ul, cum sfir#i
cetatuia de zidit, puse sa i se zideasca si o biserica, In
care sit alba atit el cat si supusii sal unde se inchina #i
ruga in ticna parintelui ceresc. Insa el nu voi ca bise-
rica aceea BA se zideascli in nemijlocita apropriere a ce-
tatuei, ci ceva mai departe pe un tapsan, care se afla
din colo de pareul Cdcdina, si anume in partea despre
miadacli-apus dela cetAtue.
5

www.dacoromanica.ro
66

Dupa-ce a foal acuma si biserieagatasi dupa-ce a sfin-


tieo in numele Slintei Treimi '), hind biserica despar-
litA de cetalue prin pareul Cdcaina, ei prin urmare
neputend Sas Voda cu una cu doue merge ca sa se in-
chine intrinsa de reul pAreului, care uneori venia foarte
repede #i turbure, nimerui nu-'1 era cu putinta sit treaca
de ceealalta parte, puse sa se dureze un pod preste
dinsul si anume, dupa spusa unora, din plele de bivol,
dupA a altora de fier, #i earasi dupa a altora de aramk.
Pe podul acela apol, care lega cetatuia cu biserica Shale
Treimi, se ducea atat Sas Voda cat #i curtenii el la bi-
seric.A ca FA se inchine. Ear' dupa-ce se lnchinau #i se
intorceaa inapoi a cask trageau podul dupA eI.
\Wend Doamna Int Sas Voda a soul eI si-a zidit
o biserica atat de frumoasa, voi sa-s! zideascA #i ea una.
Dar' hind a ea era Sasoaica din Ardeal ei 111121
schimba legea, cand s'a maritat dupA Sas Voda, de aceea
doria sa-si zideasca o biserica papistaseasca, care ar cores-
punde credinlel sale #i dorinleT celor de-o lege cu dome.
Insi Sas Voda nu 'I ineuviinta sa zideasca o asemenea
biserick ci-'I spuse din capul loculu! GA tine dos esce si
voesce si se inchine lu! Dumnedeil sa mearga #i sa be
inchine in biserica ce-a zidit'o el, chic nu, duca-se
undeif place, ca el nim6rul nu-'i dk voe sa zideasca
astfel de biserici in tars sa.

1 1_7nii riseni spun eit Sfdnta TrLinte ar 6 zidtta de Petru


Murat, ears Sas Yon ai 6 zidit biserica cu patronul San ulu
Loan, care se atlii In mijlocul orasulud.

www.dacoromanica.ro
67

Dar' Doamna, incapatinata si intinata, cum era, nt


voi s-'1 asculte. Din protiva, luandu-se dupa sfatul
indemnul celor de-o lege cu dinsa, adica a papistasilor
carii cautau toate chipurile si mijloacele ca sa tragi
pre Romani la legea lor, facu in ciuda sotulul s6u
chiema pre ma! multi zidarT strains si-1 puse sa zideasca
biserica dorita la vr'o cate-va sute de pasi ma! spre apu;
de sfanta Treime.
Zadarnica 1-a fost insa toata incercarea si mun a,
cad Sas Voda nu era unul din ceata acelor oameni, ca-
rora le canta gaina in casa. Veclend ca sotia sa nu vrea
sa-I tie cuventul In samA, nu-'I spuse mai mult nemioa,
ci o lasa sa inceapa lucrul. Ear' cand veu ca zidaril au
pus temelia bisericei si lump acuma a zidi, chiema pie
vr'o cati-va oamenT de incredere la sine si le spuse sa
sape in tea in timp de noapte, cand toata Iumea
doarme dusa, un sant pe sub pament, incepend dela
n alul drept at pareului Cacaina si pana sub temelia bi-
sericci DoamneT sale. Ear' cand fu santul Bata le Oise sa
asecle am vas cu pray sub zidul bisericei, sa prinda la
gura vasului o funie scamoasa si binga, care sa ajunga
[Ana la capetul santuluT, si'n fie-care noapte urmatoare
s dee foe funim.
Oamenii de incredere facura toate celea ce le porunci
"Sas Voda, sapari santul, luara In fie-care sara cate un
was de pray si-o funie lunga si scamoasa, puneau atat
vasul cat si funia unde trebuiall sit fie puse, si cand cu-
i.etat el acuma ca tot orasul doarme dus si nime nn-'
tra putea oblici si descoperi ce fac, da foc funiei, funia

www.dacoromanica.ro
68

ardea pana ce ajungea is pray, ear' tend lua pravul foe


tot ceea ce ziclIau zirlarii preste di noaptea sbura in aer.
Doamna si mai ales zidarii se mirau foarte mult: cum
si de unde vine ei aceea ce zidesc el preste cii se darima
peste noapte? . . Sil nu fi zidit el cum se cede?
sa fi fost vre-un cutremur de pament? .... sa fie locul
necurat 9 sau ce pecatele sa fie? . . . . Destul ca.
"um rui nu-'l plesni prin minte care e adeOrata pri-
cinii . . . Dar' si Sas Voda cu oamenir seI de incredere
inca nu se detera de gol, din protiva, voind a vent de
hac Doamnei si color de-o lege cu dinsa, rideau in pumni
si nu spuneau nimerura nicl un cuvintel.
i asa biserica, ce a volt s'o zideasca Doamna lul Sat}
Voda, nu putu defelYir ajunge la indeplinire. Ear'
Doamna, veclend ca nu-'I chip s'o scoata la capet, sca-
para de cIuda, Si numal data ar fi fost in stare, nu scid
ce-ar fi facut. Dar' find ea nu putea nemica face, in-
ghiii nodal? si tacu. Nu mult dupa aceasta nascend ea
un baetel, ri plesni acuma alta prin minte: voi adeca
numai deck sail boteze baetul in legea sa. Si nusciu ce
lacu si ce direse, destul ca -si implini dorinta. Dar' toc-
mar implinirea acestel doring a fost nenorocirea el si-a
nevinovatului el copil.
Sas Voda adica, curia prince de veste despre ceea ce
g'a intemplat, se facu foe si para de mania. Si fad a mal
sta mutt pe gandurI porunci cator-va ameni sa injuge
opt bivoli alb la un tun, sit urce tunul in par tea despre
amladi a orasului, si de-acolo sa-1 sloboada apol in cam,
in care a fort botejunea, s?n care se afla atilt Doamna

www.dacoromanica.ro
69

cu nountscutul si hotezatul baetel, cat si preotil ce l'aa


botezat dimpreuna cu cumatril, precum qi cu multi alt!
papistasi.
i cum a poruncit Sas Voda, aka s'a si intemplat. Cat
ai scapera dintr'un amnariu bivolil fury prinqi Ia tun,
tunul seos in vervul dealulu!, tti-acolo indreptat si slo-
bodit in casa, unde a Post botejunea qi care, cat ai clip
din ochl, s'a facut miT si farimi dimpreuna cu to;1 eel ce
se aflau intrinsa.
Dupa aceasta trista si infloratoare intemplare ne mai
vrend Sas Voda sA petreaca mai mull in Siretid, se ho-
tail sa '1 paraseasca qi sa se ducA unde '1-or duce ochti
fi picloarele. i cum se hotari, asa si facu. La vre-o
cateva Mile parasi Siretlul dimpreuna cu curteni! seT ,i
nu se intoarse maT mull inderept.
Parasind Sas Voda Siretlul si remaind cetatuea sa in
vola intemplarii, fan nici un scut siprivighiere, in scurt
timp a inceput a se ruina si a se darima, ear' mai pe
urma materialul, din care era facuta, fu intrebuintat Ia
zidirea altor locasuri, astfel ca in timpul de fala nu se
mai afla nici o singurA urma dintVinsa, care ni-ar pu-
tea areta locul, unde a locuit odinioara Sas Voda.
Tot aqa s'a intemplat i cu podul, ce lega cetatuea cu
biserica Sf. Treimi.
Pe radicatura de pament, unde a Post odinioara ce-
tatuea lul Sas Voda, se afla acuma finterimul jidovesc,
eara la poalele acesteia o caramidarie, unde se fac ca-
ramidi ci unde s'au aflat in anti din urma o multime de
lucrurl stravechi de pe timpul popoarelor pagane, cart

www.dacoromanica.ro
70

au locuit in aceste parti. Din pricina aceasla apoi au 0


inceput Seretenii, de un timp incoace, a numi radioatura
si intaritura de pameat de odinioara La car iimidarie
sdu Dealul podului, in be de Horodige sail la Ceteicue,
cum iI spuneari mai nainte.
Eara pe Iocul, unde ducea podul eel de piPle de bivol
sail de arama, duce astddi numai o punte angusta. Si
numai radicaturile de pament, earl au slujit de capataiii
in partea despre miadadi-apus si earl se pot vedea si
astadi in gradinele de prin prejurul bisericei Sf. Treimi,
ne mai arata ca a trebuit sa fie odinioara un pod aice.
Biserica St. Treimi insa, ca un locas sant si dumne-
Ieesc, a remas pana in diva de astadi. Atata numai ca
ea dintru inceput nu era simpla, ca acuma, ci avea si
un turn. In anul 1831 insa, dupa cum spun betranii
orasului, hind un cutremur mare de parnent, '1-a picat
turnul, si cand a picat toata mdbalaua s'a cutremurat.
Tot atunci a capetat biserica mai multe crepaturi
marl, cad nu le avea mai nainte, si din a caror pricina
lung timp nu s'a liturgisit intrinsa, temendu-se atat
preotii cat si ordsenii ca nu cum-va sa se rasipeasca si
sa omoare pre toti eel ce vor fi adunall intrinsa.
Mai pe urma insa venind nisce ingineri si Gercandu-o
cu de-ameruntul aii spus ca se poate !Ira de nici o frica
li turgisi intrinsa, numai data mai antaiii se va indrepta,
adica data se va infereca si intari bine cu nisce pente si
cercuri de fier.
Si cum au spus inginerii, asa a si fost, cad infere-
cendu-se bine cu pente si cercuri de fier, tencuindu-se

www.dacoromanica.ro
74

si varuindu-se atat pe din launtru cat .i pe din afara, si


acoperindu-se cum se cade, acuma preolii earasi litur-
gisesc intrinsa, WA si se teama a Ii se va intempla
ceva, pentru ca indreptata si inferecata, cum este, poate
Ra dureze mai tot atata timp, cat a durat sipana acuma.

www.dacoromanica.ro
EARA -Si SAS VODA.

Stint o sama de dealuri si movile in Bucovina, cad


se par di de and e lumea tot asa au fost, cum le yelp si
astilcli. Cand te uitY 'WM mai de aproape la dinsele, cand
incept a scormoll si a cerceta cu de-ameruntul lutul din
care stint formate, indata te incredintezT ca nu-I asa cum
ti s'a parut la inceput.
Un astfeliu de deal e si Horodiqtea din orasul Siretfu.
Dealul acesta nu e un deal firesc, cum li se pare multora,
ci el e fAcut de mani ominescl. Sas Voda adica, nu
mull dui:4 ce a fost ales Domnitorlu preste Moldova in
locul parintelui sed Dragof Vodd, a poruncit ostasilor
s41 sA-I faca, si stash it facura.
Dupa ce sfarsira ostasil de rAdicat dealul Horodistea,
Sas Voda le porunci sa zideascA pe dinsul si-o cetafue
Ostasii 1-o racura si pre aceasta.
Dar' Sas Voda nu se mulfami numai cu atata, ci el,
fiind un om cu frica lul Dumnecleu si bisericos, si ne-
aflAndu-se pe timpul seu nicl o bisericA de peatra in Si-
retiu, porunci acuma sa i se faca si o biserica de peatra,

www.dacoromanica.ro
7.3

si anusne cam la vr'o 2-300 de past spre rmaylasli-apes


de cetatue, sau mai bine slis de dealul ce s'a rAdicat mai
nainte.
Ostasii, precum si alt.] mesteri, cAtl si earl vor mai fi
fost, 11 implinira si aceasta dorinta.
DupA ce a fost acuma si biserica gata, Sas Voda, puind
sA i se stinteasca, IT dete numele Sfanta Treime, care
nume I-a remas si pe.na aril.
Bine I . Dar' intre cetatue si biserica se afla o vale
prin mijlocul eareta trecea un pareuas ... Sas, dupe ce
a fost cetatuea gata, s'a mutat intrinsa si acolo locuia.
Deci cum sA Amble el acuma la biserica? . Sa se sco-
boare in vale, sA treaca pareul, si sa se urce la deal, st
apol, dupa sfarsirea rugaciunilor, earl se se scoboare la
vale, earA sa treaca pareul, si earA sit se urce la deal?...
Un om de rend putea foarte lesne s'o face aceasta. Lui
Sas Voda insa, ca Domnitorlu, nu-1 yenta nice de cum
la socotealA. Prin urmare, ca trecerea de la cetatue spre
biserica si de la biserica spre cetatue sa fie cat se poate
de usoara si de indemematicA, puse in urma sA i se im-
preune amendoatle acestea prin un pod. i ostasii, sari
chic va fi fost, impreunara cetatuea si biserica prin un
pod prisne de arama.
Doamna tut Sas Voda", nefiind de una si aceea-si
natie si religie cu dinsul, ci Saseei din Ardeal, vedend
pre barbatul sell cit 'sT-a facut o biserica atat de fru-
moasa, %oi sa-si face, si ea una, care ar corespunde mai
bine credintei sale precum si celor de-o lege cu dinsa.
Sas Voda, de si cautase mai nainte de aceasta toate

www.dacoromanica.ro
74

chipurile $i mijloacele doara poate induplica pre sotia sa


ca sa tread. la le,,ea luT, ear' ea nu voi odata cu capul sa
treacti si sa amble la biserica lul, si de$1 planurile aces-
teia nu-i veniau nicI de cum la socoteala, totusi nu i se
puse in protiva, ci o las& sa-si fact. si ea o biserica dupa
placul el ca sa vada ce-n sa se maT aleaga $i dintr'aceasta.
Sasca, bucuroaba ca barba tu-seu nu i se pune in pro-
tiva, aduna feliu de feint de mestori, se apuca apol cu
toata inima de lucru, si in s.urt timp fu si biserica el
zidita si sfintita.
Sas Voda, cum a veclut ca biserica sopa' sale e acuma
gala, trimise pre unul dintre oameniT seT de incredere
sa vada cum arata in nuntru ,Si ce se petrece in timpul
liturghiei intrinsa?
Omul de incredere, ducendu-se si intorcendu-se n-
derept, ii spuse ca atat Sasca cat si toll cei de-o cred n a
c i dinsa sed prin scaune si astfeliu asculta Sf. Iiturghie.
Ear' cat despre cantari $i rugaciuni ii spuse ea acelea se
deosebesc en ceriul de pament de cele romanesci.
Imparta$irea aceasta nu-i piaci' de feliu Domnitoriu-
lui. Drept aceea porunci el acuma osta$ilor sa fad. ce vor
face si sa derime biserica Sascei, dar' aca s potriveasca
trebile ca nime afara de dinsii, nimica s nu scie cum
$i din ce pricina s'a derimat. Ca de va prinde tine -va de
veste despre pricina derimarii,e gal $i amar de capul for
Ostacil, cum li s'a poruncit, aca au si facut Sapara
noaptea in taint( un an pe sub pament din malul pa-
reuluT Cdectina liana langa biserica Sascei, puseia apol
un boloboc plin de prat Rub temeliile acesteia, legara un

www.dacoromanica.ro
75

otgon lung ,;Li uns bine cu pecura de borta polobocului,


ci dupa aceasta, eind cu top- din an afara, deterA foc
otgonului. Aprinclendu-se arclend otgonul, and ajunse
para la borta boloboculul si pravul lua foe, toata biserica
sbura in aer facendu-se ma de fariml.
Sasca icl frangea manele de seArba, and veclu ca i s'a
darimat biserica, dar' nici visAnd macar ca sotul ei ar fi
acela, care a pus sa i se derime, ci eugetand ca pletraril
ar fi de vina, ca acestYa n'ar fi zidit'o cum se rade, se
puse din noif a zidi alit( bisericA.
Insa Sas Voda de asta data n'o ma! Iasi ca s'o sfar-
seasca, ci el dete porunea oamenilor seT ca tot ce se va
zidi peste cli peste noapte sa se derma. i asa Sasca nu
putu ma! mull de fen sa-I ajunga scopul, sa aiba si ea
o biserica ca a squill! eta. De-aceea, vdclend ea dela un
tamp ca numal de giaba if este munca, se lag cu totul
de zidit.
Nu mull dupa aceasta intemplare nascu Sasca un
balat.
Pe cat de mare a fost baba la inceput bucuria ei i a bar-
batului se fl a le-a dat DumnecleA i for un fiu, care
avea sa fie urma pArintelia seii i ..tApanitorIu asupra
Moldovei, pe atata de mare li-a fost maI pe urma scarba.
eaca de ce I . . . Sas Voda vola ca baiatul sa se boteze
in legea luI, eara sotia sa nu, ca M. se boteze in legea ei I
De-aice apoi earail ne'ntelegerT, desbinarl si carte cu
Inuit maT marl si maI inversunate de cat mal nainte.
In urma, *lend Sas Vodi ca n maI de giaba iii bate

www.dacoromanica.ro
76

capul, ca nu-1 modru s'o scoati cu buna la tale, se ma-


nia si boteza cu de-a sila baliatul in legea lui.
Sasca, la rendul eT, vet end di cuvintele sale nu simt
bigate In sami, se Mut foc si part de manic, ,i'ntr'o di,
pe cand era Sas Vodi dus de-a cask s'apuci si boteazi
bliTatul de-a doua oars si anume In legea el. Fapta aceasta
insa aduse nenorocire nu numaT asupra sa, ci si asupra
baTatuluT. Cad Sas Vodzi, cum s'a tutors a c,asa si a audit
celea ce s'ai intemplat, pe be porunci ostasilor sa in-
carce un tun si s% dee foc case!, In care s'a botezat de-a
doua oari baTatul. . .
Ce era sa faca ostasil? . . . Si se pue de pricina ? . . .
Atka li-ar fi trebuit, mal mull nu I . . . Incarcara fru-
musel tunul, injugari patru bivoll la dinsul, se suira
apoT cu tun cu tot pe dealul Horaif i de-aicea, Indrep-
tandu-1 si slobodindu-1 asupra case!, in care s'a botezat
de-a doua oara baTatul, nimicira nu numal casa, ci si pre
Sasca, pre bilat, pre ninasii din urrna aT acestula, pre-
cum si pre top celalalti insT, cap se mai Ow% adunatl
In casa aceea.
Dupi aceasti Intemplare tristi Sas Voda hotarl si pa-
rasasci Siretiul. i cum a hotarit, asa a si lieut. La vr'o
cate-va dile Oast orasul dimpreuna cu top curtenil, IA-
sand atit cetituea de pe dealul Horodistea, cat si biserica.
St. Treimi In scirea Domnulul. i de oare-ce, cum a O-
rbit el orasul, nu s'a Intors maT mull de fella Inderept,
de aceea cetiluea In decurgerea timpulul, neavend tine
sa se lngrijeasci de dinsa, se resipi si se nimici cu total,
earl peatra si caramida din care a fost zidita, fu intre-

www.dacoromanica.ro
77

buintata spre durarea altor locaguri. De aice vine apoi ca


astAcii nu se afla nici macar o singura urma dintrinsa,
care ar arAta unde a locuit data Sas VodA. Ba, in scurt
timp ne vom trezi ca gi dealul Horodigtea, unde a fost
zidita, nu mai este, caci facendu-se de-un timp in coace
caramicli dintr'insul, pe incetul o sa dispara gi acesta.
Numal singura biserica Sfintel Treimi, ca un locag
dumnecleesc, a mai remas, gi va mai remanea Inca lung
timp, dad. cel de-un sange Si de-o credinta cu Sas VodA
vor cerceta -o cat se poate de des gi se vor ingriji cum se
cuvine de dinsa! .. .

www.dacoromanica.ro
DOAMNA LUI SAS VODA.

In partea despre nuadadi a oraculul Siretiu se ally un


deal cu numele Sasca.
Pe-acest deal, pe ale carul coaste se mai pot ye lea
Inca 5i acuma remaqi ele de peatra ale tine' cetalm stra-
vechl, se dice ca a fost resedinta luT Sas Voda.
Doamna luT Sas Voda dice ca era de a c,asa Sasoaz 'a,
si aca de tare inlinata 5i aplicata spre credinta parinfilor
se1, ca ea nici decum nu vola sa the serbatorile de-o data
cu barbatul seu, cu Sas, care era de legea noastra, adica
resariteana 5i care tinea serbatorile strabune de-o data cu
Romdnii, ci ea le tinea tot-deauna deodata cu Papistas z.
Sas Voda, de la un timp vedend ca numal de paha
151 bate capul cu dinsa, c6 sofia sa e a5a de infinata 5i
indereptuica ca n'o poate uici intr'un chip induplica sa
tine serbatorile de-odata cu dinsul, nu-T dise mai mult
nemica, ci-T dete pace sa tiTe serbatorile cand va vrea
5i cu cine-a vrea. Ba, el ii dete voe sail zideasca Inca
51-o bisericuta mica, in care sa se inchine in legea sa.
Bata insa ca pe la F/oriti, nu se scie acuma anume in
3are an, Sasca, adica sulk luT Sas, IT dise sofulul set', c&

www.dacoromanica.ro
79

ea are mare serbaloare, ea cliva aceasta e o Ali foarte In-


semnata pentru dinsa, deci nime dintre curteni nici dintre
targoveg sa nu cuteze a lucra, nici a face oare,i-care vese-
lie, ca ea, dacd. n'or asculta-o, are si se supere de moarte.
Sas Voda, ca un om de pace, ce era, o asculta . . . El
dete indata porunca tuturor curtenilor si targovetilor ca
nime sa nu lucreze nemicA, nici sa se veseleasca, ca
Doamna sa are sUrbatoare mare, i ca poate sa i se in-
temple ce-va de cum-va vor cuteza gi vor lucra, sau se
vor veseli, gi apot ... sa nu fie vina lui atunci, cand ii
va pedepsi pre tog eel ce n'or asculta de dinsul, care
dupa cum a caqtiga . . .
Curtenif si top targoveta it ascultara pre Sas, si nime
n'a luerat nici nu s'a veselit in aceea qi, ci Sasca a pe-
trecut Floriile dupa placul ei.
Scull timp dupa aceasta sosira,si Floriile lui Sas Voda,
adieli Floriile noastre ale Romanilor.
Acuma bpuse si el Doamnei sale, ca pe cat timp va 11
la biseria ,si se va ruga, nici ea ,si uicl un curtean de
legea ei sa nu lucre, nici sa se veseleasca, find ca sUrba-
toarea aceasta pentru dinsul Inca e o sArbatoare foarte
mare, si de vor cuteza uniT gi vor lucra, sail se vor vesel ,
pe urmii, data -I va pedepsi sa nu le para reu I
Dar' Sasca sa ii clis atunci:
Ce-mi pasa mice de serbatorile tale!
Earl dupa ce s'a dus sotul seu, adica as Voda, la
bisericd, ea indata a chiemat lautarl, pentru ca la dinqa
trecuse acuma Postal mare, si cum all venit lAutarii in-
datii ail poruncit sa cante.

www.dacoromanica.ro
80

Lautarii... ce putura el face ?... se sup ubera .si incepura a


canta. Ear' Sasca cu curtenil, caril erail de-o lege cu dinsa,
si cu celalalll strain! incepura ajuca si a se veseli, facend
prin aceasta in cIuda lul Sas Voda si tuturor Romanilor.
Sas audi tot ce se intempla in cetatula sa si se supera
foarte tare, dar' nu spuse nim6rd nemica, ci stete in bise-
rica si se ruga lul Dumnedeil liana la sfarsitul liturghiel.
Dupa ce s'a sfarsit acuma liturghia si dup. ce a luat
Sas nafura si motiipare se Intoarse a casi dela biserica,
si veclend ca lautarii Inca tot canta, si ca sopa sa n'a
voit sa-1 asculte, ci Inca I-a facet in du* s'a ma-
niat foc, si'ndat'a poruncit ostasilor sei sa darime toata
cetatula, precum si biserica solid sale, care se afll in
mana stangi a drumulul cum se merge la biserica de
ad' a Sfinteti Treimi.
Aceasta porunca a lul Sas Voda indata s'a si implinit,
cad oamenil set, tog neaosi Romani, cad erail de-o
lege cu dinsul si aveall mare pocsie pre tog veneticil
strain!, cat al scapera dintr'un amnadu sfarmari toata
cetatula si biserica Sascel, clandu-le foc si bombardan-
du-le din toate partite si omorind atat pre Sasca cat si
pre toll eel de-o lege cu dinsa, earl' indrisnira de-a
calca porunca domneasca g-a se veseli, pe cand Sas
Voda era dus la biserica si se ruga lul Dumnedeii.
Mania lul Dumnedeu ce era I ...
Cand incepura Ro-
mani' a se arunca asupra veneticilor necinstitorl si bat-
jocuritod de serbatorile roman, intr'o clipa de ochI pre
top it facura farimI a.sa a lung timp dupa aceasta nu.
s'a ma! zarit prin Siretlu seine)* de-a tor...

www.dacoromanica.ro
81

Sas Voda insa, dupa ce a poruncit ostasilor sa sfarn e


cet tuea si biserica Doamnel sale, Slice ca panA intr'atata
i s'a impetrit inima a Indati a parasit Siretlul si s'a
cam maT dus. Dar' unde s'a dus? . . . nu se scie nici
pana in cliva de astacli . . . Nime nu sci In cotro a apu-
cat? .. cat a maT trait dupA ae,easta intemplare si nude
a murit? .. .

Ceea ce insa se scie este, ca dealul unde a fost rese-


dinta lui precum si remasitele bisericei DoamneT sale,
s'au numit dupa aceea si se mai numesc in a si pana in
cliva de astacli Sasca, dupa numele sofieT sale, care si-a,
aflat moartea dimpreuna cu cei de-o lege cu dinsa s lb
zidunle cele sfarmate si darnnate ale cetatuei . . .
Ear' ce se atinDe de cetatue si de biserica Sascei, spun
targovetii din Siretiu, ca au remas parasite, ca nu le-a
mai tocmit de-atunci in coace nime si ca ruinele for cu
vr'o cate-va clew de anT mai nainte (de an. 1880) erau
cc mult mai marl, insa nesocotinta si nepriceperea tar-
gove ilor roman de-a Ostia cu scumpetate remasitele
strabune, si mai ales lacomia stransurilor straine, II im-
pulse inteacolo, ca mai multi au sapat si au luat peatra
de-aceasta si au intrebuin taro pentru zidirea mai multor
case si crisme din oral . . .
Dar' sA nu ne miram de-aceasta fapta, cad cam asa
se intempla mai pretutindene cu remasitele mostenite
dela strabunil nostri !

www.dacoromanica.ro
FIUL LUI SAS VODA.

In partea despre resarit a oraaului Sire au se afla un


deal, numit Ruina, din pricina ca inainte de vr'o cilte-va
sute de ani se afla pe culmea lul o cetate mareala, n
care, in timpul de fata, nu se \Ted numai nisce iemAaite.
In cetatea aceasta dice ca a locuit Fiul lua Sas Voda,
care a domnit preste popoi ul roman.
Eara Fiul lui Sas Voda dice ca era un Dommto Tu
foarte evlavios ai mbitoriu de pace. Dar' cu toate ca
avea nisce insuqiri at:it de alese ai de bune, avea el al
marl dusmani.
Trel fi. 1 adica, caril se trageau dintr'o seminfie ve-
netica, s'au fost sfatuit ca sa-1 ucidA, sa se imparteas
cu avutiile lui, ai apol sa domneasca el preste Moldova.
Insa carpAnoail qi reutaciOi frati cu pute 'ea nu-s
putura nici de cum ajunge scopul dorit, cam tenerul
Domnitoriu, prindend de veste despre ceea ce ate ei de gan 1
sa faca cu dinsul, era foarte luatoriu de sama. Or! in-
cotro se'ntorcea ai mergea, era totdeauna incunjurat de
prietinil seT, precum aide alti ()amen! de incredere, aril

www.dacoromanica.ro
83

I paziau si fertad astfehu 'a nime nu putea sd se atinga


de dinsul si sa-i faca vre un reu trupesc.
Wend de la un timp ne'mpacati1 seT d tsmant cd cu
puterea nu pot sa iasa la capet, cautara salt implineasca
dorinta prin viclenie. Incepura adica a sapa in talna un
an pe ub pament 'Ana la cetate, anume ca prin aju-
torml santulut aceltna sa si ajungl mai lesne gi mai de
,raba tinta dorita. i dupa mai multe lam de mune&
ajunse a cu sapatul tocmai uncle dorm t, adica Oita de
desuptul odaii, in care dormu de obiceiu Domnitortul.
Sfar ind eantul de sal a , aqtep an acuma un prilej
bun ca s p ata strabate to o la sa j ue maim. pe Dom-
nitoriu si sa-1 curme via a. Ea ' pril jul cel mai bun,
dupa paierea lor, era noaptea ajunului de Craciun,
cand ambla colind torii a colinda, cugetand ca'n aceasta
oapte mine nu le va mat putea ,rija. Se pusera deci in
tale ca 'n aceasta noapte sa intre peneasteptate in odaea
de do aria a Don nitormlut et-aeon) sa-1 ucida.
Dar' zadarnica It -a fost toata manta ci osteneala, cad
bine-a dis tine -a clis, ca: nu e cum vrea omul, ci c im
vrea Domnul I ... Domnitorlul, insciintat find la vreme,
scapi st de asta dal& cu viata.
Insa din noaptea aceasta Domnitorlul n'avu mai mult
linietea si odihna de mai nainte. De-aceea parasi el ce-
tatea, in care locuise 'Ana atuncea, si se stramuta dim-
preund cu toti cur enit in vales, unde se afta attach vatra
orasulul Siretlu. In valea aceasta apoi, care pe timpul
acela era acoperita cu tot feliul de copaci gro0 si um-
broi si foarte mlastinoasa, simlindu-se u m tlt mai

www.dacoromanica.ro
4

sigu ci mai bine scutit, de cat in cetatea cea mareata


de pe yervul dealului, 1st lacu el alta cetate noaua.
Scurt timp dupa stramutarea Domnitormlur se stra-
mutara si ce alalti locuitori de pe deal in vale ci asa s
mtemera ora5u1 de astacli.
Mai pe urma, strahatend oamenii din di in cli tot ma
alum! in padurea, ca e se ntindea in partea despreapus,
detera de o biserica de lemn darimata al mai toata pu-
tieda, in prejurul care a se Oa si un tinterim.
In locul acelei b serici sechi zidi evlaviosul Domni-
toriu, drept mul.amita pentru sc, pal ea sa din man le
dusmanilor, alt local dumnecleesc (In peatra, ci cu mul
mm mare si mai frumos, de c im a Post biserica aflata
Eara dupa ce-1 s a c de zidit 11 slinti ,ci mehina Stan-
tului Loan.
Aceasta biserica, ca T e una d ntre cele mai vechi d.
Bucovina ai cal e se afla in m'jlocul oracului, se poate a
astadi ye ea. Insa ce-a mai tacut dupa aceea Domni-
tomb ce-a zidit'o, ci ce s'a in templat mai pe urma c
dinsul. nimene nu scie.

www.dacoromanica.ro
COMORILE LUI VODA.

Alaturea cu drumul tmperatesc, care t ece prin orasul


Siretiu, si duce pe langa satul Balcaur la SuePava, se
afla o garla.
La inceputul ga lei acesteia, adica acolo unde se in-
talnesce Sasca cu Mieqleniz, dotte dealurl earl se afla
4n partea despre amladi a Siretiulut, se ved nisce adan-
citun in pament.
Adanciturile acestea Inn nu sunt adanciturl firesci,
ci ele sunt gurile a tree pivni I, in can se afla mal multe
ba,i de haul.
Ear' butile acelea sunt asedate acolo de un Voda, des-
pre care se dice ca a domnit oare-caud preste Moldova
si a locuit in Siretiu, si care la asunderea comorilor
sale, a lasat urice, earl spun cu cea mai mare acurateati
unde -'1 sunt comorile ascunse si cat de mare e numerul
banilor, ce se afla int nsele.
Nu mult dupa alipirea Bucovinei la Austria dice ca
Band Moldova de uricele acestea, trimise in intelegere
cu imperatia noastra, o comisie sa caute pivnitele, sa. le
destupe si sa scoati omor le ascunse intrinsele.

www.dacoromanica.ro
86

Comi,ia, mergend si sosind la starea locului, deschise


planurile, ce le-a Post luat cu (Musa, cauta intrinsele si
dand de urma pivnitelor, an pus pre mai multi camera
ca sa sape .si sa le destupe.
Trei clile si trei nopt1 de-arendul se muncira.' oamenii
pusi cu sapatul, fard sa dee de pivnite. La sfirsitul OHO
a treia insa sapatoril au dat de trei usi de fier.
Malta si mare mama au avut oamenii cu sapatul. Dar'
si mai mare chin at' avut el acuma cu deschiderea usilor.
In sfirsit lotus' isbutira cu mare chiii si vai a le deschide
i and le deschise, ce s le vada oehii ? 0 multime
de buff sta insirate pe laugh' paretii pivnitelor pline de
our lucitoriu ca fafa soarelui.
Sapatorii, cum deters cu chit de aural cel straluci-
tore's, bucuria lor ; indata trimisera soli in oral sk chieme
comisia, care era dusk la Gina, ca sa vie, sa numere bu-
tile si sa scoata comorile.
Dar' pana se adunara domnii, din earl era alcatuita
comisia aceea, la un loc, pana se pornira si so. ira, un
isvor, care s'a iscat pe neasteptate, umplu tustrele piv-
nitile Cu apa.
Sapatorii, vedend aceasta, prinsera de graba a scoate
apa, si scoate aeli, scoate maul', scot mai multe septe-
maul de-a rendul, far& s'o mai poata gall de scos, cad
pare ca era lucru pocit, eu cat scoteau el mai repede si
mai barbatesce, cu atata si apa isvoria si crescea mai tare.
Se vede ca isvorul acela de apa era blastemul lul
Voda, cad el a string eomorile acelea si le-a -means

www.dacoromanica.ro
87

acolo, n pent u lacomia oamentlor, ci ca s aiba cu ce


plat vamile sau pantile in lumea ceealalta.
De aceea si comisia, veclend de la o vreme ca numai
de geaba se muncese oamenii cu scosul apes, puse sa in-
cue din nog usile, sa astupe gurile pivnitelor, si se in-
toarse apoi cu nasul in pament si cu buzele umflate de
unde a venit.
i de-atunci si 'Ana astacli nimene nu s'a mat incu-
metat a destupa pint' ele acelea si a scoate comorile, earl
se af14 intiinsele.

www.dacoromanica.ro
COROANA INGROPATA.

Multe si mart neplaceri, neajunsuri si daune au trebuit


sa mai sufere Romanii in timpurile trecute. i nicl nu e
mirare, dupa ce terile locuite de dInil eraii hatasul tu-
turor popoarelor barbare si pagan, cart veniau din par -
tile resaritului si trecend ca nisce locuste hamisite prin-
trinsele pe ce puneail mana pus era.
i Romanii de multe oil, veclend ca nu e alt chip de
scapare, luau tot ce aveau mai scump in spate si apucau
drumul spre codru, unica be scapare si mantuire la
vreme de mare nevoe si grea strimtoare. Ear' data aveati
vre-un lucru mai scump, pre care nu-'1 puteall sail se
temeati sA21 'fee cu dinsii, /1 ingropati Intr'un be anumit
in pament, nadajduind ca intorcendu-se cu timpul in-
&rept 11 vor desgropa si intrebuinta ca si mai nainte.
Inca nu numal poporul de rend, nu numal teranil tre-
buiatt sa Induce astfeliti de neplaceri si neajunsuri-, ct
adeseori chiar si Domnitorii lor.
Asa i s'a intemplat, dupa cum spun betranh, si unui
Domnitoriti, care a locuit oare cand in Siretiu, dar'

www.dacoromanica.ro
S9

iespre a drat utimP 'mil' mat pot adte acima amtute.


Strimtorat find adica bite buna deminea6. de catra
nisce dusmani gi ne mai avend destul timp cand sa le
Tasa cu oastea inaiute si sa se lupte piept la piept cu
dinsii, bletul Domuitortu vrend nevrend trebui sa-si
,,cape viata prin fug.
Mai nainte insa de a apt= lumea in cap de 1.611 lif-
elor celor relP, earl voiau sa pile mina pe densul, cautd
sit2sI ascunda oare-uude odoarele, ce le area, si mai cu
seama coroana domneasca. i in graba cea mare, ne-
afland un be mai dosnic,si mai potrii it, le arunca hi-
e() fdditana zidita si iucunjurata cu grata de Fier, cate
se afla in apropierea bisericei Santa Treime, acoperi
apol fontina cu lut si cu ce -'l mai ieni in mana, si dupa
aceea se porni si se duse in treaba-'0, cam nu mat c a
imp de pierdut. i cum s'a dus, dus a fost liana iu diva
de astadt, cad nime n'a mai audit de atunct ca s'ar fi in-
tors inderept. i ne mai in torcendu-se, poate ca coroana
lul si adi dace acolo, unde a aruncat'o, cam nime pana
acuma n'a cercat s descopere fentana si s'o scoata, ma
car ca urma fOntanei acelela gi astadl se mai poate cu-
noasce si lesue ar fi de acos.

www.dacoromanica.ro
STEFAN VODA.

Era in vara an dm 1868.


Insofit de vr'o cafT-va feelori de to an ttnert, yes 1I s
istep, si de-un barbat ca la vr'o 40 de a n, m'am po nit
spre m intii Carpatilor ci, trecend prit padurile salelor
Bisesci st Paltinoasa, apoi prin targusorul Gura-Ho-
morulut, pe neasteptate ne treziram la podul-Voro-
neculut, ce se afla in departare ca la un patrariu de oara
spre apus de la Gura-Homorului.
Aice apoi, oprindu-ne langa acest pod, ce duce peste
apa Moldovet, ne-am lasat pu intel pe earba verde sub
nisce salcil, ce umbriau drumul, langa un isvor limpede
ca c istalul si rece Ca ghlata, care serpuia pintre petrele
muncelulul numit Iluncul tut Ochian. Aice stAturan
pu,in Ca sA ne mat odilinim si sa ne recorim, cam raclele
soarelui luciau fierbinte si pe fetele noastre cur,,eau si-
roaie de sudori.
La spatele noastre se malta un sir de stanct marl,
cladite de la natura una peste alta pana spre yen tL
m Intel ilul.

www.dacoromanica.ro
91

Peste drum de undo stain noi mai era Inca o stanch


mare, rotunda i despartita de celelalle. Pe stance aceasta
se aflaii inscriptiuni de toata mana.
Caletoriul, trecend pe Jana acest stean mare de-
peatra, se vede ca 0-a insemnat numele pe dinsul, la--
sand in urma-0 o suvenire, tea trecut si el o-data prin
acesti munti carunfi, pe Tanga aceste stand uriee, ce-si
Ina Ila crescetul pane la noH.
Vedend cit aceasta pea tra. peste tot hiroglifisata, grabiL
plin de curiositate spre dinsa ea se discil'ru hiroglifele,
ce-mi da nisce inchipuiri, ca poate stint nisce suveniii
Inca de pe timpul strabunilor nostri, cand adeseori tre-
ceait prin codril ace0ia in contra dupnanilor, ce eurgeaii
ca ploala din. 'penile apusene asupra Romani lor din.
Moldova.
Dar' ce sa ved?
Apropiindu-me de aceasta stance nu putul alta ne-
mica deslega, cleat nisce iitere simple, nisce Lurne cu.
taint stAine, de earl nu audisem in vie* mea.
Emu numele caletorilor.
Neafland eit ceea ce doriam sa aflu, fare de 'ntar---#,
share me reintoarsei earali la companionii mei de lenga
isvorul numit.
Ce-al cetit acolo, domniprule 1 me intrebi eon.
feeler, dupe ce m'am intors inapoi, spune-ne si noaiie
Nemica de interes ii respunsel ea.
Cum se poate . . . nemica *nu spune pe peatra.
aceea ?tk me intreba si badea Ion, cad Ion se chlema
berbatul, scare ne insotia, mie mi se pare ea totu-1

www.dacoromanica.ro
92

trebue sa fie ce-va a olo, de oare-ce eu am veclut mai de


multe on nisce scobituri in acea stanea, ce se par a fi
sc soare, . . nu-i asa?
Drept ca sunt semne de scrisoare acelea sobituri,
Aar' din cat am putut ed deslega si ceti, nu ebtenemicd,
ce ne-ar putea interesa pre not.
Nemica?
Nu! . . nemicA 1
Mare lucru I
Poate veT sci, dumia -ta, mat bine, bade loans,
4ise alt fecior zimbind, Ian mergi de cetesce si ne
ipune si noaue 1 .
Ce scitt voi, gurisilor 1 urmi badea Ion .am atlas
de cuvintele feciorului, eu n'am invetat la scoala, ca
sa sciu carte si scrisoare, si e p ea tircliu de-acuma Ca sa
mai sciu, dara ye voiu povesti una, ce tocma socotiam
.ca va fi insemnata pe peatra ac.-ea . . . Volu ispune o
istorie, ce am auclit'o Inca de la parintele meu, . .

Dumnedeu sa-1 odihneasca, cam a mu it de mull, . . . ce


s'a pet .ecut prin muntii acestia al Voronefului, pe langa
aceste stand' marl, ce par ca se restoarna asupranoastral
Ca p6u1 . . . . dumnia-ta bade bane! cliset eu
mai departe veT fi sciind multe de la mosii si stra-
ti-Josh nostri, calif cu cea mai mare placere povestiau
multe de toate flilor set toamna pe la claci, earna pe la
sPcletori, la zarea foculul, precum si la alte felturiteadu-
nari si petrecerl: despre Fetz-framoei, despre Pau-
acqii-codrilor, precum si despre voinicil si vetejil cel
maT vestiti, mai in,emnati si mai mart al nostri, La. un.

www.dacoromanica.ro
93

Dragof Voc lei, ca un Stefan Vod(t, ca un Petru Baref


Veda, si de altii, carii de multe on ratacit prin muntit
acestea, ce eraii pe-acelea timpuri pustii din cap pana'n
picloare si locuiii numaI de here selbatice.
Vorba sa fiel si dumnia -ta, domnisorule, nu soli
nemica? Dumni-tale nu 11-a istorisitnime asa ce-va?
Ba da 1 insa despre pietrile acestea, Oita acuma
nu-mi wino aminte sa-mi fi spus cine-va ce-va.... Mi-ar
placea, ei 1I-ae1 fi foarte multamitorin, cand dumnia-ta
at fi eel dintalu, care mi-ar povesti istoria acestor pietre.
La acestea cuvinte, badea. Ion, tusind odata bine, spre
da i ost curat si curat toriu cuvintelor sale, Incepu
a istorisi.
Stefan Voclei spuneati betranii cand era_
baetel tenet, numai de vr'o cati-va an!, nu sciti cum &
venit si de unde -a venit, destul atata ca s'a ratacit odata_
prin muntil acestea aI Voronetuldi.
Ambland el mai mult timp si horhaind pe coastele si
pe stancele acestea, pe malurile Moldovei si vaile acestor-
munci pustii, cacI pe-aceea vreme eran pe-aice numat
codril, orI unde te'ntorceai si to uitai cu chit, fare ti-
penie de om, si neputend est tenerul Stefan pe oare unde-
la vr'un drum, sail eel putin la vr'o cararusa calcata de-
fiinta omeneasca, dete inteo vreme de-o racla.' licurinda,
de-o lumina ce lucea pintre crengile copacilor dintr'o
chiliuta de lemn prin ferestuica eT cea mica.
Spre chiliuta aceea apol inainta Stefan cu pall Tug si
plin de viosie, presupunend ea data acolo e lumina,
trebue sa fie si vr'un auflet de om.

www.dacoromanica.ro
94

Ajungend el, dupa tale de vr'o cateva ceasuri, en mare


greu pans la chiliuta, batu in us sa i se deschida.
Gine e acolo? 1 intreba atunci un calugar evla-
Tios, care se afla fn nuntru cufundat cu totul in ruga-
ziunile sale, ce le aducea luiDumnedeii fara de incetare
si din adancul Mime! sale. Cine m.6 impledica ham-
gaclunea mea si aice in crieril muntilor, unde numai
fierele cele selbatice locuesc?
Cine sa fie 1... eii sunt1respunse tenerul Stefan
p1M de bucurie, ca nu s'a inselat in presupunerea sa, ei
totult a dat de-un om pamentean, care o sa-1 fereasca
de toate primejdiile, carora a fost 'Ana atuncea espus.
Eii sunt1 dise el ma! departe, un baetel,
care demult ratacesc prin acesti munti pardalnici si
pustii, neafland nicairi nici un repausy de si alerg in
toate par!ile sa daii de vr'o fling omeneasca, care sa me
scoata la lume,... sa m scoataacolo unde sunt oameni..r
-f-acuma, se vede ca numai Dumnedeil m'a lndreptat si
mi-a aratat chiliuta aceasta, in care ved ca lucesce o
rash de lumina prin ferestuica ei cea mica . Venil la
tine, on tine vel fi, sa-m1 dal. salas, cad e destul de
cand ratacesc si tremura inima in mine atat de slaba-
dune si de foame, cat si de frica cea mare ce-o am, de
cand ratacesc prin acesti munti fiorosi.
Mal asteapta putintel, pan& ce mI-ohl 'nautili de
ilia rugaciunile, st-apol to -61 primi! respunse atunci
Sahastr 141, cad-calugarul acela era un Sahastru, un
pusnie, ce se feresce de oameni si traesce in rugficiunl ti
post departe de lumea cea rea si stricata.

www.dacoromanica.ro
95

Stefan ne mai putend sta pe picioare de ostenit ce


era, se puse jos langa usa chiliutel si astepta cu nerah,
dare, pana ce i s'a deschide.
Sfarsindu-si Sahastrul rugh.'ciunile deschise usa chi-
liutei si dise ears -0 :
Vino copilel . . . vino sa te ved. . . . Infra in
chiliuta meal . . .
Stefan intra in nuntru.
In chiliuta se afla o masuta de lemn, pe masuta o lu-
mina. si-o carte, din care cetia Sahastrul sfintele ra-
gacluni.
Aceea era lumina, ce-a fost zarit'o Stefan din depar-
tare printre crengile copacilor.
Eae' aice ai repaus l Elise Sahastrul, dupa ce te-
nerul Stefan Intl in nuntru. i WA de-al mai intreba
de unde-i, al cul e si cum de-a ratacit prin acesti munti,
cinumal uitandu-se la el din cap 0 pana'n picioare si
cunoscendu-I de-un haet bun si detreaba, ii dise mai
depute
Ce ni-a lipsi Dumnedeil ni-a implini . . ., Eii ill
voiu, fi tie ca un parinte si to imi vet- fi mie ca un Ill al
meii. Tu vei sta de-acuma aice cu mine, pana ce vei
cresce mai mare, sail pana ce un om pamentPan va ra-
tact ca si tine pe aicea, caruia sa te ineredintez ca sa te
scoata la lark cad eu nici cand nu am dating sa les din
aceste paduri . , Eu, nemica de lucru nu ti-oIii da
tie, fara numai ca sa.-nat faci de mancare de ameacli-di
i sa grijesci chiliuta aceasta,, ears celalalt time le-i pe-

www.dacoromanica.ro
96

trece si to in rugaciune ea si mine, sau spre alte luerurl


trebuincioase, dal' religioase.
Aqa at cuventat, parinte Ante! aqa si fie! . . . ell
asa voY face ! respunse tenerul Stefan.
Stefan a si facia toate, dupre cum II Oise evlavios il
Sahastru.
In toata demineala se scula de-odata cu soarele s
f, I ijia frumos chiliuta.
Cand sosia a eadachul ospetul era Bata pus pe maqa.
Tot celalalt timp it petrecea si el in r gamine ca 'i I
grijitoriul seu.
Sahastrul insa in toata diva desdemineata se ducea i in
hiliuta si nu venia pana la ameada-di. De la ameada di
nu venia eara-si panA ce nu inopta.
Uncle mergea el si ce facea, nu era cunos ut tenetuluI
Stefan . . . Aceasta era un secret pentru dinsul.
De la o vreme insa pica Stefan pe ganduri si se'n
treba : oare unde sa mea .g6. Sahastrul in toata cliva, Ida
ca sa vile pana la ameada-di si de la ameasla-c11 pank ce
inopteaza, nespuindu-1 nemica . . . Ce face el in aceea
vreme? se'ntreba Stefan totdeauna, de cate on remanea
singur in chiliuta.
.i aqa gandind si intrebandu-se ii veni data in minte,
and avea Sahastrul a se dud de la chili*, sa mearga
si el pe urma lul.
El se porni si mergend o bucata de loc prin padure,
dete de un schitisor sapat intr'o peatra, unde, uttan-
du-se prin borta cheii de la usa schitisorulta, care era
inchic, vedu dol inqI inchinandu-se.

www.dacoromanica.ro
97

Era Sahastrul b-un finger.


Dupa ce a observat Stefan aceasta, pe loc se intoarse
inderept la chili* . . Griji chiliuta ca si mai nainte...
Osp6tul era gata numal sa vie Sahastrul. Insa el acuma
nu puce pe ma's* cea mica, ca mai 'nainte, numal o
ling ura, cu care Indatina Sahastrul totdeuna sa manance,
ci doue, socotind ca va veni si celalalt inchinatorid al lui
Dumneclet.
Dar nu I . . . Angerul n'a venit 4. . . El a remas acolo
in schitisor . . . nunnal Sahastrul singur a venit a casa...
Intoreendu-se Sahastrul si veciend doaue linguri pe
masuta Oise:
Stefan.e I de sand esti tu la mine, aceasta nu mi-al
facut'o, si cum de-al cutezat acuma sa mi-o fad? . . .
Cum de-ai pus tu doaue linguri pe masuta ? . . .
Apoi da 1 respunse Stefan smerit en am
mers pe urma Sfintiel-tale, parinte, si veclend pe doi
insi inchinandu-v6 in schitisorul, care mie pans acuma
Imi era necunoscut, am socotit ca, . . . da I . , . ce sA -ti
spun? . . . am socotit ca va veni si sotul de rugaciuni
al Sfintiei -tale, si de-aceea mi-am propus sa pun doaue
lin.gurite pe masa:, una pentru Sfintla-ta si una pentru
dinsul.
Sahastrul, auclind aceasta, se ulta cu ageril s6I ochi
lung asupra lui Stefan si-apoi Oise :
Baetel faptura ta, cautaturile tale, istetimea si in-
drasneala ta arata cum ca tu in esti din oameni prosti
gi. singur Inca n'al sa fib om prost, ei a! sa fir un om
foarte mare si 'nsemnat, . un veteaz . . . Da I . , . un
7

www.dacoromanica.ro
98

veteaz! . . . Du-te deci dara de la minel . . . nu petre.e


timpul inzadar in acesti munti pustil . . . . Du-te l cam
tu at acuma destula minte si noroc, can sa te poarte.
Ed te binecuvintez, si tu vet fi in &mita vreme un ve-
teaz foarte mare; . . . vet fi Voda preste aceasta tura,
st-atund multe litfe rele veT birui, multi pagan! si c. p-
ant ti s'or tnchina tie In viata ta. De aceea eaca-'t! spun
acuma, 0211 Insemneaza cuvintele mele: totdeauna sa
cinstesci pre Dumnedeu, totdeauna sa-T malt! lauda de
mArire, si or! ce lucru veT incepe, fie ne'nsemnat sag
mare, totdeauna sa-1 incept cu gandul la Dunanedeu,
cad ... numal cu ajutoriul prea bunului qi puterniculu!
Dumneded veT aduce ort si ce lucru la un capet bun. t
and 1I-a fi tie mat greu in lume, and vei fi mat su-
perat si mat nacajit, atuncl salt aduci aminte de cuvin-
tele mele si s fad aceea ce-li spun eu acuma. i tot-
deauna, de cite or! veT purta resbotu cu duqmanit teri
noastre si-a Romanilor, &alit nostri, cu pagand eel
ne'mpacati, cart resboate totdeauna le vei castiga, tu
totdeauna s faci ate o manastire sad o biserica spre
lauda si marirea lul Dumneded, de la care veT prime
ajutoriul, puterea si virtutea vetejascksi intro cinstea
Slintilor, caci numat asa ti-I ajunge scopul si tinta cea
dorita de tine si de poporul, ce le-1 avea sub condu-
cerea si scutul tea.
Tine bine minte ca, dupa T vet ajunge pe tronul
Moldovel, dupa ce te vor alege Rom6.nii Domnitoriu si
stapinitoriu preste aceasta tam, S fact siaice, in muncti

www.dacoromanica.ro
99

,acetia o moulstire spre vecinica aducere amiute ca at


ratacit odata prin acesti munti ,i ai Post scutit de mine!
Suut ascultatoriu la toate, Sfintite parinte I res-
punbe tenerul Stefan, dupa ce sfarsi Sahastrul.
Vol implini urma el mai depate ca o sfanta
datorinta toate celea, ce mi le spur Slintia-ta astailisi me
sfatuesei ca sa le fac, numal data prea buuul DumneOeu
mi-ar ajuta sa flu aceea, ce-mi prorocesci cA voTu fi ...
DupA aceste cuvinte a sarutat mana Sahastrului, ci
luandu-i remas bun de la dinsul, s'a departat earn -,;1
pe langA aceste stand uriese, prin acesti munti pustii,
c,aci trebue sa sciti, ca pe atuncea munth acetia, dupa
cum v'am mai spus, nu erau, ca acuma, impoporati, ci
selbatici, ca cu mare gren putLai strabate printrinsii.
In cotro a mers si ce s'a facut, dupa ce a parasit Ste-
fan pre Sahastru, nu se scie liana in cliva de asta-ch ...
Cum ao,a? ... n'a dat de vr'o fiinta orneneasca,
rare sa-1 scoata din aceti foti odata codrii cu sehelbi
dese, cu mutt mai dese de cum stint acuma?intrebai
eu pe badea Ion, care mi s'a parut cA voesce sa curme
aice istoria sa.
Ascultit mai departe 1 urrna el eara-si nu
cA s'ar fi pierdut, ci numal nu se scie cum si prize tine
a exit la ses, la lark intre oamenl; ...,i alta nu se scie,
decat ca a eit de-odata pe neasteptate o faima in tara
cum ca Moldovenii, adica Romanii din Moldova si Bu-
covina, cad pe-acele vreml amendoaue aceste ten fa-
wail una si se numiau amendoaue Moldova, adica
1-au ales pre Stefan de Domnitoriu, sail cum se mat dice

www.dacoromanica.ro
10

Voda peste toata Cara, si de a olea inatnte, Stefan al


mea a lost om, nu ceva
El era voinic in toate si la toate.
Tragea cu arcul, ea nu era altul stt se mesure cu
dinsul ... Se lupta cu toate litfele cele rele, cu cap-
edni, cu Turci, cu Tatari, cu Unguri, cu Lefi, cu
toata legea, si pre top it invingea, cad era volnic si meq-
ter in batalie.
Era un veteaz mare, un Nasdravan, nu alta.
Eaca cuvintele Salastrulut implinite I
asa se sfar5esce istoria aceasta ?
Ba nu! ... mal este Inca! aqteapta numat!...
Betranil betranilor nostri istorisiau, cum ca Stefan,
dupa ce s'a facut Voila pieste toata tara Moldovel, de
multe orY ambla pe aid ca Paunash-codrilor, trecend
din Suceava in sus catra Arded, sa mai departeze si sa
mat sferme din eel dusmanI, si-apol eara se 'nturna in-
&rept, cad nu-I pasa de nime.
Deul nu-i pasa de nime, caci era Nasdravanul Nas-
dravanilor.
0 data din intemplare Insa fu strimtorit din toate
partite. Top imperatit si crail de prin prejur s'au fort
legat de capul lut, ca scalul de (tale, incat ca cu mica sa
ostire IT era cu neputinta sa-g apere tara de dusmani.
Ce sa faca acuma Stefan ? . . . Cum sa scape de
dinsii? . . . i asa cufundat In cugetele sale, 41 aduce
de-odata aminte de Sahastru si de cuvintele lul Deci
fora multa socotealit si 'ntarcliere lasa el atuncl toate
de-o parte qi alerga eara-31 nice in muntil acestia.

www.dacoromanica.ro
101

Se slice insa ca veniiid el de-a doaua oara, n'a aflat


pe Sahastru aice, iutr'acesti muutt, ci in muntil Ho-
morului, chiar acolo unde se afla asta-di Monastirea
Homorului.
Era o noapte viforoasa si intunecoasa aceea, and
trecu Stefan cu putini ostast prin muntir liomorului si
dete earn -$T cu ochit de-o rada licurinda de lumina futr'o
chiliuta.
El merse acolo si batu la usa sa.-1 deschida.
Sahastrul, care toema atunci era cufundat cu totul in
rugauTunile, ce le aducea lut Dumnedeu fara de 'ncetare
si din adancul inimei peutru scaparea terii, pre care o
ame ntail dusmanii cu perire, resp wise lut Stefan Voda :
Mb' bunatate si asteapta putintel pana ce mi-olu
mantui de clis rugaciunile, s1 -apoi to 1, otu lasa sa intri.
Dupd vr'o cate-va minute se deschise usa chiliutei si
Stefan Voda intra c'o fag trista, pe care era respicata
grija inimei sale peutru primejdia cea mare, in care se
afla Cara.
Sahastrul primi pre Domnitoriu cu tot ce al ea in sa-
raca-st chiliuta, apol it intreha cum mai stau trebileteril.
Stefan ii respuuse:
Cuviosule parintel acum odata ail venit lucrurile
palm la atata, cat nu pot avea nice o nadejde de-am pu-
tea scapa ,i mautui pre Tubita-ml !ara de cotropirea
oardelor barbarel
Sahastrul si-atintesce agerit set ochi asupra tut Voda,
si c'un ton apasat cam banuitoriu, dar' plin de lucre -
dere si insullatortu de =nu', ciie lut Stefan Voda

www.dacoromanica.ro
402

inaltate Doamne 1 se poate ca inima cea de led a


Amid Stefan Voda sa vie la nisce simteminte asa de ne-
vrednice de dinsa? Se poate ca Maria-ta sa aibi asa de
putina Incredere In Dumnecleul puterilor7 Crede cuvin-
telor mele, nu Ulla ce ti-am spus Inca cand te-ai
despartit de mine . . . scil cand eral mic? a Ivei fi un
veteaz mare Cl nime nu te-a Invinge, ca aparatoarea
mana atotputernica a Jul Dumnecleu Inca nu s'a de-
partat de Moldova si o va mantui chlat prin vetejia
Mariei-tale, data vei face numai juruinta tare Inaintea
acestul altarlu sfintit, ca dupA ce-Y invinge pre dusmani,
pi-1 vel alunga, si ni vel mantui tara de pliganI, vet face
pe locul acesta o monastire In cinstea Santulua George.
Pe Tanga aceasta clack' vei face juruinta totdeauna Inaintea
unul resboiu ingrozitorid, ca dupa sfirsirea aceluI res-
bold cu bine vel face earn -sI cate-o monastire stanta f
Stefan facu juruinta ea toatA inima . . . Se departs
apol mAngalat si Incepu a da resbold, curatind lam de
tot! dusmanii, earn dupa aceasta, avend pace, a racist
Moncistirea Homorului.
i nu numal aceasta monastire, ci el a facutmaimalt
de 24 monastirI. Chiar si'n satul Voronet, vedeti vol
satul Voronet? . . . eata-1 colo pe valea cea despre
meadtt-di, intre eel t2 el muntI: Ipati, Brusturosul
Secatura, acolo Inca a Mout 0 monastire spre reel-
nica aducere aminte, cum a s'a pierdut ()data pe aceea
vale, and a fost mic, Implinind cuvintele SahastruluI.
Cobol unde va fi fost schitisorul Sahastrultd, acolo se
afla si asta-clI b monastire vechie zidita de Stefan Voda

www.dacoromanica.ro
103

cel bun qi mare. Si clopotele acestei biserici liana si


asta-di, tragendu-se, suns: q ,tefczn Voda ne -au ficut 1"
Eaca, dragilor mei! incheia badea Ion, istoria
despre care socotii eu ca va fi macar cis-ce-va insemnat
pe stanul cel de peatra l . . .
Sfaisind badea Ion de spits traditiunea aceasta, pre
care on totii am ascultat'o cu cea mai mare bagare de
sama, ne radicaram de jos si mai aruncand Inca o pri-
vire asupra 1ncunjurimei unde staturlim, ne-am pornit
mai departe in drumul nostru .. .

www.dacoromanica.ro
STEFAN VODA SI UNGURIL

vice ca Stefan Voda era, dupe cum am auclit istorisin-


du-se din mosi-strimoA omul eel mai inlelept, mai isteI,
mai vestit si mai tare dintre toll imperalii si craft de pe-
vremea lul.
In viata sa sa se fi luptat el cu multe litfe rele, cu
multi cApcan.i, cu multe feliuri de limb! pagine, cu
multe popoare striine, car! infra"' In lara qii cutrierail
sesurile si campiile cele intinse si xnanoase ale Mo Hovel
tocma ca nisce lupi hOmisili. El s'a luptat cu Tatari,
Ccizaci, Unguri, Turd, Leg, qi cu cili allil, darn pre
toll Ii batea, pre tali ii birula, tact nime nu era asa de
priceput si ajuns la cap ca dinsul, nime nu scia ca dinsul
rendueala resboiului.
data invinsese el pre toll dusmanii sal, dindu-le
frica ca sa nu-1 nicajeasca mai mult, ci sa -1 dee buils
pace, dad. li -i de lumea aceasta si li-I drags viata.
i in adever 1 . . o bucati de vreme nu-1 nicalise
nime nici dintr'o parte, si nicI un dusman nu se scab'.
*supra sa, ci-i dadura top buna pace, temendu-0 cosii,

www.dacoromanica.ro
105(

si ferindu-se de el, ca A. nu-I captuseasca unde-va si sa-T


sfarme cu totul; cad i ... sa to fereasca ceriul! . Stefan
Von., thud se intarita, era mania lul Dumnecled ... era
mai reel si de cat un leu ... sail, colea, thud it stirnesci
din culcusul s&u si-1 zidaresci batea si taia in dus-
mani ca in curechiii necrutand pre nime, dear fi fost
macar on si tine ... set fi fost cigar si frate-seu, numai
sa fi sciut ca-I dustman.
In acest timp de pace sta Stefan pe langa curtea sa
cea stralucitit si mareata din Suceava, orenduind cele
trebuincioase in tam, grijind de supusil sel, ca sa le
meargii bine si sa fie fericiti si indestulaff atat in timpul
domniel, cat si dupa moartea lul; ears in stile de serba-t
toare petrecea cu curtenii si sfetnicii set, esia, cand
erait serile sanine, frumoase si calduroase, in gradina de
pe langa curtea domneasth, si acolo se preumbla cuge-
tand ne'ntrerupt la cele viitoare si la binele Orel.
Dar' eats I tocma cand se socotia el a fi mai liniscit,
tocma cand gandia, ca n'o sa. se mai lupte cu nime, ci
va remanea o bucata de vreme in pace, tocma atunci II
sosesce o veste la Suceava ca Ungurii se sculara eara.
asupra Moldovenilor si voith sa intre cu toata oastea lor
in Moldova, ca sa -1 batii si sa-1 depue pre Stefan, si in
locul lul sa radice pre un alt Domnitoriu in scaunul
Sucevil.
Aceasta score nu-I prea placu lul Stefan. Dar' fiind ci
n'avea in cotro, trebuia sit se pregateasca cat mai de
graba de resboiti si sa piece el mai antaid Inaintea dus-
manilor, pand a nu putea apuca acestia sa in tre in tam lui.

www.dacoromanica.ro
106

De aceea cinema_ el la sine indata pre tote sfetnicil sal


si pre top capitanil de oaste si se sfatui cu dinsii, ce s
Etta si cum sit inceapa, ca clout vor putea invinge ca si
mai 'nainte pre dusmani.
Sosind cei chiemati puse iudatit la tale, ca sa se adune
top fecioril eel mai voinici de prin tam la Suceava sir
de-acolea sa piece cu totil cat mai de grabi in prijma
Ungurilor.
Ceea ce se-sfatuira ei, se si facub
Rana in cate-va cile onmultime mare de ostas,1 era.
adunata in Suceava.
Feciorii eel mai voinici, mai iscusiti si mai isteti esira_
intru ajutorifi.
Care de care se indesa mai nainte ... care de care-
vom sa ,ajunga mai aproape de Domnul for Stefan, ca
la eel mai bun, mai stump si mai '104 parinte, sl apoi
sa plece alaturea cu acesta la resboii si sa dee &IA cu
Ungurii, ce cutezara a lag faima, ca vor sa intre in ;tam.
Moldovel si sa le rapeasca averile, precum o facuse el.
mai de multe ori.
Pe timpul acela arm") fecioril voinici si inimosi, nu ca.
feciorii din chicle noastre, caril, cand and de vre o tba
talie, socot ca pica ceriul pe dinsii.
Atunci, cand aucliad ca Turcii, ori Tataril, ori Un-
guril, ori alts pagani si dusmani, aft intrat in tart si
voese sa o prade, heil sa-I fi vequt numai, cum apucail
secure, coasa, furca de fier, sail on i cc le venia in
mana, si cat ai bate in palme erau pe drum, gata de a
da pieptul cu ori si tine si asi pune chiar si viala pentru

www.dacoromanica.ro
407

tara si legea for ... caci pe atunci mergea treaba alt


fella I ... Romanul de pe timpul acela nu se lasa, ca
acuma, calcat in picloare de or! ce ienetic,eticait si it'd
mand si de cats prizariti 6i batuti de Dumneclet, ci spunea
du6manului o data si pentru totdeauna, sa nu-0 faca de,
lucru cu dinsul, dad. nu i vola sit auda cantandu-i la-
urecbie cucosii din cella si data li-i voia sit mai vaclk.
sfantul scare.
Asa craft. Romanii de pe-acelea vremi 1
Si cum spusel toga. oastea era adunata in Suceava,
gata de duca, numai una inca-i mai lipsia lui Stefan
Voda, 6i apoi avea sit se porneasea in prijma Ungurilori
Insa nime nu scia, ce e pricina, ea Stefan tot traga
neaza cu pornirea, 6i nu se mai arunci o-data pe calul
se u cel sprinters ca soimul ... sa se pue in fruntea voi-
nicilor adunafi si apol sit piece.
Stefan Inca nu spusese nimerui, cum ca el n'are haul
de ajuns de chieltueala pentru oastea sa, ci sta dus pe-
ganduri : ce sa. fad.? ... de unde sit mai scoati atatia
ban!? ..1 cad visteria terii se desertase mai nainte,
cand avu de-a se lupta In anil trecuti cu call 6i mai call
crab 6i imperati .. , de la eine sa Imprumute el atata
amar de ban!, ca 64-1 ajunga pentru intreaga sa oaste
pe timpul cat ar fi sa tile lupta ?
In urma totuii se induplica si spuse sfetnicilor sei
pricina de ce traganeazi atata si nu se-ma! pornesee.
Acestfa, auclind pricina, indatit mare deter& de scire
in tot ora6u1, ca doarit s'ar putea afla oare tine, sa-1,
Imprumute. Dar' nu se afla in tot ora6u1 nici un suflet.

www.dacoromanica.ro
108

de crestin, nici un boerlit, care si fi avut o suma asa de


mare de haul.
\Wend aeeasta Stefan se cam supers .. 1 nu ca doara
lui i-ar fi trebuit bani . dar' mai mult peutru oastea
sa, pre care o lubla ca ochii din cap.
In aceste Imprejurari dureroase, eata Ica i se infato-
veaza un fecior volnic, indrasneffil si binecrescut
Acesta, cum ajunse de naintea lui Stefan, clise :
Maria Ta diva cum inlelesei, te ingrijesci de bani,
I

ca n'ai avek cu ce sa ne sustil pre nol in resboiu? . . .


N'avea niel o grija, cad doara oameni iuntem no!, nu
nemica I I. . . scim not cum sit ne ingrijim si sa ne ago-
nisim cele trebuincloase, Dare data Maria-ta ai numai
decat lipsi de bani, apoi . . ce mai atata vorba? . .
ce trebue sa mai stal atata pe gandm.1, ca si cand ar
per! lumea de dorul banilor, . . . sa mergem pe la not
prin sat, prin Dreigoesci, cad pircalabul nostru e pu-
tred de avut, . . 4 el te va imprumuta, cu cati haul vet
voi, . . chiar si cu mai multi de calf it1 trebue ! . . sa
C

ne grabim, cad Unguril ne asteapta ca earba de leac,4.


eac'asa: cu sufletul in palms si cu inima in dint! I ...
Stefan, auclind aceste cuvinte din gura in.drasnetului
fecior, ce sta fats in fatal cu dinsul, zimbi mai Intaiu a
ride, ears mai pe urma, intrebandu-I pre acesta, ori de
dntru adever are parcalabuI din Dragoescil atata avere,
ca sal poata 0 in stare de al imprumuta gaga ban!, Gig
II trebue lul, si respunclendu4 acesta ca parcalabul for
min stare cu banii eel sa sustile toata oastea onoldove-,

www.dacoromanica.ro
109

neasca chiar di un an intreg, porunci indatA, ca sal re-


sune din bucium margul de pornire.
Abia a scApat acest cuvent din gura, si toga oastea
era In picioare.
Stefan, luandu-gi remas bun dela Doamna sa gi dela
copii, se aruna pe cahul sett cel sprinten ca rindunica
gi porni Inainte.
Tog capitanil tam% asemenea.
Si colea dud era soarele trecut de prandul cel mare,
un roiu de feciorl mergea dupi Stefan in tocma ca si
albinele, cand les din teun gtiubeiu gi se due dupA matel,
In cotro le duce aceasta.
Stefan Voda, wind cu oastea sa din Suceava pe la
satu Areni, care be se numesce asta-di Podul-Arenilor,
idt indrepta pagii sei drept catra satul Dragoesci, care
va fi inteo departare ca la vr'o trei mile gi jumetate, de-
nu gi mai bine, spre apus dela Suceava.
Nu pot spune cu chiteala, cam pe unde ya fi mers-
Stefan Voda cu oastea sa, dupa ce a egit din ,Suceava,
gad sunt foarte multi ani de-atunci g,i cu anevoe e de a
sci caile de pe acea vreme, dae tlupre cum se poate pre-
supune, el a trebuit sa. treaca mai antAiu prin thrinele,
ce se rnumesc astAdi Tinoasa si Frumoasa, apoi prin.
satul Litenii, sail Intre acesta gi satul Zaharesci, caasa,
sa ajunga.mai lesne si mai de grabA. la Dreigoesci, find
efi pe aid e calea cea mai dreaptA ,ii mai smut&
Pe unde a mers, pe unde n'a mers, putin ne pasA,
.destul ea, cAnd era/ soarele truce-amiacii, oastea .eafla
i langa DrAgoesci, ear' Stefan gi cu cati-va dintrecApitanit

www.dacoromanica.ro
110

seT abatura pe la parcalabul Dragoiu, ale carul curia se


afiad pe- atuncl alaturea cu partea despre resarit a sa-
tulul de astasli, tocma pe locul, care acuma se numesce
Mitoc, unde pang. si in qiva de astacli se mai pot vedea
xemasitele de petril si earamisli ale acelei curtlstravechi,
precum si urma teme[iilor si un p6r urias, martorl ade-
verati aT timpurilor acelora.
Dragoid, cum intelese de Stefan, ca vine la dinsul,
de-auna fi esi 1-nainte ti-I pofti in curte.
Acesta, intrand in curtile boeriului, mull se mill,
cand v6clu, cu ce rellu de frumsete si scumpete aunt im-
podobite inaperile acestora, precum si de avutiile ce se
.aflail in dinsele, t 4 . ear' dupe ce amble putintel In eolo
si In coace prin curte, lise Jul Dragolii :
Am inteles de la niece oameni, cum ca Dumnia-ta
:al fi foarte avut, ca ai avea o multime de avere qi o co-
moara de haul; deci fiind a en tocma acuma trebue sa
plec la bathe in prijma Ungurilor, ce vread s vie eara
asupra -mash* si neavend bani de ajuns pe drum si -la
xesboiii pentru toga oastea, de aceea Ill bun si-mi im-
prumuta o patrare de ,galbeni, pina ce m'olfi intoarce
inderept si atuncea itl void Intoarce-o cu multamita.
Ffind Dragolfi, precum am mai spus, un boefial foarte
.avut, avend Coate bunata.tile lumil pe Janet eurtea sa,
precum fi o mierta de galbini bine strinsi, nu se code
mutt, ci-fi imprumuta patrarea ceruta, mai cu semi fiind
ea prea bine scia, cine-1 Stefan, qi ce platesce
Dupa.ce-i-a imprumutat Dragaill patrarea cea de gai-
bini, Stefan nu statu mutt la vorba eu dinsul, el andata

www.dacoromanica.ro
111

esi din curtile acestuia si se porni cu oastea sa mai de-


parte in sus spre apus, trecend prin padurea Dragoesci-
lor i a Cm- 1(0, pe la satul Capul codrului san, dupa
cum se numia mai nainte, Bucuresci, apoi prin targu-
sorul Gura Homorului, si colea dud inserase bine,
ajunse nu departe de locul, unde se afla acuma monasti-
rea si satul Voroner.
Ajungend acolo se intalni, din Intemplare, c'un om.
Stefan, cum 11 veslu, it si intreba, ori de nu se WM'
unde-va in apropiere vr'un siaisor sau milca nisce case,
unde ar putea trage cu oastea sa peste noapte ... 9i de
n'ar capata ceva si de mancare, find ca-I cam flamend.
Omul intrebat ft respunse :
Nu departe de-aice ... colo intre cel dol munci
inalfi, pe valea Voronetului se afia vr'o cate-va bordeiese,
dar' nu cred ca to -I putea folosi ce-va cu locuitoril aces-
tora, de oare ce el sunt nisce oameni, cum a dat Dum-

noscutului om,
,
neqetl. . . nevoie.si si sermani ca rval de dinsil I .
Nu stria nemica, fetul meill ciise Stefan necu-
Indrepta-li-se-va si starea for pe in-
(Au]. cu Nola lui Dumneen si eu ajutoriul nostru, nu-
mai de-am fi sanetosi I si *end aceste cuvinte se
porni indata spre locul aratat.
Ajungend el in Valea Voronejului dete din intern-
plare mai amain ea ochil de o chili*, care era asedatil
sub poalele unui munte inalt si stances intr'u sehelbe
deasa si intunecoasa, impanata din toate partite cu ma-
lislI, pilipini, bradani si fagani.
Cum ajunse el lamp ehiliu a aceasta se opri putintel

www.dacoromanica.ro
412

de naintea el socotind ca va fi bordelesul vre until biet


om serman, dupre cum ii spuse mai nainte necunoscu-
tul, gi apol tragend cu urechia, s veada, on de nu este
tine -va in nuntru, batu in usifa.
Un glas ragusit din nuntru ii Oise:
4 Cine e acolo?... De esti om pamentean Infra 1 ears.
de esti hula de padure, Intl mai afund in padure 1 ...
Om pamentean sunt . Numele men e Stefan .
Domnitoriul acestel tell! respunse Stefan, ulmit de
intrebarea ce-o audise.
Dace. esti to Stefan, Domnitoriul acestel ter!, apol
poftim de intra in nuntru ...
Stefan Voda, deschidend usila gi intrand in nuntrul
chiliute!, mirarea lui n'a fost mica, and vedu inaintea
sa pre .un Sahastru betran, betran, garbov, cu barb&
alba si lunga pana din jos de brad, stand de naintea
unei mescioare si dicend rugaciuni dinteo carte mare,
cu bode pe jumetate rupte si cu paretil rosi de car!, un
semn cum ca era foarte veche cartea aceea si mult In-
trebuintati.
Sahastrul intorcendu-si fata spre Stefan il dise :
es111 data al vent la mine, si mai ingadue o leaca,
pana ce mi-oiu manta' de dis rugaciunile, mi-I
spune, ce vent te-aduse prin aceste locuri pustil liana
la chili*. mea 1
Stefan se puse pe-un bolohan de peatra, ce era in loc.
de scannas, si asteptk.
Nu mult dupa aceasta, dupa ce sfirsi Sahastrul de his
iugaciunile, incepu Stefan ai povesti toate imprejurarile

www.dacoromanica.ro
113

sale, ce vent 11 aduse prin codril acestla si unde are sa


se duce..
Sahastrul it asculta cu luare aminte si din cand In
&ad clatina din cap, isi neteclia barba si nisce cuvinte
ne'nfelese eslati din gura lui.
in urma II spuse Stefan Intre altele si aceea, cum
ca-1 cam fiamend, si 1-ar pofti sa fie asa de bun, si sa-1
dee ce-va de mancare.
Sahastrul Incepu a se ruga de lertare, spuindu-I, cum
ca el nu are atatea bucate, cu sate sa-1 poata primi ca
pre un Domnitorlu. Ii Vise ca el are nutnal un pastrav
proaspet si alto. nemica.
Stefan it respunse la aceasta, ca se afia, pe ling& ai
sei si o bucata de came anume pentru dinsul, se. faca
deci dare. bine si sa. fearba pastravul sicarnea, si acestea
vor fi de ajuns de-o cina pentru amindol.
Sahastrul 11 Vise atunci, cal el are flume o 'mica alb.' in
toga chiliuta sa, in care fierbe sate una alta... dar' numal
bucate de post, si nu scie cum va fierbe pescele cu carnea.
De-odati si la unloc nu se poate,urma elcad
eu nu indatinez nisi can.d sa mananc de frupt L.. Pe rend
ear' nu se poate, cad atunci mi se va infrupta oala
me voiu Infrupta si eu, deci spune-mi : ce se. facem?...
cum sa fierbem not carnea si pescele de-odata? u. .
Stefan se tiita la dinsul si strinse din umere.
In urma, veVend Sahastrul, ci nu e in alt chip de fa-
cut, puse pastravul sa fearbA cu carnea la un loc in IAA,
ear' dupa ce fierbse acestea de-ajuns, Vise catra Stefan :
Ce sa facem acuma?... eu ti -am spus mai nainte,
8

www.dacoromanica.ro
114

ca came nu mananc, . . . pescele s'a infi'uptat, . .. decI


ce voiu manta eu, ca sa fim amendoi satui si eu tot se
nu me infrupt I . .
Sciu en! ce vei face, slintite perintel respunse
Stefan, uitandu-se ears la dinsul si facend din umere.
Sahastrul fi Oise atunci :
Ef lase! dace. nu scii Maria-Ta, apoi seal eu ce
voiu incepe si ce voiti face 1 i cu aceste cuvinte scoase
pastravul din oale, II deslipi toata carnea de pe ciolane,
o puse intr'o strachina cu ape. proaspeta, limpede ca la-
crima si rece ca ghiafa, puse toate ciolanelele pa'stra-
vultii in aceasta si clise :
Dace suntem not buni si plb.'cutiinaintea luiDum-
nedeu, si va voi el, ca se mananc ea carnea pastravulul
acestula, atunci se va face din elolanelele lui alt pas-
tray! i cum Oise aceste cuvinte lua o carte la mana,
Incepu a ceti nisce ruga.'ciuni clintrInsa asupra strachinei
si binecuventandu-o vec,lu, . . . minunea minunelor I ca
pastalvul incepe ears a se misca si a innota p in apa ca
si mai nainte, cand it prinsese in Valea-Voronetului.
Atunci cunoscend el, cum ca amindoi sunt buni si
plecutl Inaintea Dumnecleii, si ca cuputerea acestuia
se prefacure clolanele earn in pesce, se pusera amendoi
langa mescioare si incepura a cina Impreung. din pescele
si carnea ce fferbsese.
* I.

Stefan Veda a fost pe vremea sa un om foarte vestit


si leudat de toata lumea. El s'a batut cu doueded si

www.dacoromanica.ro
115

Tatra de cral cu Imperati la uu logy si pre toti i-ainvins.


On si tine s'ar fi sculat asupra lul, de-ar fi fost macar
.orisi care imperat, cat de mare si de tare, Stefan Voda cu
Romanil set, c'o mans de oameni, cu feciori tinerl, istetl
-si veseli, dar' verdi Ca stejerii codrilor aleg, 'lug ca focul si
tarT ca nisce smel nu se da biruit de nime odata cu capul.
On si tine se incumeta si se scula asupra lul, el II
dnvingea si 11 facea sa-I poarte frica un timp mai inde-
lungat, cad el era omul lul Dumnedefi, smerit, Indu-
ratoriu, cu dreptate, si to tdeauna, de cate on avea sa
- poarte resboifi cu vre un dusman, nu se pornia de-a
cast pans ce nu insura douedeci si patru de feciori si
marita doueded si patru de fete, dan.du-le tuturor averT
-si racendu-i pre toti gospodari.
Afard de aceasta nu se pornia el niciodata la resbolu,
Ipana ce nu alegea mai nainte un be oare unde de mo-
mastire, ca, Intorcendu-se dela resbold ca biruitoriu si
-dePlin sanfitos, sa. zideasea monastire pe locul acela.
Asa Mau el si acuma.
El voi s zideasca si pe locul acesta o monastire, atat
spre aducerea aminte de Intalnirea si petrecerea sa cu
Sahastrul, cat si pentru aceea ca Dumnedefi sa-I stee
viand. de ajutoriti spre a putea birui pre dusmanii sei,
-ce-I amenintati tara si voiail sa-I depue din scaunul
domnesc.
Doci cum s'a sculat el dela inasa a intrebat pre Sa-
hastrti, ori de nu se afla vre un zidariii Ile-acolo, &lied
prin tinutul Voronetului, care s'ar apucasi ar fi in stare
sa zideasch o monastire.

www.dacoromanica.ro
116

Sahastrul nu sciu, ce sa-I respunda, pentru ca el rar-


cand se intalnIa cu oamenl.
Stefan insa dete indata porunca la nisce ostagi al sel,
ca sa caute el prin vaile acestea, doara vor putea afla pre-
cine-va, care sa se apuce de zidirea monastiril.
Cautand ostaqii trimigi in col gi in coace deter& in
urma peste un Zapriu. Acesta, find adus ivaintea lul
Stefan, se apuca, ca el va zidi monastirea, si in scurf:I
vreme va fi gi gata. Stefan Voda u dete atunci zaptiulut
ce-va haul, spuindu -1 ca sa ineeapa a zidi cat rad de-
grabs si chiar pe locul acela, wide se afla chiliuta Sa--
hastrului, 1 l lua apol r6mas bun de la dinsul gi de la
Sahastru, se intoarse la oastea sa, care peste noapte ra-
mase pe loon!, ce se &lama astacli Gura Voronelului,
si colea pe la prancligor se porni mai departe in prijrna,
Ungurilor.
Cum ajunse gi cum dete fata cu Unguril, o lupta+
mare gi crancena se incinsa intre acegtia gi intre oastea
lui Stefan. Si Unguril socotiaii in miutea lor, ca ca ei
nu e nime mai tare, ca nime nu e in stare sa-1 invinga,
ci ca el vor fi biruitori. Dar' amarnic se, ingelara, cad.
sa -1 fi veclut numal pre Stefan Voda, ce facu cu dingil ...
Se puse adios cu sabia scoasa in fruntea feciorilor seI gi
cand se repeclira cu top asupra Ungurilor, ti se 'Area,
ca au dat un card de lupi intr'o stand de ol, aga fugiau
Unguril in toate partile mancand pamentul . r . Sagetile,
busduganele, lancele gi abide Rom &nilor li mintulaii de-
slile si nu le da aid macar atata timp, cat sa se resufle
Amare gi dureroase craft strigatele Ungurilor, si ye-

www.dacoromanica.ro
117

4end ca nu e bine cu dinsii, &Antall sA fugA in cotro 1-or


-duce ochii si picioarele; dar' tine scApa cu fuga Iutr'o
-parte, in ceealalta parte inchina steagul
i asa invinse Stefan pre aprigii sei dusmani, Hien-
du-i de la roate si Mind in el ca in curechiii si trimi-
tend pre cea mai mare parte dintre dinsii pe ceealalta
flume, uncle-I asteptati pArintil si alti frafi de al kr, pre
-can" de bunk' samg. II trimisese Stefan mai nainte in colo,
in alte batalil ce purtase cu dinsii.
i asa s'a sfarsit bAtalia aceasta.
Ear' dupa ce s'a sfArsit batalia, Stefan Voda porun-
.cind mai Antall s se string si s'a se ingroape trupurile
.telor ci0121 in lupta, se inturna cu oastea sa a cask' sa-
.netos si voios.
Ostasii asemenea erau veseli, Ca au invins pre dus-
-mani. Unii dintre feciori cintaii pe drum din fluere, altii
-din gull, ear' altil chiuiau si strigat : Sa traeasca Ste-
fan Voda!
In calea sa c,atrA. Suceava Stefan se abatu ears -si pe
la Sahastra din Voronet, vorbi si cu zapciul, care ince-
puse acuma as1 stringe oameni la lucru, spuindu -1 ca
sa gateasca manastirea cat mai de grabs.
Apoi, pornindu-se de-aice, se abatu si pe la parcalabul
DrAgoiii din satul DrAgoesci, de la care imprumutase pa-
trarea cea de galbeni, si pentru una 11 dete acuma cu
mare cinste si multamita done inapoi, si de-acolea, IS-
sand pre parchlab in pace, se duse drept la Suceava.
Scurta vreme, dupre acest resboiii, se duse Stefan
Voda earn -si la Voronet, sk veacIA gata -i monastirea on ba.

www.dacoromanica.ro
118

Zapciul 41 Pause cuvintul, cad cand vent Stefan, mo-,


uastirea era gata zidita tocma pe locul acela, unde s'at
aflat chiliuta Sahastrului, qi care se poate vedea Oita 0
in qiva de astacli.
Stefan se bucura de sirguinta zapciului i pentru.
aceasta II plat mal mult, de cat le-a fost tocmeala, Gi.
dupa sfintirea monastiril se intoarse voios la Suceava,
multamind hit Dumnecleti pentru ajutoriul sett.

www.dacoromanica.ro
STEFAN VODA SI TURCII.

Stefan Vodd a fost un Dom; despre a chill istefime.


si vitejie s'a dus vestea, cum se dice, peste noue ter' si
noue mail De cum s'a suit pe tronul Moldovei si pana
ce-a pus manele pe piept n'a avut mai nici o di de pace
si odihna, ca alti oameni, ci tot numai resboae peste
resboae. Nu apuca bine a se bate cu un imperat, craiu,
voevod sau ce era si eara-si trebida sa mearga in protiva
altuia. i poate ca el nu s'ar fi batut de-atatea orl, daci
craii si imperafii de prin prejur i-ar fi dat pace. Dar'
apucandu-se dusmanil ferii sale mai antaiii la cearta cu
dinsul, el find un om care nu suferia nici cand pre nime
sa-I sufle in bors, nu se Vasa pana ce nu -' da fie-cardia
cate-o batae dela roate, sell colea... s'o fie'n minte cat a.
fi el-a trai, se'nfelege ca data mat avea noroc sa traeasca,
si nu se'ntorcea nici odata la scaunul s6d din Suceava,
'Ana ce on alunga pre to' dusmanil din tars sail ii tri-
mitea de-adreptul in ceealaltbi lume ca s nu le ma' auda
de nume.
Asa era Stefan Voda, tine vre sa scie, infelept, istet,

www.dacoromanica.ro
120

inimos si 'viteaz cum ea mai fost altul pe timpul sett,


de-al fi amblat se caug lumea in lungis si curmeclis. i
cum ca intru adever a fost asa si nu altfeliii acus ye
yeti incredinta din celea ce vi 11 -oiii spun despre dinsul
dupk cum mi 11-ail spur si mie altil.
Cu multi ani mai nainte adica de-a se urea Stefan
Voda pe tronul Moldovel, ()ice ca Imperatul turcesc,
acuma nu se scie din care pricing, destul atata ca si-a
fost pus ochiul pe Moldova si de-aceea centa el toate
chipurile si mijloacele cum ar pute pune si mana pe
dinsa. Dar' nu sciii cum s'a intemplat, ca nici odata nu
si-a putut ajunge scopul. Dupe ce s'a suit Stefan pe tron
eara-si si-a cercat norocul, voind si pre dinsul a-1 sub-
juga si a-1 face sa-i plateasca haraciu, dupe cum II pia-
tiail si alt! Voevocli din alte teri de mai nainte subjugate.
Ins& Stefan Voda mai de grabs si-ar fi dat capul, de
cat ar fi inchinat cu! -va tam de buns voe si ar fi platit
haracifi. De aceea, intelegend el, dela tine va fi inteles,
cu ce feliti de cugete bune si prietinesci se poarta Tur-
cul, a chiemat intr'o Ali pre tot! sfetnicii sei, precum si
pre multi alt.]: hoer! si oameni insemnati la sine- si ti-
nend cu dinsii sfat le istorisi din fir in per toate celea
ce voesce se inceapa si sa face Turcul. Ears dupa ce le
istorisi ilIntreba clicend:
Spuneti-mi acuma, boeri D-Voastra, ce ar fi mai
cu tale si mai nimerit si facem ?... anchinam tam Tur-
cului si sal -1 platim haraciu, or! sa nu-i dam nemica?
Sfetnicil respunsera la aceasta intrebare neasteptata
slicend :

www.dacoromanica.ro
121

Ea! una ca aceasta n'om mai face-o nice odata 1...


Most din stramoii nostri n'ah plata nimerui haraciu, si
-acuma nos se fim aceia, carii sa-i platim?... Au doara
banii, ce-ar fi sa-i dam Turcului, n'avem nos pe ce-i in-
trebuinta ?...
Lui Stefan is placu foarte mult respunsul acesta, cad
pare ca sfetnicii i 1-ar fi cetit din inima. Dar' el nu se
multarni numai cu atata, ci glise mai departe:
E foarte frumos din partea D-Voastra ea ye trage
inima pentru Cara si nu ye place ca sa fie subjugate si
despoiata de pagani. Dar' bag* bine de sama, ca Im-
peratul turcesc, vedend ca nu voim a ne supune, a-i
inching tara el-al piati haracill, are sa se mane si sa se
scoake cu putere asupra noastra, si-atunci ce vom face 9...
Cum ne vom apara de dinsul, dupa ce nos Romanif
santem, asa glicend, numai o mama de oameni, pe and
Turd cats frungla si earba ?... Noi, dupa cum sciti. ai
singuri, avem mamas foarte putina oaste, pe and Im-
peratul tartest are o multime nenum6rata. Nu sciildaca
vom fi in stare sa ne aparam de dinsul, intemplandu-se
.-sa se radice cu putere asupra noastra. Deci Inca odata
v6 fat luatori de sama : ce-i de facut si de inceput, ca
nu cum-va dupa aceea sa. se Implineasca dicala cea
vechie: .da-ms Doamne mintea cea de pe urma a Ro-
manului
Dad. Turcul se va radica cu putere asupra noastra,
dupa cum pre lesne e de prevegl.ut, respunsera sfet-
micil atunci nici nos nu vom sta cu manele in sol-

www.dacoromanica.ro
122

duel, ci vom cauta toate chipurile si mijloacele att.- mu-


mai ne vor fi cu putinta ca sa ne aparam de dinsul.
Nu-I vorba ca asa ar trebui sa faca fie-care Roman
adeverat, sand vede ca Domnul sea e in primejdie si
Cara amerintata de-a fi cotropita de Vagani. Dar' de una,
drept sa ye spun, ca totu-si me tern, ca nu cum-va, cand
void fi in dricul nevoei, sa me lamp ca frunda pe apa...
Multi stint, carii, inainte de resboiii, se arata cei mai
viteji oamenl de pe fata parnentuldi, ear' cand vine
treaba la adica, atunci dab. dos la fata si... pe ici in colo-
fi-I drumull...
Cat despre una ca aceasta sa ne fereasca sfintil,
cad doara nu santem nol iepurl sa ne spariem de toata
nemica, ci Romani, si-apoi Romanul, mai ales cand ii
vine mucul la Beget, nu se lass cu una cu doue 1
Atata am voit s scia dise Stefan mai mult
nemica Ear' ce se atinge de mine sa scifi ca eu cat
voia till nu voiu da Turcului nice o para oarba.
i cum a dis Stefan Voda, asa s'a si intemplat, cad ce
slicea el odata, dis era.
Imperatul turcesc insa, cum a prins de veste despre
hotarirea lui Stefan Voda, s'a facut foc si pail de mania
si i -a scris ca pe loc sa.'-I trimita haracia, on de nu, va fi
vai si amar de capul lui. A cugetat pe semne Turcul in
mintea sa a Stefan, cum i1 va vedea scrisoarea, s'a viii
in toate recorile si'ndata ii va trimite banii. Dar' p'a in
plat amar, cad Stefan Vocla nu era until de eel ce se-
inspaimenta asa de grabs... El cum primi scirea aceasta
a spus trimisulul turcesc sa se intoarca inapoi de unde

www.dacoromanica.ro
1.23

a venit si sa spue stapanului seu ca data -I trebue ha-


raciu din 'Moldova sa vie singur *i sa 0-1 tee.
Trimisul se'ntoarse si spuse stapanului sefi ce avu
sa.-1 spue.
Imperatub veclend ca Stefan se'npotrivesce, ca nu vre
de bung voe sa-1 trimita haraciti, ii mat scrisa odata, *i
Inca odata, *i tot a*a In vr'o cate-va renduri, qi de ate
on II stria, de-atatea ort mat tare II amerinta.
Dar' Stefan Voda nice grija n'avea. El totdeauna it
respunse ca *i'ntaiali data, ca data voesce n.umai decat
sa aiba haraciii *i din partea Moldovei sa vie singur *1
sa 1i-1 lee, sa vada cum 1-a lua... Ear' cat despre dinsul,
4icea, ca nu i 1-a da de bung. voe in veci *i purure, de-ar
sci ca s'ar intempla nu sciii ce sa se'ntemple.
Trimisul, ce era sa &ch.? . . . sa se pue cu Stefan in
poara ?... Atata.1-ar fi trebuit, mai mult nemica ... Ill
lua deci catrafusile si, fara sa mai ctick vre un cuvent,
se'ntoarse frunausel inapoi de unde a venit.
Stefan, cum petrecu cu nepusa in masa si cea de pe-
urma oara pe trimis, veynd ea' nu poate cu una cu
doue s'o scoata cu Turcul la capet, porunci ca s se-
adune de grab& tot} sfetnicil la un lot, spuind ea are sa
le inpartapeasch' nisce lucruri foarte cumpenitoare. Eara
dupe ce ace*tia se adunara le Oise :
Eack scumpilor mei sfetnici, ce voesce imperatul
turcesc sa faca cu mine 1i cu voi cu toll; slice ca are sa
vie cu oaste asupra Moldovei ca sa ne facamil si Mimi,
pentru di nu voim sa-I inchina.'m tea Si sa-I platim
haracia. i sand Turcul spune una ca aceasta, sa scip.

www.dacoromanica.ro
124

ca nu e lueru de saga ... Ce-a spus odata, e spus, si


camd se manie e varga lui Dumnedeti I ... Deci l'am
-chiemat ca sa and si acuma, care e parerea D-voastre?...
Implini-ve-veci fagdduinta, care mi-ati dat'o scum Cate-
va lunil ... Si data aveti de gaud s'o ImplinitT, apol ce
-ar fi maT bine s incepem si sa facem ?
Toti sfetnicii, precum si ceialalti bowl, cars se mat
-afla adunag in prejurul lui Stefan, strigard intr'un glas,
-ea maT de grabh vor muri liana intru unul, de cat se
vor lasa a fi cotropiti de pAgani.
Asa am cugetat si eu Vise Stefan. De -acuma
da lucru, cacY timpul e scurt I... Ca maul o sa ne trezim
cu Turcul in tarn 1...
Si cum rosti cuvintele acestea si se despartira dela
-olaltd, atat Stefan Vodd, cat si sfetnicii seT ineepura din
+pate parlile a se pregati din resputed de resbolii. Si
unIT si altis reseularA si adunara la un lot poporul de pe
la sate, cad pe timpul acela nu era, ca acuma, atata
-oaste inv6tatd, cata ar fi fost in stare sa dele fata cu
oastea unul imperat de pAnura caul turcesc, ci maT mult
Toporul de la lard era aparatoriul si scutitoriul adeverat
at terii. Si pang in sate -va Vile era o multime mare de
oaste adunatA in Suceava, Bata ca la eel dintaiti semis sa
se porneaseA in protiva paganului.
Turcul, pe de alts parte, cum a audit de la trimisul
-sell, ca Stefan Voda, nu numai ea nu voesce sa-I inchine
-tam si sa-1 plateasea haracsu, ci Inca it le si peste pictor,
chiema toed oastea cats o avea la un loe, si mai de
grabs de cum si-ar puts ciue-va inchipui se porni cu

www.dacoromanica.ro
125

dinsa asupra Moldovei. i era Turd de nu le mai sciall


numerul si cand ajunsera la marginele Moldovei si in--
trara peste ho tar era mania lui Dumnedell ce faceaii.
Dar' las ca. si Romani! nu sta cu manele in solduri
sa-I astepte ca sa le scurteze viata mai nainte de ce II-a.
sosit vremea. El cum prinsera de veste, ca Turcul a in-
trat nepoftit in tail, se pornira cu Stefan Voda in frunte
inaintea for si cum sosira fats In fag unde nu incepura
a mi-I lua la ochi cu sagetile si-a se bate cu dinsii ca
nisce lei infuriati, sand stint amerintall cu moartea in
insu-si culcusul Ior. Si se incinse o batae ca aceea pe
viata si pe moarte, de cugetal ca e prapadenia luinii,
nu alta.
Dar' ce folos de toata harbatia si vitejia Rominilor,
dupa ce eraii poate pe dece 041 mai multi Turd de cat
dinsii. Era tocmai asa ca si and ar sari tin jurat la batae-
in protiva unui sat intreg. Cum sa invinga juratul pre
sat, fie acela chiar si tin urias, data e numal maul singur
Stefan Voda, omul ce nu se lasa cu una cu doue a fi
spariat si care foarte bine se pricepea la apucaturi res
boinice, vedend ca sant atatia Turd' si ea la ses e peste
putinta a tine piept cu dinsii, o Intoarse altmintrelea,
incepu adica a se retrage pe'ncetul cu oastea sa spre
munti si-ai face prin aceasta pre Turd sa creada ca el ar
fugi de dinsii,
Turcii, nisi viand macar cu ce kilu de gandufl se
poarta Stefan, se luara la fuga dupa dinsul.
Dar' Stefan, dupa ce se retragea cu oastea sa ca la_
vr'o cate-va mil de pasi, de odata sta locului, se mai.

www.dacoromanica.ro
426

batea cat se batea cu dinsii, apol ears -si se retragea, si


-tot asa Men el in mai multe rendurY, pana ce-1 ademeni
-sub poalele muntilor.
Turcul, ca Turcul, se tinea mortis de el, voind numal
de cat sa pue mana pe dinsul si s.4-1 nimiceasca cu oaste
eu tot. Si cum ajunse sub poalele muntilor se'ncinsi din
not' lupta, insa de asta data, nu ca mai nainte, ci cu
mai mare Inversunare.
Stefan se lupta si acuma ca un lett cu dinsii, si pre
-multi IT trimise in ceealalta lume. Dar' ce folos de toga.
.istetimea si vitejia lul, ce folos de toate ademenirile si
apucaturile sale, ca dela o vreme totu-si n'a fort in stare
sa tie si mai departe piept cu dinsii, cad eel mai multi
-dintre voinicii sel de frunte, Incepend dela sfetnici si
pana la eel din urma ostas de rend, picara acu jertfa in-
furiatului si neimpacatulul pagan. Ear' eel ce mai re-
mase in viata, ne mai putendu-se tine pe picloare de
vlaguiti si osteniti ce erau, temendu-se ca sa nu cada si
-eT jertfa fara vre un folos pentru sine, pentru Domnul
'or si pentru tars, Incepura a da inderept, a se imprascia
si a se ascunde prin desisurile muntilor si acolo a as-
tepta apol Un timp mai bun si mai potriVit spre a se
pute ears -si scuba hi protiva dugmanilor.
Vedend Stefan ca nu e mai mult chip de invingere,
a ostniT si teranii, ce-1 insotira In acest resboid cumplit
si caril mai scapara teferi de urgia paganilor, se reslatesc
din ce in ce in toate partile, se supara in adineul inimei
gale si nu seia singur ce sa mai inceapa si sa fad.. Sa fi
vdit asi maY incerca Inca oclata norocul, eine mai sei ,

www.dacoromanica.ro
127

ipoate ca ostasii 1-ar fi ascultat si s'ar fi luptat pans ce


.cu tolii ar fi murit, cad il iubiaa ca ochii din cap si on
-ce 11-ar fi spus it ascultaii. Dar' el de superat pesteme-
-sura si dus pe ganduri cum era, cad una ca aceasta, sa
Le invins, de cared s'a suit pe tronul Moldovel, nu i s'a
fost intemplat, cum veclu ca Turcii inving si ca mai mult
nu e chip de scapare, incepu a alerga in colo qi'n coace in
fuga calului, ca si dud ar fi voit sa stoats din fundul
pamentului o oaste noua, o oaste mai puternica si mai
odihnita.' de cum era ceea ce s'a fost reslatit acuma prin
desisurile si vagaunele muntilor, si asa, nesciind singur
ice face, se porni prin padurile de sub poalele muntilor
-si se duse, intr'o fierbintala, cat timp s'a fi dus, pans ce
ajunse intr'o lucina nu departe de satul de astacli Putna.
Eara dupa ce a ajuns in lucina aceea, vectend ca bietul
-sell cal de asudat, de ostenit si de flarmand ce era, nu-1
poate duce mai departe, i se fact' mils de dinsul, desca-
Loa 9i-I dete drumul ca sa se 'mai odihneasca, sa pasta
si sa mai prinda la putere. Apoi se puse si el sa sada pe
ttrupina unui copaciu. i cum sta el aice, dus pe ganduri
asupra celor ce i s'aii intemplat, privind din dud in
<cand in colo si'n coace in intunericul nopp, cad fuse-
Tase acuma dud a ajuns in lucina aceea, eats ca la o
departare de vr'o cate-va sled de pasi de dinsul vede
zarea unei lumine licurind pintre orengile unor copaci.
Voind sal scie ce fella de lumina e aceea si tine poate sa
locueasca in nisce locuri asa de selbatice, cum era pe
'timpul acela Iocul, unde se Oa el, prinse de graba calul
si se indrepta in partea aceea din cotrO se zarea lumina.

www.dacoromanica.ro
128

Eard dupa ce se apropia, ce sa -i vada ochii? o stanca.


mare, incunjurata de jur imprejur cu copaci tine sci de
tali veci, cu partea despre meac1.6.-noapte si resarit in-
plantata adanc in coastele unui deal, ears cea despre
ameacla-cli si apus sapata de sus si pan& jos cu dalta,
allandu-se in cea dintaiu trei ferestuici micit eara." in.
cea din urma o usa.' Arita cu druci de lemn. In una.
din cele trei feresci si acuma ardea lumina, ce-a fost
zarit'o el putin mai nainte.
Aceasta era casa sad chilia de peat,* care 0 pAna.
In diva de astAll se poate yea pe malul drept al pariu-
lui Vileu/, nu departe spre ameacli de satul Patna.
Stefan Voda, cum veclu stanca aceasta si lumina ce-
lucea dintr'insa, indata.' se pricepu eb.' nu poate sa fie o.
stanca de rend, ci ea trebue sa fie pe din nuntru sapati
si sa Iocueascd cine-va intr'insa. Deci, legend calul de.
creanga unui copaciti, se duse mai aproape de stancrit o.
privi de-a maruntul de jur imprejur, si cum se uitil eats.
ca da de o usa, si cum dete cu ochii de usa aceea se duce.
si bate intr'insa ca sa fie sloboclit in nuntru.
Eara dupa ce batu de vr'o ate-va ori, un glas din
nuntru intreba:
Gine e acolo?
Eu cant! respunse Stefan.
i tine esti tu?
Stefan Voda.
Nu se poate I
De buna same.
i data intru adever esti tu Stefan Voda spune-m%

www.dacoromanica.ro
429

ce camp prin aceste locurl pustil, unde n'ai mai fost


'Ana acuma nici data?
Greu If pica lul Stefan Voda sa respunda la aceasta
intrebare neasteptata, si mai multe minute stete in cum-
'Ana : ce sa faca? ... sa se marturiseasell unei fiinte ne-
cunoscute, on sa incalice pe cal si sa se duca unde 1-a
duce acesta, numal s n'aiba a rosti cuventul invins,
care nu -1 rostise Inca nici odata pana atunci. Dar' Intl',
nericul noptii si urletul cumplit al unor lupi din apropiere
11 facura sail cake pe inima si sa rosteasca cuvintele,
earl nici prin vis nu 1-aii trecut ca le va rosti vre data.
El clise:
,-- Ce sa taut? ... afla, on tine vei fi, ca dint batut
de Turd, si acuma fug de dinsii I ... Te rog deal dara
sa fil asa de him si sa me primesci de mas, cad noaptea
aceasta e intunecoasa, pare ca mai intunecoasa de cat
toate noptile de pana acuma si eii nu sciii in cotro sa
apuc si sa me due prin codrii in caril am intrat ...
Stefan Voda si sa fie batut de Turd?... asta nu e
cu putintal... cli mai bine ca esti altul tine -va, ear' nu
Stefan Voda eel viteaz si-atunci mai de graba to -oia
crede si fi-oia da drumul in nuntrul
Bine-ar fi, nand altul ar fi aice in locul men, dar'
durere... de asta data norocul m'a parasit, 0-acuma me
aflu unde nici n'am gandit
Sahastrul, cad glasul ce a vorbit din nuntru era
glasul unul Sahastru, cum a audit Ca strainul, ce a batut
la usa sa, e Stefan Veda, indata I-a deschis usa si 1-a
poftit in nuntru. Apol 11 intreba cum s'a intemplat ca
9

www.dacoromanica.ro
130

sa fie invins de Turd, care sa fie pricina, dupa ce mai


nainte nime n'a fost in stare niel odata sa-1 invinga.
Stefan II istorisi dela inceput toate cum a cerut Tur-
cul haracid dela dinsul, cum s'a sculat cu putere asupra
lui, cum a mess el cu Romanil sei in protiva Turcilor si
cum s'a batut cu dinA. Mai pe scurt ii spuse toate din
fir In per cum s'a Intemplat dela inceput pana ce a fost
nevoit sa fug de'naintea paganilor.
Nu flu suporat, Maria Ta! r).ise Sahastrul, dupa
ce a ascultat cu luare aminte. Multe litfe barbare ad
voit in decurgerea timpului sa stings pre Romani de pe
fata pamentului si sa subjuge aceasta tart, Insa. Dum-
necled cel drept si puternic nu ! -a lasat sa-l implineasca
dorinta, el nu to va. lasa nici pre Maria-ta sa remar de
ris, ci mai de graba de cum iti poti singur Inchipui al
sa Invingi cu ajutoriul sell pre Turd si ai sa-i alungt
nine sci unde peste hotarele tern'.
De-ar da Dumnecled sa fie asa, dar' ed. tare me
tern ca nu void. mai ajunge acele tile, mai cu sama ca
pre eel mai alesi voinici ! -am pierdut acumal
N'are a face!... Dumneded iti va da alp la Joel
i dupa ce rosti Sahastrul cuvintele acestea, pofti pre
Stefan sa sada pe-o laicioara sad mai bine slis pe-o
muchie de stanch sapata In forma de lalcioara, ear' el
Yeql de graba din chilie afara si adaposti calul intr'un
felid de pivnita, care se afla de desuptul chiliei sale sub
O aripa a stance!, cad urletul lupilar, ce-I auclise Stefan,
se apropia din ce in ce mai tare de stanza. Apor infra
In nuntru, puse ce avu mai ales si mai bun de mancare
Q

www.dacoromanica.ro
131

Te-o mescioara rotun la asemenea de peatra si pofti pre


-Stefan la spot,.
Stefan nu se lasa mult imbint, caci trecuse mai bine
-de-o c i Si jumetate de cand nu luasa nici o farmatura
de pane in gull. Si eats ca, pe cand sta el $i cu Sahas-
'trul la masa $i ospeta, vorbind despre intemplarile tre-
,,cute, unde nu mi se pornesce de-odata un mrlet ca acela.
Imprejurul stancei de se resunara.' N aile de prin apropiere.
Stefan, cand audi urletul lupilor, sari drept in sus
dela masa, push' maim pe sable $i diseinspaimantat catra
Sahastru :
Parintel ne -au incunjurat lupii...4 ce e de facut ?
Ce sa facem,... nemica lasa-i sa urle cat le place,
-caci not si a$a nu avem nice un lautariu, care sa ne caute
la masa . lasa in calte se ne cante ei!
Scii ca e$ti cam hasliu. Dar' sa lasam acuma gaga
la o parte; lupii, dupa cum se vede, stint multi, pot sa
-strebata in nunti'u, si atunci nu sciti deu cum vom pute
..scapa de din$ii?
N'ave nici o teama, cad not sAntem aice intariti
-mai de hal de cat un imperat lute cetate.
Dar' calul mien?
Nici lui n'are sa i se'ntemple nemica, cad $i el e
;tot atat de bine s^utit, ca $i not I
Stefan, child audi cuvintele acestea, se mai linisci
putin, se puce la masa ,i'ntre urletele lupilor, aril se
Inv6rtira mai de matte on prin prejurul si pe de-asupra
clad, ospeta mai de parte. Ear' dupa ce se scula dela
anasa $i dupa ce lupii, ved.end ca nu pot sapue labelepe

www.dacoromanica.ro
132

prada, ce ad fost adurmecat'o, inc..tara de urlat si se


departara prin desisul padurei, se puse ca sa se odih-
neascd, cam era foarte obosit de luptele, ce le-a avut fn
clilele trecute, cat Si de drumul cel departat de pe cam-
pul de resboid.
A doua cli demineala, cam pe timpul acela cAnd int%
preolii la utrine, Sdhastrul trezi pre Stefan din somn,
Iesi cu dinsul afara, se suira amendoI pe vervul stancei,
in care era sapata chilia, gi dupA aceasta aratand cu.
maim spre apus, it in.treba clicend :
Cauta in sus, vedi ce-va?
Nu ved nemica I respunse Stefan catand spre
locul aratat.
Cala pe piciorul med cel drept! -- Oise mai de
par te Sahastrul.
Stefan dintru inceput nu prea vre, that mai pe urma:
tottO mica pe pecior sa vada ce are sa se intemple.
Vedi acuma ce-va ?
Veal
Ce vent?
Ved respunse Stefan, aratand cu degetul
colo in mijlocul lucinel celeia un copacid mare, ear' la
copacid ved arclend o multime de lumini.
Copaciul acela era in paltin foarte gros 5i malt, si
se afla tocmal pe local, unde se afla astacli miinastirea-
_Patna.
D'atp ce-va? intreba eara-si Sahastrul.
Nu and nemica I
#4,4)-- Cala pe piciorul med cel stAngl

www.dacoromanica.ro
133

Stefan facu 1i de asta data aka dupa cum I-a spus Sa-
has tr ul.
Audi acuma ce-va?
Aud I
Ce-audi?
0 cantare. Dar' nu sciu, pre* sent aceea, ce
icanta, on anger!, cad mai dulce, mai placuta i mai fru-
moasa cantare decal aceasta n'am audit de cat sent.
Acela nu sent preoti, ci auger!, respunse Sa-
has trul.
Mi-am inchipuit eu ca aceea nu poate sa fie can-
tare de preo:I, ci numai de anger!.
Scii acuma una, Maria-Ta?
Ce sa sciu? intreba Stefan.
Pune gand la Dumnedea ca in. lucina, unde se
nude acuma cantarea, ce -ai auclieo, vei face o monastire,
al carei pristol sa fie tocmal acolo, unde se afla acuma
.copaciul, in care and luminile, qi lasa data te vei cal
vr'odata 1 i data vei pune acest gaud la Dumnedea cu
stop ca sa te pi de cuvent, pot! merge In voea cea buna
a te bate nu numai cu Turcii, calif to -au invins acuma,
ci si cu multi all! dqmani i lasa clack' nu-I vei invinge
pre toff !
\Toni face toate, dupa cum imi spa!, numai sa -mi
ajute Dumnedeil ca sa pot invinge pre, durfanii ti rii
rnele, carii o amerinfa cu pierdare.
Amin ! I. . . Acuma pofi merge Lana frica in pro-
tiva ne'mpacafilor Tune!, cad mai nainte de cum it!
Inchipui, ai sa-i invingi pi ai sa curkesci tara de din ii I

www.dacoromanica.ro
134

Dar' de uncle sa lad ed gala oaste, cu cats sa."-i


pot invinge ?
Tara-I mare, . . . mai sunt Inca destul oameni
in tr'insa, cautaii numal oastea trebuincioasa si ye! afla-o t
Dupa aceasta, mullamind Stefan Voda din toata inima
Sahastrului pentru primirea, mangaerea si sfatul luicel
parintesc, 41 lui remas bun dela dinsul, se scoborl de
pe vervul stance!, scoase calul din pivnita, in care 1-w
lost adaoostit Sahastrul de cu sal* se sui calare si se
porni ca sa-si caute oameni cu carii sa piece eara-si im-
protiva Turcilor. Si mergend el asa, cat timp va fi mers,
$i wind la -lark in puline clile strinse o multitne de po-
por pe Tanga sine si cu acesta se porni apol ears -s! im-
protiva Turcilor.
Turcii, veclend ca Stefan Voda nu se mai arata, -earA
oastea lui, cats a mai remas in viard, s'a imprasciat in.
toate par:ile ca puil eel de paturniche, socotira ca a lok-
e acuma Moldova, ca nime n'a mai cuteza sa se scoale-
cu arma asupra Tor, si de-aceea incepurA si el a se in..,
prascia in mai multe part! si a prada Cara, luand tot ce.
le pica in mans sau arclend tot ce nu putea lua si duce-
cu dinsil. Si bucuria for era nespus de mare ca s'au cotcP.,
rosit de un om inderepin.ic si primejdios ca Stefan Voda.
Dar' zadarnica 11-a Post toata bucuria, cad tocmal pe
cand nu visail el, eata ca Stefan Voda cu oamenii, car! Ii
adunase din partile despre meadanoapte ale Moldovel,
adicl din partea RA-dautului si a Cernautulul de asta-cli,
precum si Cu eel carii mai nainte s'au lost ascuus prim

www.dacoromanica.ro
135

crierti muntilor, se repecli pe nenteptate $i Cu o furie


ne mai auclita asupra lor.
i dupa ce ail inceput ac ma Stefan a se bate cu
Tureit, eats ed a dat,,Dumn.ecleu un n.our $i o negura
deasa $i foarte intunecoasa in partea aceea, unde se aflait
Turcii, ca nu se vtdeau defeliii unit pre altiI, si din nour
curgea ploae cu foe asupra lor. i'n zapaceala cea mare
ail inceput acuma a se bate $1-a se tea el in de eI. Ear'
pe cand se intempla aceasta macilarie ne mai pomenitk
de oameni, o basma rosy ea para foeulul plutia in aer
pe de-asupra lor,-
In partea aceea Inca, unde era Stefan Voda cu oa-
menit sei, era sanin $i frumos $i sal' sale nime nu'i fay
cea nemica. Dar' el $i cu al seI batea $i taIa. in Turd
ca'n curechiu, si nu le da nici de cum rend ca sa.41 vie
cat de putin in fire.
i pe cand zapaceala si incureala Turcilor era mai
mare si mai infioratoare, pe cand se titian $i se. macila-
riai mai cumplit, eata ca scapa un ture calare din mij-
locul imbulzelei turcesci si vedend cele ce se intemplai
striga in gum. mare:
Stall fratilor locului, ea nu ne bate Stefan Voda,
et ne bate Dumnecleu pentru reutatea $i dauna cea mares
care am facut'o acestei -led!
Turd', auclind glasul, care se vede ca era a vre unui
pa$a, $i veclend ca nu, e bine de din.siI, bueuro$1 ar fi in-
cetat de a se bate $i s'ar fi fmpacat, numal daca ar a.
putut $i an fi avut cand. Dar' de giaba, cad' acuma, de-ar
fii fi voit on si cat sa se impace, Stefan Voda nu le dx

www.dacoromanica.ro
-136

rend, ci apucandu-I mere' din coaste si dela spate, nu


se lass, pana ce pre eel mai multi dintre climb nu-i trite
mise pe ctealalta lume, ear' pre eel ce mai seapara ca
prin urechile acului de moarte, nu-I ingadui nici un pic,
pana ce nu-b alunga pre top peste Dunare si curati tara
pe mai multi vreme de dinsii.
i dupa ce a invins Stefan pre Turd si-a scapat tara
cue dinsif, s'a Intors inderept, unde-a fost lupta mai
Inversunata, a poruncit sa adune la un loc pre top os-
tasii, cap' au caclut morn In lupta, a spus sa faca mai
multe movile din dinsii, sa-1 prohodeasca ca pre nisce
voinici qi crestini adeverati, sa-I acopere frumos cu te-
rina ca si pre orb care alt crestin.
i cum a poruncit Stefan Voda, asa s'a si facut, si el
inch a statut de fata, pana ce top s'aii inmormentat cum
se cuvine.
Eara dupa ce a implinit si aceasta datorie crestineasca,
a dat drumul tuturor oamenilor, cavil 1-au ajutorat cu
atata credinta si ba'rbatie, ca sa mearga fie-care pe la
vetrile sale, si s'a intors si el plin de voe buna la scau-
nul seu din orasul Suceava.
Dar' Stefan Voda nu petrecu mult timp in Suceava,
ci, voind a-sT implini fagaduinta, ce-a dat'o mai nainte
Sahastrului dela chilia de peat,* poruncl s adune mai
multi maestri de zidari si se porni apoi dimpreuna cu
acestia, precum si cu mai multi boeri si curteni ai sal
spre locul, unde se alla astaji satul Putna i ajungend
acolo, puse sa zideasca 111Ondstirea Putna tocmai pe
locul acela, unde a ve.).ut luminile arclend sl-a audit,

www.dacoromanica.ro
137

Ingerii cantand, adica dupa cum 1-a sfatuit Sahastrul


.dela casa sau chilia de peatr a, care monastire a remas
,pana in cliva de astacli. Apoi s'a intors earasi la scaunul
sau din Suceava.
$,i w Stefan Voda s1-a tinut atat cuventul ce 1-a dat
Sahastrului, cat i cela ce 1-a dat sfetnicilor sel inainte
de resboiii, cam el cat a fost si a trait, n'a platit Turci-
dor nici un ban ca haraciu

www.dacoromanica.ro
STEFAN VODA I TOLPA.

Se ().ice ea pe vremea lui Stefan Voda se afla pe langa


curtea domneaseA un. Tigan cu numele Tolpa, care eras
un om destept, glumet si totodata foarte prefacut.
Intr'o Ali, venind nisce Romani dela tara ea sa se je-
lueasca lnaintea domniei pentru nedreptalile din partea
parealabului lor, intimpinard toema cand aveaii sa intre
In carte pre Tiganul Tolpa.
Ce vreti voi, oameni bunt? 11 intreba acesta.
Avem sa vorbim care ce cu Maria Sa Voda . r .
A easa-I? respunsera Romanii ulmiti, socotind ca
tine scie ce domn mare e acela cu care vorbesc.
A cask' I... Dud ce aveti voi sa vorbiti cu Maria-Sa ?
Nu puteti sa-mI deseoperiti si mie tainele voastre ? . . .
Eft v'asi putea foarte mult ajuta, de care ce Si eu sunt
unul dintre cei mai marl sfetniei ai 1Vlariei Salel
Romanil veniti, necunoseendu-1 tine -I si veclendul
asa de vorbaret, i se inereclura Tiganului, cugetand ca
ceea ce le spune e adeverat, i-i istorisira taina lor,
adica : cum ca parealabul II asupresce din tale afara,

www.dacoromanica.ro
139

cum ca li se la bir peste mesura, bn Inca pe langa aceea


mai In toate slilele ib batjocuresee, ii bate si-b cbinuesce-
fait mila si fara vr'o pricing. Baca de ce au venit eb sa
se jelueascA Mdriei Sale Vodei I
Oameni buni ! Oise Tolpa, nu purt0 nici o
grija, intorcefi-ve pe-a casa in voia cea mai buns, ca
eii vi-s omul I . r Vobu vorbi cu Maria Sa. Lasa data ye
g

va mai asupri si bate parcalabul vostru de asli inainte


Romanii it ascultarA si se intoarsera bucurosi spre case.
Tolpa, dupa depArtarea lor, cauta un prilej bun sag.
Intre la Maria Sa in odae.
Intr'o sli Stefan, Voda era voles.
Sciindu-1 atunci n.umai singur in divan, Tolpa intrk
de data. la dinsul in nuntru, plangend si cu
manele de cap.
Ce-ti este tie, Tolpo? . . Ce plangi? it in
treba Voda, vAslendu-1 vaetandu-se cu manele de cap.
Mi-a tras popa o palma, Maria Ta I
Pentru cc? .
Pentru ca n'am sciut Mad nostru.
A tu paganule 1 II slise Stefan Voda manios,
tu sa nu sell Teal nostru? . . Neat ca n'am aflat eft
aceasta mai de mult, ca de-atunci to -asi fi alungat de la
cur tea mea! g .. MA, da ce esti tu? pagan? turc? tatar?
orb ce litfa rea ? sa nu scii Tateilnostru?,.. Stab numal 1.41
Ba II sciu, Maria Ta, da-1 gresese intr'un loc.
Spune-mi-1 dar I
Tatal nostru, carele esti in ceriuri, sfinteasca-se
numele teu, vile imperatia to .

www.dacoromanica.ro
140

Mal departe 1
Aid am uitat o vorba.
Fie'n voea ta . . . Ali acuma mai departe.
Fie in . . .
Fie in voea ta . . . iii Inca odata dela inceput, ca
ears -0 al uitat
Tatal nostru, carele esti In ceriuri, sfinteasca-se
-numele tell, vile imperatia ta, fie in . .
Fie in voea ta 1 . . . M-1 da ce batut cu leuca 1 t . .
Un cuvent sa nu-0 poata insemnal . . . pi Inca odata
dela inceput si line bine minte: fie in voea ta 1
TatAl nostru, carele esti in cerium, sfinteasca-se
numele teu, vile imperafia ta, fie in . . .
--N'o sa mai fink' minte! . pi mai de multe ori
fie in voea ta..1
Fie in voea mea, fie in voea mea, fie ...
Nu asa 1 ci fie in voea ta, adica a celui de sus, a
lut Dumnesleii, si nu Intru a ta, nerodule si naucule 1
El 1 . . . fie 1 . . . d'apoi dad. lift!
Apoi nu uita, ca doara nu-ti e dogit capull
i ca sa nu nit, Maria Ta, scrie-mi vorbele acelea
pe-o hartie si to iscalesce, ca asa sa-mi pod aduce aminte
tdtdeauna, cand voiu lua hartia in mans.
Stefan Voda, nici visand de cugetele Tiganulul, lua o
coal& de hartie alba.' curata si serise: fie in voea ta, apoi
se iscali mai de desupt Stefan Vodci, si 1-o dete Tiga-
nulni, ca sa nu-1 mai supere . . .
Tolpa, bucuria lul to hartia in mina si, cum
est din divanul domnesc, pe data a si pornit la lam,

www.dacoromanica.ro
141

anume catra satul acela, de unde era Romanil ce at


fost vent la curte sa se jelueasca pentru asuprirea peste
mesura din partea parcalabului.
Ajungend el in satul acela, dete porunch sa se adune
tog satenii la un lot, dimpreuna cu dinsii Si parcalabul,
caci vine dela curtea domneased.si le aduceo vorba mare
dela Maria Sa Voda, pre care fie -tine trebue s'o asculte-
si s'o implineascit .
Dupa ce s'a adunat tot satul, dimpreunii cu pared-
labul la un lot, Tolpa virindu-se in mijlocul adunaril si
punendu-se faia in fats cu parcalabul, pre carele a in-
ceput mai Antal 11 a-1 mustra inaintea Intregului sat
pentru neomenia sa cu satenii si cu toti Romanii de-
prin jurul acela, apoi aratAndu-i iscalitura lui Stefan
Voda, ii Oise :
Vecli ce este scris aid'?
VW: fie'n voea to respunse parcalabul, dar'
eu nu sciu ce vrea. sa Insemneze aceastal
Nu soil? . . . bind I . . . lass ea seal ed 1 strigl
Tolpa furios, si atunci pe lot porunci juratilor sa-1 in-
tinda jos inaintea adunarii si sa-1 masure vr'o cinci clect
de bete bune i piperate, Ojeda :
Iscalitura Mariei Sale poruncesce. sapedepsim pre
toll acela ce nu acid de omenie si asuprese pre fratii
for din tale afara si AA de vr'o dreptate I .
Parealabul era nevoit sa sufere bataia, creOend ca
asa a poruncit Voda.
El insa era unul dintre eel mai credinciosi, mai au,-
'pu5i si mai placuti domniel, ci sciind aceasta, se mira,.

www.dacoromanica.ro
142

foarte mult, cum de a putut Stefan Voda saporunceasca


ca so-1 bath' Tiganul Tolpa Inaintea satenilor, mai cu
samA neaflandu-se el cu nemic vinovatl . .
La vr'o cate-va septemani insa, dupa ce a fost bAtut,
avend treaba numai de cat s se duca la curtea dorn-
meascA, se duse, si ajungend Infra la Maria Sa.
Stefan Voda, bucurandu-se de sosirea lui, fl primi cu
aceeasi prietenie si caldura ca si mai nainte,
Parcalabul s'a mirat mult de primirea aceasta caldu-
roasa. Pricepend atunci ca nu poate sa nit fie ce-va la
mijloc, CA trebue sa'l fi pus cine-va la tale si de aceea
poruncise ca sa'l pedepseasca, 11 intrebA pe Voda di-
cendu-i:
De ce al poruncit Maria Ta lui Tolpa ca s me
bate Inaintea satenilor mei, ca doara n'am facut nimerui
nici un reit.
Stefan Voda, uitindu-se lung la dinsul, mirA.ndu-se si
el de vorbele parcalabului, ii dise:
Ce spui? . , .
Ce spun? . f A d'apoi each' cum si each' cum, si in-
cepu WI povesti toati istoria cum s'a intemplat.
A, miselull dise Voda minios de-aceea mi-a
spps el ca sa me iscAlesc ell la cuvintele, ce nu le scia
din Tata nostru, ca sa alba cu aceea iscalitura putere
de a to bate! ,... Asa-i treaba? Lash' ca mi ti hold
Any*. eii 1 ...
Stefan Voda se facu foc; porunci curtenilor sA prindA
pre Tolpa si s-1 spanzure.
Tolpa insa, cand istorisia parcalabul Vodel si Mud

www.dacoromanica.ro
143

Tod& porunci ca sa-1 princla si sa'l spanzure, statea la


usa si asculta toate, si cum, a audit aceasta$ indata s'a
gout neveclut, ascunclendu-se In gradina domneasca,
care era foarte mare, sciind ca acolo nu va da nime de
dinsul, ear' trecend mania Domnului, poate Inca sa scape
cu viata.
In Mar 1-au cautat curtenii ca sa-1 princla, cad Tolpa
nu era nicairl. El bietul, de spaima si de frica c'o sa-1
spanzure, s'a fost ascuns in acea gradina asa, ca nisi cliva
mare cu lumina nu-1 puteati afla, de 1-ar fl tot cautat.
Mai spre sara, fiind o di frumoasa si calduroasa, esi
Stefan Voda singur din curte si se duse la preumblare
prin gradina domneascA tocmai In partea aceea, wade
era Tolpa ascuns. Tiganul veclendu-1 de departe ca vine
spre dinsul, se sul lute Intr'un mar si se lega cu braul
ce era Incins peste mijloe de un crac, lasanduil apol
picioarele sa spanzure in jos, ear' o atisoara, ce o avea
asemenea pe Tanga sine, o lega de alts creanga de asu-
,pra capului sett.
Veclendu-1 asa Stefan Voda vise de mild:
l?eil ca-ml pare red de sermanul Tolpa. Bietul, de
bunt sama auclind ca am poruncit sa-1 omoare, pentru
ca a batut pre parcalabul, s'a spanzurat el singur, ne
anal asteptand pre OP ...
Tolpa trAgea numai cu urechia.
Stefan urma :
Dacai ar i via ea 1 -as! ierta .. .
Fie'n voea ta! striga Tolpa, grind jos si im-
bratosand picioarele Mariel Sale.

www.dacoromanica.ro
.144

Fie'n voea ta! Bine a cel putin de frica span-


aultoarei al Invetat Tata nostru I Oise zimbind Stefan.
Voda. Atunci m'ai prins cu iscalitura, acum cu vorba,
dar' alts data nu mai scapi nici cu voea ta, nici fara de
voea ta l ...
Era glumet Stefan Voda si-i placeati si glumele altora,
dar' infra o gluing si o alts glumtl Linea la, mijloc ate
nou6 fulgere, si val de acela, pre care 11 nimena piutre
glume sage.tta maniei domnesci 1

www.dacoromanica.ro
STEFAN TOW SI MITROPOLITUL CRIMCA.

Cand omul e in pace, and e linistit, sanetos si nu


duce nici o nevoe, atunci nu-si prea aduce aminte de
Dumnedeu, de la care 11 vin toate bunatatile; dap' cand
e ameninlat din toate partite de primejdii, cand neajun-
surile il impresoara si o rea soarte it urme'resce pas in
pas, atunci inima si cugetul se indreapta spre Dumnedefi,
de la care asteapta scapare, alinare si mangfiere in su-
ferinti si dureri.
Erati data nisce timpuri, cand oamenii erad cu mult
mai evlaviosi si cu frica lul Dumnedeii, de cat cum saint
astadi. Atunci data -si punea cine-va gand la Durnnedeti,
on ce ar fi avut si faca, facea, si on ce intreprindea, o
si indeplinia, cad Dumnedeil totdeauna era cu dinsul.
In timpurile mai de demult nu era, ca acuma, pace si
linisce in Cara, ci tot resmiriti si batalii ca acelea, ca nu
mai sciaT ce este si de ce sa to apuci...
Cali pagani, cite litfe rele, toate napAdIau ca lacustele
in Moldova, pradand si jafuind pre bietil Romani, chi-
nuindu4 si luandu-le toata averea, Ifisindu-I flume'. cu
,sufletul, de multe on scurtandu-le si vieata ...
40

www.dacoromanica.ro
146

Pe acelea timpuri viforoase unit Domnitori romani,


voind ca s scape poporul si tara de biciul eel barbar i
inspaimentatorid al paganilor, punea gaud la Dumne-
deu, eh dupfil ce Ii va ajuta a invinge pre dumanr, vor
face in cutare loc al terii o biseriefi saii monastire;unde
si i se aduca lauds i mullamita de efitra popor pentru
ajutoriul, ocrotirea i binefaceiile revfirsate.
Din acest indemn, sau poate ct si din altul, a inceput
qi Stefan Voclii Tonqa a zidi miincistirea Soleil. sub
poalele muntilor din Bucovina, care monfistire se afli
Inca i astficli in partea despre apus a targuorului So lca.
Spun betranii, ca Stefan Vodci Tomfa dupa ce a
sfar,sit de zidit aceastfi monastire Si dupa ce a zugravieo
vi a infrumusetaeo cu toate odoarele cele trebuincioase
a chiemat pre Mitropolitul Anastasiu Crimca, sit vile
dinpreunfi cu mai multi alti preoti qi calugari, ca s'o
sfinteasea.
Mitropolitul Crimea, clise, ca si nu fi traganat nici de
cum, ci indata cum i-a venit scirea a si pornit spre Solca,
luand cu sine pre mai multi preoti si ealugarI 3 . Ajuns
in Solca, fail sh mai traganeze ceva, a i inceput cu
sfintirea monastirei cu cea mai mare serbare, dupa cum
adica scia el, ca-1 mai frumos si credea c'a fi mai bine
gi mai pe plat Domnitoriului.
Dupa ce se sfari sfintirea monastirii, dadu Stefan
Voda Tom;a o masa mare, la care pofti multime de
boeri, pre Mitropolitul Anastasiu i pre alti oaspeti alevi.
La masa aceea, dupfi multe alte cuventfiri i vorbiri,
cum e adiea datina la mesele Domnitorilor, unde stint o

www.dacoromanica.ro
447

multime de oaspeti si hoer! adunati, sari de can mai vor-


bareti si mai capatlnosi, dupa ce ospetara de-ajuns si
WA. cum se cade, dise Stefan Iui Crimea
Sa dee Dumnedefi, ca monastirea Prea sfintiei-
Tale g fie beciii la monastirea meal
Mitropolitul Crimea, care cam in acelasi timp zidise
monastirea Dragomirnei, dice, ca s'a uitat lung in
lap Domnitorlulul si a Inceput a zimbi, dare nu-a res-
punse nemica.
Stefan Tomsa ing, crud din firea sa si foarte pisma-
taret pre tot omul ce-1 intrecea cum-va, nu O. tack si
dee pace Mitropolitultu, pentru ca nu 1-a respuns ne-
mica, ci sciind ca monastirea acestula e cu mult mai
frumoag si mai iscusit lucrata decat a sa, ba 1 drept
sa marturisim .. fiind unica in fellul sell in toata tara,
IT mai dise Inca o data :
Sa dee Dumnedeil ca monastirea Prea sfintie! -Tale
-sa fie beck]. la a mea!
Mitropolitul tact' si de asta data.
Eara Vocla repeti tot aceste cuvinte si de-a trek oara...
Acuma Mitropolitul, *end ca Toll nu mai Inceata
de a-I spune aceste cuvinte in fats tuturor oaspetilor, nu
mai putu rabda, ci superandu-se amar, II dise :
Bat sa dee Dumnedeu, ca monastirea Marie! -Tale
sa fie beat. la monastirea mea, cad Maria-Ta. ai facut'o
din prisosinta, gra cu am fame() pre a mea cum a
dat Dumnederi din banii haraziti Lie veduve si alp*
bIeti crestini si oamenl ae omenie, carii s'ail indurat si

www.dacoromanica.ro
148

-m'at ajutat a face aceasta sfanta monastire spre lauda


celul de sus I ...
Stefan se r*i se cam supra, dud aucli aceste cu-
vinte impungetoare. dar' se stapani i nu Oise nemica
betranului Mitropolit ... El tacu acuma ca si cela mai
inainte,
Mitropolitul Crimea insa veclend insu-i, ca ceea ce a
spus n'a fost bine, si temendu-se ca sa nu i se intemple
ce-va, cauta toate mijloacele, sa Tasa cum mai de graba
de la masa Si sa fugh cat se poate mai lute din acest
loc. i avea toga dreptatea, sa se teams, cad Stefan
Voda Tomp, cand se mania pre cine-va, era foe si pars,
i nime nu scapa cu viata din manele Jul
Ma era Stefan Voda Tomp.
De aceea si Mitropolitul Crimea nu facu multa traga-
nare, ci porunci pe furi vezeteilor, s inhame- call lute
la trasura, ca s porneased.
Vezeteii ii ascultarA, inhamara de graba call 1i Mitro-
politul, luandu-I sara buna de la Domnitoriii qi de la
oaspefi i spuindu-le, ca are foarte mare trebuinta, se
porni spre Dragomirna.
Domnitoriul vola sa -1 mai opreasca, el insa nu voi nicl
de cum sa remaie.
Pe and s'a pornit Mitropolitul spre Dragomirna inop-
tase acuma cum se cade *i se facuse aa de intuneric, ca
niel mana nu se putea vedea.
Dupa plecarea,Mitropolitului, Doamna Jul Stefan Voda
Toma nu taeu ca o femee inteleapta, care nu se ames-
tech' In trebele barbatilor, mai ales sciind prea bine, e

www.dacoromanica.ro
'149

Von. nu-1 ca alti barbati recugetatoriu la toate cele ce


le face si maT rabdatoriii cu eel ce-I gresesc sad Il superk
cu ceva, au . .. ea trebui sa se amestece si sa Mica
ceea ce n'ar 11 trebuit, ea dise caul Voda :
Cum de to -al lasat to bafjocurit de un calugar
inaintea tuturor oaspetilor ? . . Nu ti-a fost tie oare
cum, sa to lasT injosit de dinsul, sa died. el me rogl
ca monastirea to sa fie beciii la a sa! . . . Nu-ti e ru-
sine de oaspep? . . . Ce mai ascepli? . . Cauta si res-
platesee cu pedeapsa indrasneala acestui calugar ori
de nu . . . . mai mull sa nu me numesci domnita tal..7
Audita-ti vorbd de muere! . . .
Stefan Tomsa, care Inca de mai nainte era cam ma-,
nios, hind acuma mai atitat sl de doamna, se infuria
pana Intr'atata, 1ncat nu mai stete mull pe ganduri, sa
vadA ce face si ori de este bine ceea ce voesce sa fact, ci
indata striga sm.ugiilor sal, sa prinda call la radvan.
Surugil nu asceptara sa le mai spuTe si de-a doua oars,
ci cat aT bate In palms, tail erad inhd.'mati la radvan si
radvanul tras de naintea user, de unde avea sa 'las& Voda.
Stefan Voda, vedend ca radvanul std de naintea user,
isT lua de grab& busduganul si fart sa mai spuie ceva
oaspetilor, earl! remasera, est afart din cast, se arunci
in radvan si porunci s irugiilor sa male tot intr'o fuga
pe urma Mitopolitului.

) T_Tnil istorisesc, ca sa nu se fi luat Stefan Tomsa dupg Crimea,


ci sa if tramis pre nisce oamenl de-al sel, ca acestIa sa se Tee
dupA dinsul, si unde I-or ajunge acolo sa-1 omoare.

www.dacoromanica.ro
150

Sbura Voda cu radvanul seu, dar' ci Mitropolitul nu


mergea numai in pasi, ci cum esise din ograda monastiril
poruncise vezeteilor, sa male tail cat 11-or putea lua pi-
cloarele, pentru ca o presimfire, pare ca -1 tot indemna
sa fug cat ce a putea, . . . ii spunea a Voda n'are sa-1
lase in pace, ci are sa.-1 fugareasca, si apol val si,
amar de acela ce cadea in mama acestui Domn fora inima
si crufare.
De si Mitropolitul fugea cu trasura sa cat putea, to-
tu-si Stefan Voda Tomsa 11 ajunse in departare ca la
vr'o jumetate de mils spre resa'rit de So lca, in mijlocul
drumulul dintre So lca i Arbuve, si cum 11 ajunse, sari
din radvan sirepedendu-seasupraMitropolitulm, 11 dadu
vr'o cate-va lovituri cu busduganul in plept si cand
socoti ca. 1-a fi de-ajuns si ca n'are mult 'o mai duca,
se sui ears -si farad van si se intoarse inderept spre Solca.
Mitropolitul Criipca, mai mult mort de cat viii, fu radicat
de catra vezeteii sel in trasura si dus liana la Dragomirna.
Dupa ce ajunse la Dragomirna, tine Iscie la cate oare
de noapte, dice ca. Mitropolitul Crimea indata sa fi po-
runcit, sa se scoale top calugarii, sa-laduch vestmintele
si se inceapa a sflnti monastirea pank ce mai traesce.
Calugaril, audind aceasta, sarira indata cu tolii sa
vada ce este, ce s'a intemplat, ca Mitropolitul voesce sa
sfinfeasea monastirea mai nainte de-a fi gata gi apol Inca
noaptea, cand toata lumea doarme.
Vedend insa ce este, nu mai statura.' mult pe gandurl,
ci care din care mai de grabs alergara spariari prin chi-
hi, 1sT luard cele trebuincioase, intrara in mOnastiret

www.dacoromanica.ro
151

aprinsera luminele si ca de tend ye istorisesc,toate


rail gata pentru sfintire. Poftira acuma pre Mitropolitul
sa vile si sa inceapa sfinfirea. Insa acesta nu mai era in
stare, sa se scoale din lot . . , Loviturile de busdugan
ale lui Tonga VodA ii slabir'a mai de tot puterile, si de-
abia mai putea remfla.
Ce era de facut ?
Vedend calugarii, cum ca. Mitropolitul nu se poate
urni din loc si e mai gata sail dee sufletul, ea sa nu
remAie monastirea nesfinfita de dinsul. 1 . de cel ce cu
atata munch' a zidit'o si a infrumusetat'o, it luara vr'a
cap-va si dupa ce rail imbracat in vestmintele sale, it
purtara de subsuori si Elsa sling el monastirea, mai mult
numai purtat pe sus sail sedend pe scaun.
])ice ca dupa ce a sfarsit Mitropolitul Anastasiu Crimea
de sfinpt monastirea sa nu fi tragenat mult, ci indata
dupa aceea salt fi dat sufletul in manile lui Dumnedea.
Eara cAnd murk sal fi 4is.;
Mullamesc tie, Doamne I ca m'al finut in vie*
pane ce mi-am sfintit si monastirea meal . ..
i cu aceste euvinte muri.
Calugarii 11 pusera in biserica si-b facura prohodul si
a treia iii 11 inmormentard.
Multime mare de boeri si alp oameni de prin tot ti-
nutul sa fi fost venit la inmormentare,si multi plangeml
dupa dinsul, cad foarte bun om era si pre orb si tine
venia la el, de era boeria, 11 primia si cinstia ca pre un
boeria, de era vr'un caletoria 11 adapostea ca pre un
frate, -de era faran se purta cu .dinsul ca un pa.'rinte,

www.dacoromanica.ro
152

eara de era vr'un serman nici odata nu-I alunga de la


nsa sa. fail sa-1 milueasca.
Asa era Mitropolitul Anastasiu Crimea.
i -toe= de-aceea si pentru ca a facut si a infrumu-
se;at monastirea Dragomiruei mai de hai decat toate
monastirile si bisericile din tail, boerimea si cei mai
marl, vedend crudimea lui Stefan Voda Tomsa, cum a
ucis fail de nici o dreptate pre Mitropolitul, se sculara cu
top in furiati asupra lid Tomsa Voda si asupra Doamnei
si staruiaii sa -1 dee jos de pe tronul Moldovei si sa-1
alunge din tars, ca sa nu-i mai audit de nume.
Stefan Voda Tomsa, vedend aceasta si sciind bine ca
cand se rescoala Cara intreaga nu e lucru de sagA, Isi
ha pe sama si fugi pe nesciute la Solca si acolo se as-
cunse spre apus din sus de monastire intr'un munte,
care si liana astacli se numesce *muntele lui l'odd..
Acolo, pe muntele acela, petrecu el mai mult timp, fare
sa fi sciut cine-va de el, pana ce se mai moleomira
boeril.
Pe locul acela, unde lovise Stefan Voda.' Tomsa cu
busduganul pre Mitropolitul Crimea, puse mai pe urn*
eine a 11 pus nu sail, o truce mare de stejar, care se
mai poate vedea Inca si asta-cli. (1875).
De e toemai crucea aceea, care s'a pus indata dupi.
moartea Mitropolitului Crimea, nu pot spune, dart cum
eh' crucea aceasta e tare vechie, poate sa se incredinteze
on si tine .. ,. mai ales ca si partea cea implantata in
pament se mai afla si este road de ploi
Ce-or fi facut boeril cu Doamna lui Tomsa nu se scie,

www.dacoromanica.ro
453

caci de la nime n'am inteles nemica . , . . . De bung


sama ca $i ea n'a fi fost lasata in pace, ci trebue sa i se
fi resplatit $i el, dupa cum adicai-a fost inima $i vorba
Un lucru prea adeverat $i pre care nime nu-1 poate
tagadui este ca monastirea lul Tom$a Voda a r3mas heel('
rnonastirel celei din Dragomirna.
Monastirea din Dragomirna std ci astailI erumoasa,
ca ti -1 mai mare dragul, sa te ulti la ea . . . . E impre-
jurata din toate pantile cu zidurl taxi qi calugarii se roaga
neincetat pentru sufletul bunului Mitropolit Anastasiu.
Pe cand monastirea Jul Stefan Voda Tomsa e Orbit&
de parinti, zidurile de prin prejurul bisericet, precum si
chiliile calugatilor, ce au fost care and aice, sunt a$a
de rasipite, de ti se stringe inima de du ere 1?eii l...
ti-i mai mare greul sa stal si sa te nip la aceste resipi-
turl pline de spini $i de palamida . . . .
Se vede ca Dumnecleg nu trece cu vederea fapta ne-
Areapta.
Dacii Stefan Voda Tom$a ar fi fost om ca to oamenii
.cei de omenie, bun la inima, ingaduitoriii si ceva mai
recugetatorig, sa nu fi ca$unat atatea morp de om,
atunci de buns sama ca Dumneclefi nu lasa, ca monas-
tirea lul sa se desfaca, ci ar fi scutit'o de timpurile cele
vilrige, precum a scutit si monastirea diu Dragomirna .

www.dacoromanica.ro
VASILE VODA I IUGA.

In timpurile cele vechi, pe cand se afla Bucovinasu.b.


sttpanirea Moldovei, Romanii din tinutul Campulun-
gului 0 al Dornei nu erail, ca si ceialalti Romani dela
tart, supusi boerilor yi intrebuintali de acestia la. lu-
crarea pamentului, nu eraii munciti in tot feliul si bat-
jocuriti ca alp. El eraii de sine statatori, si aveau legile
si judecttorii lor. El platiati in tot anul o puma anumita
de haul Domnitoriului si priveghiati marginile terii de
incursiunele si pradaciunde strtinilor, si cand acestia
intrau in tart, atunci sainau cu top la hotar6 si respin-
geati dusmanul. Cand singuri nu puteau resista, dedeail
indata de scire Domnitoriulut st vie cu oastea inteaju
torlil, ca tam se afla in primejdie.
Mai mult n'aveau st fact. De toate celelalte dajdii 1t
alte sarcini erat scutiti. dad. vre until sau altul dintre
domnitoril Moldovei voia st lee dela dinsii mai mull bir,
decat c -ad ragaduit, atunci el il inturnau spatele, nu-i
da nici o -para. oarba . . . Se faceail ca nici nu-1 sciii,
ear' Domnitoriul remanea cu butele /inflate, neputen-

www.dacoromanica.ro
455

du-le face nimic, de oare-ce CAmpulungenil nostril eraii,


din toate partile scutiti, de munti, ca de nisce ziduri
intarite.
In fie-care an 'MA, pe cand Voevoclii moldovenesci
chiemail pre sfetnicii for si pre mai maril teril la sfat,
alegead si Campulungenii pre un om Incredut din sinul.
for ca deputat si-1 tramiteall mai Antkill la Suceava,
ear' mai pe urma la Lag, unde se afla Voda cu sederea,
ca s vada ce vor mai vorbi sfetnicii si cum vor pune-
tara la cale. Caci macar ca el locuian pe culmile mun-
tilor, totu-si voiaii sa scie ce mai fac si cum le mai merge
si fratilor Ion celor din ampie.
Tot ast-feliti s'a Intemplat si pe timpul lui Vasile
Lupul Veda.
Pe atunci CAmpulungenii ail ales ca deputat prin mai
multi ani de-arendul pre un than foarte Intelept si
avut, anume Iuga, de be chiar din targul Campulung,
si 1-aa tramis la sfatul domnesc din Iasi.
Vasile Lupul Veda cunoscea acum pre Iuga foarte
bine si-1 avea foarte drag, pentru ca acesta era, precum
am clis, un om foarte destept, intelept, deschis la inima,
cu dreptate, de omenie si plalcut tuturor oamenilor din
tinutul Campulungului. De aceea era si ales in tot anul
si trimis la Iasi In trebile Campulungenilor.
Iuga a amblat pe la Iasi in mai multe renduri. Dela
un timp incoace Ind nu mai mersese acolo, din pricing
a mai multe nenorociri dasera peste capul lui. El sea-
patase acuma cu totul .. . Nu mai era asa de avut ca
mai nainte . . . Pe la'nga aceasta a mai avut si alte

www.dacoromanica.ro
156

nevoi... 10 pierduse nevasta cea dintaiti ,5i-si Iuase alta


UnerA, cu care nu prea traia bine. Apol Iuga imbetra-
nise si slabise cu totul, . . nu se prea Interesa de cele
..ce se petreceau prin taro . . . Tr Aia mai mult pentru
sine ... Si Romani! din finutul Campulungului de mult
alesesera pre alt! Romani din mijlocul for de- Itrimiteau
la Iasi.
Eata bag ca intr'un an, tocmai pe cand era adunat
divanul intreg, pe cand to-11 sfetnicil si deputatii din
toata tara Moldovel erail adunag la sfat In Iasi, Vasile
TodA fsi aduse aminte de Iuga qi intreba pre unul dintre
deputatil campulungeni:
Ma! traesce Iuga ?
Care Iuga?
Deputatul vostru cel vechiul
TrAesce, stOpane I
Si oare cum se ma! laude? . . . ce mai face? . .
si care sA fie pricina, ca de un timp incoace nu se am%
-defeliii pe la Iasi?
Apol da, Maria-ta I . . ce sA-ti spun, -- respunse
deputatul campulungean Iuga deli e acuma betran,
otql e sanetos, numai atata ca de un timp Incoace a
cam decaclut sermanul,... I-a murit nevasta cea dintaln
si s'a insurat cu alta mai tenera, cu care o duce cam
grefi, . . de altmintrelea ar merge cum ar ma! merge I...
Lui Vasile Voda, la aceasta veste, i-se fficu mile de
Iuga, sciindu-1 om avut, cu Induraro cats top qi cu
_bratele deschise . . . Dec! chibzuind el putin c'im ar pu-
_tea face ea sa-1 scoata pre bietul om din catuelenevoiei,

www.dacoromanica.ro
457

sa nu alba acuma la betranete a se lupta cu cate nea-


junsuri cu toate, dise okra deputat:
and te vel intoarce acasa, sa te duel pans Ia Iuga
gi sa -1 spa, ea eu am dis sa se rapada numaidecat pane
Ia Iasi, ea am sa -I spun nisce lucruri, pre earl trebue si
le seie nurnai decat . , m'ai audit I . . nu cum -va sa.
dill a-I spune .
I

N'old ulta, Maria-ta I . . n'avea teama I


La vr'o cate-va dile dupa aceasta vorbire, desfacen-
du-se sfatul domnesc, se intoarse deputatul campulun-
gean acasa. Aici se duse indata la Iuga si-I dise:
Elea cum, si eaca cum, mosule Iugal . . a po-
runcit Maria-sa Voda sa te gatescl si sa mergi cat maI
de graba pang. la dinsul la Iasi!
Lui Iuga nu-i venia a credo urechilor sale. lash' dupe
ce deputatul ii intari prin jurament, ca ceea ce-i spune
nu-I alta, decat adever limpede, dise:
i oare ce vrea Maria-Sa dela mine, de m'a chiemat
acuma la betranete sa me due pana la . Oare ce
voesce sa'mi spue?
Nu sal mosule I . . . atata sciu numal ca mi-a
spus sa mergi cat mai de graba, alta nimic!
Apol d, fetul meil I . . . cum n'asi merge eiiicaci
am fost de multe on la Maria-Sa Ia Iasi, dar' acuma,
vedi-me, sant betran,.., nu me pot duce, ca mai nainte,
tot intr'o fugal .
Te cred I . , . Insa ce sa -I fault daca asa voesce
Maria-Sal .
Audi, nepotele 1 . . . ultasem sa te intreb: nu

www.dacoromanica.ro
158

-cum-va, find vol prin Iasi, ati Mout vre-o nebunie, soil
una de cele cornurate, si acuma me indemnati pre mine,
-om betran si slab, sa me due pana la Iasi, ca sa v'o
indrept 1

Fereasca Dumnecleu santu, mosule I . . nici prin.


-vis sa nu-ti treaca una ca aceasta . . . ca doara nu
1

sfintem not de cei paliti cu leuca, nici de cel ce pupa


in tuna! . . . Ce are Maria-Sa, cu D-ta are, cat despre
-nol ifavea nici o teamal . . .
Dna e asa treaba, ce-a da targul si norocul,
m'oiii duce, macar ca acuma la betranete nu'mi prea
vine dorul de a colinda poticele muntilor 1

Eu unul mi-am inplinit datoria ... D-ta fa acuma,


cum te-ajunge mintea I
Fil pe pace, nepotele, ca on si cat de betran e
mosul luga, totuli simte atata putere in pleptul set', ca
sa se mai poata duce odata pan& la Iasi!
Dupit aceste cuvinte deputattil se departs, ear' mo-
-sul Iuga se pregati de tale. Porunci nevestel sale celei
tinere se-I fats vr'o cate-va mala.'ese dulci de drum, sa-i
-saute o maa de branza sburata, ear' el 41 tocmi mai
antiiii opincile si cojocul cel de serbatori cu mitele mai
liana la pament, 4s1 cauta o camesk curata de boruncitic
-cu gaurele pe la maned si pe la poale si cu canafi foarte
frumosi in be de cheutorl, apoi se culca si dormi un
somn dulce si liniscit, cum de mult n'a mai dormit. A.
-doaua Sli in revarsatul zorilor se souls, isi puse merindea
,pregatita bite traistula, isi lua. un toiag in mina si

www.dacoromanica.ro
159

alirutandu-si nevestica pe frunte, se porni de-a dreptul


peste munci spre Iasi.
Pe timpurile acelea nu erail, ca acuma, drumuri am-
blate, ci oamenii mergeail mai mult calari pe plalurile
munplor, dud se duceati liana la Iasi. Asa si Iuga se
porni pe unul din aceste plaluri, insa el nu se porni ca-
lare, ci pe jos, si asa se duse pana la Iasi.
Cat timp va fi mers el nu sciil, dar' tend a ajuns la
Iasi, nu s'a mai oprit Intr'un be sail intealtul, cum e
treaba multora, ci se duse de-adreptul la Voda sa vadi
de ce l'a chiemat.
Vasile Voda tocmai atunci se afla in divan cu eel dot-
spre-clece sfetnicl al sei.
Deci intrand Iuga in divan, singur va sci cum, si in-
chinandu-se liana la pament, cum e datina teranului,
sand se afla de naintea unul mai mare, Ii vise :
Bun5. tiva, stapane I
Buna sail fie inima, precum ti-I si cautatura I
respunse Voda zimbind I
i Mariei-tale fapta, precum ti-i e si vorba I
Da cum to mai afli, Iugo?
Cum vrei stapanel ...
si mai bine si mai rail I
Cum ti-1 dealul?
Alb si slab!
Da lunca?
Verde si infrunclita I
Da muntii?
IncArcati de bracli si flori frumoase l
Da sesul?

www.dacoromanica.ro
160

Despoiat si uscat I
Primi -veT doi-spre-dece herbed de-a1 mei Ia dealul
tell la pascetoare?
De ce nu? ... primi, slapane, insa cu plata! ...
Mergi dara sanetos
Eaca m'am dus, stapanel
i cum dise cuvintele acestea, facu earaii un poclon
si se intoarse sa lasa.. Lisa. Voda striga de grabs usariul
in launtru si ii Oise:
Sa duel pre betranul acesta unde-va la o ospatarie
pe sama mea
Usariul se pleca in semn de ascultare si apol esi
cu Iuga Laud. Aid it intreba cam manios :
Audi, mosule I pe unde aT intrat D-ta In divan?
Pe unde sa intru?respunse acesta pe usa, pe
unde infra Maria-sa si to ti boeril, cad doara nu siint stri-
goit, sa intru pe hornuri I
D'apol cum vine, me rog, ca eft nu sciti nemica,
cand aT intrat? ... cum de nu mi -aT dat de scire?
D-tale sa-fi dau de scire I... n'asl fi avut ce face I...
ca si clad ell asi fi venit la Iasi ca sd me inchin pe la
toate icoanele I
Da ce vorba e asta, mosnege? . 3 ce socop to de-
mi respuncli ast-felih? ... sa'mi spui de grabs pe uncle
aT intrat, on de nu ... al sa me pomenesci cat vet fi si
veT trai I ...
Iug-a la aceste cuvinte se mania foc, dar' ca om cu pri-
cepere null* pierdu cumpatul, ci-i respunse:
Scil ce, omule I ... pazesceii gura cea nespalata

www.dacoromanica.ro
161

ci me du unde 11-a poruncit Maria-sa se me duel, eh de


nu crede unui momeag betran, care a veclut In vista
sa multi ucari ca tine, mane demineate piciorul if are
se -ti mai cake In palatul domnesc I
Uc,arifil la acest respuns era se plesneasea de manie,
dar' nu mai 0.ise nimic, ci sand ee-1 acteapta, tecu ca
uia pitic, dar' duse pre Iuga nine scie unde la o ospeterie
din mahala, ci acolo fl incortela peste noapte, apoi se in-
toarse Inderept seaperand de manie.
Iuga, ca ci nand nu s'ar fi Intemplat nimic, intrand in
odaite, se desbreca de cojocul see cel mitos, 1 l puse
cugxha pe un sceunac, ci porunci bspetaritei WI aduca d
ulcice cu vin, apoi se puse la mad ci trase vr'o dte-va
gun bune de via.
Dar' se.-I lesem pre dinsul bandu-ci vinul ci se ne In-
turnem eareil inapoi.
Gel doi-spre-clece sfetnici, pe nand vorbia Vasile Vode cu
Iuga, nu prea Imre sama ce vorbesc, ci se ultare numal
plini de curiosItate la Iuga, cum el, un teran find, lm-
bracat In cojoc ci tneelfat cu opincl, a Indisesnit se Intre
de-adreptul in divan, cum de nu 1-a oprit ucariul la
uce, ci cum vine ea Vode vorbesee aca de prietenesce cu
dInsul?
Nu seiad el, cAci nu ve0.usere. pre Iuga nici nand pane
atunci, dar' niei Voda nu le spuse nimic. i dupe ce a
ecit Iuga din divan tecura cu top 011 chutare fie-care
de lucrurile lor. Cand lase s'a ineheiat sesia ci se redi-
care toti sfetnicii ca se se duce pe acasa, Ii intreba
voa4 :
11

www.dacoromanica.ro
462

Boerilor 1 sciti D-voastra ce am vorbit eu cu be-


tranul, care a fost mai nainte aid?
Nu 1 respunsera sfetnicii.
Daca e asa 'Ana mane demineata, inainte de ce
ne-om aduna ears -si aid la slat, sa-mi aduca fie-care
dintre D-voastra respunsul Sn scris despre ceea ce am
vorbit eu cu dinsul, ears cel ce nu mi-1 va aduce, sa
scie a are sa fie departat din slujbal
Bine! r6spunsera.' sfetnicii si se departara du-
cendu-se fie-care pe acasa.
Sfetnicilor, dupa ce esira din palatul domnesc, li se
parea dintru Inceput lucru de saga ceea ce le spuse Voda,
insa mai pe urma, dupa ce mai cugetara putin, td luara
sama si veslura ca nu va fi bine de dinsii, dacit nu vor
duce a doaua cii Mariel-sale respunsul cerut.
Deci unul dintre dinsii, care era mai betran, mai sta-
tornic, si cunoscea prea bine pre Vasile Voda cine-I pi
ce poate, nu stete mult acasa, ci se duse pe la ceialalti
sfetnici sift fa.'cu luatori de sama clicendu-le:
Fratilor sa nu ye pars lucru de saga! . . . de nu
I

vom duce Mariei-sale respunsul cerut pe mane demi-


neap.. . . . are sa fie reu de noi, . . . pre toti are sa ne
alunge din. slujba 1 . . . sa mergem, sa cautam pre mop-
neagul acela si sa."-1 rugam ca el sa ne talcueasca vorba,
ce a avut'o cu Voda I . . .
Ce al clis, (rate 1 . . . nisce boeri ca noi r . . noi
sfetnicii pi carmuitoril terii, de cad ar tremura toati
Moldova de frica, cared am vol, pana inteatata sa ne in-
josim, ca sa ne rugam unui Wan, unui mojic, sa ne

www.dacoromanica.ro
163

cueasek ceea ce a vorbit el cu VodA.1 dise unul dintre


sfetnici asta nici-odatA n'a0 fi asteptat-o dela D-ta I
Am cugetat si eu la aceasta urma sfetnicul cel
betran si eu m'am simlit destul de umilit, dar' ce sA
facem? . . . Ganditi-v6 si explicatl D-voastrA vorba, data
puteg 1 ... Eu destul mi-am batut capul, dar' nimic
n'am putut scoate la caOt .
S6 puserA in urma aceasta top sfetnicii pe gandurI,
i gAndira.', si gAndira, dar de geaba 1... nu putu gAci
nisi unul .
In urma *lend si cealalfi sfetnici, ca nu e lucru de
qagA, 1,0 cfilc,ara pe inima, se deters cu totil sh-1 caute
pre Iuga, ca el s le talcueascA vorba . i-1 cautarA,
pi-1 cautarA, dar' abia Intr'un tarsliu de noapte it aflarA
In ospAtaria cea tupilata.' din mahala, unde-1 Infundase
uparlul.
Iuga Inca nu s'a fost culcat ... Pe semne cugeta si el
la timpurile cele bune din finer*.
Bun& sara, mosulel diserA sfetnicii, dupa ce
intrara in lguntru.
MultAmirn D-voastrA, boerilor r6spunse Iuga

Te cAuttim pre D-ta, rnople! disera el' mai


departe.
i ce poftig de la mine? 1ntrebA. Iuga.
Te-am pofti, s ne talcuescI vorba, ce -al avut'o cu
Maria -sa Voda 1
Void talcui-o bucuros . . de ce nut. .. numaI
drept sh ye spun, trebue sa-mi plAtiti! . .

www.dacoromanica.ro
164

Yti platim, tg platim bucuros I . . . dar' cat va fi


plata? 3 . .
Nu mutt I s . . Ta, o punga de ban! de cap I . . .
Sfifinicil cam bluetit% fruntea i strambari din nas,
cad o pungit de bahi, pe timpul acela, era atata cat
500 de lei . .d Dar' ce avura si fac5.? . i:t Trebuira sa
se Invoeasca 8i sA-I plAteasca, cat le-a cerut, dad voiaii
sa nu fie alungati din slujba . . . Dec! fi dete fie-care
cate o punga de ban! cu acel adaos, ca sa nu mai spuna
despre aceasta nimerui nici un cuvent. Care n'a avut
ban! la sine a alergat de graba de 0-a Imprumutat.
Apol 1-ati Intrebat, slicend
Ce Insemneazd cuvintele : ',band set-ii fie inima
precum ti -i si cciutcitura. 9
Apol (151 respunse mopeagul, dint multi
oameni in lumea aceasta, a c5.rora cautatura e Ilan*
plAcuta, prietineasca.', dup5. care 11 s'ar ['Area ca suflete
mai bune decal dinqii nu se afla in toata lumea, pe cand
in inima for e inculbatA cea mai mare viclenie i reutate
ce-let poate inchipui cine-va . . . Deci, cum e cAutatura
omulul, asa sa -! fie i inima, sa nu saute la altii cu blan-
deata i dragoste in fatA, ear' pe din dos s5.-0 resverse
tot veninul asupra lor, ci data cauta bine, bine sA-I qi
facA I . . .
Da aceea t cum fi-i vorba, afa fi fapta?
Asta e aa, co. dad. omul se laud& co. va face cu! -va
vr'un bine, sa -1 i fad, sa nu se laude numal, precum
indatineazA foarte multi dintre domnil cel marl, ma
cand e la adica, atund nu fac nimid I .

www.dacoromanica.ro
165

Dar': dealul?
Dealul e capul meu . . . e alb precum mil vedell,
aci am incaruntit . . e slab, cad acuma stint betran
si slAbfinogl . . .
Dar': lunca cea verde i infrundita?
Nu v'ati priceput? . . mi-a murit sopa cea din-
t/du, 6i acuma mi-am luat una tenera si frumoasd, ca o
lundi verde si infrunclita,... ear' eti suut betran si slab.
Dar's muntele?
Muntele inseamna, scumpilor mei boeri, Romanii
de prin tinutul nostru, earl stint voinici ca nisce bradl
si rumeni ca fiorile pentru-ca, mila Domnulul, liana
acuma le merge bine!
Dar': sesul ?
epl insemneaza.' Romanil de la lark earl supusi
find boerilor si altor oameni We de inima, stint chi -
nuitl si scursi de avere si putere, . stint ca un fenat
despolat de earba si uscat 1
Dar': eel doi-spre-dece berbeci?
Aceia, . . sk nu ye fie cu superare . . . sfintell
D-voastra boerilor 1 . . atl vent la pascatoarea mea, si
eu v'am pdscut acumal . . .
Atata-I mosule?
Atatal
Noapte bunk!
Mergeti sans tosi 1
Sfetuicii esira afara maniosi papa de foc si numal eT
singuri sciura cate sudalme si brastAmuri tramisera
asupra betranului. Dar' lul Iuga nici pasa... Strinse

www.dacoromanica.ro
166

bine cele doaa-spre-slece pungi, le puse in curea, si


apol, culcandu-se, dormi dus liana a doaua sli demineati.
A doaua sli, dupa ce se adunara sfetnicil la divan si
se aseslara fie-care la Iocul seA, eats ca Infra si Iuga
inlaunt .
Vasile Voda, cum 11 vesiu, 11 si Intreba t
Cum al mas, Iugo?
Bine, stapane I
Dar' primit-al berbecii mei la dealul to la pas-
cetoare ?
Primit, stapane I
i cum arata ?
I-am tuns bine si le-am luat lana I
Esti indestulat cu atata ?
Cu berbecii stint indestulat, caci on si cum, dupa
-cat am putut sa-i cunosc eu, totu-s1 nadajduesc sail
prinda cand-va bine si seti fie de Mos.. Dar' una te-asi
sfatui si anume : tapi nici odata sa nu til pe Lang cask
c& -ti strica cele mai frumoase si mai tinere oltoane si
ramuri, ba, char si eel mai betrani si mai venjosi ar-
bor' . Eaca I nu mai departe, a sara de abia putui si
eii scapa neimpuns de un tap domnesc . . .
Prea bine, Iugo I slise Veda.' m'am bucurat
foarte mutt, ca m'ai ascultat si aT venit liana la mine,
de acum pop merge sanetos I . . si Dumnesiefi sa te in-
tareasca si sa te suslie Inca lung timp in vialti. t .. .
Iuga 1-si lua r6mas bun dela Voda., multamind lut
Dumne4ii, ca I-a invrednicit sa-I mai vada data inaintea

www.dacoromanica.ro
167

mortil sale, si a doaua cli de demineala se porni spre


case la Campulung.
Sfetnicii, pe cand vorbia Iuga cu Voda, isl plecara.'
capitele rusinati si nu slisera 'lid un cuvintel. Vasile
Voda inch' nu le spuse nimic, sand prea bine din cu-
vintele luT Iuga, ca ail fost cu acesta, care le-a dat o
buns 1nvAtAtura.
Nu se putu bask rabda de a nu pedepsi, dupe cum se
cuvine, pre uplift, cAci acesta era fapul, despre care
vorbise Iuga.
i asa s'a tutors luga acask' plin de avere.
Vasile Lupul Voda 1-a ajutat cum se cuvine. Lui nu-1
placeall de ajuns sfetnicil sel, fiind-ca acestia nu prea
iubeati poporul, ci maT vertos 11 defaImail sill asupreati.
De aceea a voit sa-1 pedepsasca si sa.-1 face a cunoasce
ca. si teranul este om ca si dinsiT, ba poate maT cu cap.
Ce se atinge de straini, de venetici, sa dice ca din cliva
aceea n'a maT suferit pre nici unul pe Una curtea sa.

www.dacoromanica.ro
DODUL SI TATARli.

In partea despre resarit a Campalunguluti curge un


rill, care din mosi-stramosi s'a numit Vale si care se re-
varsa, nu departe de Podul Buccitariu/ui, in ,ffoldauct.
La gura acestui rill se afla in vechime un satisor sail
mai bine cl.is vre-a cate-va case departate una de p.lta,
din care pricina atat riul cat si satisorul s'ati numit mai
pe urma. Valea-caselor.
Valea, tot vale a remas si astacli, ca qi mai nainte. % .
nu s'a facut nici mat mare nici mai mica, casele insl cu
timpul eau inmultit si indesit, satirrul s'a prefacut in
sat, ear' locuitoril s61, voind ca satul for si fie spre pilda
altor sate, ail durat pe varvul unul dimbusor din mijlo.-
cul hit si o scout&
In scoala aceea, care era menita pentru invelatura,
desteptarea si luminarea tineretului, adeseori se adunau
si eei Inaintati in versta si mai cu sama alesii si carmui-
torii satulul ca sa se sfatueasca si M. se inteleaga nu nu-
mat despre treburile satesci, ci si despre mijloacele cum
'st-ar putea mai lesne si mai bine apara mosia si vetrile

www.dacoromanica.ro
169

strabune de dusmani. Cad, vat Doamnel multi dusmani


ail mat avut Romanil In viata lor; cand al sta' sa-I nu-
meri, nu seal deti de le -al mat da de capet 1
Unul din multimea acelor dusmani inversunaii si
nempacati, din pricina carora avura foarte multe nepla-
ceri, neajunsuri si daune de suferit nu numal Romanil
de la tail, ci chiar si cel de prin crierii muntilor, intre
caril se num6raii si cel din Valea-caselor, eratisi Tcitarii.
Tocmai c4nd nici nu visaii, atunci se treziad. si Ro-
Willi din Valea-caselor cu Marii ea yin ca nisce flare
selbatice din jos despre Prisaca, si cum Intrau in sat,
mania lui Dumnecleii ce era ... orb si ce be pica in mans
pradah si luau cu dinsiI. Si data s'ar fi multamit numai
.cu atata, poate ca tot ar mat fi fost cum an fi fost. Dar'
el nu se multamiail numai cu averea miscatoare si nemis-
catoare a Romanilor, ci de obiceill cum puneati mains
pe vre un barbat mat indrasnet, care nu se lasa a fi umi-
lit si calcat In picioare, ci da piept cu dinsil, deauna mi
ti -'l trimiteail pe ceealalta lume, ear' pre femel, fete si
baett ii luau si-I duceah robi in Cara lor, de uncle numai
singur Dutnnecled putea sa-1 scape.
Ve0end de la un timp Romanii din Valea-caselor ca
nu e chip de trait de 1.614 acestor litfe rele si nesatioase,
s'ail adunat.+Inteo Ali eara-.si cu jotii la un be caa tie
slat: cum si prin ce fel de mijloace s'ar putea mai lesne
apara si scapa de dinsii. i dupa multi chibzueala si so-
coteala hotarira ca sa faca o toaca, si orb tine va prinde
mat antaiu de veste, fie barbat sail femee, teller sail b6-
tran, ca yin Tataril spre satul lor, sa alerge de graba la

www.dacoromanica.ro
170

toad., st prindt. a toca si a da prin aceasta intregultii


sat de scire despre primejdia ce-I ameninta.
i cum s'aii sfatuit, asa au si fa'cut: cioplirt o toaca
mare si o aninara de un stalp inalt ingropat in apro-
prierea scoalei, pentru ca de acolo, de pe dimbusorul
stela, sunetul toacei se auclia in toate pantile, cat tinea
mosia Tor.
Nu malt insa dupa sfatul acesta si dupa aseclarea
toacei eata ca si vine o teats de 'Mari. _

0 nevasta, cu un copil de tilt in brace si cu o traista


plina de mancare pe um6r, care o ducea barbatului sari,
.ce era dus la lucru in sus spre obiqirea Vaii-caselor,
veclend ca pologul de Tatari se aproprie din ce in ce
tot mai tare de sat, arunct cine sci unde traista, alerga
de grab& la o rachita din apropriere, prinse una dintre
crengile acesteia, fi rupse vervul, Mgt creanga pe sub
fasa copilului si ltsandu-1 astfel spanzurand in aer, ca
.st nu dee ceva de din.sul, pant ce se va intoarce inde
Apt ca st-1 lee de acolo, aleargi tot inteo-fuga la toaca
de tang scoala si cum gunge prinse a toca de se resu-
nara toate vaile si dealurile de prin imprejurime. Tor
satenii, dintre carii partea cea mai mare era dust la
lucru pe Valea-caselor, unii Inst pe dealul Raga si Gu-
coara, ears altii dincolo de Moldova pemuntele Radul,
precum si pe vaile din apropierea acestula, cum auclira
toaca sunand, parasirt lucrul, alergara din toate partite,
unii cu coase, altii cu turd si ears -si altii cu securi si
land, mai pe scurt fiecare cu ce a putut mai degrabt
apuca in mans, si ca o vijelie care restoarna pre eel mai

www.dacoromanica.ro
.171

inalti si mai puternici bradi asa se repedira si ei asupra


Tatarilor, carii ajunsese acuma aproape de sat si erati
gata a intre intr'insul ca se-'1 prade.
ratarif, vedendu-se pe neasteptate incunjurati din
toate partite, stature locului si Incepura a se apara Ca
nisce lei tend stint impiedecati de-asi lua prada pe care
si-au fost pus ochii. Inzadar Ii -a fost ins& toate oste-
neala, cad find ceva mai putini la numer, de cat Ro-
manii, acestia ii invinsera 1i-1 omorira pre tog, gall de
unul, care, nu sciii cum s'a intemplat, ca a scapat ca
prin urechile acului.
Tatarul, remas in viata, apucand calea intoarsa, nu
se opri nicairi penal ce nu ajunse in Cara sa, unde istorisi
din fir in per toate celea ce li s'ati intemplat fratilor
set in Valea-caselor din muntii Bucovinel.
Audind Tataril cei de-a ,ease despre nenorocirea fra-
tilor set Elsa de tare s'au infuriat luck fare a mai sta
mult pe ganduri, o multime de dinsii se pornira asupra
Romanilor din Yalea- Caselor, si cum ajunsers la starea
locului deter& foe satului, si nu se urnira din lot pana
ce nu-1 vedure ca s'a prefilcut in cenuse, ears pre Ro-
manii, caril au avut nenorocirea sal cade in manele for,
parte I-ail omorit, parte i -au legat fideles cu manele la
spate si astfelti apoi, manandu-i dinapoi cu sbicele Pa
pre nisce vite, ii dusera cu dinsii in robie.
Romanii, caril aft scepat teferi din ghiarele Tata-
rilor acestora, si anume cam la vr'o 20 familil, fugira
caril in cotro ca nisce put de paturniche si o same dintre
dinsii se ascunsera prin desisurile sihlelor de pe muntil

www.dacoromanica.ro
172

Bodea si Runcul Bodii, altii prin fundoaele si cotituo


rile intunicoase ale pareelor lavorul-anatuluti, Isvorul-
alb si Valea-sacs, i eara-si altii trecura Moldova si se
ascunsera pe muntele Radul, dealul Cincoran, precum
-si prin vaile ce curg printre muntii si dealurile din par -
tile acestea, ca Feliazul, Pareut Deli, si Cork-genii,. Mai
pe scurt fiecare fugi si se ascunse, unde cugeta ca nu va
putea fi urmarit si prins de Mari.
Insa Tataril nici in aceste locuri dosnice si nestraba-
tute nu le deter& pace. Din protivfi el ilprigonirasi-aicea
mai de hat de cat pre nisce fiere selbatice, si pre care
uncle it prindeau, awl() II facean sfarsitul.
Romanii fugal% veclend Ca stint urmariti de Tatari,
.de frica ca nu cum-va sa fie prinsi, imblara mai multe
-septemani dupa olalta numai unul die unul prin pa-
duri, si cand se intalnian cate dot sari mai multi insi la
un loc, de bucurie mare li se 'Area c& au prins pre
Dumneclen de-un picior.
Mai pe urma lush, retragendu-se Tatarii de prin. munti,
.cei mai multi dintre dinsii esira din ascunclisurile lo de
mai nainte, se adunara eard-si la un loc si se aseclara la
,poalele Meigurei, In aproprierea unei stand marl, care
s'a numit mai tarcliii Peatra strkiii.
De adunat s'atl adunat, dar' ce era sit inceapa si sa
faca el acuma? Uncle sa locueasca si cu ce sa se nutreasca,
.dupa -ce din toata averea for nu le remase nemica alta,
faca numai ceea-ce aveafi pe dinsii si ceea-ce putura lua
in grabs cand au scapat din gbiarele 'Mari lor. Sa2a1
.cumpere pane, n'avean bani ... s stee cu manele in

www.dacoromanica.ro
.173

solduri pans -ce vor peri de foame? nu le venia la soco-


teala. Deci nu le rename nemica alta de flout, decat sa2s1
prinda deocamdata nevoea cu celea-ce le .vor putea lua
de pe la alti oameni mai avuti de cat dinsii si mat ales.
de pe la caletorili carii treceaii prin partile acelea unde-
se aflati ei.
Intre Peatra-strajii, despre care ne-a fost vorba, si
intre muntele Muncelul, care se afla drept in fata ei
preste apa Moldova, trebue sa fi fost mai de mult g
strimtura foarte angusta. Chiar si acuma nu se afla intre-
aceasta peatra si intre muntele numit mai mult decat.
2-300 de pasi, cu toate ca Moldova, care trece prin
trinsa, find o apa foarte repede, si mai ales and e mare,
rupe in dreapta si in staaga si duce cu sine tot ce-1 stk
in cale.
Afar& de aceasta trebue sa mai amintesc inca si aceea
ca in vechime nu erad prin munti drumuri batute, ca
in gliva de agli, ci numai nisce carari sat. plaiuri, pe earl
amblati oamenii numai pe jos sail &Mare. Prin urmare
un astfeliti de plaid ducea si prin strimtura despre care
ni-'i vorba. Ear' plaint acela, ale carui urme se mai pot.
vedea Inca si astayli, ducea tocmai pe sub coastele petal,
care are o inaltime cam de vre-o 50 de stanjeni si care
in partea despre apa seamand unui parete, Ear' apa Mol-
dovei, dupil cum spim betranii, eurgea pe timpul acela
tocmai pe Lang& glesnele petril. Drept aceea tog caletoril,
earit venial din 1-us despre apus sail din jos despre re-
sarit, trebuiati numai de cat sa treat& pe plaiul acesta,.

www.dacoromanica.ro
174

cad prin un alt loc mai potrivit si mai lesnicios nu aveati


pe unde sa treats.
slice, fn strimtura aceasta, se atinura Romanil scapati
din ghiarele Tatarilor prin un timp mai indelungat, si
pre toti caletorii, cati treceall printrinsa, li opriaii, 11.
desbracail si le luau tot ce avead, lasandu-1 adese-ori
pre eel mai multi dintre dinsii numai cu carnesa.
Dornenii, adica Romanii din Dorna, caril mergeall
la tears ca sa2s1 cumpere pane, precum si cei-ce se In-
torceati ind6rept dela feud, find de mai multe on ()prig
in aceasta strimtura si pradati de catra acesti oameni
fa'ra capataid, si ne mai putend suferi aceasta, se sculara
intr'o bunk' demineata, se pornira si se dusera mai multi
insi la Suceava i acolo se plansera lui Voda, spunen-
du21 cu deameruntul toate celea -ce li s'ati intemplat de
Ian timp incoace. Totodata it rugara ca sh faa ce va
face doara21 scapa de hotii ce le atin calea, ca de nu le
va veni intru ajutoriti si nu-'i va scapa ei nu mai sciii ce
s fats si cum sa se mantueasca de dinsii.
Voda, ascultandu-le plangerea si cugetand ca numerul
fa.'cetorilor de rele e tine sci cat de mare, le-a dat 300
de ostasi ca sh mearga. cu dinsii si si prinda pre hop.
Ostasii, mergend unde li s'a spus ca se in hotil as-
.cunsi si incunjuranduji pe neasteptate din toate partile,
ii prinsera, ii legara cot la cot si ast =feliu ii dusera apol
pre toti la Suceava.
Voda, cum a dat cu ochii de dinsii, incepu mai antaiii
a21 mustra si aif batjoeuri pentru faptele for cele rele.
li lua apoi unul cate unul is cercetare sa vada care

www.dacoromanica.ro
175

dintre dinsn e eel mai vinovat si care nu, anume ca pre


fie-care sd-1 poata pedepsi amesurat faptelor sale.
Mihaiu Dodul, eel mai 'Malt, mai spAtos, mai tare, si
totodata cel mai destept si mai indrasnet dintre dinpil,
care avea o urA nespus de mare asupra TAtarilor si din
pricina aceea a fost si unul dintre luptdtorii cei mai
aprigi si mai cranceni in potriva lor, ved6nd ca treaba
se ingroasd si ca nici unul nu va putea scapa cu obraz
curat, 41 lua inima in ding si Elise :
Si fie cu iertare, Maria VoastrA! . . Nu e vina
noastrA, e vina 'Mari lor, caril ne -all adus la sapA de
lemn. Daca n'ar fi venit Tatarii asupra noastra, dachnu
ni-ar fi aprins satul si nu ni-ar fi nimicit tot ce am
avut, atunci, fie Maria Voastrd deplin Incredintat ca am
fi remas oameni pacinici si cinstiti cum am fost si mai
nainte I . . .
Aid prinse apol a istorisi toate celea ce li s'ati in-
t6mplat din minutul gaud s'au pus In tale ca s facd
toaca si pand-ce au fost prinsi de ostasi si dug 1naintea
lul VodA. Dupa aceasta, urmand mai departe, Elise :
Asa find, ce puteam alta face'? . . . SA ne fi lasat
muerile si copii ca sA pears de foame? . De buecie
sail de bund voe nu mai prada nirne, ci numal de nevoe,
and vale ca nu e alt mod de scapare. i nol, Maria Ta,
Inca numal de fried ca s nu perim de foame am fost
nevoiti sa facem ceea ce am facut ... Daca am avea lac,
precum si cele trebuincioase pentru sustinerea vietii,
atunci, capul mi21 dell, ca nici unul dintre toll cei-ce
stall inaintea MAriei Tale n'ar prada pre nime, ci cu totii

www.dacoromanica.ro
476

am munci si ne-am castiga panea de toate slilele ca si


on carii alti oameni cinstiti si de omenie. i drept do-
vada cum-ca cele ce vi le spun acuma nu sunt numal
nisce iscoditurl si apucaturi din partea mea, ca sa puteni
scapa de pedeapsa care ne asteapta, n'aveti alta de Mout
decat sa cercati si sa ye incredinfarf, si de-oiii fi vorbit
neadeveruri sa2mi taieti limba . . . Pe malul drept al
Moldovel, incepend din jos de Valea-caselor si panaspre
Sadova si strimtura, unde am fost prinsl, este un cam-'
puqor lung. Daca Maria Voastra s'ar indura de not si
ni-ar dirui campusorul acela ca sa ne facem case pe
dinsul, atunci v'ati incredinta ca nu suntem nisce fa-
Mori de rele, cum ne socoate lumea, ci nisce nefericiri,
pre earl numal nevoea si foamea '1-au constrins sa
ajunga, unde ail ajuns.
Voda ascultandu2i cu luare aminte si incredintan-
du-se din spusele lor, ca intru adever thin pradat de
buns voe, ci (bind ca remasese ca vai de dinsii, in loc de
pedeapsa, le darui campusorul, despre care Ii vorbise
Dodul, si pe deasupra le mai dete Inca si haul si pane
si-'i trimise ind6r6pt dimpreuna cd un s fetnic al WI ca
sa- si intemeeze alt sat, si s lie oameni cinstig sr de
omenie, cum ail fost si mai nainte dud aveail casele tor.
Totodata porunci Voda ca din slipa, in care va sosi
sfetnicul cu dinsil in campusorul, despre care 'i s'a spus,
sa pue sate unul sau si. mai multi insi ca sa stee de
straja in strimtura dintre Magura si Muncel, ca In
viitoriu sa nu se mai intemple pradacluni. Mara de
aceasta mai porunci el ca strajeril pusi acolo sa fie in-

www.dacoromanica.ro
177

("AWAIT a pazi nu numai pre hotil, caril s'ar ivi cu timpul


pe-acolo, ci totoaata si pre tog straina, cart ar trece prin
acele pArfl cu ganduri rele asupra locuitorilor si a teril.
Iraorcendu-se oamenii nostri inderept, o parte dintre
dinsil descAlecara intr'o sihlete mare de-a lungul Mol-
dovei si anume In partea de sus a Campulungului tie
alp, care parte si acuma se numesce Sihla, ear ceealallit
parte a descAlecat mai jos in campusorul eel lung, si
satul ce s'a infiintat si s'a mArit cu timpul in local acesta
s'a numit si se mai numesce si in cliva de aai Campulung.
Partea cea dintaiii a descalicat in Sihlete mai mult
de frica Tatarilor, temendu-se ca se. nu vie acestia earaol
asupra for si sa.-1 omoare. Dar' atat acestia cat si ceia-
tall!, earl au descalecat mai in jos, din cliva descilecdrii
nu numai ca au Inceput a fi oameni pacinici si cinstiti,
cum aft Post si mai nainte,. ci totodatA s'aii pus sA stee
de strajA lAngA peatra din strimturA, si de-atuncea peatra
aceasta s'a numit Peatra strcijii.
Mihaiu Dodul insA n'a voit defeliu sa descalece in
Campulung, ci el si cu familia sa s'a dus in Valea sacs
si anume intr'o departare ca la o mils de Campulung Si
acolo, in fundul Vaii seci a descalecat lute poeana, ce
se aaa intro pareele Valea-imasului. si Pareul- Sdhas-
trial. i el o ram aceasta din pricing a, dupa cum
spunea el adese-ori, data a fi sa mai vie vre-odatA Ta-
taril, el li va vedea din poeanA, si veclendu21 nu va pu
tea fi pe neasteptate surprins si maicelarit de dinsii.
Aid apoi, intre cele done parte ',at -a facut el pe tan
climb (Asa si 'si-a intemeiat .cu timpul o gospodArie mare,
12

www.dacoromanica.ro
178

cuprinOend muntii liareut si Munccii pana in Colbul


i in ho tar cu Gemnlaul pan& in Opcina, care mai Larcliu
s'a numit .0pcina-i/oceascei, ear' munceil Munceii-
Dodului.
Dupa-ce s'a inmultit familia lul Dodul, si dupa-ce
s'a inbogatit asa de tare, ca prin tot* muntii nu mai
era alta familia asa de cuprinsa si avuta ca dinsa, a
facut ea, cu invoirea lul Voda, si o monastire mica, care
s'a numit Vonastirea eau Sahastria-Dodului, i care
era late poeana, ce se numesce acli Poeana Marion-

Unul dintre fecioril lui Dodul, anume Ion Dodul, era


rupta bucalica tatal sea : malt, spatos si foarte tare,
insa totodata si foarte rinzos; . tare, pentru-ca putea
radica un bou de patru an* in spate, si cu tine al fi voit
cu acela se apnea la lupta 021 invingea rinzos, de
mania lid Dumneqed, din care pricina in viala lul nu
s'a insurat, ci a remas burlac, temandu-se ea nu cumva
insurandu-se si maniin.du-se vre-odata pre satia sa sa
intre Intr'un pecat cu dinsa, sa se certe si in manie s'o
loveasca si s'o omoare.
Acest Ion Dodul, auclind dela p rintele s611 precum
si dela alp* Romani ca. Tatarii cutriera mai adeseori
muntii, si nu flume ca-'1 prada, luandu-le toate celea,
ci le rapesc Inca si nevestele si copiii si21 due in prin-
soare, 'sl-a pus In cap ca la cel dintaiti prilej potrivit sa
le dee de hac.
i cum a pandit asa a si fault. Nu mull adica dupa
aceasta, renduit find si el sastee de straja langa Peatra-

www.dacoromanica.ro
179

pe unde ludatinati de-a trece 'Muir cand se


&meal spre Ardeal si se Inturnaii inapoi, dise manios :
Lisati2i pe mine, cal mult nu vom mai trebui not
16 stain de straja din pricina Ion! . . . afla eu
leacul I . . .

i cum a rostit cuvinteleacestea a luat o sulit'a. mare,


-care 'si-o Meuse de mai de nainte, a intepenie-o bine
intr'o prajiva lung si tare, si astfeliu inarmat se porni
apoi spre strimtura dintre Peatra-stra si Ahmed.
Pe timpul acela, cand a Lost Ion Dodul renduit de
straja, dice ca apa Moldovei trecea asa de aproape de
stanca sau Peatra-strajil ca sapase si Meuse o genune
foarte mare si adAnca nu numai alaturea cu peatia, ci
chiar si sub dinsa.
Ion Dodul, cum a ajuns la starea locului, s'a pus too-
mai In cornul din dos, adicii. despre Campulung, al pie-
trei, si aici lipit de stanc& statu cu sulila in man& gata
(le a intimpina cu dinsa in tot minutul pre TAtarii, cars
vor trece pe-acolo.
Eata ca nu mult dupa aceasta o ceata de Taltari, care
cu vre-o dte-va septemani mai nainte trecuse spre Ar-
-deal si acuma se inturnaii Inderept unit pedestri ear'
cAntand si haladind de resunatii muntil si
vaile de prin imprejurime, ajungend in apropierea strim-
turei se insirara unul caste unul ca gascele dud se intorc
seara saltule spre casa, si astfeliii inceputh s'a treacii pe
langii stand', cad nu era mai mull loc de trecut ded.t
numai pentru un singur om.

www.dacoromanica.ro
480

Mai antaiii au trecut Tatara pedestri, ear' dupiacestia


au inceput sa treaca si calaretii.
Dodul, stand lipit de coastele stalled, ca si cand ar rb
fost cre-scut acolo, care Tatar cum trecea deauna21 si
strapungea cu sulita si21 impingea in genune.
Asa a strapuns si omorit el pre toll Tataril pedestri
precum si un rend dintre calarep, cad si pre acestia,.
strapungendu21 inch' II resturna cu cal cu tot in genune.
Dela o vreme insa, bagend de fRuna unul dintre Ta-
taris efilareti, care venla cu o spada in gura si cu mus-
tetele legate dupe cap, ea in dosul stances e cine-va
ascuns, care omoara pre inaintasil sei restoarna. In
genune, a skit ca fript de pe cal, s'a inturnat cu cela-
laltl Titan, cavil mai remasese in viata, Inapol, sirepede
a inceput a se sui pe Fala-magurei despre Pojorita in
sus anume ca sa incunjure slanca, ad pue mina pe uei-
gasul fartatilor sei si cum 11 va prinde saji suceasca
gatul ca la un puiu de pasere.
Dodul insa, la rendul see, vedend ca nu mal vine ni-
meni, si eugetand ca a strapuns si aruncat acuma pre-
toil tatarii in genune, si ea a scapat pre Romani de-
dinsii, a apucat la deal spre Runca-Bodii: pe o cur-
matura, ce se afla intre Peatra-strajil gi intre o parte a
Magurel, ca sa lash' in Fata-magurei, qi acolo sa se mai
sventeze si odihneasca putin, cad- strapungerea si arun-
earea Tatarilor iu genune 11 date foarte mull de lucre.
Pana-ce au incunjurat Tatarii Peatra-strajii si au
prins a se urea si el la deal pe Fata-magureI, Dodul era
acuma hat departe. nand insa cu ochil de Tatari si pri-

www.dacoromanica.ro
181.

eependu-se ca acestia it urmarese pre dinsul cu stop ea


sa-'1 prinda, nu mai stete locului ea sa se odihneasea, ei
se scohori tot lute() fug spre Pcireul-Strajerilor, treeu
pareul de ceealalta parte, Intl% in padure, si acolo, as-
cundendu-se, petreeu apoi o di i o noapte.
Mari!, earl' aveari de gand sa-1 princia, esind in fate.
Magurei si dand acolo de o femee pascend nisce carlani,
o intrebara dicend :
Lelel n'ai vedut pre cine-va tre,:end pe-aiel?
N'am vedut pre thine altul fart numai pre Ion
Dodul din Valea-saca I respunse femeea, uitAndu-se
lung si plint de spaima la dinsii.
Dar' nu ni-al sei spune de uncle venia si in cotro
s'a dus?
Veuia din dosul Magurei, unde a fost renduit sa
stee de stnaja !Ana coital pietrii despre apa Moldovei, si
.ered ea s'a fi dus spre east!
Si avea ceva'n mane., or! nu?
Cum sa nu aiha . avea o sulita cat diva de eni
delungal...
Tataril, cand audira de numele Dodul, pare-ea 1 -al fi
strapuns e'un fier ros prin inima. Earl cand li s'a mai
spus ca avea si o sulita, se lacuna rosi ca racul de manie,
pret bine sciind ca nime altul, ci numai el trebue sa if
fost acela, care stn5pungea pre fartatif for si -1 arunca in
genune. Deei clise mai departe ferneii:
Vina de grabs cu nol si ni-arata uncle locuesce I
Bucuroasa m'asi duce respunse femeea dar'
n'am pe tine -'ml' lasa earlanii. Insd dad. vreti numai de

www.dacoromanica.ro
182

cat sa sciti uncle cede, atunci nu e de neaperata tre-


buing ca sa me due cu D-voastrd pAnd la dinsul acasA,
ci numai papa colo in vervul kuncului i de-acolo vL
void ardta casa in care locuesce I
Tataril nu steterd mult pe &adult ci se pornira tot
We() fug spre locul aratat de femee. Ajungend pe
Rune femeea, care 1-a condus 'Ana acolo, ardtAndu-le
MOncistirea Dodului, care se vedea foarte bine de pe
Rune, tiise:
Each' cob) e Monastirea-Dodului, ears laugh' !no-
nastire e o casa si casa aceea e casa lui Ion Dodul. Daca
void numai deck sa -'1 allay si sa faceti cunoscinta cu
dinsul, n'aveti alta ce sa faceti decal sa ye ducell pand
acolo, ca de buna sama it yell afla acasa ! i cum rosti
cuvintele acestea se si porni inderept spre carlani, flindu-S
fried' sa stee mai mult de vorba cu dinsii.
Dar' si Tatarri, flindu-le aminte mai mult de Dodul,
decal de dinsa, n'o oprira, ci se pornira si el spre mo-
nAstirea, care li-a cost aratatd.
Calugcirii din Monastirea-Dodului, cum prinse de.
veste ca vin tariff spre dinsii si ca nu snut departe,
parasira de grabd monaairea, fugirA care in cotro 11 duse
ochii si piebarelesi se ascunse in desisul paduril din apro-
piere, fara sA apuce a Iua mdcar cis-ce-va cu dinsii.
Tatarii, ca dinsii, reutaciosi si foarte resbunatori, cum
au ajuns la mondstire, nici una nici doue, ii si detera
foc. Ear' monAstirea aprinclendu-se si neavend tine s'&
stinga, a ars dimpreuna cu toate chiliile de pe langa
Ainsa liana la pament asa cs aril numai urmele temeliei

www.dacoromanica.ro
183

si locul unde a stat se mai pot cunoas 'e, deoarece nime


flu s'a mai ingrijit de dinsa ca s'o radice earasi la loc
cum a fost, pentru-d calugarii scapand numal en sufle-
tul si en ceea ce aveali pe dinsil, trecura si se aseclara."
mai pe urma pe la alte monastiri de prin apropiere.
Dupa ce au dat foc monastirei, Tataril se dusera la
casa Dodulul, day' pre aceasta reel aprins'o, ci au cautat
mai antaiu sa vada de nu e Dodul ascuns Intrinsa, si ne-
aflandu-1 ail Iasat'o ca doara ar veni Dodul si-ar putea
pane maim pe dinsul.
0 lung intreaga statura el in apropierea acesteia as-
teptand ca doara vor pune mana pe Dodul, timpul
acesta toate vitele atat ale lul Dodul cat si ale caluga-
rilor le-ad prune, le-au Mat si le-ad mancat.
Trig Dodul nu era asa de batut la cap, dupa cum cu-
getaii Tataril, el null urise Inca chine ca sa se dee sin-
gur pe manele lor, ci el, cum a vMut cal Tataril au
aprins monastirea, s'a dus la un Roman anume Istrate
Flocea, care avea casa pe Valea-strajerenilor, si acolo
a stat ca la o septemana ascuns, mai pe urma insa ye-
clend ca Tataril nu se mai intorc de nude au venit, esi
din ascunclisul sea si se porni pe nisce potici si irugi,*)
earl numai lul II erail cunoscute, spre Campulung, ca s
afle ceea ce asteptau Tataril.
Tataril mai statura si mai asteptara o bucatil de timp.
In urma insa *lend ca se apropie Loamna si ca toata

tt Iruga se numesce un ftl de sApaturA facull de apA din


verrul unuY munle la vale, pe care curge epa and ploaul.

www.dacoromanica.ro
184

asteptarea for e zadarnica, ca tot nu mai pot pune maua


pe Dodul, parlsira Va lea-sack si se pornira spre easa.
Dar' nu apuear4 a merge mull be si eala ca o ceata de
Romani, in fruntea for cu Ion Dodul si cu fratele sea
Mario le, cad Dodul avea si un (rate, ii incunjure din
mai multe partl si cat aT scapara dintr'un amnariu pre
eel mai multi dintre dinsil mi ti-i euleara la plment. Ear'
pre eel ce scapara Ca prim urechile acului din manele lor,
nu-'I mai urmarira, ci II lasara sa se duel in pace in
tam for ca s alba tine be povesti fratilor celor de ocasa
tine e Dodul si cum le merge celor ce an de-a face en
dinsul.
Dupa ce s'aii curatit acuma de Tatari, Ion Dodul, ne-
avend trade locui, s'a intors earn -si la Istrate Flocea. Nu
mull dupl. aceea a venit si fratele sett Manole, care ase-
menea a petrecut un timp indelungat la Istrate Flocea,
earl mai pe urma s'a si casatorit c'o rata de acestuia.
Dupa aceasta, amendoi fialil, adeca atat Manole cat gi
Ion, drept recunoscinta si multemita ca Flocea 'i-a ada-
postit in casa sa, dud li-a fost for mai grew, au Orbit
numele for de Dodul si au primit numele Flocea.
De-atunci incoace urmasil lul Dodul nu se numesc
mai mult Dodeni ci Floceni dupa numele luY Istrate
Flocea.

www.dacoromanica.ro
BONENII SI TATARII

Avani si crunti oarneni ad mai fost Tatarii, si multe


superari, neajunsurl si nevoT trebuira in decurgerea tim-
pulul sd. sufere Romani' din partea lor.
Nu -'' vorbk ca el adese-orT se apnea:a nu numal de
capul Romani tor, ci si de al altor popoare si marl neplaceri
si daune le facead si acelora, dar' sa 11 avut vre-unul
atata de lucru cu dinsii, cat aii avut Romani', maT ca
nujmi vine a crede.
Adi intrad si pradad in Moldova, paste cateva gpte-
mani sad lunl IT vedeal cutrierand Teara-munteneasea
vi eardsi dupa vr'o cateva bun! to trediai cu dinsii in
Ardeal or' in Maramurcis.
Ba, nu data, dupd cum spun betranii, impartindu-se
in mai multe cete, navallail in acelasi Limp atatinTeara-
munteneasca cat si in Moldova saii Ardeal. i apoT, sa
to fereascd. Dumneded sfantul ce era, and se vedead in
vre-unit din aceste treT ter' romanesci 1 . . . Nu-11 tre-
hula niel ciuma, nieT holera, nici lacuste, ca precum an
cruta ciuma si holera pre oameni, ear' lacustele semena-

www.dacoromanica.ro
186

turile si campiile pe unde tree, asa nu crutail niei TA-


tarii pre nimene. Tot ce le esia inainte si le pica in
mans, data eraii oameni ii omoriaii sau II legatt butue
si ii duceau in robie; clack' eraft vite, pane sari alte lu-
(Tull pretioase si trebuincioase le pradaii. ear' celea ce
nu le trebuian sau nu le putean lua si duce cu dinsii, le
dandu-le foe sa arda sau rasipindu-le si sfar-
mandu-le, numai sa nu remae nimic intreg si neatins
in urma lor.
Dar' bine a dis tine a dis ca cofa merge la fOntdnd
numai pana cdnd 'i se rupe toarta. Fackati el Roma-
nilor adese on cite una de sa-li tai poala sumanului si
sa fug). manand 'pamentul, dar, las' ca si aeestia nu
data, and le venia si for apa la moara, le da cite o
searmanatura de li se ducea vestea peste none Iona. si
none marl.
i, ea sa nu mai intindem multi vorba, void istorisi
de asta data numai o singura intemplare, cum a fost
adica o astfel de ceata selbatea sdrobita.' si nimieitA a.sa
dicend numai de atra o mans de Romani din vr'o
eateva sate din partea resariteana a Maramitrasu/ni si
cu deosebire de catra eel' din Borqa.
Vor fi aproape la vr'o done sute de am de atunci,
and mai bine de douedeci de mii de Tatar). resa'rira de-
data ca din pament in Ardeal si de aid se pornira apoi
ca o potae de lupi hamisiti pe la Baia-mare in jos spre
reara-ungureascd, si anume o parte dintre dinsii apu-
cart drumul peste Tisa spre Ugocea in Maramur4
ear' ceealalta parte prin Teara-Oaqului eu stop ca sa

www.dacoromanica.ro
187

Bata pre Ungurl, Ha le prade leara si apoi pre top cei-ce


'i vor prinde sa.-1 duca robi in patria lor.
Dae se vede ea nu a fost sa fie astfel dupa cum 'si-au
propus ei, cad ajungend cei din urma pans nu departe
de podul dela Remetea, o ceata de haiduci care prin-
sese de veste ca aft Intrat Tatarii in pail si care era
ascunsi in marginea dreapta a padurii din apropierea
Remetilor, le iese pe neasteptate inainte, se repede ca
un fulger asupra for si, nici una nici done, incepe a mi
ti -'T culca ca pre nisee snopi la pament.
Tatarii, necunoscend locurile unde an ajuns si ye-
clendu-se cu nepusa in masa incungiurati din mai multe
pall de data, mai departe nesciind cam call haiduci se
vor fi afland prin apropiere, se bagara in toate recorile
si, fara a mai sta molt pe ganduri ce sa fats si incotro
sa apuce, o tulira intr'un gaciu spre Negresci, trecura
tot Inteun sutlet dealul catra satul Budesci si de aid
inaintand eta cea mai mare repejune pela Giulesci, nu
se oprira pan& la Vad. Din Vad, unde se intalnira si se
unira cu Tatarii ce intrara pela Veleite in Maramuras,
se pornira cu top mai departe, voind a strebate Valea
Izei si a se intoarce pela satul Bora spre Bucovina
sail mai bine clis spre Moldova, cad pe timpul acela Bu-
covina se tinea de Moldova.
Romanil de prin imprejurime, intelegend ca Tatarii se
apropie de dinsii si sciind din moss-stramosi ce sementa
buna de oameni stint el, apucara ce be vent mai degraba
in many si alergara care din cotro [dna la Peatra-Ti-
ganului si acolo apoi, in strimtoarea ce despartesce ho-

www.dacoromanica.ro
188

tarul satului Ba. rsana de eel al satului Strimtua, aca-


tarandu-se ca nisce capre selbatice pe vervul stancelor
din dreapta Izei, i5 asteptara cu nerabdare pang ce vor
sosi. Ear' dupa-ce sosira ineepura dimpreuna cu haiducil,
care ii haituiaii din imma ea pre nisce flare rapitoare, a
mi-'1 lua la ochi astral ca. numai cu mare chit si vat
putura strabate si trace mai departe prin ploaia de glen -
turT si bolovani, card etuyead ca din cofa de pe vervul
stancelor asupra lo.
Dupa ineaerarea si scarmanarea aceasta,
trecendu-le, precum se vede, pe deopartepoita de iupta,
pe de alts parte vNend ca Tatarii au apucat amnia
calea intoarsa prin satele romanesei din partea resari-
teana a Maramurasului, IT lasara In pace sa se rafuease4
Romanii cu dinsiT cum le va veni acestora mai bine la
socoteala, ear' el se intoarsera inapol spre Satinare.
Romanii din Budesci, ved.end ea haiducii s'aii inters
inderept si eh Tatarii se apropie pe Valea- Mare. de satul
lo, ca de aid sa treaca apol pe la Borsa spre Bucovina,
trimisera pe until din mijlocul tor, anume Ion Pop, ca
sa alerge degraba si sa (lee de scire Borsenilor ea Tatarit
in scurt timp au sa ajunga si pe la dinsii.
Pop, cat at bate In palmi, se arunca pe un cal sprin-
ten si porni la NO. cat puteau lua pieioarele acestuia
spre Borsa, si ata mana el de tare ea, ajungend aproape
de Borsa, bietul cal, ne mai putendu-se resufla de asudat
i vlaguit ce era, cadu de data la pamant si remase pe
lot mort. Pop, seiinil prea blue ea nu e mutt timp de
pierdut, lasa calul in mijioeul drumulul si alerga mai

www.dacoromanica.ro
489

departe pe jos liana ce ajunse si Intl% iu Borsa. Aid apoI,


abia resuflandu-se de ostenit ce era, incepu a spune Bor-
senilor ca Tatarii, pradand, ardend si nimicind tot ce le
at in cale, se apropie si ca nu va trece mull pang ce vor
antra si in satul lor.
Preotul de pe atunci al Borsei, anume Lupu Sandru,
auclind ce fel de oaspe,`I vor sa-'1 cerceteze, aduna in cea
mai mare grabi intreg satul Borsoi la sfat ca sa vada.' ce
fella de mijloace s'ar pute intrebuinta doara pot sca'pa cu
obraz curat de mania si urgia oardei Ware.
Cum prinsera satenii de veste ce-'1 asteapta, de voe
de nevoe se adunara intr'o mica de teas mic si mare,
teller si betran, barbatI si femei la un lot si, insphimen-
tap cum erail, unul clicea una, altul alta, dar' nitneni
nu era In stare de a afla rnijlooul eel mai bun si mai po-
trivit de scapare.
Atunci preotul Sandru, reclend ca timpul trece si nici
unul dintre eel adunap nu poate s iscodeasca un mijloc
potrivit de scapare, intrerupse deodata vorba si Oise cu
glas tare ca sa-'l poata en top aucli:
Oameni bunt! Nu e acum timpul ca sa facem
multe planuri I Tatarii, data intru adever ail de gaud sa
vie spre nol, ceea-ce nu e nici o indoeala, de bun& sarn&
vor trece prin valea Strimtoarei; haidem deci s taiern
padurea Strimtoarei de pe atneudoud laturile Viseucului,
precum indatinam a o tai. earna la capre, si and va da
dusmanul s. treaca prin Strimtoare s'o pravalim asupra
Jul i sa21 man tuim acolo de clile ca sa nu-'1 mai ducem
frica I ...

www.dacoromanica.ro
190

Minuuat slat l . . . asa vom face 1 respunse adu-


narea intreaga, si nemijlocit dupa aceasta, alergand fie-
care pe acasg, se inarmard cu pusci, coase, securi, furci
de tier, land, luara ce puttu din bunurile for cele mai
pretioase si asa se pornirt cu spre padure. Tot atunci
tramise preotul andru pre cativa barbaticalare inaintea
Tatarilor ca sa aduca scire despre multimea, starea si
apropierea lor.
Strimtoarea sail Strimtura, pe unde aveau, dup.
presupunerea preotului and.ru, sa tread. Tatarii, e o
vale ingusta in departare ca la dou6mile de Borsa, Intre
muntele Steol si Gruiul -lung, care e un deal inalt si
intins, acoperit cu padure betrand.
Dela satul Borsa si pang la Strimtoare era pe timpul
acela un drum spalatocit de riul Viqeului, printre pa-
duri, pang la riuletul Cereemel, unde se incepe capul
Strimtoarei, la poalele until deal built, din care isvo-
resce Viseul ce surge la vale pana la locul numit Poposala
i de unde se deschide apoi un ses larg pang. la Borsa.
Deci cum ajunsera Borsenii la Strimtoarea despre
care ni e vorba, mil si mil de maul se pusera in miscare;
braclii si moli0 eel mai grosi si mai nap de pe ambele
prmuri ale Viqeufului, gemeaii sub loviturile securilor.
In capgtul de sus al Strimturei, la poalele muntelui
Hermariu, este un loc strimt, ca de vr'o clece stanjeni,
Satre stancele Gruiul-lung si ale Steolului care se nu-
mesce Cheia. Aid, in acest loc, in putine oare lacuna
Borsenii din brach' si molicli betrani, grosi si inalli dela
20-30 de stanjeni, un claoid ci acela, de numai pa-

www.dacoromanica.ro
1.91

serea putea s sboare peste dinsul, pecand omul trebuTa


sa stee cu minele incrucisate denaintea luT, find ca-'1
era peste putinta a-'l trece.
Abla sfarsira Romanil borseni de rad i cat claoluI acesta,
i eats ca unul dintre barbatii, ce furs mai nainte tri-
misT ca cercetasi, vine in fuga calului si cum sosesce di
de scire ca Tatarii, trecend prin satul Selite, prinserk
pre mai multi barbati si femel si dupa ce-'f luara cu
dinsii si deters foe la vr'o cateva case, se asedara in ta-
bare din sus de sat.
In acelasi timp, Gaud c-reetasul aduse scirea aceasta,
alti doT Romani, anume Vlad si Juga, stand in Gura-
vaii Tatarului, cum se numesce locul acesta de atunci
incoace, razimati pe manunchiul lancelor sale, priviau
cum se misca 'Mara incolo si incoace ea nisce furnici
inteun musunoiii, unit wind din tabari, ear' altii in-
trand, unit &grand in spate lucrurile ce le pradase,
ear' alth tragend sau impingend pre bietii oameni
cariT cadura in mama lor. i earn sta el astfel si se
uitau tinta la dinsii, eats ca vr'o cativa Tatari, carii,
dupi-cum se vede, emu pusi anume ca sa stee de strajd,
ii vett, si cum ii lied se reped Wald asupra Ion, voind
numal decat a-'1 prinde si a -'! omori.
SS fugim spre iezar, frate I stria. Juga, vedend
ca Tatarii sail pornit spre dinsil si voese sa-lprinda,
acolo-'1 scaparea noastra si moartea for . ; acolo call
Tatarilor se vor cufunda si not II vom piloni I
Sfatul era bun si fuga sanotoasa, mai ales eh nu era
mult timp de pierdut. Prind deal amendol la fugi spre

www.dacoromanica.ro
492

un kat., care se afla in apropiere si, dupa-ce ajunse din


sus de dinsul, stetera pe loc.
Tatarii, nici visand macar, da Inca sa mai scie ce fel
de curd li s'a pregatit, alearga in fugaeailor dupa dinsii
si, toemal Gaud credead el ea acuma 'I-ad eaptusit) sar
deodata in iezar, call li se culunda pans in pantece si
nu se pot de fel urni mai departe.
Sunteti ai nostri I striga atunci Vlad plin de
bucurie, si eat ai clipi din ochi mai multi insi furs stra-
punsi de lancele lui Vlad si alui Juga. Ceialalti Tatari
insa, cats apucara a scapa din aceasta cursa, ingroziri
hind de soartea fratilor sei, deter& dos la fag si o tulira
la fuga inderept spre tabera.
Auclind oarda pagana cele ce intOmplat in Gura-
vaii Tatarului., se umplu de spaim& si cutremur si fark
a mai pierde molt timp, se radicara en totii din tabera
dela Seliste, luara tot ce pradase si prinsese cu sine si
se pornira in graba spre Borsa.
Preotul Lupu andru, intelegend ca Tatarii s'ati poi.-
nit acuma spre Borsa, aduna din nal pre bravii sei Bor-
seni la un loc si le dise :
Dupa-turn ati audit si D-voastra, Tatarii in scurt
timp vor fi aids. Dar' nu ye inspalmAntati, cats, bun e
Dumneclefi, din multe nevoi am scapat, seapa-vom cu
ajutoriul lui si din aceasta! . . . Sa stee numai fie-care
What si femee cu barbatie la locul sett si sa -'si !mph-
neasca datoria cum se cuvine I . . . Toti avem sa murim
odata, si data ursitorilene vor fi ursit ca sa murim acum,
sa murim incalte ea barb* si oamenl de omenie, lup-

www.dacoromanica.ro
193

tAndu-ne din toate puterile pentru scumpa noastra teara


si lege! ... SA se ducfi (led fie-care la bradul si molidul
seu, carii au sa.' fie curmati pe jurn6tate sau si mai bine,
si dud ye voiiida ea semn atunci fie-care sh'21 imboarde
la pament I . . .
Abla apnea preotul Lupu a rosti cuvintele acestea, si
eata ca un al dollca cercetq sosesce in puterea calului
in StrimturA si spune cal Borsa arde, biserica din mijlo-
cul satului e toata in foe pans la vervul crucii; Tatarii
furd, rapesc tot pe ce pun man; si ca pe la inserate vor
fi de bunA. sama in rata Strimturei, Ca pe a doua di sa
poata trece preste munti in Bucovina.
Cei adunall, mai auclind Inc. si aceasta, nu stA turd.
mult pe ganduri, ci ascultand de sfatul eel intelept si
pArintesc al preotului Lupu, se duse si se puse fie-care
In locul seu fa'rA a mai spune un singur cuvent.
To' emu in picioare: tineri si betrani, barbell vi fe-
mei, si fie-care astepta cu nerAbdare pre cru9Iii Tatari.
Soarele asfintise; incepuse acuma a se ingana cliva cu
noaptea; pe 'ntinsa si albastria campie a ceriului nu se
vedea nici un singur nouraq de pe fata cdruia s'ar fi
putut presupune ce are sa se intemple in cliva urmd-
toare. Prin urmare nime nu putea prevedea CA preste
vr'o cate-va oare aburi de singe o sa acopere ceriul.
Mar' ne'mpledicati si netulburati de nime sosiil si
se asedara in fata Strimturei pe un loc inalt intre riul
Neu si Cerecinel.
Mil si mil de focuri strAluciaa tine sci IAA unde prin
intunericul noptii, di o liniste profunda domnia pretu-
13

www.dacoromanica.ro
19t

tindene. Clue putea cugeta ca tocmai linistea aceasta,


care era tulburata numal de oftarile si gemeele a mai
multor mii de crestini, prinsi si smulsi cu de-a sila din.
brktele neamurilor si ale prietinilor de prin tinuturile
Satmare, Ugocea si Maramureq, cu stop ca sa fie de-
part* in ten straine, in senile urgiei si-ale robiei, unde
crestinul nu mai avea nici o cj buns si senina, tine,
die, putea cugeta ca linistea aceasta e semnul unei gros-
nice inmormentari?
Incepura acuma a se revarsa dorile si a se face diva.
Dar' soarele nu apucase Inca ass respandi luminoasele si
calduroasele sale raffle prin toate fundoaele si ungherele,
cand se vedu ea in tabara tatara se ivesce o figura alba,
inaintand cu pasi tremuratori catra cortul mai marelui
conducetoriu, tenerul si frumosul fecior al Hamad U.-
taresc. E.a o femee tenera si foarte frumoasa, invLlita
inteo haina albs din crescet pana in calcae, si urmata
de o celta intreaga de Tatari.
Doi Romani, anut-ne Maths Ciceu si Pavel Hancig,
care erau destepli si priviat cu cea mai mare bagare de
soma dintre stancele Cercanelului la toate miscarile
paganilor, vedend pre biata femee cum e dusa cu de-a
sila spre tort, hotarira sa fats ce vor face doara o pot
scapa.
Mai Pave le I sopti Cicea lui Hancig, dita-te
ce fat selbaticii si nelegiuitii pagani I Ce-a da tergul si
norocul, eu pusc tocmai inteacolo, cad e pecat sa lasam
crestina in brafele cele nelegiuite si spurcate ale pa-
gani for I

www.dacoromanica.ro
195

Dad pusci tu, eh inca voiu pusca I respunse


Bancig.
i cum schimbara cuvintele acestea intre olalta, flinta
Jul Mthaid Ciceu de-a una sl dete un trasnet ca acela
care fa.'cu sa urle codrii de prin impregiur. Nemijlocit
dupa aceasta slobodi si Pavel Hancig pusca sa de se cu-
tremurara toate stancele. Apol incarcara.' earasi puscele
i earasi le slobodira, si earasi clocotira muntil de su-
iletul lor.
La audul acestor impuscaturi neateptate incepu a se
face in tabera tatara un sgomot cumplit: unii buclumaii,
altii bateau dobele si earasi altii strigan cland semn ca
s se radice si sa piece cat mai degraba, cugetand ca
toata armata Mararnuresului e la spatele for si ca dela
aceea ar veni trasnetele ce le audira. Nu sciau nemica,
sermanii, despre cele ce 1i s'a pregatit in coastele si in
valea Strimturei, cad sa fl sciut, cat ii lutnea si pamentul
nu se mai duceau ei inteacolo. Asa insa, nesclittd, ni-
.mic, cat ai scapara dintr'un amnariii se radicark0 ple-
cara cu cea mai mare graba. Fie-care des warp
inainte, sa fuga din resputer!, doara scapa din Olarele
rnortii.
Fruntea oardel ajunse acuma la Cheia Strimturei,
uncle dete peste claolul cel mare de bradi si molicli, care -'1
radicase cu putin mai nainte de aceasta Romanii din
Borsa, ear' mijlocul si coada se inbulzia inainte, fern, a
ei ca frun tea sta.' incremenita locului.
Top erail acum gramaditi intre paretil Strimturei.
Preotul andru, cum ii vede ca au sosit unde a cloth,

www.dacoromanica.ro
196

el ca sa soseasca, 41 face truce si apol suers sistriga una


din resputeri de se resund tine scie pana unde.
Abia sfarsi de strigat si doue selbl deodata incepurd
paraind si vijiind a se imborda la vale spre oarda inspai-
mentata. Dintru inceput era o Were adancd, mai pe
urma insa se nascu un vuet infricosat: tipete, vaete si
gemete sfasiitoare, strigate si urlete turbate, amestecate
cu ingrozitoarea neehezare a tailor, umplura gura Strim-
turei. Era un moment si o priveliste inspaim6ntAtoare
Tatarii, cand auclira impuscaturile si simtira puterea
glonturilor precum si greutatea copacilor, ce se resturna
cu o nespusa repegiune asupra tor, turtind si nimicind
tot ce be sta in tale, uitarli cu totul de miile de crestini,
pre caril ii prinsese si voiafi sa21 duca in robie; fie care,
cuprins de spaima mortii, nazuia sA-'0 scape singur
viata, sa treaca cat mai de graba inainte prin Strimtura,
si de-acolea printre munti spre Bucovina, caci in urma
for credeati ca vine moartea.
Ciceti si Hancig, ve'clend ca Tatarii fug mancand pa-
mentul si lash' pre cei prinsl in urma tor, alergard de
graph' la dinsii, le Mara curerele si funiile, cu car! era
legap, si 'n mai putin de jumetate de oara top prinsii
erau slobocli.
Tatarii, carii remase vii, se adunard din toate partite
la un be si o lupta inversunata pe moarte si pe viata
incepu acuma intre dinsii si intre Romani! borseni. Fie-
care tatar cauta cu o nemaispusa barbatie nu numai
a-'$I apera viata, ci totodata a se si resbuna pentru fratii
for ce furs cu putin mai nainte de aceasta stalcitl sau

www.dacoromanica.ro
197

omoriti. Dar' lasa ca si Borsenii precum ci eel ce fura


sca'pap de Ciceti si Hancig nu sta cu manele in solduri,
ci puscele, securele, coasele, sulitele si spadele se in-
veriiati in manele for mal repede de cum se invertese
hadaragele amblachlor Gaud se imblatesce trifoiul, si
pre tine -1 ajungea si lovia, lovit era pentrutotdeauna;...
mai mult nu se misra I . . .
Tatarii, vedend dela un timp ca nu-'I chip s'o scoata
la capet cu Romanii, Ca acestia ad de gand sa-'I man-
tueasca pre toil de Bile, incepura a se ruga si a dice:
Lasa Roman, ed si efi crestin I ceea ce avea se
insemneze : .da'-mi pace, nu me omori, ca si eu tn6voiii
face crestin Iu
Inzadar insa li era Wea rugamintea, ca Romani',
calif prea bine sciaa din most stramosI ca rugamintea
aceasta nu insemneaza nici mai mult nic1 mai putin
decat: .fei bine, ageaptci sous, sat" rim me idea soi
mor, eel nu to-0W Visa sic tyclesciu, se faceati intr'o
ureche $i dumicati intrinsii Ca in curechia.
i asa in vr'o cate-va oare aproape la 17.000 de Ta-
tar!, intre earl si feciorul Hanului tataresc, 41 aflara
rnormentul intre termurii Viseului.
Celalalti Mari, caril putura scapa din lupta aceasta,
apucara pe riu in sus atilt muntele Stool si, prigonit1
Hind de Borseni, fugira preste muntele Coasta Raided
spre Bucovina.
Prigonitoril, carii au fost ajuns acuma pe vervul mun-
Lahti Cifa, vedend ca fugarii au trecut preste muntele
Bratila in Bucovina, nu se luara ma! mutt dupa Mold,

www.dacoromanica.ro
198

ci-'I lasara sa se duca in scirea domnului, si se intoarse


Inderept spre campul luptel. Sositi aice atat acestia, cat.
si eel ce remasese la stare loculul, se apucara si culesera
toate pradile, ce le rdpird 'Mara de prin Ardeal si Ma-
ramures, si apoi fie-care se intoarse pe a cash', ducend
cu sine tot ce putura
In noaptea urmittoare veni o furtuna cumplita, si a
rupturd de nori ingropa In nasip si ma! toate sculele ce
mai remasese neluate dimpreund cu trupurile mortilor,
call nu putuse mai nainte a fi ingropate.
La vr'o cite -va chile dupa aceasta crancend si sange-
roasa lupta eats ca sosesc si o.stile unguresci,... la ce?...
pe semne sa caute cal morti ca sa le lee potcoavele I
Deoarece fwa call si Tatarii eel morti furd inmormen-
tali inainte de sosirea tor, si prin urmare neavend dela
tine lua potcoavele, nici pre tine bate, cad 'Mara ce
mai scapase vii, trecurd de mutt in Bucovina, se apucara
si rApira dela Borseni tot ce acestia limed dela Tatari.
Asta a fost recunoscinta si resplata Romanilor din
Borsa pentru vitejia:lor, precum si pentru scaparea mai
multor mil de crestini, pre earl 'i-an fost prins Tataril si
avedu de gaud sa'-'i duca pentru totdeauna in robie.
Apol mai dick cine-va ca Ungurii nu-'s drepti si recu-
noscatoril
Dar' sa lasain pre Ungurl in plata lul Dumnedeil si sa
ne Intoarcem eardsi la ratarii ce ail scdpat din manile
Borsenilor.
Acestia, dupti-ce scapard teferi si intrara in Bucovina
apucara spre amiadi si fugird nentrerupt pkna ce ajim-

www.dacoromanica.ro
199

sera pe hotarul satului de adi Poi ana-Stampii sari Pi-


iugani. Aid apoi, ne mai sciind ce sa rack' si incotro Ea
apuce de vlaguiti si flamandi ce eraii, se asedara pe locul
deluros de langa par6u1 Tesna Imputitd ca sa popo-
seasca si sa se odihneasca macar veo cateva dile si apoi
sa plece mai departe in teara lor.
In restimpul acela cat petrecura el pe locul unde des-
calicara si care de atunci incoace se numesce Tcitarul,
umblara in dreapta si 1n stanga cautand cloud vor afla
vre-un plaiii sau alts tale mai indosita, care 1-ar scoate
netulburati de nime la tars.
*i eata ca umbland el asa incolo si incoace, parte eau-
tand plaiul dorit, parte pradand stanele de prin impre-
giurime, precum si pre oamenii ce -'i 4ntalniau trecend
prin rnunti, dab intr'o cli preste un Roman din Vatra-
Dornei, care mergea sa duel mancare ciobanilor sei la
stank'.
Tatarii, saturati de atata alergare si cautare, cum it
zarira, alergara dupa dinsul, it prinsera, 11 legara cobza
pe cal si-'l facura cu deasila si le arete drumul pe unde
s'ar pute el mai lesne si mai degraba intoarce in tara.
Ce le va a spus Romanul prins, cum si pe unde le-a
aratat el ca ar putea esi la lark nu se scie. Atata se
scie numal ca pornindu-se Tatara din Poiana-Stampii
si trecend pre din sus de satul de adi Ccindreni, eara
de-aici preste muntele Ousorul sere satul lacobeni,
cand ajunse la Weill Ifagiului, o patira tocmai ca $i
Crap for in Strimtura dela Borsa.
Prindend adica Romana din tinutul Dornei de veste,

www.dacoromanica.ro
200

acuma dela clue vor fi prins, ca Tataril voesc sa treaca


pe acolo, se aduirira la un lot, intinara padurea de pe
part ul Hagiulul, si and deters Tatarii sa treaca, sarira
de odata cu totii de prin desimea paduril, unde erad as-
cunsi, plavalira copacil asupra for *i in cate-va minute,
II nimicira pre totI, afar& de dab insi, caril scapara ca
prin urechile aculul si caril se ascunsera in desisul
padurii.
La vr'o cite -va Mile, si anume dupd-ce pa.rasird acuma
toti Romanii local de lupta, cel doi Tatari esira din as-
cunisul for si se aseclara intr'o preluca numita 13,eluca
lui Haidan, unde petrecura un timp mai indelungat
pans ce mancara tot ce avura.
Ce folos laza ca totu-si nu putura scapa cu viata. Nu
mull dupd aceasta, dupa cejsi talara si mancard acuma
Vaud si tail, si ca sa nu moara de foame, incepura a
Umbla in colo si'n coace ca nisce besineticI doara afia
macar ci-sl-ce-va de rendul gurel, dete un Roman din
Vatra-Dornel, anume Saghin Popescu, cu crucea peste
dinsil si princlendu-i ii ucise si pre acestia.
Astfel se stinse pang intr'unul toff Tataril, call intrara
in Ardeal si Maramures cu stop nu flume ca s prade,
ci totodata s si duca pre toll Romanii si Romancele, ce
le-or prinde, in robie.
Deci bine-a clis, cine-a rlis ca .cel ce saps groapa al-
tuia, singar cade intrinsa.

www.dacoromanica.ro
ORIG1NEA NUMELUI PRELIPCEAN.

vice ca pe la un Pasei, clue mai scie ate sute de ani


vo 11 de- atunc!, s'au adunat mai multi feciori si fete din
satul Prelipeea de peste Prut la un loc si an inceput,
cum e datina din mosi stramosi, a doeni oaue roqi. i
uniT castigau, altil pierdead, care dupa cum ii era norocul.
Until dintre feciorii de fata lush', avend un oil deo-
sebit, cio-nia si spargea ori si care alt oil cu dinsul . , .
Asa a spart el oauele la mai multi insi . .. i fie-care
oil, cum 11 spargea, it si lua si-1 baga in sin, sinimenu-i
spunea nemica.
Intre fecioril adunafi se aflaii si septe frail.
Feciorul cu oul cel tare, ciocnind si cu acestia, le-a
apart si for toate oauele.
Fratil, vedend aceasta, s'au maniat pe dinsul si I-au
spus sa le arete oul, cad accla nu poate sa fie oil de
gains, ca oauele celorlalti insi, ci de pichiure, de lemn,
de peatra sail de alt ce-va,... destul Ca nu e oil curat l...
Insa feciorul n'a voit sa-1 arete.
Atunci fratii s'ar'i maniat si mai tare ci s'au apucat la

www.dacoromanica.ro
202

cearta cu dinsul, si din vorba in vorba a ajuns treaba


pana la batae.
Feciorul, care locula in apropiere, Wend ea nu e
saga, ca eel septe ft.* vrett numal dec,at sa.-1 Bata, a
strigat pre tatal set sh-1 aduca de grabs spada, ca s
sibs cu ce se apara de protivnicii sei, cad pe timpul acela
nu eras sabil ca acuma, ci numal spade.
Taal set, auclindu-1 strigand si presupunend ca nu e
bine, ci trebue sa se intemple ce-va cu dinsul, lua de
graba spada senteun buc a si fost cu dinsa unde era
strinsura adunata.
Insa nu apuca bine a ajunge la fata locului si a in-
treba ce este, cand unul dintre eel septa &all, apucand
un par, sat ce va fi fost, it pall drept in cap 0-1 culca
mort la pament.
Atunci feciorul, care era un teller inalt, spatos si
foarte sdravan, vedend ca at omorit pre tatal sett, i se
sus tot sangele lu vervul capului de mane, se repecli ca
o sageata la tatal sea, if lui spada din mans, sT-apoi...
intorcendu-se si aventandu-se in dreapta pi In stanga,
cat ai bate, in palmi II taia pre toll eel septe frail in
bucatele.
VeclAnd ceialalll feciori, carit eras de talk' si carilpana
atuncea stattu ca inlemnill locului, ceea ce s'a intern-
plat, deters navala care din cotro asupra feciorului uci-
gas, voind sa-I faca mil si farimi.
Insa feciorul, istet si tare, cum era, facu ce facu si
spala putina din mijlocul lor. Ears mai dupa aceea, ve-
dend CA s'a resculat intreg satul si s'a facut mare zur-

www.dacoromanica.ro
203

bava din pricina lui, de frica ca sa nu fie prins si omorit


si el, a parAsit satul, in care s'a nascut st-a crescut, si
indreptAndu-se spre amiacli nu se opri 'Ana in Horod-
nicul-de-jos din finutul Rcidautului.
Ajuns in Horodnicul-de-jos, siatu el mai multi ani in
acest sat, gra ca satenii sa-1 dee de urma sau sa scie
ce-va despre dinsul, cad el, cum ajunse aice, nu numai
ca-si schimba porecla, ci tainui totodath si numele sa-
tului, in care s'a nascut si de unde a venit.
Mal pe urma insa, si anume dui:4 ce s'ati mai mul-
comit oamenii din satul scu si i s'a uitat in cat-va fapta
cea yea, dar' sciind prea bine ca n'are la ce s'a mai in-
toarce inderept de unde a venit, s'a insurat cu o fatA din
Horodnic. i nevestei sale i -a descoperit apoi ca e de loc
din Prelipcea de peste Prut, insa numele eel adeverat
nici el n'a voit sa spue.
i de-atunci in coace ad inceput Horodnicenil a-I
numi Prelipcean, in toe de venetic, dupa cum it numiati
el mai nainte. i Prelipceni s'ait numit apoi si urmasil
sei si tot asa se numese ei si'n cliva de astAli, si sunt
una dintre cele mai numeroase si yespandite familii ro-
mane din Horodnic.

www.dacoromanica.ro
II

TRADITIT
REFERITOARE LA LOCALITATI

www.dacoromanica.ro
POIANA NEGRII.

Bogat, foarte bogat era Negrea Basarab. Si nici nu


avea cum sa nu fie bogat, dupa ce el era Domn si sta-
panitoriu peste una dintre cele mai frumoase si manoase
1.Ori romanesci, adica peste Moldova. Dar toga bogatia,
toate mosiile si comorile sale no platiati nemica.' in ase-
menare cu ram sa Neagra.
Strebatuse de mull faima despre avutia lui Negrea
prin toate terile de prin inprejurime, basal vestea despre
Neagra si despre frumuseta ei se duse si mai repede si
ajunse si mai departe.
Nu-i vorbd, mai erafi si alte Moldovence frumoase, si
multe dintre dinsele chiar foarte frumoase, dar' ca
Neagra nu era nici una. De-aceea Romanii, supusii lui
Negrea Basarab, on si cand si la on si ce Intemplare
vorbiati cu insufletire de dinsa si se Mimi ca tara for are
un odor atat de stump.
In chipul acesta apoi vestea despre Neagra si frumu-
seta ei se lap din di in di tot mai mull, pans ce In sfarsit
ajunse si la urechile fiilor de cral si imperati nu numai
de prin terile invecinate, ci si de prin cele mai departate.

www.dacoromanica.ro
20S

i de-acuma inainte, dupa ce i s'a dus vestea in toate


partile, da Doamne bind nu era mai nici o di, in
care sa nu fi venit ate un fecior de craiii sau imperat
sa o peteasca pe Neagra.
Insa Neagra, cu toate ca multi dintre fecioril ce -o
petirA erail din vita buna si destul de frumosi, ca sa-si
poata alege unul pe placul el, nu voi sa se marite si sa
se desparteasch de parintele seil, si nu voi cu a tAta mal
mult, cu cat ca toti cei ce-o petirA eraii de vita strains,
ci ea, ca o romances adeverata, IsI puse in Band ca, clack
a fi s se marite vre data, sa se marite numal dupes un
fecior din neamul el, si nici cand dupes un strain, sciind
prea bine c5. strainul, de 1 -al pune chiar si'n sin, tot
strain remane. De-aceea, de Ate orT venia vre un peti-
torid s'o ceard, ea totdeauna spunea tatane-seii: ba ca.
nu I-a sosit incA vremea, ba ca cutare e dintr'un neam
nepotrivit cu neamul el, ba ca nu-1 place, ba ca -I una,
ba ca -I alta, numal sa scape de dinsul.
i tatal seu, pentru ca o avea numal pe dinsa, si o
Iubia maT mult de cat lumina ochilor sel, totdeauna o
!Asa In voe, pans ce ci -a alege ea singura unul dupes plat.
De la tin timp insa, vedend feciorii, caril o petise si
care cu drags inimA a fi luat'o nu numaT pe dinsa de
sotie, ci si Moldova si toate comorile lul Negrea Basarab,
se facura din di in di tot mai indrAsneti, pans ce in
sfArsit trimise prin soliI for cuvent luI Negrea, ca dacil
nu li va da pe Neagra de bunk voe, el se vor scula eu
toata oastea asupra Jul si I.or lua-o cu puterea.
Acuma se mai luAspri si Negrea si dise intr'o iii filcel

www.dacoromanica.ro
209

sale s nu mai faca atatea marafeturi, ci sa-s1 aleaga.' o


data pe unul, ca de nu -s1 alege pre mime gi de nu se ma-
rita mai de grabs, e reit de dinsul, e reit de lam sa, si
mai rPU poate sa fie de dinsa, cad each' ce -ad spas sold,
ca vor face pefitorii el, data null va alege nici pre unul
dintre dinsil.
Neagra, audind aceasta veste, spuse tatAue-seti, cc
papa atunci nici data nu indrasnise at spun, ii spuse
adica ca ea mai de grab& s'ar fi maritat dupa un fecior
de roman ca si dinsa, si de-aceea a tot amanat de pe o
di pe alta, respingend pre tot! petitoriL call' i -a avut.
Ear' acuma nici atata nu se va marita nici dupa unul
din calf au cerut'o, cad data s'ar marita dupa unul,
atunci de buns sama s'ar supara celealalt, si tot n'ar fi
bine, pentru ca tor, dupa cum vede ea, nu li-i atata de
dinsa, cat li -i de averea tatane-s6ti.
Nu-i placu lui Negrea respunsul acesta, de feliu nu-I
placu. Dar' ce era sa. faca ?... s'o marite cu de-a sila dupa
tine nu-I place, si Inca. dupa un strain?... Nu-I da mina
sa faca un lucru ca acesta, cad una era Elea luI, si aceea
era Neagra cea dragalasa. i pentru Neagra mai degrabi
si-ar fi dat capul, de cat i -ar fi facut vre o neplacere.
De-aceea el n'o sill, ci numai o sfatui, o in.demna, ca
doara o poate induplica. Ear' in urma, vedend ca nici en
sfatul nu poate s'o swath la capot, ti dete pace.
Ca nu vre Neagra sa se marite dupa nici unul dintre
feciorii, tali aft petit'o, asta nu-I scotea luiNegreamulli
pert surf in cap. Alta era insa acuma ce -1 manta si care
it puse pe ganduri, era adica aceea: cum sa scape de
14

www.dacoromanica.ro
210

mania petitorilor fiicel sale, dintre caril multi erau mai


puternici de cat dinsul, si mult refi putewl sa-i faca.
Si de ce s'a temut Negrea mai tare, tocmai de-aceea
n'a scapat.
Pin tre petitori!, carii au cPrut pe Neagra, era si fe-
ciorul unul Domnitoriii peste un popor pagan, selbatic
si foarte reuthcios, care nu de mult venise din pArtile
redritului si incepu a cutriera si a prada Wile de prin
partile noastre. Si tocmai feciorul acela, care avea o in-
fatisare mai mita purtare mai indrasneata de cat
tots celalaltl petitori, si pe care Neagra nu pute sa-1
vada in ochi, da Inca sa se mai m'arite dupa dinsul, sta-
rwa mai tare pe tang& Negrea ca s'a-I dee pre filca sa de
solie. Ear' in urma, vedend ca Neagra nu-1 voesce si
tatal s611 n'o silesce, se facu pars de foc asupra for si
asupra tuturor supusilor lor, si intorcendu-se inderept
de unde a venit, rescula intreg poporul, care it conducea
tatal seit, si punindu-se in fruntea Int se porni lam in-
tarcliere asupra Moldovei, prevenind prin aceasta pre
tot! ceIalalti petitori.
Negrea Basarab, aulind despre cele ce i se pregatesc
lui, face! sale si intregei ter!, chiema de graba pre top
sfetnicii sei la sine i se sfatui cu dinsil: ce ar trebui sa
face si cum s se apere de dusmanii, ce -! amerinta?
Sfetnicii, dupe ce cumpenid toate imprejurarile, di-
sera: sa apuce si el armele la mama si cu mic cu mare,
cu teller si betran, top pana inteunul-sa lasa iaaintea
dusmanului si sa nu-1 lese a intra in tart
Si cum se pusera in tale asa si facura.

www.dacoromanica.ro
211

PA' in cate-va Mile mai toata Moldova era resculata-


s i Neagra, Neagra cea gingasa si frumoasa Inca se
inarma si, inualicand pe unul dintre cei mai infocati cal,
se porni si ea alaturea cu tatal sell in protiva dusma-
nului, clicend ca clack' a venit treaba pans la atata, apol
.ori ea, on protivnicul WI, din doe until trebue sa remae
most pe campul de lupta.
Tata' sea dintru Inceput nu voi nici decum s'o lese a
se bdga singurd in primejdie. Mai pe urma insa, indu-
plicat prin rugdmintele si lacrimele 'Reel sale, n'avu ce
face... trebui s'o lese.
Multi ca frunda si crunti ca nisce flare selbatice eraii
paganii, ce se apropiara si prinserd a intra Ca nisce lupi
turbati in Moldova, si mania lui Dumnedeu era ce fa-
mail pe unde treceau.
Dar' si Romanii, cum vedura ca nu e lucru de saga,
ca paganil n'aft venit cu stop numai de-a AO pre
Neagra, ci de a li lua si tam, incepurd a se lupta cu
+Musa ca nisce lei infuriati cand se tied amerintati in
insu-si culcusul lor.
Si unde lupta era mai amarnica si invAlmdsagul mai
mare, acolo era si Neagra de fatA alaturea cu tatal seii
vi cu cei mai voinici luptatori, secerand merefi ca bite
hoick in dusmani si cdutand ne'ncetat cum ar pute pune
rnana pe crancenul ei protivnic. Dar' eats ca dela un
timp da cu ochil de dinsul, si cum 11 za.'resce in mijlocul
unei cete de luptatori dusmani, se repede ca o sdgeata
asupra lui si... mai de grabd de cum isi poate cine-va

www.dacoromanica.ro
212

inchipui, ii reteaza capul cu spada si c'un zimbet de bi-


ruing se'ntoarce apol in mijlocul soplor set.
Aceasta fapta cutezatoare a Negrii infuria si mat tare
pre duTnani, si mai ales pre capul lor, adica pre tatal
fecIorului omorit de dinsa, care asisderea se afla in res-
boit. De-aceea lupta, ce s'a iscat acuma infra paganI sb
Romani, a fost pe de-o suta si pe de-o mie de on mai
inversunatA si mai crancena de cat mat nainte, cad
dinteamendoue partile pica luplatorii cum pica toamna
frundele, cand le sufla ventul.
Dar' eats ca nu trece mult timp la mijloc al-o sageata
paganeasca vine repede si se oprPsee in soldul drept at
lui Negrea.
Negrea, cu toata taria si barbatia sa, cum it nimeri
sageata dusmana, care strabatusepanit la os, nu se putu
mai mult tine pe calul seg. Durerea cea crancena, ce -t
casuna rana si pierderea sangelui ce fisnia dintr'insa, it
ameti de cap si caclu fara consciinta de pe cal jos.
Neagra, care, dupa cum am spus, era nedeslipita de
tatal ski, cum it veclu pre aces ta caclend, sari de graba
jos, it apuca de subsuori, si cuajutoriul unor ostasi, calif
asemenea sarira. sal Mice, it urea pe calul sett, se sun
si ea calare si... de anima inainte uita de lupta, uita de.
toate,... grija et cea mai mare era scaparea Litane-sea,
care zacea lesinat in bratele sale.
Dusmanii, veclend ca Neagra a luat pre tatal set] si-a
fugit cu el, se luara la fug dupa dinsa, voind numaide
teat s'o prinda.
Dar' Neagra, /Ana ce an strabatut paganif, cant s'ait

www.dacoromanica.ro
213

luat dupA dinsa, prin mijlocul unei cete de Romani, ce


Ii se puse In tale, ajunsese acuma departe. Ea a fugit,
cat a fugit, si mai repede si mai facet, adica dupa cum
poate sa fuga un calinpovorat cu douetrupuriomenesci.
i'n fuga el numai de doue on s'a oprit locului: data.
langa un Weir, unde a spalat si a legal rana tatane-sea,
care pani atunce nu se desteptase din lesin, earn a doua
oars langa un slog, unde a poposit si a nutrit putin
calul, care nu mai pute fugi de asudat si vlaguit ce era.
De aice apoi, veclend ea ca nu-i chip sa se intoarca cu
tatal sea a cask, dupa cum isi propuse la inceput, pen-
tru ca dusmanil se tineau mortis de dinsa, apuca dru-
mul spre muntl, si ca sa n'o ajunga prigonitorii, dete
pinteni calului ca sa -si mai Indeseasca pasii. Dar' de
asta data n'a gacit'o bine, cad calul incordandu-se si
fugind mai repede de cum ii iertaa puterile, cum ajun-
sese si /ntrase intro pa.'dure de sub poalele Carpatilor,
caclu de-odata jos si nu se scula mai mutt.
Vac lend Neagra ca credinciosul el cal, in care aye cea
mai mare nadejde de scapare, nu da nici un semi de
viata, incepu a tremura ca varga, crepndu-se atat pre
sine eat si pre parintele sau pentru totdeauna pierduti.
Nu to teme, draga meal clise Negrea, veclend
pre film sa ca s'a facet galbana ca ceara de spaima,
cad de-acuma inainte paganii, chiar dad. ne-ar urmari
si mai departe, nu ni-or pute da de urma.
Bine-ar G, cand ar fi asa cum clici D-ta respunse
Neagra tremurand, dar' tare ma tern ca el ne-or
ajunge, si atunci ce vom face?... De mine, ca de mine,

www.dacoromanica.ro
9.14

putin imi pass de viate, cad nu-s mai mutt de cat a


femee, dar' cand te ved pre D-ta cat esti de slab si ca
nu te vet pute lupta cu dinsii, fort reel imi tree prin tot
trupul. i-apoi mai este Inca si alta la mijloc, care me
inspaimenta cand numal imi aduc aminte, mai e adica
si aceea ca dad., fereasca D-qet, dusmanii te-ar prinde,
tine s'a pune mai pe urme in fruntea Romani lor ca sa
alunge pre pagani din tan.?
Spusu-ti-am ce de-acuma inainte n'ai de ce sa te
temi. Se intram numal mai afund in pedurea, in care
ne aftem, sAntem scapati I
Neagra, cum aucli aceste cuvinte imbarbatatoare ale
tatane-see, indate isi vent earn' in fire si, aruncand o
privire jaluice si compatimitoare asupra lubitului si cre-
dinciosului ei cal, lua pre tatal sell de suhsuoara si 1n
patine minute se pierdu cu dinsul in desisul paduriT.
Dusmanii ii urmerira pand ce detera de cal. Ear' dupa_
ce ajunsera acolo si aflara calul mai tot mancat de flare,
si nici o urmA de om, care ar duce intr'o parte sae alta,
cugetara ca fiarele prins si mancat si pre dinsii.
De-aceea el nu-I urmerira si mat departe, ci se intoar-
sera inderept....
Neagra fuse., ducend pre tatal sell mai Inuit pe sus,
cad durerea ce-i cesuna rana nu-I da rend mai de feliu
sa pue piciorul in pament, merse mai departe pane ce
pe la inserate dete de chilia unul Sabastru. Aice apol se
opri si, povestind pe scurt toata intemplarea, 11 ruga ca
sa-i primeascd de mas.
Sahastrul ii primi cu cea mai mare buns-vointa

www.dacoromanica.ro
215

spuindu-le ca In chilia sa vor fi scutiti de on si ce pri-


mejdie.
La Sahastrtil acesta petrecu Neagra si cu tatal sail
mat multe septemani.
In acest restimp grija cea mai mare a Negrit era cum
se vindece mat usor si mat de grab& rana tatane-seu.
Dar' ea nu trebul mult timp sa-si bats capul cu aceasta,
caci Sahastrul, care cunoscea mai toate erburile de ce
leac dint bune si care avea multe de acestea adunate si
in chilia sa, II veni intru ajutorlu. i asa rana primej-
dioasa dela piciorul lut Negrea, prin ingrijirea Sahas-
trului si prin neintrerupta cautare a heel sale, se yin-
deca cu mult mai de grabh de cum s'a asteptat.
Dar' cu cat i se vindeca lul Negrea rana trupeasca
mai 'lute, cu altata alts rana cu mult mai primejdioasi
II rodea acuma ca un vierme la inima. Era adica jelea
dupa curtile sale 0 dupA comorile, cart se eau intr'in-
sele, MA. mai ales dupa tara sa, din care, dupa cum iT
spuse sahastru ca infelese dela nisce Romani, ce trecuse
pe acolo, cea mai mare parte cad.use acuma prada si
jertfa ne'mpacatilor dusmani. De-aceea gandul 1W eel
dintaifi, dupa deplina sa insanetosare, a fost cum se
alunge mai lesne si mat de graba pre dusmani din tarn,
ca supusil set, caril inspaimentall si fiagroziti hind de
crudimile paganilor se retrasera in criirii muu:ilor, sa
se poata Intoarce earasi pe la vetrile lor. Peel intr'o cli
si descoperi el Sahastrului toate planurile sale: cum
voesce a se scobori la tarn, a se pune in fruntea Roma-
nilor si a alunga pre dusmani peste hotare.

www.dacoromanica.ro
216

Nu l respunse Sahastru, dupa ce-I asculta cu


lucre aminte, asta sa n'o faci, cAci in imprejurarile
de tap. a te intoarce asa de graba inderept ar fi tot atata,
cat a te arunca singur in mana dusmanilor. Din protiva
ea te-asi sfatui ca, dad voesci sa mantuescI Cara de O-
tani, sa te retragi ce-va mai adAnc in Carpall, sa.' aduni
acolo pre toti Romanii, cap se afla respanditt prin cri-
eril muntilor, si abla dupa ce i vel fi adunat pre toff la
un lot si dupa ce te veT fi incredintat ca ai cu tine te
rorni la lupta, sa te cobori asupra p-ganilor, mai de
grabh nu I Aceasta e parerea mea, Maria-ta insa fa ce
vel cugeta ca va ft mat bine 1
Potrivit si bun era statul acesta, si Negrea si-1 inti-
pari bine in minte. Multami apoi din toata inima SA-
hastrulul pentru primirea, ocrotirea si ingrijirea lui cea
parinteasca si luandu-s' remas bun dela dinsul, se porn'
climpreuna cu fiica sa spre apus prin codril si se dusera
.pang ce ajunsera in (inutul Dornei. Aice apoi se opri
si se aseda langa termul unul parea, care trecea prin.
niijlocul unel poieni marl si frumoase.
Muntil din finutul Dornei eraii pe timpul acela mai
mult paduratici deck plesuvi. Cu toate acestea insa el
nu eras locuiti numal de flare selbatice, ci si de oameni.
Dupa bAtalia cea crancena insa, ce o avu Negrea cu 'A-
gana din pricina flied sale, el in scurf timp se inpopo-
rara si mai mult. Ear' dupa co prinsera Romani' de
veste, ca Negrea si cu Elea sa, pre carii ii lineati de pier-
du% nu numal ca traese, ci el se afla asisderea prin
aceste locuri, indata. se adunard din toate pantile im-

www.dacoromanica.ro
217

prejurul lor, precut-a se aduna un roiu de albine impre-


jurul matte!.
Negrea, cum vedu ca din ce in ce se aduna tot mai
multi Romani imprejurul set, li salts inima de bucurie,
si nu mult timp dupa aceea prinse al indemna ca s se
rescoale din nou asupra dusmanilor, sa se porneasca cat
mai de graba asupra for si sa nu se lese pans nu 1-or
-scoate din !Ara si I-or alunga peste hotare.
Insuflefitoare erad Indemnarile si sfaturile, ce le da
Negrea cu prilejul acesta Romani tor, si multi erail de
aceeasi parere ca si dinsul. Insa mai patrundetoare erati
Indemnarile si sfaturile Negril.
Sciaii ei Romanil a a se porni asa de graba in protiva
paganilor e o cutezare foarte mare. Sciati el si aceea ca
din pricina Negrii li se trag toate nenorocirile si neajun-
surile, si n'ar fi voit bucurosi, sa sufere si mai mult, de
cat au suferit pans atunct Dar tend audira pre Neagra
rugandu-se sl-o vedura lacrimand, care mai nainte era
totdeauna vesela, uitara de nefericiri si neajunsuri, ul-
tara de toate... De una insa totu-si o rugara : sa astepte
pant In primavara urmatoare, caci atunci, And it ruga
ea mai cu staruinta, era de okra toamna.
Nu-i venira Negri! la socoteala cele ce le audi de asta
data, caci ea, numal data ! -ar fi fost cu putinta, ar fi
sburat asupra dusmanilor si I-ar fi sorbit intro lingura
de al:4, asa de infuriate .si manioasa era ea pe dins,ii. Dar'
ce era a face 4... Vedu In urma si ea singura, ca tot e
mai bine asa cum spun Romanii. Dec! atat ea cat si tattil

www.dacoromanica.ro
218

seu nu clisera mai malt nemica, ci asteptara cu nerab-


dare sosirea primaverii urmatoare.
In primavara urmatoare, find acuma cu totii prega-
tip de lupta, ca un pohoiu ce cu vuet clocotitoriii se re-
varsa de pe inaltimele muntilor si ale stAncelor la vale,
asa se pornira si Romanii asupra dusmanilor, cavil cu-
prinsese tam pane sub poalele Carpal:dor.
i Neagra, pare ca nu era a bum.", pe cat de suparata
si duce pe ganduri era mai nainte, pe atata de vesela si
vorbarita se facu acuma, cand veclu ca Romanii s'aU por-
nit la lupta. i ea fu cea d'intaiii, care se puse si merges
in fruntea mulfimeI.
Dar' abia apucara Romanii a se porni la drum, abla
apucara a merge vr'o cite -va mile, cand numai ce and
de-odata. glasul Negri] strigand :
Nu me las*, fratilor I ca m'au mancat paganil I
Ce este 1_ ce s'a intemplat1 intrebara mai
multe glasuri de-odata, srn acelasi Limp alergara spre
dinsa sa vada ce-i.
Insa Neagra, pana ce ajunse Romanii la dinsa, cacluse
de pe cal jos, un siroill de sange incepuse a 14111 din fra-
gedul eT piept, ochil i se painjenise, graiul ii amutise si
nici un ctivent nu fu in stare a respunde la intreba-
rile lor.
M] -au gatit dusmanii copila I strigaNegrea,cand
veclu ca flea sa nu vorbesce nemica. A poi, cuprindendu-o
In brace si sarutandu-o de mai multe on pe (*aka, prime
a plange ca un copil.
Neagra, simtind inbratistirile infocate ale tatane-sell,

www.dacoromanica.ro
219

se de#tepta din lesiuul ce-a fost cuprins'o #i dise cu glas


lin #i tremuratoriii .
Iarta-me, scumpul #i iubitul men tats, ca ti -am
facut atatea superaril... Dorinta mea cea mai fierbinte a
fost ca nici and #i sub nici un pretiu sa nu me instrai-
nez de tara si neamul 'nen romanesc, #i data nu mi-a
Post inpartita dela Dumneclen sa tiaesc si sa fin un scut
aparatorin neamtilui meii si mangaere betranetelor D-tali,
nu e vina mea, ci e vina dusmanilor, carii mi-au curmat
dilele mai nainte de am pute implini dorinla... Ear' vol,
fatilor I carii din pricina mea ati suferit atatea neajun-
suri #i nefericiri, nu me blasternati, ci aduceti-ve aminte
de Neagra, care v'a lubit mai mult de cat o sora si care
numal pentru dragostea cea mare, ce a avut'o catra voi,
moare acuma... i de voiti... resbunati-me... is acolo s'au
ascuns dusmanii, carii mi-au repus viatal...
Rostind Neagra cuvintele acestea qi aratand cu mams
spre o sehelbe din apropiere inchise pentru totdeauna
cella ei eel farmectitori i.-a date sufletul in bratele lubi-
tului seti *jute.
Negrea, patruns de intristare si durere, calit alaturea
cu film sa.
SA prindem paganii l . . . dupa din#ii feciori 1
striga acuma un voinic malt si spatos, care se afla in
nemijlocita apropiere a Negrii, si'n acela-si timp mai
multi in#I deters 'Ayala asupra sehelbeispre care a art-
tat Neagra.
Negrea, care in urma strigatului acesluia i#1 veni in

www.dacoromanica.ro
220

or!, voi sa-I opreascb.", dar' era prea tardia, caci el intrase
acuma in sinul sehelbei.
Ce cugeti sa'ncepem acuma, stapane I intreba pe
Negrea un mosneag alb ca ometul stergendu-si cu ma-
neca camesil lacrimele ce-I curgeail pe fata.
Negrea, in be de respuns, radica manele spre ceriu si
fa.'cu din umere. Moartea mult iubitei sale flee ii cur-
mase firul vorbel.
Daca D-bleu a volt sa fie asa, Oise mal departe
mosneagul eu asi crede ca ar fi cu mult mai bine sa
ne'ntoarcem inderept de unde am pornit, sa dam tinerei
repausate cea de pe urma cinste, si-apoi... bun eD-deil l...
din multe nevoi si nacazuri ne-a scos el pana acuma,
ne-a scoate si dinteaceastal Multe litre selbatice si rele
au venit in decurgerea timpului asupra teril noastre si
nu data i -au silit pre Romani a petrece cu anil intregi
retrasi prin crierii muntilor, si cu toate acestea Romanii
n'au perit, ci cu puteri unite si cu ajutoriul lui D-Oell
1-au respins ears -si pre dusmani peste hotare. Sa fim
numal totdeauna uniti si sa nadajduim in D-Oeil si acesta
nu ne va ulta nici de asta data si vom resbuna pre
Neagra, pre acest suflet dragalas si nevinovat si vom cu-
rati lara de pagan!
Da I sa dam repausatei cinstea cuvenita si apoi
sa ne pornim asupra dusmanilor I clisera si ceialalt1
Romani.
*i cum rostira cuvintele acestea, indata a lergara mai
multi insi in marginea sehelbei, taiara vr'o tali -va bra -
dan!, facura dinteinsii un feliu de nasalie, aseclara

www.dacoromanica.ro
221

trupul Negril pe dinsa sl-apoi, luandu-o si ducendu-o.


schimbis &Le patru feciori, ear' alp doispredece feciori
cantand imprejurul el din bucine si fluere de se resuna
muntii, plecara cu totil Inderept spre polana de unde
s'afi pornit.
Dar' eata. ca pe cand multimea ajunse nu departe de
Dorna mat multe glasuri resunatoare se and strigand in
urma.
Erat glasurile voinicilor, caril s'at fost luat dupa
dusmani.
Mullimea se opresce locului Ca sa vada ce s'a mai In-
temp lat ?
i cand colea ce sa vada?... Era betranul Domnitoriii
al paganilor, tate feciorului omorit de Neagra, pre care
voinicii it aduceat pe sus.
A I viper& pagana l tu esti acela, care mi-al mancat
copila? striga Negrea, cand dete cu ochil de dinsul.
Da I... eu aunt acela I respunse Domnitoriul pa-
gan. Intelegand de la nisce oameni de-al mei, ca tu
si flea to traiti, di si noapte am cautat cloud to pot afla
si face ca s gusti si tu paharul, care l'am gustat et,
and Neagra a retezat capul fiului met. i-acuma, dupa
ce mi-am implinit dorinta, poll s fact' cu mine ce-tI
place, cad stunt in manele tale!
Sfa'ramati titva serpeluil strigara acuma mal
multi Romani de odata, audind inveninatoarele vorbe
ale paganulul.
Nu L... ltsati-1 in pace IdiseNegrea, cad puternic
si drept e D-deu, acesta ii va resplati dupii faptele sale.

www.dacoromanica.ro
222

Nu L.. el trebue sa moara L.. sample eel nevinovat


al Negril, jelea copiilor dupa parintif caclutgi an-primavara
in lupta si nenumeratele nenorocirl aduse de dinsul si
de feciorul sea asupra teril noastre striga resbunare l
Ce este ?... ce vi s'a intemplat, de v'ati intors asa
de grab& inapoi? s'auclira acuma mai multe glasurl
de femel, cart, intelegand ca bar batii si fecioril ion s'ail
Tutors inapol, li esira sere intimpinare ca sa vada de ce
s'atl intors. Ear' cand intelesera ca Neagra e moarta prin-
sera a tipa, a plange si-a se indesa care din care s'o
vada.
Domnitoriul pagan, veclend ingalmaceala iscata din
pricina femeilor, cugeta ca ar fi eel mai bun prilej de
scapare. Deci isbind la parnent pre fecioril, ce-I sta in
tale, apnea la fuga spre padurea din apropiere.
Insa.' n'a fost sa fie asa, cum a cugetat el. Nu apucase
a alerga vr'o call -va pasi, si-o sageata, care sbura in
urma lul, 11 ajunse si nimerindu'l drept in ceafa II culth
cu fata la pament.
Pedeapsa lui D-eili 1-a ajuns mai de grabi de
cum am asteptat noT. pith until din mijlocul multi-
mei. Dar lasamu-1 pre dinsul in pace sa doarma cum
vi-a asternut si noT sa plecam mai departe incotro ne-am
indreptat.
i rostind cuvintele acestea se pornira cu Neagra mai
departe, ducendu-o ca si mai nainte, cu acea deosebire
numal, ca pe langa eel doispreclece feciori, ce canta din
bucine si fluere, se insotira Inca si douespreslece fete,
carile incepura a o boci. I tot asa, cantand si jelindu-o,

www.dacoromanica.ro
223

o duserd pana ce ajunsera in locul de unde s'aii poruit,


adia in poiana unde a petrecut Negrea cu liica sa inainte
de pornire in protiva pagauilor.
Pupa ce sosirk' aice, luara vr'o ate-va neve. to pre
Neagra de pe nasalie, o spalara in undele pare'ului, o
imbracara si o impodobira cu cele mai frumoase flori si
asa o inmormentara apoi in mijlocul poenii, care de
atunci si pAna in diva de asta.-dis'anumit Poiana Negrii.
Ear' pareul, in care a fost Neagra spalata si ale arei
unde, din minutul and aceasta s'a spalat inteensele,
din limpedi, cum au fost mai nainte, se facura negre, ca
si and si ele ar fi fost pa trunse de jelea cea mare, s'a
numit Neagra.
Nu mult timp dupa aceasta intemplare plecaa Ro-
mani! eara si in protiva pAganilor si i-au Mint si 1-ati
alungat peste botare, si numai pre aceia dintre dinsii
i -au crufat, carii s'au botezat pi-ad faigAduit ca vor fi
oameni pacinici si crestinr buni ca gi Romania. Eara dupa
ce RomAnii au cuprins ears -si sesurile Moldovei si dupa
ce s'au intors cu totii pe la vetrile for de mat nainte, a
venit Negrea si a luat trupul Negril si 1-a ingropat langa
trupul maicil sale. Ina poiana, unde a fost Neagra an-
taia -si data ingropatk tot Poiana Negrii s'a numit, si
pareul, in care s'a spalat, tot Neagra s'a chiemat si tot
asa se chiam'a el si pana in diva de asta'-di.

www.dacoromanica.ro
PAGANISCEA SI PAGANISOARA.

Pe hotarul Isvorului, o atenenta a satului ?ipot, se


afla un munte, numit de Romani Paganiscea eara de
Hutani Pohanige.
Pe culmea muntelui acestuia e o poiana sail mai bine
Siiso estma cam pravalatica, insa foarte mare ,si fru-
moasa, in mijlocul careia se afla cinci movile rotunde
si'nalte cam de vr'o trei metri.
In partea despre resarit a muntelui acestuia se afla
un pareii, care formeaza hotarul intre satele Sipot si
Seletin. Acest paren, care curge spre resarit i se re-
varsa in Suceava, se numesce de Romani Pcigetnipara.
eara de Hutani Pohan4oara.
Nu departe de Gura Pageiniparei, si anume pe ter-
mul sang al Sucevii, la vr'o cats -va pasi dela drumul ce
duce din Seletin spre ipot, se afla asemenea o movila
rotunda, big cu mult mai larga si mai inalta de cat.
celea din poiana de pe muntele Paganiscea.
Atat despre muntele Paganiscea si movilele de pe
dinsul, cat si despre pareul Pii get niOnara si movila de

www.dacoromanica.ro
225

langa gura acesteia, esista la Romanii si Hutanii, ce lo-


cuesc in aceste parti, urmatoarea traditie:
Inainte de vr'o cafe -va sute de ani Cara, in care to-
cairn not astadi, era foarte bantuita din toate partite de
catrt o multime de litfe ptigane, cart, ca nisee lupi rut*
in cosi de foame, navallau asupra el, si peunde treceau,
era mania lui Dumnedell.
Deci, vedend dela un timp locuitorii bastina0 al acestel
teri ca nu e chip s'o scowl& in capet cu acestea litre rele
si nesktioase, si ca dand mai in fie -care an penea0.eptate
navala asupra tor, nu numal ca-I pradt si multe alte
daune si neplacerl le fac, ci pre eel mai multi dintre
dinsil, prindendu-I, ii schingfuesc si-I omoart saii II
leaga si ii due in prinsoare, se hotarira st paraseasca
sesul si sa se retraga in munti, eugetand ca'n crierii
acestora vor scapa de groaza si urgia paganilor.
Insa zadarnict fost toatt nade,;dea, cad nesttiosii
si crudil pagani nisi aice nu-I lasart in pace.
Asa, venind intr'un an Tatarli, nu se multamirt nu-
mai cu atata ca pradara si pustiiratara in lungis si cur-
medis, ci, vedend ca partea cea mai mare a locuitorilor
a fugit, si presupunend et de buna sama se vor fi retras
si ascuns prin erierii muntilor, se hotarirt st patrunda
sfn munti, si uncle vor da peste dinsil, acolo sa -I man-
tueaset de Mile.
i cum se hotarira, asa si facurt. Apucara pe apa Su-
cevil in sus si mersera pant sub poalele muntilor, adica
liana pe locurile, carl se numesc astgliti Tabiird si Cete
carl se alla intre satul Straja i intre Brodina si
15

www.dacoromanica.ro
225

Valcau *). Aice se oprira apoi locului ca sa se mai odih-


neasca, cad alergaturile si jafuirile din ciilele premerge-
toare le sleira mai toate puterile.
Dupa ce se odihnira, acum cat timp se vor fi odihnit,
si dupe ce sentearmara cum se cade, se pornira ears -s1
la drum tot pe apa Sucevil in sus, si trecend pe locurile,
cad se numesc astacli Sadciu, Paltin, Ncisipitul si Ulma,
nu se oprira pans din sus de satul Seletin, adica nu de-
parte de gua strimtoarei cum se merge spre satul $ipot.
Aice nu se scie acuma in care parte an facut: apucat'au
tot pe apa Sucevil in sus spre ipot, sau an trecut din
cob de apa pe termul drept al Sucevil si au apucat de-a
dreptul presto munti spre Lucinal
Destul atata ca nu apucara bine a ajunge in acest loc
si tots Rom anii, cap locuTail in muntii din acestea parts,
sciati acuma ca vin Tataril asupra Ion.
Dew cum au prins Romanii de veste ca litfa pagana
a intrat eara-0 in !Ara, si ca nisi chiar in crieril mun-
tilor nu pot local si till in Cold si pace din pricina lor,
se adunara mic si mare la un lot, se sfatuira in graba :
ce e de'nceput si de Aleut, si apol se apucara si curmara
pe jumetate copacil in mai multe locuri, pe nude presu-
pun.ead ei ca vor trece Tatarii. Dupa,' aceasta, indoAndu-se
si stand de panda, ii asteptara cu nerabdare pana ce le
va cadea in mans si -1 va lua la rafueala.

") Strainil numese locul acesta Falchefi, ears unit dintre Ro-
maul, luandu-se dupa dined, 11 numesc Folcati. Numele luT cel
adev6rat insa este Valcein.

www.dacoromanica.ro
227

Insa nu apucara Nine a se indosi si eata ca. Tataril se


si apropiera de dinsii, unil cantand si 1A.ulind ca sicand
ar fi trecut printeo tarn cu desavirsire pustie, eat% altii
Injurand si criseand din mesele de manie ca nu daii peste
nici un millet de om, caruia sa-icurme viata si s-lprade
"Ana la piele.
Dar' tocmai dud se'nciudira el mai tare, cand s'a
propiera de Plaiul Moldovei i se bateau acuma cu
gandul ca sal apuce spre Lucina, sa tread. in Ardeliu
si FA se resbune asupra Romanilor din aceasta tars, se
trezesc de-odata cu Romanii, caril putin mai nainte de-
aceasta eat fost ascuns prin fundoaele muntilor, ca sar
ca nisce lei asupra for si'ncep fara de crutare al culca
ca pe nisce snopT la 'Ancient.
Tatarii, vedendu-se pe neasteptate incunjurati de Ro-
mani, si necunoscend locurile unde se aflad, asa de tare
se inspaimentara si ingrozira ca uitara cu totul in cotro
s'ad fost pornit si ce avura de gand sa facti, sl-o tulira
la fuga Inderept.
Insa inzadar 11-a fost toata fuga, cad abia ajunsera pe
muntele Peigantiscea i fura din toate partite incunju-
rati si strinsi ca'n cleste.
Vedend ca. sent din toate partite incunjurag si ca
prin fuga nu e chip de scapare si mantuire, statura lo-
cului si-o lupta inversunata, pe moarte si viata, sentiscu
acuma Intre dinsii si Romani.
Ce fobs insa ca Romanil, carii esiau ca din pament
din toate partite, de fellu nu-I crutad, ci-i macilailail de

www.dacoromanica.ro
228

le mergeau peticele, ai'n vr'o cate-va oare mai Lot mun-


tele 11 umpluth de lesuri tataresci.
VW end Tatarii, ca'n lupta le merge mai red, apucara
din nou la fuga pe malul unui pared, la care au lost.
ajuns si pe care credeat ei ca vor eal pe local unde au
Post poposit inainte de ce incepura a se urea pe munti,
ai de-aice sa se intoarca pe apa Suceviiinapoi de unde-au
venit.
lam aice o patira si mai red, caci hind partea cea mai
mare a copacilor de pe termurile pareului acestuia cur-
map pe jumetate, Romanii incepura barbatesce a res-
turna din toate partite copacii peste dinsil si'nchipul acesta
al macilari si-al moil si mai amarnic.
i asa mai toll Tatarii, caril au venit de asta data
asupra Romanilor, au fost omoriti.
i de oare ce Tatarii erail pagetni, de aceea si mun-
tele, unde au fost ei antala oath incunjurati si Mutt,
s'a numit de-atunci in coace Pciganiscea, earapareul pe
termurile drum ail lost turtiti de copaci s'a numit Pa-
get nipara, si tot asa se numesc atat muntele cat si pa-
reul acesta sell diva de astadi.
Ce se atinge de movilelP de pe muntele Paganiscea,.
earl sunt insirate una Tanga alta in doue linil drepte, si
anume treI intr'o Iinie si doue intr'alta, si earl ilupa
forma si faptura for se cunosc de departe ca nu sunt
firesci, ci radicate de maul ominesci, cred ca sunt mor-
mintele, In cari s'ad 1ngropat trupurile Tatarilor ce-ad
cadut in lupta.
Eara in movila dela gura Paganiaoarei, care, dupi

www.dacoromanica.ro
229

cum am mai spur, e cu mult mai mare de cat celeamin-


tite mai nainte, avend o inallime aproape de-o prajina
-si jumetate, eara imprejurimea temeliel sale find de
vro 70-80 de pasi, cred a e inmorrnAntat mai marele
si conducetoriul Tatarilor.
In urnia trebue sa mai amintesc Inca si aceea, ca atat
pe sesul, ce se'ntinde din sus de movila de pe termul
stang al Sucevil, cat si'n poiana de pe muntele Paga-
nistea s'au aflat inainte de vr'o tali -va ani mai multe
Mica!i de camera de zele, apol spade, vervurl de langi si
alte franturi de arme si ban! vechi de arama, lin semn
ca'n aceste doue locurl of trebuit sa fie oare cand o ha-
Lane crancena intre Romani si Pagan!.

www.dacoromanica.ro
PLAIUL TATA RILOR.

ci-ca in vremile vechi, pe cand terile, in cari locueso


astacti Romani!, eran bantuite din toate parlile de catra
o mullime de litre pggane, tree Romani, oleri din Ardeliu,
anume: Petrea Co lac, Nechita Timpciu gi Leonte Timul,
sfirgindu-li-se pascatoarea in tam for gi ne-avend cu ce
sa2g1 lie bucatele, ca s nu pear& de foame, se hotarir&
ca sa paraseasca pe un timp oare-care vetrele strabune,
se.-'gi Tee turmele Si s& tread. cu dinsele in muntfi des-
pre reshrit, tariff eraii pe acelea vremuri pustil.
i cum s'ati hotarit, aga au si facut; 41 luara toate
turmele gi lucrtirile cele trebuincioase unor oameni, carii
traesc numai din crescerea vitelor, gi dimpreuna cu ne-
vestele, copiii jai ciobanil ce-i aveail se pornira spre re-
sarit, trecend dintr'un toe intr'altul, de pe un munte pe
alt munte.
Aga umblara el in colo gi in coace prin munlii despre
apus al Bucovinel vr'o cat! -va an! de a rendul, far& ca
s. descalece in vre-un be pentru tot-dea-una: unde va-
rail, nu email, earn unde ernafi, n' varati. Si de oare-

www.dacoromanica.ro
231

ce el erau numai nisce pastori simpli, carii, de cum eau


trezit, tot pe 'Maga vite ail petrecut, de aceea nu duceaii
alts grija, fara numal cea a vitelor sale, ear' (And acestea
erau sanetoase, placerea for cea mai mare era sa cante
din fluer si din buclume dupa datina apucata din mosi
s tramosi.
Intr'o primavara, ambland el, ca de obiceiii, cu tur-
mele for dintr'un munte intr'altul, dintr'o lucina si pre-
luck' intealta, eats ca dab- intr'o huna demineata de un
plaits, peste care, nu self*" cum s'a intemplat, ca nu de-
dusera mai nainte sail nu-1 bagasera pans atuncea in
sama si de aceea be era cu totul necunoscut.
Vedend ei plain! acela, se hotarira sa nu mai amble
ratacind dintr'un Toe intr'altul, ci sa se asede unde-va
pentru tot-dea-una in apropierea acelui plaiil. Deters
deci cu oile peste plaiul descoperit spre miedul noptii,
apucara drept in vale pans ce ajunsera intr'o fundoae
adanca, de unde nu se vedea de cat in cern"' si pre pa-
ment din pricina muntilor celor inalti, carii o incunju-
rau si carii erau acoperiti cu o uriase padure de bradi,
molidi si mesteceni. Coborind mai in jos cu turmele, de-
tea de o valicica, care serpuia pintre copacil cei uriasi,
ear' pe langa valicica aceea de-o poenita frunioasa.
In fundul valcelei acelela, care mai tardia s'a numit
Fundul Moldovel, s'at hotarit ei sa se asede peste vara.
i cum eau hotarit, Indata s'aii si apucat unii sa dureze
o coliba, allii o tarla mare, ear' altii s'at dus cu oile la
pascut pe dealurile si pe muntii de prin apropiere.
Doi ciobani tusk carii ere' mai voinici si mai umblati,

www.dacoromanica.ro
232

luaud rate o secure subsuoara si ceva merinde in traista,


s'au intors inderept Ca sa caute, de unde vine si incotro
duce plaiul de pe venni muntelui.
Esind eel dol clobani in vervul muntelui, apucara spre
resarit si mergend tot inainte, ail vedut de la o vreme
ca plaiul apuca pe malul drept al vaii ce trecea prize fun-
doaea, unde s'aii fost oprit cu oile, adica. a Moldovei, i
duce in jos spre jars.
i tot mergend inainte au trecut pe locurile, unde s,
Oa astadi satul Pojorita, si mai departe pe langa Peatra
strajzi, pana ce ajunsera in partea de sus adic,a despre
apus a Cdrnpulungului de astach.
De-aice, vedend ca plaiul duce in jos alaturea cu apa
Moldovei, s'ati prima ind6r6pt, ca sa vada acuma pana
unde merge plaiul in sus, si mergend la deal au esit in.
vervul iitcricutiii Pojoritei, de aid au trecut peste
muntii Arsila Huhu lui, Opcina Arsinesei, Colacul si
Grata, apoi peste Botosul mare, 5i tot asa, mergend el
pe plaiul, care trecea mai departe tot cam pe culmea
muntilor celor mai inalti, s'au trezit de o data ca au
aj ins in tam tor, in Ardeliu.
Ajungrend in partite acele ale Ardeliului, ineepura a
intreba de unul si de altul despre plaiul, care duce peste
munti.
Arrielenii respunsera, ea va fi de buna sama plaiul,
pe care yin Tatarii din tura de peste munti, sail cum
s'ar dice in diva de adi din Bucovina, i prada la dinsii.
Intorcendu-se dupa aceasta ciobanii la stapanii tor,
11.-all spus ca pe plaiul, care l-ad cercetat el si care vine

www.dacoromanica.ro
233

din jos dela lara si trece pans dincolo de munli in Ar-


4eliii, LIAM Tatarii ce vin din tail si prada in Ardent,
eaci asa li -afi spus oamenii ce 1-au intrebat.
Slap Anii audind aceasta veste neasteptata, s'au su-
p6rat foarte tare, cugetand ca nici in fundoaea, in care
-s'ati fost asedat acuma pe un timp mai indelungat, nu
vor putea scapa cu obraz curat, dupA cum nu scapara in
mai multe renduri mai 'nainte, cand se aflau in tars lor.
De aceea, de groaza cea mare, indata 'si-ar fi luat atat
turmele, cAt si toate lucrurile ce le aveafl cu dinsii, si
s'ar fi dus de acolo, in cotro 'f -ar fi dus ochil si picloa-
rele, numai sa scape pie urgia pAganilor. Dar' nu se in-
.durarA sa se dues de pe locurile cele frumoase, unde le
era foarte indamana nu xiumaf vara, ci si Tanta. EarasA
female se temeau, ca tnecend Tatarii pe acolo, sal nu dee
de dinsii si sa le lee turmele, dupA cum Ii s'a intimplat
cu veo cati-va ant inainte de aceasta, ca au apt mai
de multe on atat el, cAt si turmele Ion prada in manile
pAganilor, din a cAror ghiare scAparA numai ca prin
urechile arallul.
Cu toate acestea insa el s'au hotarit, ce-a da D-bleu,
sA. stee pe loc.
Cam pe la mijlocul veril, cand erau muntil mai in-
verditi si mai frumosi, and din fundul pa'duril mai multe
glasurl straine, earl treceafi pe vervul muntelui, pc pla-
lul, ce-I descoperiserA ei la inceputul primk'veril. Cum
audira ei glasurile acelea, indata le trecu prin minte, ca
alta nu poate sa fie, lara numai Tatarii, card de bunk'
sama tree ear' la pradat in Ardent". Deci se furisara re-

www.dacoromanica.ro
234

pede vr'o tali -va dintre dinsii prin 1)M:tune si esira la


vervul muntelui, ca sa se incredinteze on de e adeverat
ceea ce banuiati.
*i cum ail banuit, asa a si lost. Tataril mergead fara
de nici o geija, soling pustii locurile, pe unde treceaii, si
unii mergeall Ware, altii pe jos, unii cfintat, altii flue-
rau, unii glunaTail, anil povestiati, el sciaii ce.
PAstorii, ultandu-se lung din ascundisurile for si ye-
dend ceea ce se petrece, socotird in mintea Ion: .Cat de
bine-ar fi sa fim no' mai multi insi I cum le-am taia
drumul si toed' pofta de-a mai merge la Ardeliu I..
Cu acest gfind, petrecendu-i numai cu ochil, se'n-
toarserd la ceialalti pdstori si le povestird din fir in per
toate cite le-aft audit si ved.ut, cum treceaii. Tataril can-
tfind si suerand spre Ardelifi, far& nici o grija ca li s'ar
putt intimpla ce-va, ea si cand an fi fost in tam lor.
Mai pe urmfi, adunandu-se toti pastorii, adica ce' trei
stfipani dimpreund cu top bacii, ciobanil si strungaril la
un loc, se sfatuird ca la intoarcerea Tatarilor inderept
din Arden sa le tale drumul si, numai dacd le va fi cu
putin tit, sa nimiceascd pre to' cdti le vor tide in Deana.
i cum s'aii sfdtuit, asa au si Mout. LAsard stfina si
turmele in scirea femeilor si a fetelor, luara fie-care
efite o secure, se pornird cu tofu! spre vervul muntelui,
pe culmea cdruia trecea plalul. Aid aleserd partile cele
mai primejdioase, unde ducea plaiul prin vdgduni si in-
fundaturi safi pe coastele cele mai piezise ale muntilor
si acolo:apol incepura, mai ales pe la colituri si incar-
nituri, sa tale copacii cel mai inalti si mai glol pi sa -i

www.dacoromanica.ro
235

hateasca de-a curmezisul plaiuluT ast-fellii, ca nimene


sa nu poatA trece cu una cu doue peste dinsii, ear' mai
in colo ii Wait atat de-o parte, cat si de alta de plain
numal pe jurnatate, adica "lima' i T Intinara astfellu ca
pe can,d vor trece Tatar sa -I poata cu inlesnire res-
turna asupra lor.
DupA ce sfirsird de Mkt si intinat totI copacil, cap,
cugetara el ca le vor fi de ajuns spre nimicirea unel cete
intregi de Mari, se'ntoarsera cu totii la stand, lasand
numal pre doT insI de paza cu buciumele, ca sa alba la
timp de trebuinta tine le da de scire.
La vr'o cate-va Mile dupA aceasta, ciobanii ce eta la
panda, audira earasT pe vervurile rountilor din sus un
vuet mare ca si cand ar veni un pohoiu cumplit.
Eraii Tatarii, carii se intorcead incArcatI de pradit
si voTosi de ishanda ce-o facuserA in Ardellii.
PAndasil, cum audira vuetul si se incredintara, Ca se
intorc TatariT, indata incepurd a buciuna si a da de scire
celorlalci ciobanT.
Acestia dimpreuna cu stapanci lor, cum augira buci-
nand, apucara de graba cu totii securile si at to dud
baIete, tot intr'o fuga la deal. Ajungend la locul, uncle
hothrira sa intimpine pre Tatari, se puse fie-care la
panda pe locul care -i venia mai dindamand. Ear' cand au
ajuns TatariT in dreptul lor, au inceput care din cotro
a inpinge copacii asupra lor cu niste prajini lungi
anume facute spre acest stop.
Copacil, find numal in; nazi, care cum il ajungea cu
prajina, deauna se si cumpenia la vale si cadea cu o re-

www.dacoromanica.ro
236

pejune ne mai spus de mare asupra Tkarilor, cariT tre-


emu pe plaid in jos cantand si halacaind fara de nici o
grija, Ca li s'ar pute intempla vre-o nenorocire.
i de oare-ce, cand ajunsera Tataril in dreptul pasio-
rilor romans, era acuma pe la inserate si incepuse hat
bine a se intuneca, de-aceea nu sciati de ce sa se prinda,
incotro s apuce si ce sa face`? ... Deter& sa treaca re-
pede inainte, dar' le era peste putinta, cad in calea for
sta o multime de copaci grost st cepurost resturnatt dale
peste gramada daft sa se intoarca inderept, nici
atata, cad fie-care copac intinat, inpins find in coastele
si urma lor, resturnandu-se, trantea la pament cate
alti 10-20 de copaci, carii sta in calea lui, si pre care
Tatar cum 11 ajungea it si culca la pament.
i asa top' Talarii, in numer ca la vr'o 200 de insi,
parte calari si parte pedestri, Pura in vr'o cate-va ceasuri
sdrobiti, turtiti si amestecati cu pad urea resturnata peste
dinsii.
Ast-felifi scapara Rornanil ardeleni si maramureseni
de urgia tatareasca, cad de atunci incoace lung timp n'a
mai calcat picior de Tatar in Ardellu si Maramures.
Pla lul insa, din cliva, in care au fost eel' 200 de insi ma-
celariti in chipul cum s'a aratat, si pana in diva de acct,
se numesce de catra Romanfl bucovineni Plaiul sad
Drumul Tatarilor.
i plalul, despre care ni-e vorba, avea, la intrarea sa
in muntil Bucovinei, done brate: unul care se incepea
la oraselul So lca i se urea in sus pe la Pietrite tlTue-
rilor i da in Sih lita, de unde da in Tarqiciori si apol.

www.dacoromanica.ro
237

esia in Poiana ; ear' celalalt brat se incepea


de la satul Marginea, trecea in sus pe pariuluarecului,
pana spre Pietrile Muerilor, da in Tarsiciori, si de aicea
esta, ca si eel dintaiu, in Poiana Marulut Din Poiana
Marului coboria in Craci, unde se intalnesce Parbil
Poienii-Marului cu al Smidovaticului. De aicea a apucat
in jos pe apa Dragosei, a mers pang. in Zcivoaele din
mijloc sl-a esit in Campui Dragosei, ears de aicea a
apucat mai departe pe Cain.pul Dragosei, alaturea eu
Dragosa pang can spre revarsarea Dragosei in Moido-
vita. De la Gura Dragosei a facut in sus pe malul
slang at Moldovitei -"Ana pe locul, made se afla satul de
adi Vatra- Moldovicei. De aicea esia la orasul de acts
Ccimpulung, de unde ducea apni pe la Peatra-Strajii
pana ce da pe locul, unde se afla satul Pojorita. De la
Pojorita incepend in sus ducea apoi mai departe tot
cam pesle vervul muntilor, amiutip mai nainte, adica
liana la Peatra Sterpariului, nu departe de satul de
astadt Ciocanesti. De aicea se desfacea earasi in duoe
brave, un brat de la Ciocanesti, trecend apa Bistricei,
apuca spre muutele Shard ci de aicea ducea tot pe
Subard pana aproape de Poiana Cosnei, nu departe de
satul Cosna, apoi pe muntele Cucureasa, de undo sco-
boria spre Rogna noud si intra in Arderiu, ear' altul de
la Peatra Sterpariului in dreapta peste alte culmi de
mung ducea spre Maramures.
Acesta era plaiul, pe care indatinau a umbla Tatarif
din timpurile cele mai vechi, cand se duceau la pradat

www.dacoromanica.ro
238

in Ardeliu si Mararnures si cand se intorceau incarcati


-de prada inderept spre Ora lor.
Dar' sa lasam acuma plaiul si sa ne intoarcem earasi
la phstoril nostri.
Cei trel stapani, adice. Petrea Co lac, Nechita Timpau
si Leonte Timul, dupa ce au invins si mdcelarit pre cei
200 de Tatari, si dupa ce, dimpreunA cu ciobanii lor,
-au luat toata prada cu care se intoarserti Tatarii din
Ardeliu si pe care o scosesera Cu mare grett de pe sub
coped, intorcendu-se plini de bueurie la stana, s'afisfe-
tuit sa remae acolo pentru tot-dea-una. i hind-ca eraii
numai trey stApani, ears toti ceialalii erail herga,ti, an
holarit sa se desparteasqi unul de altul, sa se asede fie-
'care pe cite un pariu, ce da in apa Moldovei, si apol
fie-care sail' caute mai departe singur de rendul set.
Si cum s'ati sfatuit, asa au si fdeut. Fie-care si-a ales
turmele sale, si-a luat ciobanii si Petrea Co lac s'a asedat
intr'o poenita langa un pariti, care isvoresce parte din
muntele Sterpariti si parte din Opcina Huhului, i care
de atunci incoace se numesce Pciriul Colacului. dupa
ce s'a asedat el in locul acesta, a cuprins cu timpul tot
muntele ce se intinde de la 01.1111 Colacului si One. la
pdriul Cdrligaturii, care s'a numit apoi Colacul, ear'
de ceea-l'alta parte de Moldova un deal mare, care de
atunci incoace se numesce Dealul Colacului. 1."-a mai
cuprins si alte ilealuri si munti, dara a eta nu poarta
-numele bd.
Al doilea, adied Nechita Timpau, s'a asedat ceva mai
la vale in alts poenita, Tanga un alt pariu. Dar pariul

www.dacoromanica.ro
239

acela nu s'a chiemat dupe numelui lui, ci pariul Arsi-


nesei, dupti numele unei nepoate de-ale sale, care o
aduse ma* pe urmfi din A.rdellii. i acesta a cuprins
muntele Arsineasa.
Al treilea si cel din urma, adica Leonte Timul, a
trecut de ceea-l'alta parte de Moldova si s'a aseclat cu
turmele sale pe un alt pariii mai din jos de top* si de
atunci pariul acela se numesce pariul Timului, sail
.dupA cum II spun null Chiman, care isvoresce In partea
despre miap-noapte si apus a unufa dintre cel mai fru-
mosj munti, anume Floarea. i acesta a cuprins mun-
tele Rachit'4, care se intinde pane in pariul Robului,
care isvoresce de sub Mdgurelele marl sail Mdgurelele
lui Fond, apol Dealul negru si muntele Bobeica, care
se intinde pans in Pdriul Moroqanului.
i acesti trel pastori au fost cel dintai, earn' au des -
calicat 9i an intemeiat satul ce poarta numele Fundul
Moldovii.

www.dacoromanica.ro
TATARCA SI TATARCUTA.

Intre munlii, carii se intind pe termul stain al riului


Moldova, $i anume nu tocmai tare departe de obarsia
acestela, se afla" uuul, care se numesce Veclul-mare,.
ears pe hugnesce Vejul-mare, ti de pe culmea caruia,
cand e Limp frumos si saniu, se poate verlea pana la.
Cernduf.
La poalele despre miadadi-apus ale muntelui acestuia
dice ca era inainte de sese sute de ani o baie de argint *),
$i de-atunci in coace atat pareul, care isvoresce de sub.
dinsul si curgend spre apus se revarsa in Moldova, eat
si cotunul care s'a infiintat cu mull mai pe urma pe ter-
murile si la gura acestui pared, se numesc Benea.
Bcrie$ii, carii au infiintat baia aLeasta si caril locuiai

*) Iutieband pre unul dintre oamenit, carii mi -au spus traditia


aceasta: de unde scie el, di cele istorisite de dinsul s'au Intern-
plat chiar inainte de vese sute de anT, m -a respuns ca: uu SA-
hastru din Moldova a aflat o icoana in Mondstirea Neamfulut
pe icoana aceea era insemnat a In Benea a fost o bate inainte
de sese sute de at,T.

www.dacoromanica.ro
241

in imprejurimea el, i4 vindeati argintul ce-1 scoteal din


muntii Vedul-mare, Veclul-mie si Feredeul, cui puteail
si cum puteati, insa mai cu mud locuitorilor din Baia,
care e dincolo de Cornul-luncii, adica in Moldova de
astadi, unde-1 duceau pe cal.
i drumul, ce ducea pe vremea aceea dela Benea 'Ana
la Baia, se incepea dela piciorul muntelui Migura ea-
lylui i mergea mai departe pe coama acestui munte.
El era cam de vr'o patru stinjeni de lat. Urma 1W se
mai poate cunoasce si acuma, insa numai pan& la pi-
ciorul muntelui Floarea de pe hotarul satului Fundy'
Sadovei. Dela pidorul Floarei !ma mai departe i se
pierde urma.
Astrellu trail% bae0i aceqtia un limp mai indelungat
in lin4te si pace, neavend cu nimene nemica de lucru
i de imparlit, fara numal cu aceia, carora be vindead
argintul ce-1 castigail in sudoare fetii lor.
Dar' se vede ca nu li-a fost dat dela Dumnedeil s'o
duck' tot in liniste si pace pAna la sfarsitul vie.il lor,
precum ail dus'o in anii eel dintai.
Intr'o di adica, i anume tocmai cand nici nu visara,
se trezirA. de-odath cu scirea inspainientatoae A' o mul-
time deg Tatar', inarmati din cap pana in pieloare, ad
Inundat muntil si ca vili drept spre dinii.
Sciind baesii din spusa celor ce avura mai nainte de
lucru cu Tatarii, ce feliu de oameni is acegia si cet sunt
ei In stare sA facA, indata se adunark cu told la un loc
,si inarmandli-se care cu cd avii si cum putu, astepiara
sA Vada ce se va intempla.
16

www.dacoromanica.ro
242

insa el uu trebuira mult sa astepte, caci Tatarii, carii,


la intrarea for in munti, apucara pe apa MoldoveY in
sus pand ce sosira pe locul, unde se afla astad.I satul
Vama, si de-aice pe apa Moldovitei pans ce ajunserbIla
satul Vatra Moldovitei, pre care o pradara si dupa aceea
ii detera foc, ears de aice, trecend apa Moldovitei si apu-
cand pe culmea muntelui Feredeul la deal, ajunsese
acuma la capetul despre miacianoapte al muntelui aces-
tuia, adica pand acolo unde se intalnesce cu. Vedul-mare
si unde se afla Baia cea de argint.
Baesii, veclend ca nu e saga, ca Ta.tarii Intru adever
yin asupra lor, si ca nu mai e mull pang sa ajunga sisa
intre in bae, be esird inainte si Incepura a da piept cu
dinsii, cugetand a i -or putea invinge si fugari inderept.
Dar' ineadar I cad find ei numai o mana de oameni,
ear' Tatari indecit si'nsutit mai multi, li era peste pu-
tinta sa stee la lupta cu dinsii. De-aceea; ved.end ei ca
numai de giaba IsT bat capul ca i-ar putea invinge silua
pe fuga, parasira locul de lupta, luara ce avura mai pre-
tios cu dinsii si prinsera din cu bung vreme a fugi unit
spre Ardeliu, altil spre Maramurq, eard altil mai ini-
mosi si cu mai mare tragere de inima pentru tars, aler-
gara in dreapta si stariga, detera de scire Romanilor de
prin muntil Invecinati despre marea primejdie ce-i as-
teapta si pre dinsii, si-1 indemnara sa sara cu mic cu
mare doara pot veni litfei pagane mai de graba si mai
lesne de hac.
Romitnii, earn audira ca Tatarii au intrat in munti
si ca vor f ajuns si patruns acuma in Baia de argint, se

www.dacoromanica.ro
243

adunara care din cotro cat putura mai de grabi la un


loc si tinura sfat: ce e de'nceput si de facut?
In acela-si timp insa Tataril, scoborind Feredeul si
ajungend la bale, pradara, sfarmara si nimicira tot ce
-aflara. Bard dupa ce -si potolira pofta de pradat sipustiit,
-statura locului, cat timp vor fi statut, ca sa se dill,.
neasca si s caute de rendul celor ce an cadut mai nainte
de-aceasta in lupta.
Dupa ce s'au odihnit de-ajuns si dupa ce au cautat de
rend.ul celor morri se sculara si se pornira mai departe
pe valea.Benei in jos, cu gandul ca sa treaca muntiT, carft
se intind in partea despre apus dela termul drept al
.Moldoy.el, si sa intre apoi in Ardeliu, unde erafi din
capul locului indreptafi. Deci cum ajunsera la gura Benei
si trecura apa MoIdovei, apucara unii pe pareul Tatarca,
-care isvoresce de sub muntele Opcioara i,ctogendspre
resarit pintre muntil Dermocsa, Cueopa, Dealul Gio-
rtului i chitisul-mare, se revarsa ce-va mai in jos de
.gura Benei in Moldova, eara altii pe pareul Tatcircuca,
care isvoresce de sub Dealul Glodului si trecend pelanga
acesta si pe langa. muntil Tompa si Rachitisul-mic, se
.revarsa asemenea in Moldova.
last Romanii, in timpul acela, in care Tatarii au
pradat baia, si dupa prada.'clunea si pusliirea acesteia an
-stat de s'au odihnit, nu stetera nici de cum cu manele
in soldui, ci curmara pe jumetate o sums insemnata. de
.00pacl atat pe la carniturile si cotiturile pareelor Tatarca
i Tatarcuta, despre earl' ni-a fost cu pun mai nainte
vorba, cat si pe coastele muntilor Opeloara Tatarca

www.dacoromanica.ro
244

din apropierea satului Carlibaba, pe unde presupuneait


ei ca vor trece paganii. Eara dupa ce sfarsira copacii de-
curmat si de in(inat se indosira in mai multe locuri,
unde asteptara apol cu cea mai mare nerabdare sosireat
Tatarilor.
'Mara, nici visand macar despre ceea ce li se prega-
tesce, inaintarA pe calea apucata tot cantand si halA-
caind Tana ce ajunsera earn pe Ia jumetatea pareelor pe
sari s'aft fost pornit.
Eata Insa ca nemijlocit dupa ce ajunsera ei aice, Ro-
'Willi, carii sta ascunsi, sar de-o data din toate partile
si prind a resturna copacii asupra Ion.
Copacii, resturnandu-se si caclend care in cotio apuca,.
faceau un huet ne anal pomenit, si pre care Tatar, cum
11 ajungea, de-auna it si culra la pamen4 facendu-I mil
si farimi.
Tataril, de si era o multime nenumeratit de dinsh, 11
de si eraft pregatiti cu toate cele trebuincioase de batalie,
veclendu-se pe neasteptate incunjurali, stalciti si omoriti
de Romani, se bagara in toate recorile si nesciind, in
spaima si groaza for cea mare, ce anceapa si sa faca,
apucarA Ia fuga unii inderept, ears. altil spre- Carlibaba,
si numai foarte putinistatura locului spre a da piept cu
Romanii.
Dar' inzadat) cad nici unil nici allii n'o gicird toe-
mai bine, pentru ca Romanii, carora le erati cunoscut
toate fundoaele si poticele muntilor, nu-i lasanti cu una.
cu doue sA le scape din manti, ci se luark In urma Ion,.
-si care Tatar apucase a eit teafar de pintre copacii res-

www.dacoromanica.ro
245

(turn* si Intl la pament, nu puiu scapa de sagetile,.


spadele, securile, furcele si coasele Romani lor.
i asa in timp de vr'o cate-va dile, cat a limit hula
si lupta aceasta, putini Tatari scaparai cu vista. Top cei-
alalti fury stalciti, sdrobiti si omorili. i unii dintre
(Rush, uncle au caclut, acolo au si remas si putreclit, sail
l'aCt mancat fiarele selbatice si Nulturii; altii, dupa ce
-s'au mai uscat copacii, dandu-li-se acestora foc, au fort
-arsi; si eara-si altii, adunandu-li-se trupurile la un loc
-si radicandu-se movile de terina peste dinsele, fura in
chipul acesta inmormentati.
Asemenea movile se afla in mai multe locuri.
Asa pe muntele flechitiul-mare, care sP intinde in-
tre pareele Tatarca gi Tatcircula, in departare cam la
jumetate de milk de la apa Moldovei, se afld trel movile,
earl stall una Tanga alta in forma de triunghiii, in mijlo-
.cul carula se afla o groapa din care se vede ca s'a lust
pamentul spre radicarea Tor. In aceste trei movile, can
dup./ forma si faptura for cea rotunda se cunosc de de-
parte M. nu sunt firesci, ci radicate de mani ominesci,
seamen& M sunt inmormentati rataril, carii au caclut in
1upta nu departe de gum pgreelor amiutite mai sus.
Pe muntele Tatarca, i anume in partea. despre Car-
libaba, se afla. asisderea LITT movile asemenea celor de
pe Rcichtitiul mare. In acestea se vede ca sunt tumor-
mentati Tatarii, caril au cadut in lupta de la poalele
si de pe coastele muntelui acestuia, precum si eel ce
clat sufletul pe teimurile si 'n undele pareului Tatarca,
care isvoresce de sub muntele Opcioara ci curgend spre

www.dacoromanica.ro
246

apus pe. langa muntele Tatarca se revarsa in pareuE


Ccirlibaba si dimpreuna cu aceasta in riul Bistrica.
De la deal de Peatra tunatcl*) care se afla sub mun-
tele Feredeul si anume pe termul stance at pareului
Breaza, se alibi eara-si o movild, care dupa forma si rap-
tura el asemenea se cunoasce ca nu e fireasca, ci radi-
cata de man! ominesci. In aceasta movila, care e cu mult,
mai mare de cat celea trei de pe muntii Rdchitisul-
mare i Tatarca, se vede ca sent inmormentati Tataril,
cull au cadut in lupta inainte de intrarea for in bale
de argint.
i cum ca intru adever a trebuit sa fie oare cand o-
lupta inversunata in locurile despre earl' am vorbit pana
acuma, se poate cunoascP Inca si de pe aceea, ca atat pe-
pareul Tatarca, care se revarsa in Cdrlibaba, cat si la
poalele muntilor Opcioara si Tcitarca, precum si pe-
pareele Marcel ci Tcitarcuta, car! se revarsa in Mol-
dova, s'au aflat pana nu demult si se mai afla jet coley
si acuma cames1 intregi precum si franturi de camesi de
zele, apol franturl de spade si alte arme. Insa oamenii,
ce le-ad aflat, necunoscend insemnatatea tor, mai pre

*) Peatra aceasta, dupa cum spun locuitorir de grin impreju


rime, e cam de 30 de slanjeul de inalta. De-asupra ei a fost alts
stand malty pi jugueta ca un turn. Ing triisnind data intrinsa
s'a sfarinaat pi-a cut in toate partite. De- atunci apol se numese
sfArmAturile acestea Peatra tunatci. La poalele PetriI tunate se
afla o sApAturl in forma unel potcoave marl, apol mai multe li
tere pi numere. Tot sub peatra aceasta, spun oamenil, cA se poate
Nedea pi acuma urma unui ftia (gull de bae) zidit.

www.dacoromanica.ro
247

toate le-au nimicit, cercand a face din camesl feliurite


unelte, ears cu spadele, earl, dupa cum spun eel mai
multi, erail din otel, au otelit securile si bardile.
0 parte dintre Tatarii, earn au scapat ca prin urechile
acului din manele Romanilor bucovineni, fugind spre
apus, voira sa intre in Maramures.
Un Roman bucovinean insd, prindend de vpste despre
aceasta, s'aaruncat de graba pe un cal si alergand cat
ii puteai lua picioarele acestuia inaintea Tatarilor pe
nisce plaiuri si potici cunoscute numai de dinsul, dete
de scire Maramuresenilor ca vin Tatarii asupra lor.
Maramuresenii, cum ail audit ca litfa pagana vrea sa
intre in tam lor, indata s'ail adunat la un loc, an inti-
nat padurea de pe pareul Sibloaei din sus de satul Bora,
si cand au sosit si au voit sa treaca Tatarii pe-acolo cu
stop ca sa mearga mai departe si sa intre in Maramures,
ail inceput din toate partite a resturna copacii intinatl
preste dinsii, ca si &Or lor din muntil Bucovinei, .si'n
chipul acesta al schilodi si ai omori.
Cei mai veteji Romani, carii s'aii tinut mai bine si au
morn mai multi Tatari in lupta aceasta, s'aii nurnit
i Domnitoriul de pe-atunci al Maramure-
pint, drept multamita, recunoscinta si resplata pentru
barbatia si vetejia ce-ail arataeo si fapta cea buna. ce-au
facut'o, c'aii scapat tara de urgia paganeasca, 11-ati iert4
birul pe toata viata din neam in neam.
Vr'o cati-va Mari insa, earl' scapara cu obraz curat
din toate luptele acestea, dar' caril se temean ca clack
vor mai ambla mull timp ratacind in colo si 'n coace prin

www.dacoromanica.ro
248

munti, Romani! vor da cu crucea peste dinsii si li-or face


si for cap6tul, dice ca.' se suira pe Ba tca Tcitarcei, adica
pe Orval muntelui Tcitarca qi acolo sapara si zidira in
pament un feliu de bordee seri bordeele acelea se as-
cunsera ca sa nu dee Romani! peste dinsii.
Cat timp vor fl petrecut Tataril aceasta in bordeele,
ce si le-au facut, si ce s'a int6mplat mai pe urma cu
dinsii, nu se scie. Atka se scie numai a urmele bor-
deelor acelora, cari acuma sunt surpate si a caror in-
trare a fost in partea despre apus a muntelui, 50 cunoac
Inca diva de astadi. Ear' movilqle, despre cari am
amintit mai nainte, se afla.' ce-va mai in jos dela gura
acestor bordee.
Ce se atinge de betieii, carii n'atl cadut in lupta cu
Tatarii, precum si acela carii aft fugit spre Ardeliu si
illaramurq, se dice a eara-si s'ad intors inapt)! la ve-
trile for de pe valea Bend, dar' find ca atat locuintele
for cat si baia be allard da.'rimate si are de Tatari, nu
salt ocupat mai mull cu scoaterea argintulul, ci runcu-
1ind muntii de prin apropiere, can pans atunci erau
acoperiti cu tot feliul de copaci, alai ales insa cu mgli4i
si mestecini, au trait de-aid in colo numai din crescerea
vitelor.
In sfarsit, trebue sa mai amintesc Inca si aceca ct de
sand a fost aceasta lupta crancena intre Tatari si Ro-
mani, de-atunci in coace au inceput a se numi muntele
din apropierea Carlibabei cat si pareele ce isvoresc de
sub muntele Opcioara si, curgend unul spre apus se re-
Ivarsa in Bistrita, ears alttil spre resarit si se revarsa in.

www.dacoromanica.ro
249

Moldova, Tcitarca, eara pareul, care isvoresce de sub


Dealul Glodului i care, curgend spre resarit, asemenea
se revarsa in Moldova, Tcitarcula, spre aducerea aminte
de Tcitarii, cariY, in trecerea for spre Ardeliu, 1-an
aflat moartea in acestea locuri, i tot asa se numesc i
astac11.

www.dacoromanica.ro
GAINA SI CUCOSUL.

Pe termuI drept al riului Moldova, si anume in


nemijlocita apropiere de obarsia acesteia, se afla dot
muntt invecinati, dintre caril unul se numesce Gaina
ears celalalt Curosul.
Gaina se intinde pans la Lucina, cea mai mare si
mai frumoasa sestina din muntil Bucovinei. In partea
despre resarit, adica despre cotunul Moldova sau Su lila,
e mat inalta si impanata cu mai multe stand ascutite,
numite Ouaele Ga Inei, earl din departare ti se par Ca
sunt nisce ruine uriase ale unei cetati stravechi. In partea
despre apus, adica despre Lucina, e mai rotunda si ce-va
mai tupilata. In aceasta parte se afla mai putine stand
pe dinsa, insa pentru aceea mai multe poeni, dintre
Carl' uncle se cosese ear' altele se past. Aripele sale, si
mai ales celea ce se intind de-a lungul pareului Lucina-
de-jos, numita de Hulani Lucava-de-jos, care o despar-
tesce de muntele 'tirbul sunt acoperite cu padure (leash,
de molicli amestecati ici-colea cate c'un pin.
Cucosul, care se afla in partea despre amiasli de la

www.dacoromanica.ro
251

Gaina, e in privinta intinderii sale ce-va mai mic, ears


in privinfa infatosarii mai oblu, mai suptietic si mai inalt
de cat Gaina. El se marginesce, in partea despre amiadi,
de pareul Tatarca, care isvoresce de sub muntele Op--
cioara si se revarsa in Moldova, ears in partea despre-
apus de pareuasul Cucoqel, care se revarsa in ratarca,
si de muntele Darmocsa.
Pintre stancele de pe culmea acestor doi ming dice
ca locuia inainte de vr'o cate-va sute de ani un Scihas-
tru, care fugise din mijlocul oamenilor anume ca sa se
poata mai linistit ruga lui Dumnedeu si-a implini cu
mull mai usor poruncele celui de sus. i fund ca Sahas
trul acesta iubia foarte tare galitele, de-aceea se ocupa
el, in singuritatea sa, foarte mutt cu inmultirea si cres-
cerea acestora, bund oars cum se ocupa in diva de astadi.
muntenii cu inmultirea si crescerea hergheliilor de cal,
turmelor de of si a ciredilor de vite.
Insa pe timpul acela terile, in earl locuiati Crestinii,
erati foarte bantuite, pradate si pustiite de Payani, carii.
navaliati asupra for ca si nisce flare salbatice. In fie
care minute putead sa vile Paganii si sa aduca pant
chiar si pre cel mai avut si mai cuprins om la saps de
lemn.
i precum patiau toti ceialalti crestini, asa era sa pa-
teasca intr'o di si Sahastrul nostru. Navalind adica Tet-
tarii. in Bucovina si intrand in muntii acestela ajunsera
intr'o buLa demineata o ceata de dinsil tocmal in apro.
pierea stancelor, unde locuia Sahastrul.
Sahastrul, care locuia intr'o pestera incuujurata

www.dacoromanica.ro
252

-toate parfile de stand, ig Meuse cu putin mai nainte de


-sosirea Mari lor, foc intr'o poenita, ce se intindea de
'naintea locuintel sale, anume ca sa2st fearha ce-va de
mancare pentru cliva aceea.
Tataril, cum zarira focul, se dusera tints intr'acolo ca
sa vada tine -I si ce face? Eara dupa ce ajunsera la sta-
rea locului si veclura ca e un Sahastru betran xY detera
pace si se pornira mai departe in cotro eraii indreptati.
Eata insa ca dupa ce se scoborira de pe munte si ajun-
sera in vale, and de-o-data un cucos cant:And. Audiud
et cantecul cucosului statura locului sa vada din care
parte vine cantecul acela. i'ncredintAndu-se ca vine
tocmai de langs. pestera Sahastruldi, ce le plesnesce prin
.minte? .. sa se intoarca inapol si sa Yee toate gainile,
-cate le vor afla... Ded, intorcendu-se inderSpt spre SA.-
hastru, incepura a se acdtera sl-a se sui pe stand la deal
ca si nisce capre selhatice.
Sahastru, veclend ca Tatarit se'ntorc Inapol, gacind
-care e scopul repedel for intoarcerl, prinse de graba
toate gainile, eke le avea, be viri intr'un sac, arunca sa-
cul in spate, si sa to cam mai duct pe alts parte la
-vale! i cA.nd ajunsera Tatarit tang pester& si se
bucuraii cal vor putea pune mama pe gain' si vor face o
'friptura bunk dintrinsele... pune maina dad al pe tine,
si fa friptura data at din ce I ... Sahastrul era de mutt
cu gainile sale in vale!
Ce fac insa Tataril! prind a se scobori eara-sI la
vale in urma Sahastrului I ... Ins& Sahastrul, prefacut,
Neclendu-I ca se ten dupa dinsul, se sue pe de alta parte

www.dacoromanica.ro
253

inderept de uncle s'a scoborit 1 ... Si asa, cand Tatarii


erau sus pe stand, Sahastrul era in vale ... ear' cand
ajungeati Tatarii in vale, Sahastrul era pe stand! ...
Astfeliu tinu jocul acesta de demineata pans in sara 1
Dupa, ce a insirat acuma cum se cade, SAhastru, ne
mai putend alerga cu gainile in spate cand la deal cand
la vale, se hotari sa le vile Tatarilor de hac ca sa se sa-
tune data pentru totdeauna de-a mai ambla dupa munca.
straink. Deci, cunoscend toate plaiurile si poticele, toate
fundoaele si prapastiile de prin Imprejurime, se scobori
intr'o prapastie adanca din apropiere, aduna de graba
mai multe vreascuri si alte crengi uscate, facu un foc
mare dinlrinsele, si dupa aceea se retrase si se ascunse
piutre nisce crapaturi de stand, uncle sa-1 fi cautat diva
mare cu lumina aprinsa si tot nu 1-al fi aflat.
Tatarii, zarind focul, de la a carui lumina se vedea
tine sci pans uncle, bucuria Ion! ... se pornira tot intr'o
fuga inteacolo, cugetand ca vor pune mana pe Sahastru,
s1 apoi ... nu numai ca i -or lua gainile, ci trage pe-
de-asupra Inca sl-o sfanta de batae, care s'o tie in mince
cat va fi .sl-a tral, dac'a fi sa mai traeasca.
'Lisa amar se mai inselara, cad necunoscend locurile
unde se aflafi, cum se apropiera de prapastia, in care an-
dea focul, cadura cu top dale peste gramada intrinsa
fransera capurile.
Sculandu-se a doua di desdemineata Sahastrul si mer-
gaud la prapastie ca sa vada ce s'a intemplat, date peste
trupurile Tatarilor, dintre carl unele erau asa de stalcite
si de schimosite, cail era mai mare groaza sa to ulfi la,

www.dacoromanica.ro
254

dinsele, eara altele erau arse pe jumetate de para fo-


cului.
Vec lend aceasta Sahastrul multami lui Dumnedeil pen-
tru ca 1-a scapat atat pre dinsul cat si gainile sale din
manele Tatarilor. Apoi, intorcenduse eara-si la locul sell
de pe vervul muntilor, numi pre unul dintre acesti
munti Getina eara pre celalalt Ceccosta, intru cinstea
galitelor sale. i de-atunci tot asa s'aii numit si se nu-
mese acesti doi munti ,i 'n sliva de astasil nu numaT de
Romani, ci chiar i de strains 1

www.dacoromanica.ro
PIETRILE MUERILOR.

Nu sciii de s'a aflat on de se mai afla imde-va pe fata


vamentului vre o tara, care s fi fost de-atatea onT cu-
trierata, pradata si pustiita de chiral atatea limbi straine,
pagane si creOine, de ate on a fost tara noastra. i
-eara-1 nu sciii de se mai an unde-va vre-un popor, care
sa fi avut atatea de suferit din partea nenumeratilor qi
cumplitilor sei diqmani, ca Romantii.
Dar' cu toate ca Romanii avura, in decurgerea tim-
pulul, de-a se lupta cu atatea dumani, unit mai ne-
satioi, mai lacomi, mai naprasnici si mai rei de cat altil,
calif nu numai ca le sugead si scurgeaii tars de toate
bunatatile, nu numal c'o pradmi 1-o pustiiad, ci de multe
on volaii sa-I sterpeasca chiar i pre dinsii, totuli eOra
-din toate luptele acestea invingetori, st-o due, bine, reit,
cum o due, si astacli, pe cand partea cea mai mare dintre
ne'mpAcatil for dinmani se stinse de mull de pe fata
pamentului, ca ,i cand nici n'ar mai fi fost.
Unul din multimea acelor dupnani neastempera't si
dnverunati, din partea caruia in multe renduri i marl

www.dacoromanica.ro
256

daune, neplaceri si neajunsuri, au trebuit sa sufere Ro-


manii, au lost si Tatarii. Nu apucatt bine a scapa de
dinsii, a se mai inciripa si intr'arma putin si numal ce
se treziau ca earn -si au venit asupra lor. i cand veniau
era varga lul Dumnecleti pe unde treceati si ce faceau
Asa o patina inteo vara, tine mai set cap ani vor fi
de-atuncea, si Romanii din finutul Solcia. Gaud eugetati
el ca nime nu i-a mai supera, ea eel putin vara aceea
vor petrece-o in pace si liniste, tocmai atunci se trezira
de-o-data cu scirea ca o mullime de Tatarl au trecut riut
Suceava pe la Gura Solcii. si apucand pe pareul Solca
in sus s'ati indreptat spre &MOT.
sciind prea bine cine-s Tatarii si ce sunt ei
in stare sa faca, cum au prins de veste despre aceasta
navalire neasteptata, indata s'ati si adunat cu totii la un
be si, inarmandu-se, care cu ce a putut si cum a putut,
voira sa se porneasea I>i protiva for ca sa se livid cu
dinsii, si de be va fi eu putinta, sa-i fugareasca inder4pt
de unde aft venit.
Binel .., ei eau inarmat si, ca barbap, puteau sa
lam inaintea Tatarilor si sa SO lupte cu dinsill... Dar'
ce era sa 'nceapa si sa facti muerile lor? sa le lege
singure a casa hurtiai en copiii, nu le venla k sdcotealtl,
cad ei nu seiati Inca cap Tatail vin asupra for si cult
vor scoate-e cu dinsii la eapet: invinge-f-o, on poate
vor fi Invins,i?... 1... fereasea Dumnecleh 1 ... dada
vor fi invinsi, ee sa faca atunel muerile? ... cuni sa se
apere ?le de Tatari? Dedi cugetara ce cugetartl, si
afoot spits? muerilor sa' Tee copiii cu sine, sa pkrasea'Scti

www.dacoromanica.ro
2",7

tat mai de grabs satul, sa apuce pe valea Solcii in sus,


si pans ce se vor inturna el inapoi din lupta, sa caute
si sa se ascunda unde-va prin fundoaele muntilor, ce se
intind in partea despre apus a Soleii.
Muerile nu stetera mutt pe ganduri, ci ascultand de
barbatil lor, luara de graba copiii in brate, se pornira pe
apa Solcii in sus, trecura pe laugh' Piciorul dealului,
Dealul lui Yoder si Tocilele, cars se afla pe termul drept
al pareului So lca sau Ciurgaul -mic, cum se numesce
Solca in acest loc, precum si pe langa Pinul mic, Cer-
but, Pinul mare, Piciorul circeului, Piciorul bun si
Ciurgaul mare, earl se afla pe termul eel stang al Soleil,
urcara apol un delut mititel si esira in Sihliqoara. De-
aice, mai mergend cale ea de vr'o jumetate de oath' spre
apus, se trezira de-o data pe un munte, pe culmea ca-
ruia se afla mai multe stanci inalte si aseutite.
Nu apucard Ind bine a ajunge aice, a se sui pe munte
si a se adaposti cu copiii pintre stancele de pe culmea
acestuia, cand eats ca Tatarii se si apropie de So lca,
falca 'n cerid si cu alta in pament, gata numai sa prade,
sa omoare si sa nimiceasch." tot ce le va sta in cale.
Romanii, carii II asteptati, cum II zarese ca se apropie
de satul lor, II lass in pace sa vada ce von face : se vor
apuca de pradat si pustiit ca si prin celelalte parii ale
!ere, pe unde au trecut, on vor pleca mai departe? .
Ear' dupa ce intrara in sat si veclura ca ratarul tot Ta-
tar remine : pradatorid si pustiitoriu ca totdeauna, sa-
Ara de-o data din duoe partii asupra for si anume unit
de catra dealul Conan si din asedeturile Slatinei marl,
47

www.dacoromanica.ro
258

ears altil de sub Dealul lui Vodci, tunde erau ascuusi,. si,
luandu-I la oehi, prinsera al eulca cu arcurile la pament.
Tatarii, vedenduse pe neasteptate inaunjurati si ba-
tuff din doue parti de-o data si nesaiind cam cat de mare
e mnnerul Romani lor, aril eau repeclit cu atata Lurie
supra lor, se temura 0a vor fi invinsi si onaoriti. De-
caceea nu Staturl'mult la lupta cu dinsii, ci o apucara
din cu bunk' vrome la sanetoasa pe valea. Solcil in sus,
pe uncle apucara cu putin mai nainte de aceasta si Sol-
cancele, cugetand ca daca vor intra In frump, nime nard
va mai urmari, si asa vor scirpa cu bbraz carat din cursa
in (care au fost icaclut.
Dar' amar se'nselara, etici ajungend tin apropierea
muntelui, pintre stancele carula erau muerile Solcani-
lor ascunse, si voind sa urea trauntele siNsa. treaca mat
departe ...urea-te data poti, si treci data al cum!
Muerile, dintre sari tele mai sprintene si mai inircoase
erau acitarate pe vervul stancelor, cum ii vOura de
departs ca se apropie de dinsele, ineepurfi, in spalma
si groaza lor tea mare, a tipa de se clocotiau cwaile de
prin rimprejurime, si ai intimpina c'o ploae de petri,
pre sari le resturnail si le mum). asupra lor.
Tataril, v6slendu-sa si din aceasta parte IoViti si maci-
!trilt, si Inca turn? ... spe-o Mita si pe-o mie de on mai
reii de cat la poalele muntilor, in earl au intrat, s ba-
gara In toate retorile. i ea nu cum-va sa be ,fie aeolo
sfarsitul, deter% dos la fats gi irreeptira a fugi care in
totro, doara.,scapa mai de graba, treaendu-le tot gustul
de lupta si de prada.

www.dacoromanica.ro
259

Romanii, writ ii urmarira pans aice, ved.end ca se


imprascie, ca si nisce pui de paturniche, in toate partite,
se luara si mai departe in urma for si-i fugarira pe sub
poalele muntelui Cerbul, la vale spre resarit mai pane.
'Maga satul Ccijvana, ,i pre care Tatar cum it ajungeau
gi unde it prindeaii, acolo it si mantuiaii de dile.
', aqa scapara gomanii solcani de astd data de Ta.-
Si
tarn ... Si de cand au Post muerile for ascunse pintre
pietrile, de pe vervul carora s'ati luptat ele cu Tatarii,
de atunci se numesc pietrile acestea Pietrile mucrilor.
ii tot de-atuncea se dice ca wneori noaptea ',se red mai
rnulte mueri alergend in culo si!ri eoace pintre diusele
Act' capul despletit, cu perul sburand in aer .si tipead de
Ase resuna muntii si vaile. de prin Limprejurime. Se vede
ca acestea sunt echimele muenilor, can au cadut in,
lupte. cif Tatarii.

www.dacoromanica.ro
CETATEA TATARILOR.

Pe langa termurile Marii negre, prin Bugiac,i mat


sciti ell pe unde, veluia mai de molt un popor foarte ne-
astemperat si resboinic. Placerea cea mai mare a acestu i
popor era de-a navali in terile invecinate, de a le prada-
de toate averile si bunatatile, de-a le pustii Fara crutare,
si de-a omori fard mita si mustrare de cuget pre toll
copiii eel nevinova[i si oanienii eel incarca!I de betra-
nele, earl' numal le pica In ulna, ears pre tineret: fete
,i feciori, fail deosebire, de al prinde, de al lega ca pre
nisce vite unul de altul, si astfelin al duce apoi in robie.
Acest popor Mil de Dumnedeti, acestea lighioae ne
satioase de munca strains si de sange ominesc, dupd_
cum ne istorisesc betranii nostri, eraii Tcitarii.
Dintre toate terile invecinate insb.', cate le cutrieraii
si le pustiiali aceste litfe rele, acesti capcani selbatici sis
crudi, dice c cea mai de multe on calcata si bantuita
de dinsii era Moldova, de care se tinea pe acelea timpuri
si Bucovina.
Nu era un an, ba I . . . ce dic eii? . . . de multe on

www.dacoromanica.ro
261

nu era nici macar o Luna lasata de buuul Dumnedeu, in


care 8a nu fi intrat Tatarii intr'o parte sail in alta a
Moldovei si sa n'o fi pradat sa n'o fi pustiit. Si cu
toate ca Romanii nu o-data le da Gate o scarmanatura,
despre care se ducea vestea peste noue teri si noue marl,
totu-si Tataril, inv6tati si dedari hind a tral numal din
prbdaclunl, nu se puteaii rabda, sa nu intre in Moldova
si dupa aceea. Ba 1 nu-i destul cu atata I uneori asa
de tare ce se *Ow) el, asa ce se 'nfuriat si maniad pe
Romani, ca cu Inuit mai mare si mai inversunata putere
se aruncau asupra lor, de ti se parea, ca pre toll o se. -I
mature de pe fata parnentului.
Pe cat insa de multe si infioratoare eraii navalirile si
pradaciunile Tatarilor inainte de Stefan cel Mare, pe
atata se curmara ele dupa suirea acestul Domn veteaz pe
scaunul Moldovei.
Acuma 'Mara' nu puteau intra, ca mai nainte, in
Moldova ca un card de lupi intr'o turma de 01 fail pas-
torl ... Stefan Voda, ca si altor dusmani de panura Ion,
in mai multe renduri li-a venit de hac, . . . el mai de
multe on 11-a tras cate-o batae de 11-a mers vestea.
Dar' vorba ceea: ndravul din nascare leac bun nu
mai are . . . Tataril si pe timpul lui Stefan eel Mare nu
se puteau retinea de la pradaciunile lor. Pandiail ce
pandiaii, ca soarecul pre mats, pank ce Stefan se'ncurca
in vre un resbolu cu alri dusmani si se ducea cu voinicii
s61 de a casa, si-atunci, intrand in Moldova, voiaii sa se
resbune asupra Romanilor terani pentru toate bataliile,
ce le plerdura mai nainte.

www.dacoromanica.ro
262

1-aauntra, cand s'au intemplat celea, ce. vi le istori-


sesa eti astakils Stefan Von. asemenea nu era a casti
s'a fost dui la resboiiit in protiva Ungiturfloi, caril intras
sera in tart si voiati s'o cuprind4 si set se facet ei stapant
peste Moldova.
Haul tataPesc, ancliiad despre aceastas nu stabil mult
pe ganduri, ci folosindu-se de un prilej asa de binevenity
dutra parevea sa, ad6na de grabs o ceata mare daTatarh
tot] unul ca altul, imbraeaci in strain verdi ca earba) ca
sa nt.v4 poata canoaice nirne, cant] vorf trace prin c'eun-L,
piil cele inverdite, si calari pe nisce cal mititei, spn-
teni, vinjosi si cu narile despicata in. daue., anuma ca sa
nu se ostineasca nici o-data.' on si cat de mult an fi avut
sa fuga ... se pine apoi in fruntea acestei cete selhatice,,t.
care era darita de tot feliul de pradatiuni si omoruri, si
navalind cu pas] raped' in partea despre miadinoapte a
Moldove4 ineepurd a o prada si a o pustil in toate
partite.
Astfehil tot pradand si aprinclend satele si campiile,
omorind pre coph si pre oamenil cei betrani, cart pre,
fete si feeiari prindendu-i si legAnd-a-1 unul de altul cu
curate verdi, mite din piele de vita, si mantindn-1 cu
saorbaoela, ca pre nisce el la casapie, inaintard Tatarii-
pant nu departe de pareul Molna sau Molnifa, care
astacli desparte, Bucovina de Moldova
Moe, dupes ce mai poposird putin, 011 mai pusera in
renduealfr toataprada de fain satele, pe unde abatut .

cicii disc Hann! catra coats sa:


Acuma a sosit, lubitilor men timpul eel de mult

www.dacoromanica.ro
263

dorit, ca se. ne reebunam si not o data asupra ghiaurului


falos)- care steptineece lara aceasta, si de la care multe
am avut de suferit 1 ... Stefan Voda e incurcat in re&,
bald cu Ungurii, deci s ne grabim c'o sli mai nainte
de-a se intoarce el ... se, lue'rn Suceava cu puterea si,
dac'a fi se. nu remaie aeolo unde s'a dus, dac'a, fi sal se
mai intoarca teafer inapoi, cum s'a intoaree se. punem,
mana pe dinsul . se curatim lumea de un necredindios
$i apol se. ne facem not stepani pe aiteste catnpii intinset-
si marmasel . .
Uraf ... se. traeasce. Hanul nostril! respunsera
top Tatarii inteun glas.
i cum clisera de-aunat trecurti cu totii pareul Molna.
ci se indreptara spre orasul Sireawcu gandul, ca dupe.
ce vor pre'da si acest orfisel strevechill de bunatafile $i
odoarele, ce socotira el, eh se vor fi gland intrinsul, se,
mearge drept spre Suceaval se. cuprindk resedinla lui
Stefan Voda si apoi se. se face. ei domni si stapani peste
Moldova,
Romanil Omni de prin apropierea Siretiulul princlend
de veste ca Hanul, dimpreunfi cu o mullitne mare de Te.-
tari, inainteaza spre satele lor, ca toate le praile. $i le
pustiffic, si sound ca Domnul for Stefan cu voicicji sei.e
dua intr'alta parte, in protiva Ungurilor, luara ea sine
its graba ce puturfi $i avurfi mai pretios si se retrasera
spre. Codrul Cosminului, undo socotira a mai lesne
vor putea scary cu viata de naintea acestor flare sal-
batice.
Gaud ajunsera Tatarii lenge satul Tereblecqa, cam

www.dacoromanica.ro
LG1

nu este departe de orasul Siretiu, nu aflara suflet de orn


intrinsul. Unii, dupa cum am dis, apucara.' spre Codrut
Cosminului, ears altii, si mai ales eel ce se simtlau in
putere si carii nu o-data si -an cercat taiusul cutitelor,
coaselor si al securilor, vervul sulitelor si al furcilor de
fier in capurile si coastele Ta.'tarilor, se adunara din sus
de sat pe o culme, care si astgdi se chiama Cetatea Ta-
tarilor, sl-aice, intarindu-se din toate pantile cu santuri
i cu cele trebuincloase de aparare, asteptara cu saiage
rece pre nempacatii Tatari, sa vile si sa deea pieptul cu
dinsii.
Sosind acurna ioata urgia tatareasca. langa Tereblecea,
pe unde ii era trecerea, Si veciend ca satul e pustiiu, ca
nime nu se misca printrinsul, ca si cand n'ar fi fost nice
o-data locuit de oamenT, Hanul se infuria ca un leu si
.slise catty ceata sa :
Eata ce pot nemernicii de ghiauri I ... sirntind, ca
ne apropiem de satul for au tulit'o cu totii la fuga, nu-
mai ca sa nu dee fats cu noi) ... Dar' fie! N'au re-
mas el, Mel satul lot' sa nu remaie ! ... Foc acestui curb
afurisit 1 ...
Nu apuca bine a rosti Hanul aceste cuvinte si din mai
multe parti fu satul aprins ... Din mai multe parti ii
dadura foe Cat al clipi din ochi o mullime de case
incepura a arde ... Fumul, ce esia din acestea, din su-
rile si strinsurile bietilor Romani, incepuse a se Fall pe
sesul riului Siretiu ca o neguna de cele tomnatice, mare
si intunecosa.
Dar' pe Gaud se afla satul in cea mai mare para, pe

www.dacoromanica.ro
263

can I mime n'ar fi cutezat sa tread. pe vr'o ulita fara ca


4-si pule viala la mijloc, pe cand Tatarii se desfatau
-c'o bucurie diavoleasca, privind cum se preface satul in
cenusa, e-atuncla o copild de Roman, o fetisoara in
1

floarea vietil, pAtrundea cu greutate prin mijlocul fla-


carilor, ducend in spate pre tatal set, un mosneag foarte
betran si pe langd. aceasta Inca si bolnav, din care pri-
cilia nu putea sa fug& singur de naintea Tatarilor. Biata
-copild! fiindu-I mil. si jele de scumpul sea pa'rinte, gir-
bovit de ani si de boala, care-1 apasa, nu se'ndura sa-1
lese singur si sd fuga dimpreunA cu ceialalri sateni, ci
remase Fang. tatal set, socotind ca poate Tataril vor in-
cunjura Tereblecea si se vor duce intr'altd parte . . .
Dar' . . . cum nu! . . .11-at aflat oamenii I . . . Mai
putea cine-va sa scape de din.sil . . . 1-acuma, vedend
I

ea, ca TAtarii at aprins satul, ca din toale partite ceea


-ce remase neruinat si nepustiit de foc, ruineaza si pus-
tiesc ei, si sciind prea bine, ca nici ea's* for n'are sa
fie trecuta cu vederea, lua cum putu pre tatal seu in
-spate si apucand spre partea despre miaclanoapte a sa-
tului se'ndrepta cu dinsul spre cetatea, unde scia ea din
.audite, ca multi dintre consAtenii ei vor fi adunari.
Nu alma insA biata copila a esi din sat si numai ce
audi in urma sa un glas inspaimentatoriu resunand :
EacA, mei, end! totu-si a mai remas un cane de
cretin in acest cull) afurisit . . . Pe dinsul copii 1 . . .
lute mica de teas s mi-1 aduceti in coace, ca sa me
resbun asupra lui pentru toti ceialalti ghiauri, cap au
fugit de-aice I . . .

www.dacoromanica.ro
266

Tataxii, carit se aflara ixk apropiere ci auyli> as aeester


cuvinte, n'asteptara di le- mai spore ince oda4a. Hanul t
ce ait se' face', cad Hanul era cel ce strigase, ci ca nisee
turhati se luara la fuga dupe' copild.
Copila, vedend cu oehil, ce o asteapta, finri de ghiata,
ii cuprinse toate madularile. Dar nu-si pierdu. curajui
ci nadejdea in Durnnedeii, ci indeindu--4 cat, ii era) cu
putinfa putei!ile si indesand pasil, fugja ca o caprioare_
urmarita de un card, de lupi, spre culmee, under se aflatir
Romanil adunag.
Fugea ea, d. r' si TatariI nu mergeafi dupe dinsa nu-
mai in pasil ... Alga& ajthase la jumktatea culrnii si nu_
Tatar mai mai era sit pule mana pedinsai . .
Copila, cum Il vectu ca e ask de aproape de dtnsa,
dice ca o cuprinse o groaza nespusa demare-sistrigadin-
resputeri:
Duninecleule prey Ante( fie. 1 milk de noif si n.e-
mantuesee de Tataril . . .
AtAta putu sa rosteasea blata3 copi.la, si, mai melt nor
mie Puterile o parasira cu totul, una: de pavoare.
tear grea ce-o purta pes spate si al dollea de- groaza TA-
tarilor, canii erati cat/ pe ce se' pue, mana pe dinsa.
Tataril, carii c urrnarTaii, auclind strigattil gi ruga-
clunea et prinserai a ride in hohote . . Dar' atunci, nur
se scie, cum si din care pante, destul atAta nurse ca
de-o late' sburara vr'o eate-va.sageti, caci ii culcara la
parnent en un strigAt simai infieratoriu de cat at copilel.
Copila, auclind acestr shearat si desteptandurse din le,
sinul ce o cuprinsese, se uita inspalinentatA in toate-

www.dacoromanica.ro
267

partite si vedend pre urmaxitorii sei rosbogolindu-se, pe-


parment ca nisce gain, and, le. tat) intreba pre tatal sea
Ce'nsemneaA acieastac tats?
Betranul, care Inca se inflorase de groaza, Mari loe si
nu scia singuit ce4 cu dinsul, regpunse :
Ce se'nsemneze?... pedeapsa lui Dumnedeu peste-
litfele, ce ne urmariaaj copila meal
Copilaj pricependu-se abia acuma, cc e pricinaisi
veni ears in ori, si luand pre tatal sea in spate, prime.
din nal la fuga si nu se. mai opri pans la cetate, uncle,
se aflail adunati cei mai multi din consatenii set.
Cu mult mai nainte Ina. de. a se petrececele istori-,
site pans aier, un fecior din Terebleeea, cum prinse de-
veste, ca Tatarii inainteaza spre Siretiu si nu stint de
pute de Molna, sisciind prea bine cu ce stop yin acestia,
nu statu multi pe ganduri: ce. sa:nceapa si ce sa fad., ci
incalicand pre um cal) care era mai sprinten si mai bun,
de fuga si dandu-i pateni se porni de-a dreptul peste
dealuri si vat, prinpadnri sidumbravi si nu se opri pAna
la Sueeavaf: Aici ajuns, ears -.5i nu state mult pe gan,
duel, ci se duse de-ai dreptul la Stefan Veda", ca sa-it
deo cab real de grabs de soire despre navalirea Tatarilor--
si despre pustiirea teal de catra acestia de cum alt is-,
trat pe pamentul romanese.
Stefan. Voda, care tocmai atuncia se:nturnase dela
resboiul, ce-1 avuse cu Unguril si carova li-a tras..o ba-
tae de IT-a mers celbul si 1-a, alungat departe peste ho
tar terii sale, voind ca sa se mai linisteasea pull%
e'ise la primblare prin gra.dinasa cea domneasca,

www.dacoromanica.ro
268

Eata ca ci feciorul nostru da atuncia cu ochil de din-


su1, si fara ca sa mai intrebe pre cine-va: on de va putea
vorbi cu Voda on ba, se duse tints la el.
Stefan, cum Il zari, it intreba :
Ce veste, voinice? ... Cum de-ai intrat tu aice,
fan, sa-ml dal mai Antaiii de scire?
Apoi db.', Maria tal respunse feciorul, sa fie
cu lertare! n'am avut timp 1 ... Gaud capcanil de
'Mari ne talcs Cara i ne-o pustiese, cul 1-ar mai plesni
prin minte, sa bats pe la usele tuturor boerilor, call se
afla pe Tanga curtea domneasca si sa.'-i mai pofteasca, ca
sail dee de seine ! . Cine are acuma timp, ca sa se in-
- chine pe la toate icoanele? ... Am venit singer pe unde
-am putut si cum am putut de-a dreptul la Maria ta, sa-ti
-spun, ca ... eaca 1 ... nu-I bine! ... 0 multime de Ta-
tarl dimpreun.a cu Hanul for au strabatut palm aproape
de Siretiii tot pradand si pustiind satele, chinuind si
-omorind pre toll crestinii, ce le pica in mans 1
Adeverat sa fie ceea ce spui tu, Romanel in-
treba Stefan plin de mirare, fiind ca el n'audise Inca
aemica de aceasta neasteptata navalire a Tatarilor.
Mal adev6rat nits a nu se poatel ... si tocmai
1pentru aceasta am venit efi In fuga calului, ca sa-11 dau
-de seine ... sa.-11 fie, Maria ta, mild de 11.0i i sa nu ne Iasi
pada paganilor 1. . . Fa, ce-i face, si-I alunga.' din tara.!
i cam call Tatars, socoti tu, ca von fi? ...
Asta nu ti-olti pute-o spune, Maria ta I dar' jude-
-cand dupai clisa unor Romani, earl' au fugit de 1.6111 for
.si-aii trecut prin satul nostru spre Codrul Cosminului,

www.dacoromanica.ro
269

trebue sa fie cam multisori ... se vor fi urcand la veo-


cate-va sute 1 ...
i fac el marl' blastematii, pe unde tree?
Mania lui Dumnecleii ce fac! ... ti se urea. p6ruL
In vervul capuluil
Stefan, veclend si cunoscend ca feciorul nu glumesce,
se 'ntoarse de grabs In curte si porunci ca'ndata. sfi
se adune toti capitanii.
i ca de &and ye istorisesc, toti capitanil si toata oastea,
care abia sosise de la resboiul cu Ungurii, se Oa in pi-
cloare, gata numai ca sa se supuie poruncel domnesci.
Stefan, cum se aduna oastea la un In, nu se mai puse
pe ganduri : ce-ar fi bine senceapa.? ... nu mai facu
nici un plan nal de resboiu, ca nu era cand, ci arun-
candu-se pe calul sefi se puse in fruntea unei cete vol-
nice de calarep inarmati din cap pans in picioare si
dimpreuna cu acestia apuca tot intr'o fuga drumul spre-
Siretiti.
Cum va II mers Stefan cu oastea sa, cat de lute si pe.
unde va fi apucat, nu ye pot spune, dar' destul atata ca,
cum ajunse aproape de targul Siretiului, Impart-1 oastea
sa in vr'o trei cete si-i porunci apol, A 'nainteze de,
graba spre Tereblecea si de-o data sa 'neunjure dusmanit
din mai multe parti.
Tfitarii, carii nici nu visa, ca Stefan ar fi in apropie-
rea lor, sciindu-I dus in protiva Ungurilor, dupa ce be
scapa din mans copila si total el, si dupa ce caclura morli
fartali lor, caril urmariaii pre fugari, se repeclira c'o.

www.dacoromanica.ro
270

furie nespusa asupra Romani lor de la cetate si..se'nainsa


apoi o luptd inversunata intre dinsii sentre Romani.
Gaud ajunse Stefan pe muchia Horatitului din sus de
Siretiu si pe cand impArtia el oastea tsa, pe iatunci Ro-
manil din Tereblecea si eel de prin apropiere, erati se mai
eputura aduna, erati in lingalmAciala si lupta eea ma!
mare ... Toed Tereblecea era (in flacara. Eara la ea-
tate se aucliail sute de glasuri: uncle eacniad de-ti luau
anis!, eara allot valetandu-se de-ti era .mai mare mila
sa le asculti . Era o ineurcatura ca aceea, de care sa
to fereased. Dumnecleu ... i Romani!, macar ca erau
I

cu mull mai pulini de cat Tataril, se luptau ca nisce lei


4-din toate resputerile si "nu se -da. (1nvinsi o-idatd. icu
-capul ... Niel pre un Tatar nu-1 lasail sa calce teafar
in cetate . care cum se apropia inchina steagul
Ghiar si fetisoara neastra, cum seareclu ajunsa in deal si
clupa ce depusd pre Mal ged la un be de adapost, apuca
de la un Roman ca.lut o masa si cu aceasta incepu apol si
*ea a se lupta cu Tdtarii, Mad intrinsic ca'n earba verde.
Dar' ce folos 1 ... Tatarirnea era multa, si de-caeea
Romanic-cat pe ce erafiza fie invinsisi nimiciti cu UAL.
Stefan, sosind la timp si v64lend starea cea dureroasa,
In care se aflail Romanii, porunci de grabd ostasilor Tsai
s incunjure pre Tatari ... Ostasii roman! in frunte cu
veteaul for Domn se repeclird ea nisce smel asupra Ta-
tarilor si cat ai clipi din ochigncinsa o lupta pe moarte
or! viatd.
Tataril, v6clAnd ca nu-1 bine, ca si Stefan Voda a vault
pe capul lor, se luptati si se aparau din toate resputerile,

www.dacoromanica.ro
S.)71.

ca omul and se vede la strimtoare si nu -i chip de sca-


pare. Bar' de glaba I ... Walla lui Stefan ii euprinsera
din trei patti, ears Romanii Terebleceni din a patra
parte, si mi ti-i gatiau de dile . Skgepile sburafi,ca pa-
serile inteun Lan de grkii.. Busduganele se InvIrtiau
de-asupra eapetelor `ea nisce &rnkrlacii in mans imblati-
lorilor lute Ali de iearInk geroask, skid imblatesei
peel de capete se rostogollak de-o data la pament... Stri-
gatele asurclitoare se audiail din ,rtoate partile ... Stefan
Vodk, &Mare pe -an cal sprinten ca sonnul, se'nvirtla en
sabia scoasa pintre dusmani ca inn Fet-frumos din po-
veste . . . Val si amar de Tatarul, pre care it puneati pe-
catele sa lash' inaintea lui ... gata era! .
Hanul tAtaresc, care'cu putin mai nainte de- aceasta
e. bktea cu gandurile, ca sa repue pre Stefan si apol sa
se faca el stapan peste Moldova, se vedu acuma in .cea
mai mare ineurcala, si data nu s'ar fi furi4at pintre mul-
-times ingalmacitk si n'ar fi apueat'o la s&netoasa, avea
sa platea.sca cu capul cutezarea sa . . . Aceasta a fost
odic& ria, ea pe cand Stefan se afla cu ostasil 661 de o
parte a cetbitii, Hanul, scutit tie fumul ce s'a fost latit
?este toat& culmea si de intuneeimea noptii, care se apro-
piase, dete dos la feta si apucand drumul inderkpt pe
Lunde a venit ... a tunsio la fug& dimpreuna uumal cu
vr'o rehti-va 'Mari, sari ad mai putut sckpa teferi.
Humana, ce ?rinser& de veste tlespre aceasta MO a
Hanului, se luara pe uvula lui, 11 fuglrira cat IL fugirira,
mai omorira vr'o sate -va litfe rele, earl -dup& ce pre
eeIalalV ft scApara din mana., .se'utoarsera indeirept so-

www.dacoromanica.ro
272

cotiud ca vor mai avea de lucru la cetate . , . Dar' si


aice se gatise treaba 1. .. Gag Tatari mai remasese, re-
mast au fost in veci si pururea 1 . . . Ostenii si ceialalti
Romani de mult 1-au fost trimis pe ceealalta lumel
1-acuma Stefan Voda, dupa ce invinse pre Tatari si
dupa ce toata oastea sa se adunase la un loc, chiema la
sine pre copila, care cu atata barbatie a veylueo luptan-
du-se cu Tataril s! -o intreba:
Din ce sat esti, draga mea?
De-aici, Maria ta 1. din Tereblecea! respunse-
copila plecand ochii in jos.
Al to parinti?
Are, Maria ta, are! respunse atunci parintele-
el, care incareat de betranete si slabie de abla se trase
papa Tanga Stefan, ca sa-1 mai vada Inca odati inainte
de-asi da sufletul in manele Domnului; Are! Oise
el lacrimand un blet tata slabanog, care e c'un pi-
cior in groapa si cu unul afara, mai mult mort de cat
1 id, i acel tata sunt eft 1 . . . me cunosci, Maria ta ?....
Te-asi cunoasce, mosule, si nici prea I respunse
Stefan, cautand lung la mosneagul, ce se apropiase
a cuma de dinsul, pare-mi-se ca to -am mai ve0.ut odata,
(lard nu-mi aduc bine aminte unde, in ce loc!
Apoi da, Maria ta . . ])ed 1 mai ca nu me-I cu-
1

noasce, pentru ea . . . ce sail spun?... sunt cam multi


an! de sand me numeram si eu pintrluptatorii de frunte
ai Mariei tale . . . Heil unde sunt acele timpuri, cdnd
dnvirtiam si eh busduganul ca un Fet-frumos, cu care
multe titve de Tatari am mai sdrobit, .. . s'ati dus ca se

www.dacoromanica.ro
273

cand nici n'ar mai fi foal . . . si am remas acuma sar-


cina acestel copile, ca ea sa me hraneasca si sa me apere
de dusmaniI i nu sciu, deli! ce s'ar mai alege de mine,
sermanul, cam' n'asi ave-o si pre aceasta?! . . .
Puternic si bun e Dumnedefi, mosule I respunse
Stefan induiosat de cuvintele betranului. El, care=
poarta grija de top, va purta si de D-ta si de copila
D-tale 1 . . . Dar' tine e feciorul, care m! -a dat de mire
despre navalirea Tatarilor ? intreba mai departe Stefan
Voda pre Romani!, caril salt fort adunat imprejurul lui
si se uitaii la dinsul ca la un Fet-frumos din poveste.
Acela I respunse multimea, care audise despre
feciorul, ce a dat de scire, acela e un fedoras tot de-
aid din sat, lira parinti, dui de altmintrelea om cinstit,
de treaba.', bun si foarte sirguinclos I
Stefan chiema la sine pre fedorasul orfan si pre co-
pila mosneagului si le Oise:
Vol, carii v'ati luptat atat de voinicesce cu dus-
manii terii noastre, calif aveti o inima asa de bunt si-un
curaj atat de mare, suntetivrednicl de lauds si recunos-
cinta. Deci drept parere de bine si multamire pentru
aceasta fapta, eats Ca ye daruesc dela mine locurile cu-
tad si cutari, sa traiti sa le stapaniti I i le spuse pe
nume, cars locuri le daruesce.
Voi sunteti o pareche foarte potrivita I oise
mai departe Stefan deal, cred eu, ca si mosul acesta
ye va binecuventa, it fiti una 'Ana la moarte I
Dumneded sa-1 binectivinteze I respunse mos-
neagul lacrimand.
is

www.dacoromanica.ro
274

Eara multimea, terani si ostasi, earn erau de fata si au-


dira cuvintele lui Stefan Voda, strigara toti Intr'unglas :
Amin! . . . sa traeasca Maria Sa I
Tinerii, carii nu sciaii singuri, ce s'a intemplat cu
dinsii, carii erau acuma mai ingalmaciti de cat Inainte
de lupta cu Tataril, se uitati amendoi candunul la altul,
and la Maria Sa Voda.
Stefan Voda Insa mai vorbind cate ce-va si cu ceialalti
Romani, mangaindu-i pentru cele pierdute si impartin-
du-le o sums anumita de bani, ca sa-si poata eara face case
si celelalte acareturi trebuincioase pentru gospodarie, cari
le-au fostnimicit focul, se arunca pe soimul seu, porunci
bucinatorilor sa bucine un mars de drum si asa invinge-
toriu si dela aceasta lupta se inturn.a a casa la Suceava.
Romanii, cati remasera in viata, cautara de eel morti,
ii strinsera pre toti si-i ingropara, s1 -apol s'apucara de-
ale gospodariel . . .
i asa o patira Mari!, carii cugetara in mintea lor,
ca vor repune pre Stefan Voda si se vor face ei stapam
peste intinsele si manoasele campii ale Moldovet . . .
Dupa ce au imblat, aceea au si aflat I . . .
Cine saps groapa altula, pica singur Intrinsa I
Tataril au sapat groapa Romanilor, hl-an pleat singuri
intrinsa. Ear' groapa, in care aft fost cei mai multi dintre
dinsii ingropati, e cetatea de langa satul Tereblecea,
care de-atunci In coace s'a numit si se mai numesce
Inca si acuma Cetatea Tatarilor,i din care, in timpul
de Ltd, nu se aft numal nisce remasite.

www.dacoromanica.ro
DEALUL LEAHULUI.

Dice ca in timpurile vechl aveaii Rom Anil foarte mult


de suferit nu numal din partea paganilor, ci si din par-
tea crestinilor vecini, si mai ales din partea Unguri/w-
-si a Lesi lor, carii nu ()data voira sa pue maim. pe Mol-
dova si s se fac'd apoi 0 domni si stapani peste dinsa.
De-aceea Rornanii de multe on nu sciati ce sa mai in-
ceapa si sa faca de reul acestor popoare neast6mp6rate si
faloase, cari, intrand iv; tam ni sam in Moldova, de
care se tinea pe-acelea timpuri si Bucovina, nu numai
ca o pradati si o pustiau din toate partite, ci adeseori
luau si pre locuitorii set, calif nu voiau de buna voe sa
se supue si sa" li se inchine si-i duceau cu sine in prin-
soare.
Dar' . . . nu totdeauna stint Pascile I . . . de multe

on le tiigeati si Romanil cate-o sranta de batae, despre


care se ducea vestea, cum se slice, peste noue Teri si
none marl si pre care neam din neamul ion n'o mai pu-
teat apoi uita.
Asa tntr'un an, intrand eara-si Lesii in Moldova,

www.dacoromanica.ro
276

acuma din care pricing si spre ce stop vor fi intrat nu-


mai el si Dumneclell erau in stare sa scie, destul atata
ca intrand in Moldova si indreptandu-se spre Suceava,
o pradail si o pustiaii pretutindene pe unde treceaii, de
li se rumpea inima si-T implea cea mai mare jele pre
Meth' Romani, cand ii vedeaii ce fac. i asa, tot pradand
si pustiind, ajunsera.' el liana aproape de Reidaut.
Auclind Stefan Yoder, Domnitorlul de pe-atunci al
Moldovel, ca Lesil eara-s1 an intrat in lara si ca vim
drept spre Suceava, s'a pornit de grabs cu oasle in pro-
tiva lor. i cand ajunsera Lesii in apropierea Radautului
si anume in partea despre resarit a satului Horodnicul-
de-jos, eata eh si Stefan Voda le 'les& inainte, si unde
nu incepe a mi-i lua la rafueala, colea, dupa cum scia el
sa-1 lee pre fie-care dusman, ce se incumeta a intra c t
gand mu in lara sa.
Lesii, carora, de cum ail intrat in taxa, nime nu in-
drasnise liana in momentul acela sa li se improtiveasca,
sa dee piept cu dinsil si s caute al respinge inderept, si
caril sa bucurail acuma ca, ne mai avend mult liana la
Suceava, vor merge si vor lua-o si pre aceasta, vecien-
du-se pe neasteptate incunjurati si ball* de Stefan
Voda, si sciind prea bine cine$ si ce poate omul acesta,
deters dos la fata si incepura a fugi inderept. Insa &i nn
fugira pe unde au venit, ci apucara pe Colnicul, care se
afla in partea despre apus a satului Horodnicul-de-jos,
si care pe-acea vreme era acoperit cu padure deasa, tre-
cura pareul ilfunteanca, esira in Bradet si de-aice se
indreptara apol spre Voitinel.

www.dacoromanica.ro
277

Stefan Voda, vedend ca Lesii nu vor sa stee la lupta_


dreapta cu dinsul, ci se retrag si infra in padure, nu-i
lasi in pace s faca ce le place, ci trimise de graba o
parte din oastea sa ca sa le lag inainte, ear' el cu ceea-
lalta.' parte de oaste se lua in urma for si pre care Leah
cum 11 ajungea si unde it ajungea, acolo it si mantilla
de Mile.
Ear' cared ajunsera Lesii pe un deal din apropierea
satului Voitinel, unde se oprira ca sa poposeasca si sa
se mai odihneasca putin, Stefan Voda puse harmdti pe
Dealul Slatinei si pe Dealul Horodnicului si dandu-le
apoi for a inceput ai bate din doue parti de-odata.
Lesii, la rendul lor, vedendu-se din nob incunjurati,
eautara din resputeri sa se apere si s scape cu viata.
Insa zadarnica. 11-a fost toata ineercarea si aperarea,caci
Stefan Voda nu era un om, care, data 1-al zidarit odata si
1-ai incaput in mana, sa -ti dee cu una cu doue drumul, ci
cum a pus mama pe tine indata tesi trimitea pe ceealalta
lume, ca sa nu-1 mai zidaresci si superb si de alts data.
Asa a facut el si cu Lesii acestia . . . Cum 1-a incun-
jurat si 1-a prins in capcand, asa de-avan si de cumplit
i -a batut, ca numai foarte putini au putut scapa cu
viata din manele lui si-a se intoarce in tars for de unde
an venit Tog ceialalti ca.dura in lupta.
i de oare ce mai tot dealul, unde s'a intemplat lupta
aceasta, era acoperit cu trupuri de Lesi, calif isi aflara
moartea pe dinsul, de-aceea dealul acesta a inceput de-
atunci in coace a se numb Dealul Leahului, si tot asa
-se numesce el si astadl.

www.dacoromanica.ro
278

EarA dupa ce a invins Stefan Voda pre Lesi, dupa ce


pre cei mai multi dintre dinsii 1-a trimis pe ceealala
lume, si nu mai avea acuma teama ca I-or mai supra
vre data, a poruncit ca s se adune toll mortil, sa sP
facA mai multe gramAdi dintrinsii, sa se acopere cu te-
ring, si asa se inmorminteze.
i cum a poruncit el, asa s'a si intemplat . . . S'aii
fa.'cut cinci movile in partea despre resArit a satului Ho-
rodnicul-de-jos, si anume pe locul unde 11-a esit Stefan
Voda Lesilor inainte si-a prins antala oar& ai bate, eara
cinspredece de-a lungul Colniculul.
In movilele acestea, earl se numese de cat% Romani,.
din imprejurime si mai ales de catra eel din Horodnicul-
de-jos Uricele lug Stefan, zac Lesii, carii cutezara a
intra pe timpul lui Stefan VodA in Moldova, a o prada
si a o pustil, farA s 11 avut vre o pricing.
Ear' Stefan Voda, dupA ce a poruncit ca M. se inmor-
minteze eel morti, s'a intors cu oastea sa inderept la
Suceava.

www.dacoromanica.ro
FONTANA DOAMNET.

vice ca pe timpul lui Stefan cel Mare locurile, unde


se afla ast'acli Moneistirea Dragomirnei si satele Mitocul
Dragomirnei i Lipovenii, eraii toate impanate cu pa-
duri de fagi, paltini, carpeni, mestecini, ulmi si stejeri,
ear' unde si unde se afla pintre dinsele si cate o poiank
de-o frumuseta rara.
i hind ca locurile acestea nu sunt tocmal tare de-
parte de orasul Suceava, ear' aerul dintrinsele foarte
curat si sanetos, de-aceea locuitoril Sucevii si mai cu
sama boeril de divan sicel de pe l'anga curtea domneasca
esiau foarte adeseori in Duminici si serbatori la prim-
blare in aceste Org. i unit egad in trasuri, altil egad,
cel mai multi insi insa pe jos, adicA care cum ii placea
si cum putea.
Cu deosebire insa la Antall) Maiu, adica in cliva de
Arminden, si la Duminica mare vedeal sute de insi,
tineri si betrAni, bArbaji si mueri, feciori si fete, tog
imbrAcag serbatoresce, esind ca un roiu de albine din
Suceava si indreptandu-se spre locurile acestea. i unii

www.dacoromanica.ro
2S0

Nati miel fripti, coptini si alte mancari cu dinsii, altii


fellurite vinuri si lautari, si dupa ce ajungead la starea
locultil se puneati pe earba verde la umbra arborilor,
intindeati bucatele si vinul pe fete de mese si-apoi prin-
dead a manta, a be si a se veseli. Ear' dupa ce se sa-
turail de mancat si de Mut se apucad la jot, care de
multe on dura liana dupa miqul noptil, cand se'nturnau
apol cu top spre casa.
and fan era in liniste si pace, cand ne'mpacatii
si'ncarnatii sei dusmani n'o amenintati cu pusteirea,
atunci se dice Ca chiar si Stefan Vocla singur nu odata
esia la primblare in aceste parti ca s mai uite din cele
riji, ce-1 framantaii, si mai ales ca sa bee apa din is-
voarele- cele minunate ce se afla intrinsele. Cad trebue
sa sciti, ca apa din isvoarele acestea era, ca si acuma,
vestita de buns si sanetoasa. Si Stefan Voda tot timpul,
-cat petrecea in Suceava, nu bea nici cand alt. apa, ci
numai din isvoarele acestea, pentru ca apa din Suceava
era si pe-atunci tot asa de rea, ca sen qiva de 41. i
cand avea timp, nu se multamia numai cu atata, ca i se
aducea apa de-aceasta de Mut, ci se ducea ca el singur
cu mama, sa s'o scoata si s'o bee la starea locului.
Insa nimerui nu-I placead aceste locuri frumoase asa
de tare, ca Doamnei Ileana, sotia lui Stefan eel Mare,
nimene n'avea o atragere atat de mare de-a esi asa de
des la primblare pe locurile acestea, ca dinsa. i mai cu
sama ii placea el roarte mutt de-a petrece intr'o poenita
restatata si presurata cu tot feliul de flori, care se afla.

www.dacoromanica.ro
281

In partea despre miadanoapte a mona'stirel de astadi ..


De multe on petrecea ea in poenita aceasta are intregi.
i find. c pe timpul acela, macar ca erau mai multe
isvoare, din cari curgea o apa limpede ca lacrima, rece
ca ghiata si foarte buna de bout, Mel unul nu era in-
grijit cum se cade, ci cum le-a lasat Dumnedeu, de-aceea
a pus ea oameni ca sa curateasca si sa Ingrijeasca isvorul
din poenita, unde petrecea ea mai adeseori si din care
isvoria cea mai buna apa, s faca un feliu de fontana
dintrinsul, si dupa aceea s5.-1 zideasca si sa-i pue disdele
si-un acoperement de lespedi de-asupra.
i oamenii pusi, cum a spus ea, asa au si facut. i
de-atunci isvorul acesta, care se poaLe vedea si astadi, a
inceput a se numi Fontana Doamnei. i tot asa se nu-
mesce el si acuma. i nici o apa nu e asa de limpede, de
rece $i de buna la bout, in toata.' Imprejurimea, cum e
..apa din acest isvor!

www.dacoromanica.ro
MOVILA Lin BASVAN.

Multe nentelegeri si eerie ail mal fost intre unit


domnitori roman si mult sange nevinovat a trebuit sa
se verse din pricina lor. i daca nentelegerile si certele
acelea ar fi adus vr'un bine sail vr'un folos terei, preste
care au domnit ei, atunci nu ni-ar fi du& Dar' ele nu-
mai bine si fericire n'afi adus, ci tot numai daune si
neajunsuri, tanguiri si superari, de cari ti se sfasie inima
cand 111 aduci aminte.
0 astfeliu de ne'ntelegere si cearta a fost si'ntre
Rasvan si Irimie Movilii, domnitorii de odinioara ai
Moldovei.
Scirea, care a straba.tut din gura in gura si din an in
an pand ce a ajuns si la noi, ni spune ca atat Ungurii
cat si Lesii, vecinii Moldovenilor, cereal% de repefite on
sa pue mina pe Moldova. Dar' find ca nu e asa de lesne
a supune o tars, dupa cum si-ar incbipui cine-va, de-
aceea, ca sa-si poata mai de graba si mai lesne ajunge-
scopul, atat unit cat si alp, cum muria sail se mazilla
vr'un domnitoriti roman, indata se puneaii luntre ai

www.dacoromanica.ro
283

punte ca sk vie in locul lul la cdrma unul dintre aces fit,


de domn sau boeriu usuratici si n.eprevecietori, despre
care cugetaii et ca li se va supune la toate si'ntru toate.
Asa s'a intemplat si pe timpul alegeril domnitorilor-
despre caril ni-i vorba. Unguril adieu, cum prinsera de
veste ca Moldova a remas earn -si far' de domnitoriti, &-
curd ce facura.' si puserd in locul lul pre unul dintre cei
mai marl si mai inversunati protivnicl al fostului domni-
toriA, &lied pre bolerul Stefan Retsvan.
Irimie Movila, care era flu de domn si care de mutt,
ducea brut domniei moldovinesci, cum aucli ca Rdsvan
a fost numit domnitorid peste Moldova, nu-t veni de
feliu la socoteald. De-aceea a si inceput al purta Sam-
betele. Dar' Bind ca el pe timpul acela nu se afla in tara-
sa, ci in tam leseasca, uncle fugise Inca pe dud trala
domnitoriul tie mai nainte, si find ca nu-si pule Lisa de
grabs implini scopul, dupd cum 11 era dorinta, de -aceea
astepta pans ce va sosi un prilej mai potrivit si mai priin-
dos pentru dinsul.
Dar' el nu trehui s astepte mult timp, cad* prilejuL
dorit a sosit mai de grabs de cum a cugetat.
Turcii, dusmanil ne'mpdcati al Crestinilor, se scula
earn -s1 cu putere asupra Romani lor. El se pornird
antaiu asupra teril muntenesci, de unde aveali de gaud
sA treacd apol si'n Moldova.
Ticisvan, cum at41.1 de una ca aceasta, nu asteptd pAna
ce Turcil vor ajunge in Suceava, ci adunand in grabs
oaste de tara sari domnitoriului muntenesc intru aju-
toriii ca, impreuna cu acesta, sa respingri pre selbaticit

www.dacoromanica.ro
284

.si nesatiosil pagani la timp, pAna ce nu apuca a intra


4n tars.
Irimie Motri, la, cum simli ca Risvan s'a pornit in
protiva Turcilor, bucuria lui nu era proasta; nu pentru
ca Rasvan va invinge pre Turd si va mAntui Tara de
dinsil . .. ferit'a Dumneclefi 1 . .. nu pentru aceasta, cad
lui nu -i era tara in cap, ci pentru aceea, eh fund Rasvan.
Ineureat in resboiu cu Tung, mai de grabs si mai lesne
II va pute cupriude tronul. Deci fart intarcliere ceru el
ajutoriu de la Lesi ca s se poata mai lute porni spre
Moldova.
Le0i, earii, dupA cum am spus, voiaii asemenea sa
pue maim pe Moldova, si carii pe timpul acela traiau in
dusmanie cu Ungurii, prietenii lul Rfisvan, nu se puse
de relit"' de pricina, ci indatA 'II dete ajutoriul cerut, sciind
prea bine a ceea ce fac eI nu fac spre binele si folosul
4u1 Irimie, nici spre fericirea Moldovei, ci numal spre bi-
nele si folosul lor.
Dar' Jul Irimie nu-i Vasa nemica de aceasta. El yoia
cu on si ce pret s lie domn, cat despre altele prea pulin
it durea capul. De-aceea cum cap6ta ajutoriul cerut, de-
auna se si porni spre Moldova si nu mult dupA ce intrA
in tail se facu cu ajutoriul Lesilor veniti cu dinsul, pre-
cum si Cu ajutoriul unor hoed moldovinesd doritori de
-domnil noue, Domnitoriii si stapanitoriii in locul 10
RAsvan.
Rcisvan Voda, la r6ndul sell, cum prinse de veste ca
Irimie a intrat eu oaste strains in tail si I-a ra'pit tronul,
e facu foe si pall de manic, si cum sfArsi resboiul cu

www.dacoromanica.ro
285

Turcii nu intardia nici macar un minut de-a se intoarce-


cu oastea sa, precum qi cu o multime de oaste ungu--
reasca asupra Sucevii ea sa alunge pre Irimie.
Irimie insa, intelegend de venirea lui Rasvan. cu Un-
guril i sciind prea bine ce '1 Weapta data nu 'si va
pune din cu buna vreme plelea la adapost... nu stete cu
manele in olduri, ci strinse ,i el oaste de Tara Gala a,
putut i precum a putut i s'a gatit sa stee cu resboif la
pro tiva lui Rasvan.
Era intr'o Duminica, cand s'a apropiat Rasvan cu Un-
guril sCi de targul Sucevii. Irimie Voda, Wt find la
satul Areni, adica in partea despre meadacli-apus a ora-
qului Suceava, a tocmit Wile sale asupra oraTilui qi
anume: oastea de tars a tocmit'o langa. satul Areni, eara
cea le.,easca, ce-a avut'o la sine, a tocmit'o ce-va mai la
camp despre satul &heia, pe sub malul ce se afla ala-
turea pe laugh' Drumul-Baii, adica pe sub malul dea-
lului pe a carui culme se afla asta-di Zamca.
Irimie singur, pe cand se facemi toate tocmirile aces-
tea, nu se afla la oaste, ci el era la biserica din Aren't
la sfanta liturghie.
Cand sosi treaba la adica, un cercetas se duse de grabh
i-i dete de scire ca ostile lui Rasvan se \Ted cum yin i
se apropie de Wile fere.
Ins. Irimie Voda, de i scia ca in astfelif de impreju-
rari primejdioase nu e bine a pierde mult timp inzadar,
tota-i n'a volt sa easa din biserica pana ce nu s'a star
it sfanta liturghie.
Se ajungeau acuma harifil lui Rasvan cu Wile ere

www.dacoromanica.ro
286

si Irimie Voda tot nu esise Inca din biserica, ear' cand a


-esit atunci stile se in.timpinarA din ambe partile, si
dupa o lupta inversunata intro osti, au lovit Le.sil in
-oastea ungureasca din aripa despre cheia si indata
inbarbatandu-se si fruntea ostilor de tara, unde era Irimie
Voda., ail infrant pre Unguri.
Rasvan Voda, care se afla in fruntea Ungurilor si de
-sub care cdcluse in restimpul acesta doi cal loviti de
arma protivnicilor sei, vedend ca nu e lucru de saga, in-
calica pe un al treilea cal, si se sill ca sa opreasca oastea
ungureasca, pl-a oprit'o, si Inbarbatandu-o a tocmit res-
boiul ears la loc. Dar' de giaba I-a fost toata incordarea
si inbarbatarea, cad inbarbatandu-se si oastea lui Irimie
Voda., care se afla intr'un loc mai bun si in a carei frunte
se Olaf Lesii, in curend purcese oastea lui Rasvan in
resipa si prinse la fuga.
Rasvan Voda, parasit acuma de ai sal, pa'rasit de Un-
guri, in earl isi puse toata increderea si nadejdea, Orbit
de toti Gag se Oaf pe langa dinsul, si veclend ca nu-I
mai remane nemica alta de fault, cugeta in sine : fuga-i,
ruqinoasa, dara-i, sanetoasei., i cum cugeta, asa si
facu. Dete si el dos la fata si prinse a fugi, cugetand ca
cu fuga va scapa. Dar' in zadar, ca oastenii lui Irimie ur-
marindu -1 si find, precum se vede, mai sprintenl la pi-
cior de cat dinsul, Il ajunse, II prinse si luandu-1 pe
sus it duse si-1 dete pe mana lui Irimie Voda.
Ce face acuma Irimie Voda? Poruncesce mai an-
Uhl ca sa-1 slufeasca de nas si de buze, apoi incepe a-1
naustra si ai dice :

www.dacoromanica.ro
287

Nu ti-a fost de-ajuns ca al lucrat din resputeri la


1.irparea fnaintasului mat ! . Al voit ca si trupul men
.s1-11 slujeasce de scare pe care sa to poll mai de grabs
inalta la scaunul domnesc ? Despre mine, data aceasta
ti-a fost dorinta, fie! to -I inalta, dar' nu pe trupul meu,
ci pe una dintre acelea ce'nsemneaza numele meu, si nu
la marire, cum al asteptat, ci la peire, cum al castigat 1 ...
Cine mph' groapa altuia, singur cade intrinsa 1 .
Tu pu agl fi voit a me urea pe trupul tat
la marire, uiti insa ca tocmai tu esti acela 1 respunse
Rasvan cu sane rece. Sant pe manele tale, Irimie,
poti sa fad cu mine ce voescI 1 Dar' nu uita, ca ceea ce
-al flout tu acuma cu mine si ceea ce mai al de gand sa
faci, nu e nici decum o fapta vitejeasca nici crestineasca,
ci o fapta paganeasca si barbara, Gi varsarea nevinova-
tului meu sange amar o sa se resbun.e date. nu numai
asupra ta, ci si asupra intreg neamului Mu! ...
Insa Irimie nu bega in sama cuvintele lui Rasvan, din
protiva fara cea mai mica mustrare de cuget i -a taiat
capul i i 1-a infipt intr'un par inalt pe care 1-a Inplan-
tat apoi pe vervul unei movile de lut de Una' Drumul-
Biiii in protiva cetatii si curtii domnesci anume ca sa
-se poata yea atat din cetate cat si din curte.
Dupe. aceasta fapta crunta Irimie Voda s'a luat cu
qtile sale pe urma Ungurilor si I-a fugarit pan& la
Imunti si mare varsare de sange a facut pintre dinsil.
Apoi s'a intors inderept si s'a aseclat in scaunul dom-
nese din Suceava.
Astfelit s'a sfarsit resboiul din tre Rasvan si Irimie

www.dacoromanica.ro
288

Movila Voda. i e cam mult timp de cand s'a intemplat


acest resboid. De-atunci si pana acuma nici urma n'a
remas din satul Areni, unde s'a intemplat resboiul
acesta, ci numai numele i se pominesce. Unde vor fi fost
odinioara biserici mar* si case frumoase, asta-di e ta-
ring pe care orasenii din Suceava sam6na papusol si ba-
rabule, si farina aceasta se numesce Areni. Ear' podul
drumului imperatesc pe care se trece din Suceava in
aceasta farina se numesce Podul-Arenilor. Asemenea si
din Drumul -Bdii, care trecea pe langa Suceava si care-
ducea pe timpul acela la satul Baia din colo de RIG-
ceni, asta-di nu se mai cunoasce nici o urma.
Movila Insa, unde a fost Rersvan Vodci slutit si ucis,
si care de-atunci si pana in diva de asta-di se numesce
Movila lui Rdsvan, se vede Inca si acuma (an. 1888}
pe vervul dealului Tcitaraf si anume intre orasul Su-
ceava si satul Ipotesci.

www.dacoromanica.ro
VALEA LUI PINTEA.

In vremile trecute, can(' muntii din tinutul Dornei


eraii mai paduraticl si mai putin locuiti de oameni ca in
timpul de fats, s'a ivit intrinsic o bands de hop, caril
faceati o multime de pradaciuni prin satele si targurile
de prin inprejurime.
Intr'o c.i mergend Teo cati-va dintre acesti hop la
prfidat si trecend is intoarcerea lot pe lang5. satul Car-
libaba, Mei% de-o copila de hutan, si fiindca copila
aceea era roarte frumoasa si numai singura a case, .o
luara cu dinsil si-o dusera pe muntele Asculitele, nude
Ii era locul de petrecere si o deters pe mana capita -
ndlui lor.
A.colo apol, de vue de nevoe, petrecu copila cea de
hutan cu capitanul si cu ceialaltI bop mai multi ani.
Ba l in urma avu ea si un haiat, caruia I-a pus numele
Pintea sail, dupa cum spun unii, Pantea.
Dela o vreme, nu scit ce si cum s'a intemplat, destd1
atata ca hop parasira muutii din tinutul Dornei si se
dusera in altg parte.
19

www.dacoromanica.ro
290

Hulanca tusk nu se duse cu dinsii, ci ea si cu fiul


sea Pintea remase la nisce ciobani, a ckror stank. se
afla nu departe de locul unde petrecuse hop.
Dupa ce crescu Pintea mai marisor, dupa ce a lnceput
si el a face cate o trebusoara, maica sa 11 lksk pe maim
ciobanilor si se duse si ea pe urma hotilor, ce-o parksise,
si cum s'a dus, dug a fost, mai mult nu s'a tutors.
Ciobanii, remaind Pintea la dinsil si find acesta Inca
mic si slabanog, prima a-1 batjocuri, a-1 bate si a-1
purta in toate partile, si bietul Pintea trebuia sa-iasculte
si sa le rabde toate, tact nu ave cut g se plangk.
Asa trecu alt, asa trecu maul, asa trecurk mai multi
ant dupa olalta, si ciobauii ceea ce voiau, aceea faceau
cu Pintea.
data ing, dup6 mai multi ant de nkcaz si suferinta,
aflAndu-se Pintea cu oile pe muntele Lucaciu, eata ca
se ivesce pe neasteptate un nour negru ca cArbunele,
din care incepu a fulgera si a tuna de clocotiaii muntil.
i pe cand nourul acela era mai grozav, mat infiork.-
toriii si mai inspaimAntatoriii . . pe cand ti se 'Area
ca acus acus o sa se rump si o sa Inece toti muntii de
prin prejur, eata ca se ivesce si Sant -Rie intr'o camta
de foc trasa de patru cat albi ca spuma laptelut si ca un
prasnel se invertesce in cob si in coace prin valurile
nourului trasnind mereb. Intel) stanca de pe vervul Lu-
caciului, unde fugise si se ascunse Dracul, duce-s'ar pe
pustii necurat sa se duck si-ar inane acolo unde a in-
serat, ear' la not in cask truce de aur.
i tralsnetele Santului Ilie eraii asa de puternice si

www.dacoromanica.ro
291

grosnice, ca o parte din stanca, in care a trasnit el s'a


rupt intr'o multime de bucati, si buatile acelea sarira
pe vervul altui munte, precum si prin toate vAgAunile
din apropiarea Lucaciului, unde au remas si se pot yea
.si 'n ci.iva de asta-cli. i hind ca bucatile acelea and a
trAsnit Sant-Ilie intr'insele se facura rosi ca para fo-
cului de ferbinteala cea mare si tot asa au remas ele si
pani In cliva de asta-cli, s'aii numit si se numesc si acuma
Pietrile -rosi.
Dar' on de ate on a trAsnit Sant-Ilie, si oil cat de
tare trasnia el, totusi nu putu sa nimereasca pre Dracul,
bath' -1 trasnitul sa -1 bath' cornurat.
Dracul, la rendul sisu, Wclend ca Sant-Ilie nu poate
nemica sa -I faca, isi blitea joc de dinsul, facend ate si
mai cate tricozenii si hohotind de se cutremura stancele.
Dar' . . . las' a di-a dat si el peste orn I
Pintea, care de cum a inceput a ploua, se tupilase
langA trupina unul brad mare si rAmuros de sub poalele
Lucaciului, sta ca incremenit si privia plin de uimire in
sus cand la Sant-llie, care se invertia in toate partite cu
caruta sa si slobocila fulger dupa fulger si trAsnit dupa
trasnit, and la Dracul, care-si scotea capul de dupa
-stanch' si se strimba In tot chipul la Sant-Die. Vecl'end
-Ina dela o vreme ca dracul tot drat remane, si ca prea
-mult isi bate joc de Sant-Me, se fAcu no ca racul de
mAnie, intinse durdulita, care o purta totdeauna cu sine,
si sloboclind cucosul, nimeri pre Drac drept in crieri; si
cum 11 pall, Dracul, fara sa faca macar care, se re-

www.dacoromanica.ro
292

sturna de-a dura pintre sfermeturile stincelor fecendu-se


farirni.
Sant-Die, vedend aceasta fapta a lui Pintea, pe loc se
scobori la dinsul calare pe un cal alb ca aapada si-1 in-
trek' : ce poftesce, pentru a a omorit pre dracul ... sa
cearbi on -ce doresce si el I-a Implin1 dorinta.
Pintea ceru doue lucruri: antaiu o tarie asa de mare,
ca nime se nu-1 pate invinge nici vatama in lupta
dreapte, si al doilea ca nici un gloat, fie acela din on si
ce pusca ar fi, sa nu-1 poata prinde.
Nu -ti trebue viata Indelungata ?-1.1 intneba Sant-
Hie a doua oars, nu-ti trebue ertarea pecatelor dupe.
moarte? ... Nu-ti mai trebue alta nemica, fare numai
atata cat ai cerut? Gene on ce vrei, si eu p-oia da,
cad. mare bine mi-al Mout to acuma I .
Dace voesci, ea nu me pun de pricind r6spunse
Pintea pop se-mi dal on si ce vrei of cugeti ca -mi va
fi spre bine, fuse eu de-o-cam data aGi don sa -rni dal
celea ce le-am cerut.
Sant -Ilie ii implini dorinta, se arunce apoi in carul
Bei] eel de foc, porni cail spre ceriu, si'nteo clipale se
Men nevednt ca ,vi cand nici n'ar mai 11 fost. i dupe se
Sant-Ilie se ficunsvedut fudge se resbuni si se fficu
asa de sanin si frumos, de ti se pa'rea ca n'a fost prin.
pertile acelea nici un noun de cand e lumea.
Pintea, dupe ce Sant-Ilie I-a dat puterea clorita, 111
lua oile, cart pane atuncea statuse si ele ghemuite sub
misce bradani tufosi, se duse cu dinsele intro poiana din.
apropiere si acolo le pescu pane ce a inoptat.

www.dacoromanica.ro
293

Resarise de mult Steaua ciobanuluti. si luT Pintea


Inca tot nu-1 trecea prin minte ca s se intoarca cu ()He
la stand. El era asa de cufundat in gandurile sale asu-
pra celor ce le-a vedut, si s'ati intemplat in diva aceea,
ca nu audia de feliu pre bacil, care, vedend ca a tre-
cut acuma de mult vremea mulsulul de sail, incepu a bu-
ciuma si a-1 da de scirecasa se intoarca cu oile la stank*.
Hat, hat inteun tardiii, dupe ce a inoptat acuma cum
se cade, se destepta el din gandurile sale si abia atuncea
se porni cu oile spre stand.
Baciul si ciobanil, cum 41 vedura ca vine asa de tarditi,
nu se putura stapani de-a nu se incaera de dinsul si a-1
batjocuri care de care mai tare. Ba 1 unit dintre dinsul,
mai lug de fire si mai harlAgosi, voira chiar sa -1 si batd.
Dar' inzadar I ... trecuse acuma vremea aceea, cared
cine ce vroia, aceea fAcea cu dinsul.... Pintea tacu cat
tacu, dar' mai pe urmA, vedend ca ciobanil null mai Tail
gura de pe dinsul, ba inch vreu chiar sti-1 ?i hell, pentru
a a venit cu oile ceva mai tardid, de cum venia de alts
data, ii trecu toatd rabdarea si, voind a-si cerca puterea
ce 1 -a dat'o Sant-Ilie, cand mi 11-1 aptica pre unul . . .,
degetul eel mic 1-a fost de-ajuns ca sa-1 arunce cat colo,
dandu-I o trantA, scil colea, s'o pomineasca cat a fi si-a trai.
Clobanii, chid vedurh una ca aceasta, stetera ca in-
lemnip loculul vi nu se puteau destul mira: cum si de
sand s'a fd.cut Pintea asa de tare, ca pans si pre eel mai
sdravAn cioban fi-1 arunee tine scie uncle, pe and cu
vr'o cite -va ciasuri mai nainte Biel pre strungartiu nu
era in stare sA-1 invingd.

www.dacoromanica.ro
294

Nu sciati ei ciobanii de unde a capetat el aceasta pu-


tere, dar' nici el nu le spuse nemica.' Batjoeuritu-l-au
si batutu-l-ati ei cat le-afi placut 'Ana ce-a fost el mic,
dar' las ca i-a venit si Jul acuma apa la moara.
Clobanii, voclend ca nu e lucru de saga, 41 calcara pe
inima.", incepura a se pane cu buna pe lanai dinsul si-a
se purta mai dehal de cat nu sciii cu tine, temendu-se
ca nu cum-va Pintea maniindu-se si mai tare, sa-lapuce
pre toti la trei parale Si se ample toate poticele cu
Din sara aceea se schimbara trebile cu total... Pintea
era acuma eel mai mare i mai tare, macar ea el era cel
mai meclin intre dinsil... Ce poruncia el aceea trebuia
sa face. tie -care, ca de nu, a Jul era dracul I... Ce capeta
Cu nime nu putea sa imparteasca I . i ciobanii erau
crita de harnici,i ferit'a Dumneclea s-1 fi atins sand -va
macar c'un singur cuvintel.
Dar' Pintea, cu toate ea acuma II mergea aa de bine,
cum nu 1-a mers nici data in toata viata sa, veclend
dela o vreme ea nime in lame nu poate sa. se mesure in
-brie cu dinsul, lath late buna demineala pre ciobani
Cu stank cu of si cu toate ale for in scirea Domnului si
incepu o viata noua.
Bine a clis tine a his, ca surcica nu sare departe de.
trunchiu. Si aceasta -1 chiar asa... Tatal lui Pintea, dupa
cum s,:im, a fost hot. Hot a voit si el sa fie, si s'a fa.cut.
De sub muntele Lucaciu, unde a inpuscat Pintea pe
Diavolul, remane-o-ar acolo unde I-a inpuscat, isvoresce
o apa limpede ca lacrima, care curge prin valea ce se
atla intre muntii .Piciorul-ascutit, Piciortd-lat si ,?erba,

www.dacoromanica.ro
295

precum si prin mijlocul unei poieni ce se MI6 Intre muntil


Strunior, Asculitele, Caliman si Magura. Deel valea,
prin care trece apa ce isvoresee de sub muntele Lucachi,
si-a ales'o Pintea de petrecere, dupa ce a parasit el pre
ciobani. i on unde se ducea el, si on pe unde ambla,
tot In aceasta vale tram, cad aid 1-a fost locuinta pang
ce-a murit.
i cum s'a latit faima ca Pintea s'a facut hot, l-ndata
se adunara pe langa dinsul o multime dintre cel mai is-
tell si mai voinici feciori din Moldova, Ardeal si Mara-
mures, cgrora le pldcea viata haiduceascg. Yn scurt time
muntil din tinutul Dornei ocrotiati pre eel' mai sdraveni,
mai ghibaci si mai vestiti hofi, ears capul for si cel mai
viteaz dintre toy era Pintea.
La auclul numelul Pintea fiori reel 11 cuprindeati pre
top negutitorii si caletorii, carii trebuiail sa treacg prin
acesti munti, ca si cgnd i -ar fi apucat nouecieci si noue
de friguri.
Insa." Pintea nu era asa de selbatic si primejdios, dupa
cum si-I inchipuiati oamenii cei slabi de anger. Ci el,
cared se ducea unde-va la prgdat, sati egad intalnia pre
vre un negutitoriii bgnos, cerea si-i dee bani de chiel-
tueala, si dad. acela tacea si-i da, el nu-I fgcea alta ne-
mica, ci-i lua banii si se ducea in treaba-si. Dar' dac'4
se afla vre-unul de cel dirji si indereptnici, care se punea
de pricing si nu vrea de bung voe sa-i dee ce cerea el,
atunci era alta vorbi, atunci si numai atunci 11 da yea
cAti-va pumni indesati dupa cap, lua apol tot ce avea pe

www.dacoromanica.ro
296

lAnga dinsul i asa tl lasa sa se clued in cotro 1-or duce


ochii si picioarele.
Sdracilor qi veduvelor ferit'a Dumnedeil sa le fi luat
vre data ce-va, ci el adeseori le darula pungi intregi de
bani. De-aceea Pintea in ochil saracilor i ei veduvelor
era un om foarte bun si nu numai cA-1 laudatimai mult
de cat pre on care om de omenie, ci cand ar fi venit
treaba la adick chiar si capul pi-l-ar fi pus la mijloc
pentru dinsul.
Dar' Pintea nu se naultAminurnal cu atata de-a ambla
prin cei munti, de-a priida satele si targurile de prin
Moldova, Maramures i Ardeal si de-a Iowa*, dud cerea
trebuinla, averea celor bogati intre cei sermani, ci el,
pe laugh aceea ca era voinic ca nime altul, mai thud Inca
q1 foarte frumos, deTtept si indrk'snet la on i ce intre-
Rrindere, ii placea foarte mult de-a caceri i inimele fe-
telor celor frumoase. De-aceea, audind el acuma dela
tine va fi audit, ca fata craiului din Baia-mare e
foarte frurriciasa, 1.1 puss in minte ca numai decat s'o
fure si s'o dud in muntil din tinutul Darnel.
Fartatil sei, cAnd prinsera de veste cu Ge feliu de
ganduri se poarta c5.'pitanul lor, tl desfauira sa nu faca
una ca aceasta, ca n'a ei bine la milk..
Dar' Pintea, cunoscenduil puterea, nu voi sa -I as-
culte, ci intn'o buns dernineatise porni spre Baia-mare,
cu gandul ca numai decat sa fure pre fat& cea frumaasa
a craiului.
bast..., lucru ciudat , cum ajunse el la Baia-mare
cum dete cu ochil de fata craiului, uita cu totul la. ce

www.dacoromanica.ro
297

a venit . . . Lui ii era acuma de-ajuns ca o poate vede,


dap' de furat nici vorba . . . Fata, pe Tanga aceea ca era
foarte frumoasa, mai find Inca si foarte loatrei, it far-
mecase cu totul.
Dar' si fata, &Ind veclu pe Pintea, nu remase rece ea
ghiala. El Inca i se parea ca nu este mai mult aceea,
care a fost mai nainte. Si nici nu avea cum se nu se
schimbe, dupa ce Pintea era ca si un Fet-frumos din
poveste: volnic si frumos, cum nu mai vdcluse pre altul
Inainte de dinsul. i apoi tine poate sci ce I-a mai
E spus si Pintea.
i dupa ce a facut Pintea cunoscinta cu fata aceasta,
cepte an% ne'ntrerupt a purtat dragoste cu dinsa, septe
an! ne'ntrerupt a amblat el mai in toata septemana la
Baia-mare si, ori de cate ori se intorcea tnderept la lo-
casul sell din. muntil Dome!, totdeauna se'atoreea in-
caicat de haul si de tot feliul de odoare scumpe, car! le
capeta dela draguta sa, si nime nu putea sa pue nianape
dinsul, nime nu-1 putea inpusc,a, ciici el era tare si
glontul nu4 prindea.
Pe langa taria lui cm mare, care a capetat'o dela
Sant-Ilie, pe land aceea ca nici un glont de puse.a nu-1
putea prinde, pe Tanga rara lul frumuseata, mai avea
Pintea Inca si alte done daruri, cari rar ce om poate sa
le alba ; el mai avea adica. Earba-fierelor si un flueraq
minunat facut din septe doage.
Cu Earba-fierelor, care era push' sub pielea din palma
mane! drepte, el ori unde se ducea, de-ar fi fost sute de
114 inferecate si fie-care u4a, cu sute de lacati Inculata

www.dacoromanica.ro
298

el totu-si le descuea pre toate de-a rendul si infra prin-


trinsele ca si rand n'ar mai fi fost incuiate, ci tot des-
chise de and lumea. Cum se apropria cu Earba-fierelor
de usi, usele asa de 'lute si de lin se desculail, ca om
foarte ager la urechie trebuea sa fie acela care le audia
deschidendu-se.
*i and incepea a anta din fluerasul sail sa fi fost or}
si clue si ori cat de nep5satoriii, frebuia s5-1 asculte, asa
de frumos canta.
Spun betranil ca Pintea, mai ales and era in dusi
buni, sail and Il ajungea dor de draguta. sa, Ikea far-
tatilor s61 sa se adune la un Ion pe valea unde era cu
sederea, si duph ce acestia se adunaii, Pintea isi lua flue-
rasul sell, se punea de-o parte de dinsil sail se suia pe
Pietrile- Hirlei si asa de frumos le dicea dintrinsul, ca
hotil Bile intregi ar fi stat si 1-ar fi ascultat cum anta.
De multe on se apucail unii dintre dinsii sail chiar
si to hofil, and erail bine dispusi, si jucaii un feliu de
jot, pre care Ronanii din finutul Dornel liana pin diva
de ast5.-di ii joaa si-1 numesc .Hors lui Pinteam.*)
Dela o vreme ins5., find ca banda lul Pintea pe cli ce
mergea tot mai tare se mArea si tot mai multi si maT
voinici feelori se adunail pe tang dinsul si pradail in
toate pantile, fa'ra ca cine-va sa le poata face vre un reu,
incepura a se ingriji mai toll oamenii de prin satele si

') Mal este Inca gi altA horA, ce-o joaca Romanil din acest ti-
nut, despre care se crede a asemenea e de pe timpul lui Pintea
Aceasta se numesce "Nora Cerbulut.a.

www.dacoromanica.ro
299

targurile din apropiere si mai ales boerii si domnii eel


marl.
i nici nu avead cum sa nu se teams dupa ce Pintea
pre to boerii si domnii eel marl, fie strains sau roman,
despre carii scia el Ca asupresc pre terani, cand it In-
talnia undeva sau cand se ducea a casa la dinsii, nu nuz,
mai ea-t despoia de tot ce aveaii mai stump, ci de multe-
ori ii tragea cate-o sranta de batae de se ducea vestea,
dandu-le prin aceasta a intelege, cum au sa se poarte de-
alta data cu eel mai mid si mai slabi de cat dinsii.
De-accea &Antall acuma domnil toate chipurile pin*
loacele, cum ar putea mai de grabs si mai lesne mautui
tam de dinsul.
Domnii pusese chiar si un pret pe capul lul Pintea.
Cine 1-ar fi prins viu sail mort, acela avea sa capete o
multime de bani . .
Multi dintre eel ce cugetaii, cum se dice, ca vor da,
peste cat morn si le vor lua potcoavele, cum audira de
fagaduinta Domnilor, se si pusera la panda, pe uncle
sciau ei ca ambla Pintea mai adeseorl, doara le pica in
capcand. Dar' de geaba li-a fost toata munca, cad lut
Pintea nime nu-t putea face nemica. Si de si unit dintre
eel ce-1 urmarira se incairar4 de dinsul si voira sa-1
prinda qi sa.-1 lege, o scuturatura bung de piept pl-o
trail ta sanetoasa la pament li era de-ajuns si prea de-
ajuns, ca sa nu se scoale o di intreaga de jos, ear' dupa
ce se sculati, in viata for sa nu mai amble dupa Pintea
ca sa-1 prinda.
Ear' data unii incercati sa-1 inpusce, tot de p,;eaba era,

www.dacoromanica.ro
300

.ed.ci pe &mil, dupi cum scim, elonl, de pura nu-1


prindea. Bal el nu data, ca s le vie si mai tare de hat,
ttpuca glontil din sbor cu mama si arunca cu dinsii in
ochit celor ce ail. inpuscat.
De-aceea venise acuma treaba pan' la atata ca tollse
ingrozise de dinsul. Chiar si dra^guta luT, adic5 fata era-
lulu! din Baia-mare, nu maI era aceea, care fusese mai
nainte. Aceasta, veclend ca Did intr'un chip nu poate
-s-1 Intoarca de pe Ade sale cele ratAcite, veclend mal
departe ca ura lui Pintea In protiva Domnilor, In lot sii
sead6, pe di ce merge tot mai tare cresce, incepu si ea a
cerea toate chipurile si mijloacele cum T -ar pate curma
firul vieti!.
Bine-a clis cine-a clis, ca femeea cand se pune. multe e
In stare sa fad.: bune si rele, adied dupa cum II ples-
nesce prin minte. De-aceea nici cand nu e bine de-a-II
pune mintea c'o femee sireata siprifacuta, fie aceea chiar
si-o rata de craiii, dad. nu-ff e voea a dal peste dracul.
Pintea, data ar fi ascultat de lartaliI BM, daca nusi-ar
fi fticut de lucru cu fata craTului, data ar fi lasaeo in
(late a aflat'o si uncle a aflat'o, de bunti mina a n'ar fi
palit ceea ce a Mit.
Bine! . . . multe ar face omul, chid ar sci cum, si de
multe s'ar fed, cand ar sci ce-I asteapth, Dar' . . . asa-1
in lame, . . . tocmai cand nici nu visaza omul, atunci o
ptilesce 1
Fost'a adicit asa, cal Pintea, cu toate a scia acuma ca
dusmanii s6i it urmaresc din toate parlilesi voesc cu orf
-si ce pret sa-1 omoare, el totu-si nu se putu rabda de-a

www.dacoromanica.ro
301

nu merge din cand in dud la drAgula sa. big tome.-


aceasta a fost cea mai mare gTe$alA din partea lui, cad
drAguta sa, dupa ce-1 urise data, nu-1 era mai mult de
dinsul, $i dacA-1 mai suferia ca s'o cerceteze, era ca cu
atata mai de graba sa -1 prindA in capcank si mai lesne
sa -1 mAntueasca de dile.
Se puse adick aceasta fats loatra $i prefacuta mai de
multe GM pe 'Maga dinsul cu binisorul $i ispitindu-a it
intreba, cum de este el a$a de tare, Ca nime nu-1 poate
invinge, $i nici un gloat de puva nu-1 poate prinde?
Pintea dintru Inceput nu voi nemica sa -i spue. Mai
pe urma task vedend ca tot una il cindesce, si nu odatA
chiar si plange pentru cal nu voesce sa.-1 descopere, it
puree pecatul $i-i spune toatA istoria sa dela ineeput :.
cum a petrecut Cu ciobanii si ce ail facut acestia cu
dinsul, cum a inpu$cat pe dracul de pe munteleLucacifi,
$i cum Sant-Me, drept resplata pentru binele ce i -a fa-
cut, 1-a dat o putere a$a de mare, ca nime in lume set
nu-1 poatA invinge in luptA dreapta. Eara in urma ur-
melor, ca s pue capac la toate, sate le descoperi, II mai
spuse Inca $i aceea, ca pe dinsul numai acela va fi in,
stare sail inviaga, care va lua fepte fire de grau de
vara si septe de grafi de toamn4, septe fire de piperiu,
septe fire de tcimae, septe cuie sterse de potcoaca pa-
rasita *) si un ,glonf de argint, 0 cu toate acestea va
incarca o pusci, acela it va putea inpu$ca,-altul nu, cats
numai de lucrurile acestea poatA sa moara.

') Unii pun pretutindene In be de 7 numai 5 ire.

www.dacoromanica.ro
302

SA fi sciut Pintea ca acest serpe de fata, imbracat in


piele de femee, cu care a purtat el dragoste prin septe
rani neintrerupt, voesce sa-1 repue capul, de bunk mina
a nu I-ar fi spus nici un cuvinfel, ci cu toata dragostea
ce-o avea pentru dinsa, mai de graba i-ar fi curmat ch-
ide si-ar fi aruncat'o canilor spre hrank cad numai de
nceasta era bunk
Dar' ce folds I . lui nici o data nu I-ar fi plesnit prin
minte, ce feliii de ganduri rele clocesc inteinsa. El a
cugetat ca ea ii este credincioask si priincioasA si ca
nurnai de aceea 1-a intrebat despre taria lui, ca sa
scie cum si de unde vine ca nime nu e in stare sa -1 in-
vingA.
Dar' amarnic s'a mai inselat bietul om, cad nu mull
'dupe.' aceasta descoperire a tainei sale, mergend el eara-si
la Baia-mare, tocmai cand voia sa se urce cu voinicil
ski peste zidurile cetAlii ca sa intre in nuntru, sa -i co-
tropeasca pre toll eel din cetate dimpreund cu dr.*uta
sa, despre a carei viclenie si inselaciune prinsese acuma
de veste, eats cd-I sar inainte o multime de panduri inar-
mafi din cap plena in picioare si unul dintre dinsil striga:
Acuma s'a incbeiat cu nAsdrAvAniile tale l .
Acuma on to da de buns voe legat, on de nu, vei fi
impuscat ca un cane I...
Sit scid bine ea nu sail ce se va intempla cu mine
-respunse Pintea dar' legat nici and nu da I...
SA Kit bine eh aici voifi muri, dar' voinicia nu-mi voiti
pangari! ... Voinic am fost, voinic voiu sa si mor I . . .
Apoi intorcendu-se catrA voinicii sei striga :

www.dacoromanica.ro
303

La lupt5. fartatilor I ... la lupta pe moarte on


vial...
i cum rosti el cuvintele acestea, de-odata se arun-
Lana cu totil ca nisce lei asupra pandurilor si se luptara.'
voinicesce, adica cum salad et s& se lupte, cand 11 ajun-
gea mucul la deget ... Pe unde treceati voinicii, era vat
si amar, ear' pe unde trecea Pintea, cadeau ca earba cand
se cosesce ... Dar' ce folos I ... and cugeta Pintea c5.
.acus-acus II va manful de Stile pre toll panduril caril li
esira inainte, child implants securea sa in zidul cetafil
-si voia sa se arunce in nuntru, eats ca un pandur nalt
-si spatos, pre care fata cralului Ii invalase ea ce feliti
de arms poate sa -1 omoare, se repede ca o sageata asu-
pra lut, intinde pusca, care o tinea in mans si care era
incarcata cu lucrurile descoperite fetel craiului de Pin-
tea, si cum o intinde si cum o sloboade, Ii nimeresce
oblu in vervu/ capului, asa c.5.4 remase capul in zid.
i cum a remas Pintea atuncea, asa Slice ca se vede el si
acuma, ca si cand ar fi viti, atata numai c de atunci si
Ora acuma a Impietrit.
Pe trupul lug Pintea au regrit septe fire de gran de
primavara de-o parte si septe de toamna de celalalta
parte ,si -au crescut si eau facut dintrinsele spice, sari
si pang in diva de astacli se mat pot vedea. Ear' perul
-capului, cand 1.1 bate ventul, se atinge de spicele cele de
grail si atunci un glas dubs se aude suspinand si bldste-
mand pre drAgula sa, din a caret pricing a murit, cand
ii-a fost lumea mai drags.
Asffeliii s'a trecut voinicul Pintea.

www.dacoromanica.ro
304

Numele sisu ins A, dupe care s'a numit valea 4i poiana


din muntil Dornei, unde a petrecut el cu lartatil f4M,
Valea 1ui Pintea si Poiana l7ci Pintea sail simplu
Poiana Pinta, precum oi vitejiile sale vor remane ne-
-oterse din gura poporului ...
i ... sii tragetY bine de stunk ca data are sti se cla
tease& securea, tare a implAntafo el in zidul cetglii din
Baia -mare, qi atunci Pintea are s'a invie, si tend va In-
via va fi vai #i amar de intTeg neamul celor ce I-au
curmat slilele.

www.dacoromanica.ro
PARiUL DEDIULUI.

In o departare cam de doue mile spre miedul noptil


de orasul Suceava se afla satul Pcitrilut.,,
Intre pariele ce curg pe hotarul acestul sat e unul,
care se numesce .Pariui Dediului..
Dediul se dice ca a fost un om foarte bogat, c6 avea
turme nenumerate de oi, luck nicl el insu-si nu le mai
scia numerul.
Stana DedluluT era ased.ata pe valea pariuluiacestuia,
si de atunci pariul poartk numele .Dediului...
Dediul n'avea Bid un copil. El lima numal pre until
de suflet, care era tare la trup, dal' cam slab la minte.
Pre acest copil de suflet it puse stapan si privighitorld
preste toll dobanit Clobanii avea mare respect si frica
de dinsul. El it ascultati mai de hal decAt pre stdpanul
for eel adev&at. i Ian sh nu -1 fi ascultat, atunci ceea
ce-ar fi (*Rat, n'ar fi putut imparti cu nime.
Pentru turmele lul Dediu era Bucovina prea Augusta,
de aceea isi cumpera mosii pentru oile sale prin toatil
Moldova si Boiscirabia Oita la Marea-neagra.
90

www.dacoromanica.ro
306

and se gatia pascetoarea oilor in Bucovina, atunci


10 pornia turmele sale in Moldova qi Basarabia, Si cand
se gat% aid se inturna ears inapoi.
Turmele lui nu sta mult intr'un loc, ci aculi le aflai
aid, acu-1 din colo, acull in Bucovina, aculi in Moldova.
Pre Dediul Ind rare on it puteai vedea unde-va, cad
el sta pe langfi casa si grijia de ale sale.
Intr'o di find in Iasi o nunta boereascA, mai toti
boerii din teara Moldovei se adunarA cu cucoanele i Cu-
conitele sale la acea nunta, ea 1 insu-$l Domnitoriul era
nun mate.
La nunta aceea nu sciu cum s'a intemplat si tine ce-a
facut, deStul c& fu poftit qi Dediul eel neinsemnat, dupd
cum li plAcea unora sA-1 numedscg, t3i sari isi cam batea
jot si facea ibis de dinsfil.
Dediul se si infatiO.ca omnebfigat fn searnA, imbracat
intr'un cojoc lung qi mitos i incAltat cu opinci, buna
oars cum se poarta qi in diva de asta-di RomaSiii munteni.
Nunta se incepu. Lautarii cantafi. Tineril i tinerele
jucafi de mergea colbul. tetranii se petreceati. Uniibea,
a1111 manta. Tog erafi veseli, top eraii bine dispuO,
pan& gi insu-ci Dediul, pre care de altd. datA 11 videal iot
dus pe gfinduri, acurria era aqa de vesel, c& nici nu 1-ai
fi cunoscut; sd.-1 fi vedut numai dim plesnia din ae-
gete :;3i se invert% ca prienelul intr'un Odor I Otis-
petii nu-1 prea bfigail in seams, dar' nici lul nu-1 prea
1:lasa de din0.
A.Tsa s'a trecut ciiia cea dintAi.

A doada Ali soli .masa cea tnarh.K

www.dacoromanica.ro
307

Tea raceasta masa a fost si este Inca si acuma datum pe


une loeuti la Romani, ca sa darueasca 'fie-earele {Entre
nuntasi tinerilor casatoi.ifi sate ce-va,ndiefi dupaptitinta
si dupa cum it trage inima. Dupa cum e stint, ma!
Beep a se g tringe aceste dauri de la nunul eel mare.
Asa `s'a inlemplat si aicl. Mai antalu s'a inueput cu
Domnitcftiul si s'a sfdrsit cu Deft].
Unii" darulati tinerilor sate -o bucata de mosie, altil
tra'suri cu cai si eara altil plugurl cu ho!, pungi pline
de galbeni, in scurt caril cum vola si ce putea.
Veni rendul si la Dcdiu.
ActSta dise :
Eii, ca om nebtigat fn searna, din eata avere mi-a
dat bunul Dumnedeti, dartiesc tinerilor casatoriti 300 de
mioare negre, oachese de-un oChlu si paritanoage de-tin
picior... Matti de la mine, de la Dumnedeu mai mult...
Gaud ilaudira ceialalti nuntasidaruind atatea mioare,
Coate oachese de-un ochiii si pantanoage de-un picior,
au iiiceput a da din umere si a se Wirt lung until la
altul, niirandu-se de unde pbate avea omul acesta atata
.amar de oi, GA ein'audise inch nemica-panaatuncidespre
averea lul . ..
insu-s1 Domnitorlul s'a mirat foarte mult de aceasta
i de aceea 1-a si intrehat
Cu tine til Dumnia-ta gala avere . . amar
de oY1
Cu cine? . to cu cci slabi de minte, dar' taxi de
virtute I respuuse Dediul cu singe rece, ca cl cand ar
11 fost vorba despre un lucru ne'nsemnat.

www.dacoromanica.ro
308

Domnitoriului insa nu-I trecu din vedere nepasarea


cu care respunse Dediul. i spre a se Incredinfa despre
virtutea acelor oameni voi s cerce pre unul din el.
Deci Oise eara:
Bine! . daci e asa treaba, apoi sa-mi trimiti
pre unul dintre ace! slab! de minte, dar' tad de virtute,
ca BA se byte cu unul dintre nboiniciia ') me!.
Bucuros l ... de ce nu?. , . void trim ite pre unul,
mai cu seamy data Maria-ta doresci nurnal decat res-
punse Dediul.
Domnitoriul tinea pe langa curtea domneasca, pentru
desfatarea sa si a oaspetilor se!, mai multi boinici, cariS
amblad goli pang la brad si partea cea goala a trupului
sl-o ungead cu unt de lemn, ca in lupta sa fie ma! pu-
ternici . Acesti boinici eras asa de tar!, ca dintr'a
singura apucaturd sfarmad tot ce li venia inainte, si

*) In oCalendarul de pe anul 1875, edat de Soeietateapentru


cultura pi literatura romdna din Bucovinaff, unde s'a pu-
blicat antaTa-pi datA aceasti tradi[Tune, s'a pus pretutindenc
puoinicv unde a trebuit sa fie oboinic.or Aceasta schimbare a
venit de-acolo, ca efi, cand am audit Antalail datA aceasla ti a-
dipune, am socotit, ca istorisitorlul el, un Roman din satul Se-
curicenT, nu se poate exprima bine, pi de-aceea Vice ,boinieff,.
In loc de ovoinic.e InsA mat pe urma, au find pre mai multl
RomAnY istorisind despre un fetid de oamenT, un fen de gla-
diatorl, carT, and se luptad, ipT ungeaii trupul cu unt de lemn,
ea alp sa fie maT tar!, m'am incredinlat ca cu totiI sr numesc
oboiniet." Cine vor fi fost insi zboiniciiff aceOla 9i de unde
afi rfisArit ef in RomAnia, e o inlrebare, pre care o las altora,
ea e. respund5.

www.dacoromanica.ro
309

.cand se intempla de se maniau, atunel inceptad a racni


Bi a striga de to cuprindeau liar! rect cand it audIai, gi
de naintea for fugTa mincand pamentul on si tine.
Gel ce se simpau in putere gi aveat curagld, met--
vet spre a se tranti cu dingil, dar' unora ca acestla tot-
.deauna 1i mergea treaba cam red, cad erau invinsl si`
macilarip ca vaT de dingii.
Rar care scapa Cu vieata din maim. lor. i de se in-
templa gi scapa vre unul, apob aceasta venla numal de
acolo, ca boinicil 1st faceaii mila de dinsul, daruindu-1
-dilele s& mearga in plata luT Dumnedeii si sa spuTe si
altora ceea ce i s'a intemplat, ca nime sa nu mai cuteze
a se pune la lupta cu
Dupa ce se seat* uunta, Dedlul isT cauta de drum, sa
se porneasca spre casa.
Domnitoriul insa 11 mai opri pe un minut si-I Oise:
Dediule! sa nu utti ce mi -al fagaduit, adied sa -mI
trimip pre unul din fecioril tel sa se lupte cu unul dintre
boinicil meT.
Cuvent remane cuvent 1 respunse Dedlul.
Indata ce void ajunge a casa, void si trimite pre until
cu cele 300 de mioare ce le-am daruit tinerilor; dar si
Maria-Ta sit nu utti a-mi trimite grin feciorul meu un
burduv de farina, caci tocma acuma mi s'a gatit farina,
si pana ce void trimite la mottra, n'am cu ce sa-mi tin
etobanit
Blue! bind I iti void trimite, dise Domnitoriul.
Dedlul, luandu-si diva bun& de la Domnitorld ti
Doamna, de la oaspep si eucoanele adestora, pie& spre cud.

www.dacoromanica.ro
310

Domnitorml-insa, cum se porni acesta, indata dete de


scire unula dintre cel mai tart boinici at sei sa se in-
tr'armeze, ca pe cand va veni trimisul lui Dediii, sa-1
faca mil de bucati.
Boinicul se si pregati, dupa.' cum i se spuse. Alan a
bine, beu bine .. . isi unse trupul cu unt de lemn, ca
cu elate sa fie mai tare si apoi *epta cu nerabdare pre
feciorul lui Dediu.
Dediu, ajunend a casa, alese din turmele sale 30Q de
mioare oachese de-un ochlu si p'Antannage de-un piclor
si chiemand pre fecioruL seu de suflet, ii Oise pe nume
le aceste 300 de mioare si le du Mariei-Sale Dorn-
nitoriului la Iasi, cad find eft alalta eri acolo la o nunta,
le-am daruit insurdteilor. Domnitoriul 111'a poftit ga-I
trimit si pre un cioban de-al mei sa se lupte cu. unul
din boinicil sei; insa find ca aeuma nu mi -I cu putinta
de-a mai trimite Inca pre unul dintre eiobani ea tine,
ci numal pre un bAetel, care sa-ti fie 'mina de-ajutoniu,
de-aceea lupta-te to cu boinicul acela si cauta de to in-
toarna cat mai de graba a casa. Spune totodata Mariei-
Sale s'a fie aa de bun 0 sa-mi dee burduvul cel de farina
ce mi 1-a lagaduit, cad vecli ca ni s'a gatit farina si n'a.-
vam nici macar o mini din ce saa ni facem mainaliga.
Bine tats 1 respunse fecIorul. Lasa-Le numaI
pe mine, ca doara sciu eta ce void face! Si cum clise
acestea, arunca un burduv mare pe spate, lua o bota do-
baneasca in !liana si se porni amendoi cu bietul si cu
cele 300 de mioare spre Iasi.
A trsia di, pe la prandul eel mare, ajunse uu turma

www.dacoromanica.ro
311

de mioare aproape de Iagi. Acolo pe uu fenat lasa mioa-


rele cu baetul sa le pasta, ear' singur se duse la curtea
domneasca.
Cum ajunse la curte gi cum dete cu ochii de Domni-
tod, fara multa socoteala a cliipzueala, adicd ca un
cioban nascut si crescut la a, carele nu prea scie multe,
II dise :
Bund diva, Voda 1
Multamim ciobanel respunse acesta aruncand
o privire de lup la dinsul, ca, cand ar fi volt sa-1 oarba
de-odata intr'o lingurd de apt.
Dar' ce veste mi-i spune ? . : . tine egti to ..
11 intreba Domnitoriul mai departe, dupe ce-gi mai po-
toll putin mania.
Eu sent ciobanul lui Dediu, carele m'a trimis la
Maria-Ta cu 300 de mioare, ce le-a ddruit odineoara in-
suraleilor, cand a fost aici la nunta, si care mi-a spus
ca am de-a me lupta gi c'un boinic de-al Mariei-Talel
respunse feciorul.,
Agal... binel... indata void porunci unui boi-
nic sa vile sa Se lupte cu tine!
Feciorul se uita lung in fats Domnitoriului, dar nu
Elise la aceasta nemica, ci se juca numai cu bota sa pas-
toreasca purtandu-o ca un fus pintre degete ca ornul ce
e dus pe ganduri.
Domnitoriul insa porunci sa -1 aducd mai antaid un
drob mare de sare pentru mioare, pre care vr'o gese ingi
de-abia it putead purta pe patru pail de fier.
le drobul acesta, iise el feciorului, ci du-1.

www.dacoromanica.ro
312

mioarelor ca sa-1 liuga, crici said bine ca vor fi dorite de


-save, si apoi dup. ce te veT intoarce, te veT lupta cu unul
din boinicil mei I
Feciorul nici una nici doade, lua drobul eel mare ca
-43 husca de sane subsuoara si cat 0 bate in palm!, 11 duse
mioarelor si aseciandu-1 intr'o crivaloi, li dete drumul
sa-1 linga.
Intorcendu-se inderept, ii clise eara Domnitorrul :
ACUMa te poti lupta c'un boinic I
Hell.. nu merge asa, dupa cum socoti, Maria-Ta I
respunse el, en abia maT 'nainte am caclut de pe
Arum, si-apoi vorba ceea : si eel ce pica dintr'un copacin
Inca sta si se odihnesce un pie, d'apoi eii care am facut
o tale asa de lunga de la Patraut de pe langa. Suceava
Si pana in Iasi. Ce sa clic ? ....uu pot sa me lupt
acuma, ca-s fiamend Da-mi mal bine ceva sa ma-
nanc, si-apoT despre mine, mai ca m'oiii lupta, insa
pan'atunci ha I
i ce poftesci to de mancat si de beat ? i1 in-
treba Domnitoriul.
Ce sa. poftese ? la o pane si-o cotta de yin pe
lauga. dinsa. Cu pinea sa-mi stemp'ir foam ea si nu vinul
setea 1
Domnitoriul pommel indati sa i se dee o pane si-o
eofitii de yin.
Aceasta se si implini.
Ciobanul lea panea in maim stauga si cotta in trawl.
-dreaptA, se duse apoi in mijlocul ograzil si acolo razri-
mandu- se pe bota si incrucisindu-si picioarele, ache& cure

www.dacoromanica.ro
313

e datina ciobanilor de-a sta in pieloare razamala pe bota,


.cand es cu oile la pascetoare, si fara a se sfii cat de pu-
tin incepu a musca cite o bucata din pane si a be cite
-cs gura de yin.
Domnitoriul si Doamua, boerii 5i cucoanele, si toti eel
-ce se mai aflaa adunati la curtea domneasea sta pe fot-
sorul culla si se uitait cu curiositate la dinsul cum
manca si be.
Boinicii, caril se aflan nu departe de dinsul aseunst
.dupa cheutorile unet case, nu mai puteafi rabda pans
ce va gati de mancat. Mai cu seams eel ce era menit Ca
-sa se lupte cu dinsul par'ca sta pe ace, si de aceea se
.repedi ca un lea la dinsul, ca si cand ar fi voit sa-i
curme vieata dintr'o singura lovitura, si-T dise dupe ce
.ajunse la dinsul, si nu manance atata, ci sa se apuce
mai de grabs la lupta cu dinsul, ca n'are vreme sa-1 as-
tepte toata diva pane ce se va satura el.
Ciobanul, care nu sciu si nici nu MO (le sama cum
4i de unde a resarit de odata boinicul, ca si cand ar fi
picat din ceriii, if dise cu sange rece ca unul, ce nu s'a
-spaimantat nici un pie:
Mai omule! . Ian du-te in colo si da-mi buns

pace sa mananc!
Boinicul, ca si dud nici nu 1-ar fi audit, nu-1 abeulta,
ci tot una it zidaria si-I eincala sa se apuce mai de graba
la lupta cu dinsul.
Ian sedi binisor I dise ciobanul ear.t -si, to
lasa-m6, sa-ml ti neasca aceasta bucatica de pane si vi-
mut acesta... Nu me zidari, a nu ti-am facut nemical...

www.dacoromanica.ro
314

Da de unde! . . Boinicul nu voia nisi decurn sa-1


asculte, ci se incaera de dinsul ca scaiul de oaie.
Wend ciobanul ca boinicul nu glumesee si ea nu
vre nici decum sa-1 dee pace, ci tot una ileinefiesee, cum
bea vin din colita, it prinse frurousel cu cotul si-I strinse
grumazul subsuoara, apol WA' sa se mai ingrijascA mai
departe de ceva, manta gi beu inaiate pans ce gati toata
panea si tot vinul. Pupa aceea dete drumul boiniculul
de subsuoara,pe care de mutt 1-a fost ertat Dumnedeu
si care cadu most ca o broasea la pam4nt. Puse apoi co-
fita jos si dise Domnitoriului, care sla si se uita la dinsul,
de pe foisor.
Trimite-mi acuma pe un boinic sa ma lupt cu
dinsul.
Audind ceialalti boinici cuvintele acestea, incrernenirli
de frica si nu sciad acuma incotro si unde sa fuga si cum
sa se aseunda mai de grab& de diuzul, ca sa nu paleascA.
si el ca fartatul tor, pre care bine-1 vedura cum caduse
mart la picioarele ciobanului.
Domnitoriul insa ii Oise:
Clobanas drag& 1 mi-a trecut de saga! . Data
mi-al omorit to pre eel mai tare dintre boinicii mei, apol:
cu ceialaly nici nu void sa te mai incerc, cact dupa cum
te ved ed, to estl in stare sa mi-i prapadesci pre top ...
sa nu mai reman nici cu unul.
Apoi da1 . eCt n'am sciut ca Maria-Ta to lauc,li
cu astfeliii de boinici, cad sa fi sciut una ca aceaqta,
atuncT ili spuneam din capul locului sa-11 alungi pre
tnti boinicii de pe langa curte, sA nu le dal mancare de

www.dacoromanica.ro
315

giaba, .. . ea-si caute mai bine de alt lucru, . . . sib nu

pearda OMR Drumm u<i ingadar,... eat;'gsa an mingionft...


De cat s'ar fi lawlat ei ca se) vor tupta, cu tni;le sir m'W
invinge, mai bine s'ar fi, dus unde-va sa sG apuc,e de
munca, e'apoi atuncl n'ar i petit-a . . . dar asa . . .
ulta -te la boinipu.-ti cum se incal4espe 4cqm cu fgalple
la spare de vamicigt lui tea, mare
Domnitoriul D,11 sties, ce e4 BO mai face, una de manie
ca i-a mord boluicul, si a dcaua de rttsinea ce-o patise
de'naintea oaspetilor. Ar fi poruncit sa-1 prinda ai sa
face, cu dinsul aceearsi, ce 4 Mout si el cu boinical sett,
dar' se temea ca sa nu-i gmoare pre trdi; l'ar fr batjo-
curit, dar' si de aceastg so terfleA, cad putea si glta sa
peteasca. Deal resgandinslu-se cc se fact sf ce at Jocund,
afla mai potrivit ca szl-I Slices cu binele sa, intoarga tia-
derept, cad acuma nu mai are uemica de lucra 1 dinsul,
ca el 1-a chiemat mungi ca sa se lupte, acuma insen'arg
cu tine se lupta si de ace,eg n'are ce se mai inpurca si
intardia pe lauga curte.
Ficiorul lase it Oise:
S'a rugat Dediul 8s fed blue si 84-1 dai burduvul
eel de Carina, care i 1-ai fagaduit canfl p fast aipe...
Da-mi mai antaiu burduvul cel de farina si apal Ye las
pre tali cu Dumnedeu si ma duc in drumul med? ead
eu insu-mi ved c4 n'am ce cauta pe aid . . AErr spcolit.
ceram socatit, base, paste ceea ce-am &wit n'ain nipaser,it.
Domnitoriul, aducendull aminte de fag4duinta
porn .:i chclarinluisA 8e duca la un magazin cu ciabanul
i sa-I dee un burduv die faring.

www.dacoromanica.ro
316

Chelarlul lua chieile si se duse cu ciobanul la ma-


-gazin. Ciobanul, luand burduvul, care pans atunci stete
aruncat intr'un corn de ograda, it urina.
Ajungend la magazin, dise chielariul ciobanului :
Eac' aid al farina destula. . Ia-ti un burduv
Ciobanul, despaturand burduvul, incepu a turna cu
demerlia intr'ensul. Chielariul sta gi se uita. Ciobanul
turna mered . . . 0 despartitura de magazin incepuse a
se degerta de farina gi burduvul nu se umpluse nicT pe
jumetate.
Ti-a fi destul ! dise chielarTul, veclend ca mai
toata farina o turnase in burduv.
De unde scii tu, ca -mI este destul! respunse
ciobanul cu rostita, nu vedi tu ca burduvul nici r
jumetate nu e plin?
Wel I dar' burduvul teil e ea gi fara de fund...
acolo mai ca ar Incapea si tot magazinul I
i-apoi? ce-11 psi tie? ... Domnul ten ti-a
spus sa -ml dal un burduv de farina ... nemica mai mutt.
Nu vorbi Wade astea Ia-tl burduvul gi to du
in treaba-t1 cu dinsul, Ca doara nu ti e yola sa ne lei
toata farina cats o avem
Mei omule I ti-am spus ()data sa-ti tiI gura Nu
me supera, ci lasa-me in buns pace s-ini implinesc da-
toria, ea de nu, 11-oie rade, sermaue, o palins de ti-a
sari capul tot jucend de-o mita de departe, ear' trupul
ti s'a inchina picloarelor mole m'aI inteles?!
Chielariul vedend ca ciobanul nu glumesce, alerga tie
graba la Domnul sea gi-I spuse cum sta treaba.

www.dacoromanica.ro
317

Domnitoriul, carele nu putin se mire, aqind aceasta,


Oise chielariului:
Daca nu se poate altfeliu, apoi ce e de fecut? ...
lass -1 pane ce i-a umplea burduvul, cad doer& n'avem
not numai farina aceea ... mai sunt i alte magazine!...
Afara de acela, Maria-Ta 1respunse chielariul,
mai este, ce e drept, inca unul, dare i acolo nu vor fi.
mai mutt decal la vr'o mita de mierte I
,i -apoi? ce socoti tu? acele o sute de mierte-
nu ni vor ajunge nouae, pe cate-ve clue, pane ce vo-n
duce eara la moare!
Ba! ajunge, de ce nu . . . inse soil eti .
cum socori ci Maria-Ta, dar' mie nu mi se prea pare,
ghiorlanul cel de cioban, el o se me face se.-1 umplu,
burduvul i nu sari, sleil 1 ajunge-ni-a farina on ba
Ian du-te, du-te! nu mai vorbi multe I
Fie! ... me duct pi vorbind acestea se porni.
inderept spre magazin uncle lesase pre cioban.
Cand ajunse acolo, cioban.ul a fost pus acuma toga
farina, cats mai remasese, in burduv ci matura urmele.
Chielariul se sperie, cand veslu ce toata farina 1-o
luase. Ciobanului inse nisi ca-i pasa ... El redira bur-
duvul gi batendu-1 bine, abia era pe jumetate plin.
Men... cum te chiama 1strige. el pe &Marti,
care sta de o parte cu men& incrucipte i se uita la
dinsul, ce staff acolo ca un par inlipt in 'Dement, de
ce nu vii se-mi mai dal farina, ca sa-mi umplu burdu-
vul? pane cand se te atept ?
Ce mai vrei 1 ... n'ai luat toata farina din maga-

www.dacoromanica.ro
318

sin ... ce -ti mai trebue 1 . 11'0 destula ? respunse


chlelarlul.
Inca rhaT girbesci ?Yacni atunci clobannl turbat
de manie si repeclinclu-se dupa dinsul, de 1-ar 11 arms,
ar fi 'Met vaT si amar de dinsul, tot farimi ii fAcea.
ChTelarlul, malmult mort de cat viii de spaima qi &Ica,
alerga earn -si la DomnitorIll spuse:
Me rog, Maria-Ta 1 M ce-I face cu omul ace a, caci
un destul ca a luat tbata farina din magaznul cel din-
Mu, dar' mai striga pe mine ca sa-T maT dau paua ce-si
va umplea burduvul lui cel Mm fund ... Nante de ce
am apucat a veni aici, era si me faca tot huca ele, sg n'o
fi Tuat'o la anetoasa si oil pentru ce ? pent u ca
T-htn itlis ca T-a fi destultt farina cat a luat-o !
Luat-a el multa farina de- acolo?
Or! de-a luat mUlta? o suta de ruler e urn e
uta batute si Indesatel
Asta htt se poate!
Eu Inca m'am enirat si me mir si acutna. Iuba au-t
de-h mirare, dad! precutn se vede, burduvul luT e a de
tnaie, ca nu sciu, OM! de n'ar maT incal ea pea atea
'rule* I
Mate lucrul!
Mare, t;leu I... dar' spune-mi mat lute, ce sa
fac? ... de me Tntorc inapoT fara sa-1 maT dau a n'a,
fine sfdrma In bucafele 1
Du-1 dara la celalalt magazin sa-sT ma! ee si de-
acolo pang ce-st va unmplea burduvul, cad doa A n'a luh-o
tddta 1

www.dacoromanica.ro
319

Chielarlul, ne mai asteptand mult, se intoarse hide-


rapt tremurand ca varga de frica, sa nu -1 apuce ciobanul
la tree parale. Ajungelid la Inap;azin, afla pre eThban
ASA de-asnpra pe burduvul cu' arina si jutcandu-se eu
bota lui cea eiobaneasefi piastre dege'te.
Pe uncle al mal eolindatt, nene?-11Intrebaacesta
cum 11 veclu apropiindu-se de densul, ca unul ce nu scia
pe ce Nine este, si earn% toate lucrurile i se par fntoarse.
Am fost la Maria-Sa sa -1 intreb, on de nu mai are
unde-va farina ca sail utnpli ne'neundatul burduv l
respunse chielariul ca eu gura altuia.
- Adica cum s'ar ghee, tu esti ehIelarni qi nu 'soli
uncle ce se afla I . . . Hel I cand al fi tu pe mana mile,
luveta-to -ksi eu de-ai sci numera dhlar si stelefe de pe
tent si grauntele dintr'uh doserid . . . si ce ti-a spas
Maria-Sa?
MI-a glis sa to due la al doilea magazin, ca eulo
Mai este putina farina . . . is -ti burduvul si vina aupa
thine(
Ciobanul, fara sa mai spdie ceva, lua burduvul si Se
duse dupa
Ajungend el la magazinul al doilea incepu einbanulsi
de -acolo a turna en demerlia in burduv si, paha ce si-1
umplu, se gati si farina toath, adied eum s'ar spune, nu
remase nicI o urma inderept, ca si rand nici n'ar mal fi
fost. Dupa ce-0 umplu burduvul cum se cade, 11 lega
bike la gura Si ie porni mai departe.
Chielariul stete in tot timilul a cesta si se uita la dinsul,
dar' ferit-a Dumneclefi sa-I mai Mica vre un cuvent, . .

www.dacoromanica.ro
320

se temea Ca sa nu-1 apuce la rafueala, sa-1 dee o scar-


manatura de cele talharesci .. .
Dupa ce veclu el, a ciobanul se duce in treabk-si cu
burduvul subsuoara, alerga ears -sl in sarite la Domni-
torih si-i spuse cum a luat acela toatA farina si din ma-
gazinul al doilea si luandull burduvul, se duse spre
cast, Para sa mai Mica ce-va.
Doaile sute de mierte a virit in pardalnicul eel de
burduv, doahe sute batute si indesate.
Nu se poate! Oise Domnitoriul mirandu-se Biel
ca un om ce incfi n'a auclit asa ce-va in vie*. sa.
Cum va putea el duce atata farina? . . . nu e cu pu.-
tintfi ! . . .

Nu e cu putinta ?... ba e cu putinta, did, Doamne


Yarta-me, doarii eu insu-mi 1-am veclut cu ochii met in-
desandu-si burduvul, si and 1-a umplut, era imflat ca a
apusa . . .
Domnitoriului i se parea aceasla lucru cu neputinta...
el nu-si putea inchipul om asa de tare pe fala pamen-
.tului . .. sa poata duce doahe sute de mierte de o data
in spate. El nu voia sa multi chielariului, ci socotia ca.
acesta II le numai inbatjocurfi, si de aeeea, maniindu-se
foe, ii Oise:
Mei de naintea ochilor mei, minciunosule! on de
nu acu-si poruncese a to sferme tot bucatele pentru
minciunile tale 1
Ce avea sa fact bietul chielariu, trebui sa fug& de
'naintea stapanului sell, dace i -a fost cu voia sa ua ca-
pete cite -va elepRe.

www.dacoromanica.ro
32.1

Domnitoriul insa nu se multami numal cu atata, ci


trirnitend dupa nisce fetiori, li porunci sit mearga de
graba dupa cioban, sa vada, on de e adeverat ceea ce
I-a spus lui chielariul.
Feciorii ducendu-se, dupe cum li s'a poruncit, aflara
pe feciorul Dediului departe de Iasi pe nisce coasts de
dealuri, mergend intr'un genunchiti cu burduvul sub-
&ware si culegend cepsune.
Acesta insa, cum ii zari ii si intreba:
Mei 1 da tine sun tell roi?... ce cautati pe arid ?...
ce-ati perdut ? ...
Feciorii cum it audii a incremenira si legandu-li-se
limba in gura nici tin cuvent nu putura sa. '1 respunda.
Muti sinateli vol on surdi, de nu-mi respundeli
nemica? striga ear' ciobanul.
Nol noi ... nu suntem vinovati ... me rog,
Yarta-ne, cati ...not n'am volt, dar' Domnitoriul ne-a
silit response until ganganind.
Asa I... Domnitoriut v'a trimis ... bine ... lusty
dara aceasta tuerna de mioare si-o duceli Domnitoritilui,
Caci se n'am cand a me mai intoarce, panai 1a detnsill.
Spuneti-I totodata sa le dee insurateilor, carom le-a da-
ruit Dediul si mai departe sanetate si multamita
pen tru farina!
Feciorii luand mioarele, se inturnara inapoi si po-
vestira Domnitoriului cum 1 -au eat cu burduvul sub-,
sucfara mergend intr'un genunchie in urma mioarelor co
fascea prin nisce tufe, si culegend awn.
Domnitoriul atunci nu mai dice nemica, ci ii dete
21

www.dacoromanica.ro
322

bund pace s se duca in treaba-si de unde a venit . . 41


cauta de-acolo inainte de oaspetii si curtenii sal.
Ajungend feciorul Dediului acasa la tata-seu, arunci
burduvul inteun corn de stana clicend :
Each', tats, burduvul I ... acum avem farina de-
stula I I. .. Chielariul Domnitoriului, un martafoiu sail
ce era, nu prea voia sa m6 lase a mi-1 umplea, dara pe
cand era sa.-I rad una pe nevrute, atunci am prins de
veste, ca se incumintise si i-am dat pace ... mi-am urn-
plut burduvul si -am pornit spre casa.
Apoi da 1 ... asa-s Domnii, fetul meu I Ei nu prea
vreii sa ne bage in sama I respunse Dediul.

La anal, sau poate mai de vreme sau poate si mai


tarou,nu pot sci anume cam cand va fi fost aceea,
dar' destul atata ca nu tocma preste mult timp de la
nunta din Iasi, aflandu-se turmele Dediului pe campiile
cele intinse si nan.oase ale Basarabiei, se apropiera intr'o
sli cu pascutul de hotarul unei bahne marl', in prejurul
carela era cea mai bung. mancare pentru vite.
Numai atata ... ca se duse vestea tine sci papa unde
despre un Balaur, care se afla in stuhul acelei bahne, si
pre cap pastori ii puneat p6catele s se duck cu tur-
mele for pe-acolo, dusi eraii.... pre toff ii manta Ba-
laurul acela. i nu numai cu densil, ci si cu turmele for
facea asemenea.

www.dacoromanica.ro
323

De aceea se feriau acuma toll de locul acela ca de pars


focului.
AceastA veste o aucli si feciorul Dediulm.
Dar' el, dupa cum it scim, nu era de cei ce poarta
frith de o furnick cum merge vorba ... El nu se in-
spalmentas de fella, ci hoturi s porneasca turmele sale
intr'acolo, uncle se clicea ca se aft& Balaurul, si mergend,
sa caute pe Balaur si s-1 ucida.
Ins& mai nainte de a se porni spre locul clis, isi facia
.4a secure ca aceea ... de o maid de otel si-i puse o coada
.de corn ca de vr'o dol stanjeni si mai bine. Apoi se porni
si preste vr'o cate-va dile ajunse la locul numit.
Acuma, data a ajuns, ce sa faca el ? si cum s faca ?
ca sa nu-1 intimpene Balaurul faca de veste, mai nainte
.de ce-a 11 pus el man, pre densul ? ... Incepe a cerceta
bahna pe dedeparte doara i-ar putea afla hata$ul.
Cauta ce cauta in colo si Incoace si in urma da de ha-
lasul
. . Balaurulul.
Pune, dupa ce-i gasi hatasul, pe unul dintre supusil
-sei Fang o rachita scorburoasa, ce se afla in marginea
bahnel ca sa bath intednsa c'o bota, ca prin apuch."tura
aceasta, esind serpele din bahna, sa-i4 aiba tintirea spre
rachita si nu in laturi.
Supusul incepe a bate in rachita, si bate, si bate "Ana
colea catra amiada-dl.
Gaud era acuma soarele truce ameacli eaca si Balaurul
esa din culcusul seu, si audind ca tine -va bate in ra-
chita, se Indrepta spre aceasta, socotind ca va mai da
preste vr'o bucatica. bunisoara.

www.dacoromanica.ro
324

In acela-si timp insa fecionul Dediului, care sta la


panda, se apropia pe vervul degetelor, fare a fi simtit de
densul, si colea cand socoti el ca a sosit momentul
potrivit, deauna ii repede securea in crescet, care4 intra
in cap pane in much!.
Biilaurul, vedendu-se lovit pe neasteptate, incepe a se
svergoli cu cea mai mare putere si-a se sbuciuma in toate
partile, doaral trece durerea
Feclorul Dediulul, la rendul see, ne mai avend timp
cand sa scoata securea ca sa-1 mai rade si alibi lovitura,
si ca nu curn-va sa-1 inghita Balaurul de vie, sane de
grebe pe densul si i-se pune dupe cap.
Balaurul, mai vedend ince si aceasta, incepe a se itbi
in toate partite de se cutremura pamentul cine sci [Ana
unde.
Dar' de giaba 1 Feciorul tot dupe cap ii sta.
Dupa o bucate de vreme, cand vedii acuma Balaurul,
ca nu-i lucru de saga . ce nu poate face nemica dus-
manului sae, isi fedi vent si se urea in sus spre nor!.
Insa voinicul Dediulul nici defelitl nu-si perdu cura-
jul, ci si-acuma se tinea vertos de densul...
Trel Mile si trei nopfi dupe olalta I-a purtat Balaurul
pre bietul cloban nemancat si nebeut prin aer. Trel Mile
si fret nopti 'I-a sventurat in toate partile. Eard a treia
Ali,incepnd Balaurul a se ameti, se rasa spre permInt
si-1 mai purta o bucata de vreme si alaturea cu pamen-
tul, pane ce in urrne, (land ciobanul de o truce de lands
un drum, se apuca cu o mane de truce ear' cu ceealalta
opri Balaurul in roc, apol tacit ce fact si scoase de grebe.

www.dacoromanica.ro
325

securea si mai ibbindu-1 vr'o cite -va bune si sanlitoase


in numele tatalui, indata cada Balaurul mort la pament.
Prin aceastA fapta local din prejurul bahnei se curati
pentru totdeauna de Ba laur, si de-atunci in coace vitele
past in pace, ears pastorii for n'au teams ca li se va
putea intempla ce-va ca mai nainte.
S'a curAtit BAsarabia de-o iasma veninoasa, de-un BA-
laur infricosat, care multi paguba i-a facut pintre vice, si
multi jele si durere pintre locuitorii sei, dar si din voi-
nicul nostru nu s'a ales apoi nemica.
De-a-Ma purtare si sbuciumare prin aer si de groaza
tea mare, care-1 cuprinse ci -a exit bietul om din minte
parea totdeauna spariat si nime nu se mai putea intelege
in vorba cu densul.
Si nici n'a mai dus-o mutt, ci peste jumetate de an,
,de la aceasta intemplare a si murit .
Ceialalti ciobani ai lui Dediu nu mai avura de-atunci
frica de nime, ei nu mai dutau de 01 asa de bine ca mai
inainte, ci vindeau din ele cu turmele, si ass s'a desfAcut
pe incetul torita averea lui Dediu.
Mai dupa aceea muri si Dediu .si ciobanii se imprasciad
care in cotro.
Acuma nu se afla macar o urma din acea stoma, numai
numele pariului unde a fost asedata s'a mai pastrat. Ma-
lurile acestui riuletiu ni-ar putea spune multe, dud ar
sci vorbi, die s'au mai intemplat de-atunci incoace pe
1anga densul. Dara el nu s'ie nemica, si not ce-am audit
din mosi-stramosi, cum am audit, a'a v'am si povestit.

www.dacoromanica.ro
VALEA DEDIUL111:

In partea despre miacla-noapte a satultu. Parhaut se


afla un deal, care se numesce Dea lul Dediului. Nu de-
parte de dealul acesta se afla o vale cam aseclatA, care e
incunjuratii in partea despre miedul noptit de o padurice
$i care se numesce Valea Dedirdui.
Atat dealul numit, cat si valea aceasta 10 an numele
for de la Dediul, care se dice ea era un om foarte bogat,
find -ca avea o multime do turme de oi.
Locuinta statornied a Dediului insa nu era in Parhaut,
ci dincolo de riul Suceava, pe hotarul satulut de asta-di.
Patraut. Acolo locuia el pe malul unui pareii, care de
atunci incoace se numesce Parent Dediului, yi care,
Band in Patrauceanca gc trecend dimpreuna cu aceasta
prin. satul Patraut, se revarsa. In Suceava.
Avend Dediul, dupa cum am spus, foarte multe turme
de 01 $i neajung6ndu-I pasunea din Patraut, era nu a
data nevoit sa se duc,a cu oile sale $i intAlte pa*, unde
afla mai multa pa.sune pentru dinsele. De aceea adese-ori
1$1 cumpera el mosii pentru oile sale pretutindene prin

www.dacoromanica.ro
327

Moldova si Baseiralria liana spre Marea-Neagra. i


unde-si cumpera mosie, acolo petrecea el apol cu turmele
sale Om sfirsia ptscatoarea ; dupa aceea se muta in-
tr'alt loc.
lute vara s'a asedat el cu oile sale si to valea PAL.-
hautului, despre care ni-a fost mai nainte vorba, si, ca
pretutindene, asa si aice el-a Mutt o stant.
i de oare-ce a petrecut mai multi vreme pe hotarul
Parhautului, de aceea eau dedat Parhaufenil a numi atat
valea, unde -i era stana, cat si dealul din apropiere dupt
numele lui. i de atunci se chiama dealul numit Dealul
Dediului, ears valea Valea sail Groapa Dediului.
Dediul insa n'avea copii, ci Linea numai pe unul de
suflet. Si acela era cam slab de minte, test tare de
vtute.
Pe acela it puse el stapan preste toff ciobanii set', si
tote ciobanil aveati. &lea de dansul si de aceea 11 ascultatt
mai dehal de cat pre adeveratul for stapan.
intr'un an, nu sciii tine ce a facut si cum s'a intern-
plat, destul ca nascendu-i-se Domnitoriului de pe atunci,
care locula in Iasi, un btiat, a fost si Dediul nostru pof-
tit la curnatrie.
Dediul, cum a fost poftit, nu stete mult pe ganduri,
sa se duca, orb sa nu se duct, el indata s'a gAtit si s'a.
pornit spre Iasi. Eara dupt ce a ajuns la starea locului
si dupt ce nou nascutul baiat s'a increstinat, s'a aseclat
si el la masa dimpreunt cu ceial'apl oaspeti.
Oaspetii, care mai top craft boeri, nu-1 prea bAgati in
samt, ci mai fie-care se ubta cu coada ochiului la densul.

www.dacoromanica.ro
328

Luba lui Dediul nice ca-1 pasa de aceasta, 1i -3i pazea


treaba.
Pe la sfersitul mesei, cand sosi timpul ca fie-care
oaspe sa dee, dupa cum e datina apucata din most stra-
mosl, cate un dar pruucului nou nascut si botezat, ye-
nindu-1 rendul si lui Dediu, el s scula in picioare si rise :
Din cata avere m' -a dat bunul Damneder] daruesc
41 eu noului nascut si increstinat 500 de of albe ca lap-
tele si oachese de ochiul stang si de urechia stamp..
Se vede ca Dediul marl turme de of a trebuit sa alba,
nu saga, daca. a Post in stare sa aleaga atatea oi de un fel.
Domnitoriul si oaspetil ceia-lalfi, care se allau de fan,
child it audira ca daruesce atata mar de oae tot una si
una, se uirnira si it intrebara:
Cu tine tii D-ta atatea bucate '?
Cu eel ta' de virtute si slab' de minte I res-
punse Dediul.
Si earn cat de tan pot sa fie oamenii aceia ? lu-
treba ma' departe Voda.
Asa de tali, Maria ta,respunsa eara-s' Dediul
ca ciomagul lor eel clobanesc trehue sa fie eel putin de-o
maja de grefi ca sa.' se poata potrivi in maim in care it
poarta. Cate o data, Gaud n'at ce lucra, ca sa le treaca
vremea, arunca ciomagul in sus, si pang ce pica jos, tre-
bue sa astepte eel putin un teas intreg. A.fara de aceasta
indatilleaza el de a se lupta numai cu uriesil si cu. ba-
laurii.
Voda, cand au di aceasta, se minuna foarte mult. Deg,'
voind a se incredinta, daca intru adever e drept ceea ce

www.dacoromanica.ro
329

spune Dediul, on e numai o lauda sati chiar o minciuna


din partea sa, ii Elise sa-i trimeata pre unul dintre acela
ca sa se tranteasca cu boinicil sei, caci pe timpul acela
era dativa ca Domnitoriul sa lina mat multi boinici spre
desfatarea Dimnilor. i hoinicii aceia erati gol pana la
brat, si dud avead sa.' se lupte, isi ungeau trupul cu
unt-de-lemn, ca O. fie mai W.I. i cel ce se simleau in
putere, veneaii si se luptaii cu densii.
De ce nu I grai Dediul, bucuros I_ cum m'oiti
intoarce acasa trimete pre unul, care va aduce tot
o data si oile ce le -am daruit pruncului nal increstinat,
Si acela, data doresci numai de cat, se va tranti cu boa-
nicit Marie! Tale.
Si cum a spus, asa a si facut, cad indata dupa ce s'a
tutors de la Iasi si a ajuns acasa, a chemat pre feciorul
silu cel de suflet si 'I-a spus sa aleaga 500 de of albe ca
Iaptele si oachese de ochiul stang si de urechea stanga,
si apoi sa le duca lui Voda la Iasi.
Feciorul, ca eel slabi de minte, n'a mat Intrebat pre
tatal seri: cum vine el ss dea lui Voda atatea 01 de ace-
lasi feliu, ci dicend numai ',bine., se duse la stana, alese
500 de of tot una si una, si apoi se porni cu densele spre
Iasi. Eara cum a ajuns la Iasi, si a dat ochit cu Voda Oise:
Ti-am adus, Maria Ta, 500 de, of pre earl ti le-a
trimis tatal med Dediul.
i nude ti-s oile'? intreba Domnitoriul.
Au remas intr'o livadd din marginea targaluT I ...
Eu voiam sa le aduc aicea si sa ti le dad in sama, lug o
ciocofleandura mi-a spus sa nu le aduc, ci sa le las in

www.dacoromanica.ro
330

livada aceea, ca de le voiti aduce, dice ca tea supara pe


mine !
Voda, voind a-1 cunoasce taria, porunci dupa aceasta
curtenilor, sa -i aduca de proba un drob mare de sare,
pre care vr'o sese insi de abia 11 radicard .i-1 dusera
pe nisce pais de fier, sa-1 duca si sa-1 dee oilor aduse de
densul, ca sa-1 linga.
Feciorul nu se puse de pricina, ci lua drobul sub-
suoara, si ducendu-se cu densul, II dete oilor s-1 linga.
Apoi se in Coarse earasi la Voda.
Voda ii dise acuma sa se tranteasca cu boinicii sei.
Feciorul insa nu vol sa se tranteasca, ci ceru sa-i dee
mai antaiu ceva de mancat si de Mut, ca sa mai prinda
la putere, si apoi se va prinde la WM:a.
Voda ce era sa. fats? ... Spuse sa.4 aduca cele cerute.
Si I-au adus o balerca de vr'o 12 ea plink cu yin si
un codru de pane si 'i le -au pus de'nainte, ca sa ma-
nance si sa bee cat va voi.
Feciorul lua panea adusa Intr'o mans si balerca cu
vin in cea-Yalta, se raclima pe ciomagul sea cel cioba-
nese si incepu apoi a imbuca cate-o bucata de pane 1-a
trage cate-o gull buns de yin pe tevea de la balerca.
Boinicil tusk caril sta de-o parte gata de trantli, ye-
slend ca Feciorul acesta mananca si bea prea incet, se fa-
cure nerabdatori si de aceea Incepura a stand sa sfer-
seasca o data de mancat ca sa inceapa mai de grabs tranta.
Feciorul, la rendul sea, veclend ca boinicii nu-1 lasa
In pace ca sa-i ticneasca mancarea si beutura capetata,

www.dacoromanica.ro
331

ci totuna-1 cincaesc, apuca pe unul bite mans si strati-


gendu-1 la piept ii dise :
la mai asteapta putin, frate, 69. doari nu piere
lumea !... lasa-me s sferaesc mai Antall bucAtica aceasta
de pine de mincat si balercuta aceasta de vin de Mut,
si apol, despre mine, trintesce-te cat vrei, ca nu mioil
da intr'o parte!
Si dupi ce rosti cuvintele acestea, 11 dete drumul.
Inca boinicul, cum it dete feciorul drumul, nu Oise
nici mire, ci ciclu mort ca to' mortii la pfiment.
Cm-Balti boinici, cum al veclut ceea ce i s'a intemplat
fartat dui lor, se inspAimintari si prinseri a fugi care
incotro, trecendu-le tot dorul de trinti.
Ce este .I ce vi s'a intemplat?... a dat strecbia
in vol de -at' apucat'o de-odata la fugal... Staff locului,
ea indatA-s Bata 1 Oise feciorul, vedendu-I ca fug.
Dar cu' s-1 dee mina a sta locului?... Boinicii ere'
bun' bucurosi ca au scapat cu obraz curat.
Dupa ce-a sferait acuma feciorul toga pinea de man -
cat ai vinul din balerca de beta, Oise Domnitoriului, care
sta pe un foisor dimpreuni cu mai multi boeri si se uita
la densul :
Acuma-I all& gisca in ceea traista. Baca doresci
Maria Ta numal de cat si vecli &anti' romineascA, spune
tuturor bolnicilor, call ii al, si vie si sa se inceapi acuma
cu mine la train& I
Ba mai pune-ti pofta in cu', dragul mea 1 res-
punse Voda cam superat. Nu e destul ca m' -al omorit
un boinic, ai vrea sA mi-i mintuesci si pre ceia-lalti de dile ?

www.dacoromanica.ro
332

SA fie cu ertare, Maria Ta I... nu sciam ca at nisce


loinici asa de voinici, ca sa fi sciut una Ca asta, iy spu-
neam din capul locului sa-i trimiti mai bine ea sa pasta
nisce gine de cat s se incerce a se lupta en unul ca
mine I ... El, dar, ce-a fost s'a &emit ... Acuma asi
vrea sa schl, de mai al-ceva sa-mi spui orinu, caci, data
nu mai doresci nimica de la mine, m'asi Intoarce acasa I
Nu mai doresc nimica I ... Du-te sanetos si spune
Dediului ea I-am multamit pentru cele 500 de oi, eari
mi le-a trimis I
I-oiti spune Maria l'a I ... sanetate buna I
i cum rosti cuvintele acc.stea, se intoarse spre casa.
i mai trai feciorul, dupe aceasta, vr'o trei ani, apoi
muri. i dupe moartea lui, clobataii Dediului nu mai
aveaii frica de nimene, nu mai cautau de ot, ca mai
nainte, ci vindeaii din ele cu cardurile, si asa, in scurf
timp, s'a desfacut toata averea Dediului. Locurile insa,
unde a petrecut el mai multa vreme, si astadi se nu-
-mese dupe numele lui.

www.dacoromanica.ro
PARIUL ICOANEL

In departare ca la o jumetate de mita spre apus de-


itionastea Patna se afta o poiana numita Poiana Set-
hastrici.
In poiana aceasta, pe chid Inca nu era poiana t:a in
ditta de asta-cii, ci numal o raritura de arbori, si pe cand
Bucovina se ;Linea Inca de Moldova, doi calugari anume-
Teodosie si Sita infiintara o &the strie, adica o biseri-
cut& foarte frumoasa si veo cate-va chilii.
Dupa ce a trecut Bucovina la Austria si anume pe
timpul imperatului belt II, cand, afara de manastirea.
Putna, Sucevica si Dragomirna, toate celelalte ma-
nastiri si schituri din Bucovina se desfiintara, s'a desfiin-
tat si Sahastria despre care ni-I vorba-
Calugarii, emit se aflara pe timpul desfiinlarii intrinsa,
de voe de nevoe trebuira s'o paraseasca qi sa se retuaga
in celelalte monitstiri, earl- mai remasese in tars, (la?
mai ales Is monastirea Putna, care era cea mai aproape.
Dupa parasirea sahastriei, chiliile precum si bisericuta,
a carer catapiteasma foarte frumos lucrata fu luata si

www.dacoromanica.ro
334

dug la biserica din satul Mamaeset, incepura pe cli ce


mergea a se rasipi si a se strica, panel ce in urma ur-
melor toate se prefacura in ruine.
Ruinele acestea, earl si astedi se mai pot vedea, si-
acuma se numese Sandstrie, ear' polana, unde se afla,
Poiana Setheistrieti.
Calugarii Teodosie si Si la, caril infiintara sahastria si
carii locuira intrinsa, fare prin un timp mai Indelungat
necouturbati de nime in pacea si linistea lor cea singu-
ra tica.
Intru una din dile insa mai multi boeri si boerite,
pintre earl se afla si o vecluva teller% si foarte frumoasa,
cercetand monastirea Patna, voira sa cerceteze si sahastria.
Un calugar, care avea sa-i petreaca pana acolo, le
spuse Inainte de plecare ea barbatii, dace doresc, pot sa
cerceteze, pre muerl insa nu le sfatuesce, una: pentru
ce sahastria e earn departe si al doilea pentru ca drumul
ce duce la (Musa este foarte roe, hopuros si ostenicios.
La audul aeestor cuvinte toate boeritele, afara de ve-
duva cea umoase, isi trasera pe sama si clisera ca ele
nu se vor duce, ci vor remanea mai bine in Patna, de
cat s li se'ntemple vre o nenorocire pe drum.
Veduva insa nu... ca se va duce si ea cu barb*.
Si adica de ce sa nu me due? dise ea catra bee-
ritele, carI o opriau, dace -ml va fi hotarit de la Elum-
nedee se patesc vre o nenorocire, acum on mai tarcliu
tot va trehuLs'o patesc, si ... la urma urmelor ce pa-
-gab& mare ar fi dace. mi s'ar trage chlar si moartea
din acente. ealetoriel

www.dacoromanica.ro
335

Lasati-o'n pace sa mearga I Oise aeurna unul


dintre barbati, sa nu-1 para reu ca nu s'a abatut si
la aceasta sahastrie, ca sa vada de nu cum-va se afla aice
acela, pre care de un timp mai indelungat it cauta prin
toate monastirile si sahastriile din Moldova.
Dupa aceasta atat barbatil, cat si muerile, veclend ea
nici Intr'un chip nu pot s'o opreasca, ii detera pace sa
faca ce va vol.
i oare pre tine it va fi cautand ea prin monastari
si sahastrii ? intreba una dintre boerite, dupa ce
barbatil si tenera veduva plecara spre sahastrie.
Ce?... D-voastra Inca nu seiti pre tine it cauta?
clise sotia boierului ce vorbise mai nainte.
Nu! ... de unde sa scim l respunsea celelalte.
Daca nu sciti, atunci sa ye spun ea Inainte de
call -va ani, adica pe cand era fata mare, a indragit pe
un june foarte frumos. Parintii sei insa n'ati voit o data
en capul s'o dee dupa densul, dicend ca e sarman si ca
nu se trage dintr'o vita asa de aleasa ca si densii. Nu
mult dupa aceea vine un alt june galbagios si fiind-ea
acela, dupa parerea parintilor sei, era ce-va mai avut si
dintr'o vita mai tuna, o maritara dupa densul, fara ca
s'o intrebe si pre densa de-1 voesce si ea on nu... Biata
copila ce era sa faea I ... se supuse, dar' inima el sAnge-
rata prin o ast-felill de easatorie silnica, remase si mai
departe eredineloasa aceluia, caruia 1-a fost de mai nainte
data, si care, cand vedu ea este pierduta pentru densul, ii
spuse cA, data nu i-a fost Impartita s'o iee pe dinsa de
sope, mai mult nu se insoara, ci se duce la calugarie. i

www.dacoromanica.ro
336

din minutul acela, cand I -a descoperit gandul ce are sa


fa a si pand adi nime nu l'a mai vedut nici n'a audit
nemica despre densul. Dar ea, de drag ce I-a fost, nici
acuma nu poate sal ulte. Din protiva, fiind-ca barbatu1
sea, nu malt dupa ce s'a insurat, s'a dus pe ceealalita
lume, unde-i urmara scurt timp dupa aceea qi socrii sel,
Yi fiind-ca acuma a singura stapana pe sine, si-a pus in
minte, s5.-1 caute pretutindeni, de-ar fi chiar si-'n peatra
sack qi sa nu se lese pand ce nu 1-a da oare wade de
urma.
Ciudat lucru I... de aceea-I ea mai mutt dusa pe
ganduri de cat vesela ?... de-aceea nu-i pasa de viala ?...
Se vede ea numal de-aceea, cad alta nemica nu-1
lipsesce.
Pe cand boeritele vorbiaii astfeliu intre olalta, eata ca
barbafii si cu veduva se intorc inderept.
Veduva, din dusa pe ganduri cum era mai nainte, acum
se schimbase mai cu totul. Pare ca ar fi tot jucat pi Hsi,.
ass era de vesela.
Trebue s5. fi audit vr'o veste buni despre mbitul
el ! sopti una dintre boerite, de aceea e acuma asa
de bine dispusa.
Mai sci poate ea 1-a i aflat, respunse alta.
Nici una, nici alta hag nu apuca a o intreba mai cu
de-amaruntul cum a amblat si ce a vedut 1a sahastrie,
cdel inoptase acuma cum se cycle si prin urmara tre-
buira sa se ducil cu loth la culcat.
A doua di desdemineala, rind se sculara ceialalli oas-

www.dacoromanica.ro
337

peg, veduva noastra era acuma de mult sculata, imbra-


cats si gatita de drum.
Da ce ti s'a intemplat de to -al sculat cu noaptea
in cap? o intreba una din boerife.
Ce s mi se intemple?... nemica! ... is m'a aj uns
un dor nespus de mare de casa, si de-aceea trebue numal
de cat s pled respunse ea, si cu aceasta, luandu-si
remas bun de la eel de fats, esi afara, se sui in trasura
si se porni la drum.
A. doua sati a trek di, dupa ce s'a pornit veduva de la
monastirea Putna, vine un calugar de la Sahastrie si
povestesce ca novilad cutare a fugit cu o boerita, care
fusese la Sahastrie si ca Teodosie si Si la sent foarte su-
parati din pricina acestei intemplari neasteptate.
i ceea ce a povestit calugarul era adeverat.
Tenera veduva 41 aflase iubitul in Sahastria din apro-
pierea mArtastirei Putna srn putinele momente, cat a
petrecut ea Ia aceasta sahastrie, 1-a fost de-ajuns ca sa-1
induplice a se lepada de calugarie si a fugi cu dAnsa.
Teodosie si Si la, temendu-se ca sa nu li se"ntemple si
de alts data ay. ce-va, 1uara o icoanci de lemn de tent,
pe care era zugravita Maica Domnului cu foul Isus in
brace, o dusera pana pe malul pariului care trece pintre
dealurile Glodul si &thastrul i se revarsa in pariul
Putna, 0 acolo, atarnandu-o de un stalp, bleistemarci i
afurisirei pre Coate muerile, earl de-acuma inainte s'ar
incumeta si mearga mai departe spre sahastrie, de cat
pana Ia aceasta icoanci sfantii.
i intru adever ea din diva, in care calugarii ail atarnat
22
www.dacoromanica.ro
338

icoana de stalp, cat a durat sahastria si Inca lung timp


si dupi aceea n'a mai indrasnit nici o muere sa mearga
mai departe.
Icoana era hotarul, pang unde avead muerile voe sa
se apropie.
i muerile, cart avead durere de cap sail alte boale i
caletoriaii pana la icoana aceasta si o sarutaii, se hag.-
netoati. Ear' acelea, cart ar fi cutezat sa treats dincolo
de icoana, nu numal ca nu se insfinetopii, ci eraii 'Inca
amenintate cu boale si multe alte nenorociri si mai marl.
Barb* lor li era insa i acuma incuviintat, ca si mai
nainte, a cerceta sahastria ort si cand ar fi voit.
Putreclend in decursul timpului stalpul, de care a
fost icoana la inceput atarnata, calugaril o atarnari.
acuma, dupa cum spun unit, de un brad, eara dupi cum
spun altil de un fag.
De bradul sat fagul acela apoi a stat ea atarnata nu
n.umal 'Ana dupa desfiintarea sahastriel, ci lung timp Si
dupa aceea, adica pana ce arborele, de care a fost atar-
nata, de betran ce era, a inceput acuma a se usca, a-I
pica crengile 0 a se cumpeni spre parnent.
Atund un om din Putna, a carui nume nu mi-1 mai
pot aduce aminte, veclend ca arborele in scurt timp are
sa cads vi temendu-se ca sa nu cadii i icoana dimpreuna
cu densul i sa se sferme, a luat'o de acolo si a dus'o la
sine acasd. Aice apoi atarnandu-o intre celelalte icoane,
ce le mai avea in casa, o tinu ca un odor foarte pretios
pana la o Boboteacici. Atunci ambland un calugar dela
monastirea Putna cu icoana prin. sat 0 sosind la casa

www.dacoromanica.ro
339

,omului, care avea icoana cea veche, 1-a intrebat de cand


si de la tine o are.
Omul i spusk toatit istoria.
Atuncea calugarul 1-a rugat sa I-o dee lui sail si o
-darueasca monastirei. Omul insa n'a voit dintru inceput
.nici sa i-o dee nici s'o ddrueasca, spuind ca. de (And a
,luat'o de pe arborele, pe care a fost atarnata si a adus'o
la densul acasa, de- atunci Coate ii merg cu milli mai
bine, de cum ii mergeall mai nainte. Icoana aceasta i -a
.adus noroc in mi.
Mal pe urma insa, (WO multA rugaminte, dandu-i ca-
lugarul alts icoana la infakare cu mult mai frumoasa.
1i in privinfa pretului banesc cu mult mai scumpa, se
induplica ca sA i-o dee, dar' numai cu acea adaogere ca
.calugarul sal n'o lee pentru sine, ci s'o darueasca bisericei
lui Dragon Vodci, care a fost stramutata.' en vr'o cate-va
cute de ani. Inaba-Le de aceasta de Stefan cel Mare din
-satul Vo/ovet, unde zidise alts biserica de peatrA, la
Putna.
Calugarul ii fagadui ca va face ap cum voesce el, i,
cuventul, chiar in aceea cli o darui bisericei
lui Drago.

Dar ... lucru ne mai audit, icoana nu vol de feliii sA


-stee in launtrul bisericei, ci de &ate orl fu atarnata in-
tr'un cuiti din paretele acesteia, a doua Sli demineafa se
afla cAcluta." jos. Astfeliii s'a intemplat un timp mai in-
-delungat, pans ce in urma fu scoasa afara din biserica
-i wclata de-asupra uei cu fats spre pariul, unde a
Lost puss de efilugarii Teodosie Si Sila, anume ca s

www.dacoromanica.ro
340

poata c'auta spre acest pariii, care de cum a fost pude


icoana pe malul lul i ',Ana in cliva de asta'-cli se nu-
mesce Pciriu/ Icoanei.
i icoana despre care ni-a fost pana aice vorba, i
acuma se mai poate vedea de-asupra uei de la biserica lul
Drago Voda din Putna, dar' nu cum a fost de la ince-
put, ci cu marginele ratezate i cu chipurile de pe densa
inoite.

www.dacoromanica.ro
STALPUL TRICOLICENILOR.

0 bucata de toe de sesecleci de stanjeni de lata si tot


pe atata sail ce-va si mai lunga se numesce In satele re-
zesesci si mazilesci din Bucovina stetlp.
Pe-un astfeliii de stetlp din Igeti, sat rezesesc in ti-
Butul Storojinetului, cladia odinioara un barbat cu ne-
vasta sa un slog de fen.
Eata.' ca pe cand stogul era mai pe jumetate cladit slice
barbatul catra nevasta sa :
Nevasta. I staff tu putin aice si te odihnesce, ca eft
am o leaca de treaba, dar' indata mentorc. Ie sama insa
ca data va veni vr'un lup sail cane la tine si-a da sa te
musce, tu sa te aperi cum se cade de densul.
Si cum rosti barbatul cuvintele acestea asvirli furcoiul,
cu care aruncase fenul pe slog, de-o parte, parasi stogul
si se duse in treaba-si.
Nu mult dupa aceasta eats ca vine la nevasta un hip
.cu gura cascata, cu ochii scintiitori si rosi ca para fo-
<cului si da numai de cat s'o manance.
Nevasta inspaimentata apuca de graba o furca de fier,

www.dacoromanica.ro
342

ce-o avea din &mane, si strapunge cu (Musa amendol


ochii lupului.
Lupul, Incepend al curge sangele siroiu din ochl si
ne mai putendu-se tine pe picioare de durere, lase. ne-
vasta in pace si se'ntoarce inderept de unde a venit.
Scurt dupe aceaste intemplare eats ca vine si barbatul.
Nevasta, care mai nainte era galbena ca ceara de
spaima, acuma, and is' vedu barbatul, se facu neagra
ca pementul. i nici nu e de mirare ca s'a facut astfelifi,
dupe ce barbatul el, care cu putin mai nainte de-aceasta.
era om ca to' oamenil : curat imbrecat si cu vederi,
acuma era plin de singe si chlor de-amendol ochii.
Pentru Dumneclefi sfantul, ce-al petit, barbate?...
tine ti-a scos ochii? intreba nevasta, dupe ce -s' mai
veni putin in fire.
Clue se. mi -' scoata I ... to mi I-al scos I res-
punse barbatul mahnit.
Da fa-11 truce, barbate I . . . cand_ ti-am scos eti,
ochii ?
Ia mai dinioara cu furca cea de fled
LILO esit din mince, on ce-ti este, de me invino-
vatescl cu asa ce-va pre mine, care nu m'am urnit nici
un pas de lenge slog si prin urmare nu scifi nici cu
spatele pe unde al amblat si ce ai fault I E drept ca
eu am scos cu furca cea de fier ochii, dar' nu pe ai 01, ci
pe al unui lup, care venise la mine si voia numal deck sd
me manance !
Tocmai ! lupul, care a venit 0-a sarit la tine

www.dacoromanica.ro
343

ca se. te manance, n'a fost lup adeverat, ci eram ed,


barbatul tee., prefacut in lup.
1-apoi cum si'n ce feliil vii tu se te prefaci in
lup? intreba nevasta plina de mirare.
Foarte lesne ; ... ell stint Tricoliciu, si tot omul,
care e Tricoliciu, and 4i sosesce timpul, fie chub'. on
noapte, se duce pane. intr'un be unde se crede a fi scu-
tit de ochii lumei, acolo se a de trei on peste cap, 41
schimba faptura sa de om, se preface in lup sae. cane si
in aceasta stare casuneaza apol o multime de daune, reli-
t* si neajunsuri tuturor celorlalti oameni, carii nu stunt
Tricolici ca densul si pre carii ii intalnesce in calea
sa ... i tocmai mai nainte mi-a sosit din nefericire si
rnie timpul ca se. me prefac in Tricoliciu.
D'apoi bine, barbate, data intru adever e asa cum
Oki tu, de ce nu mi-al spus mai nainte de-a te preface
in lup, ca esti Tricoliciu, ca atunci nu-1.1 scoteam ochii!
Eii am clis se. te aped data va veni vr'un lup sail
cane la tine, dar' nu ti-am spus sa-1 strapungi cu furca
cea de fier.
Pecatele mele cele grele, cum nu m'a0 fi aperat
altmintrelea, dace. asi fi sciut si asi fi avut cand1... Dar'
tu al sarit la mine pe neasteptate asa ca n'am mai avut
and cugeta cum sa me aper... Acuma, spune-mi si tu,
c e sa'ncep si ce se. fac cu tine! ...
Ce se. faci? ... nemica ... ce-a fost s'a trecut...
ell voiii remanea de-acuma pentru totdeauna orb, dar'
Tricoliciu se. scil bine a mai mult nu m'oiii mai face,

www.dacoromanica.ro
344

caci toata puterea de prefacere mi-ai luat'o to acuma


prin scoaterea ochilor.
i'ntr'adever ca barbatul nostru nu s'a prefacut mai
mult nici in lup nici in cane, dar' numele de Tricolicii
i-a remas pentru toga viata cat a mai trait. i nu numai
el, ci si toti urmasii sei, dintre can se mai afla Inca si
acuma vr'o rate-va familii in Igesti, sail numit Tricoli-
cent. Ear' mosia sail mai bine dis stalpul pe care I-a scos
nevasta sa ochii se numesce si astacli Stdtpu/ Trico li-
cenilor.

www.dacoromanica.ro
PODUL DRACULUL

In partea despre apus a orasului Siretiu, si anume


-acolo unde se incruciseaza drumul ce duce la Mona-
stioarci sau Sfantut Onufreiu cu pareul Cacciina, se
afla un pod de peatra.
Sub podul acesta dice ca locuesce Uciga-1 crucea,
mane-o-ar acolo unde a inserat, si data trece cine-va
dupa apusul soarelui si mai ales pe la mieclul noptil
peste densul, fara a'si aduce aminte de Dumnecled si-
asi face truce, e vai si amar de capul lul.
Duce-se pe pustii se preface in toate chipurile, se
leaga de densul, it buimacesce de cap, si-apoi, purtan-
du-I tine sci pe unde, face cu densul ce-I place.
Asa dice ca mergend o data pe la mieclul noptii un
om din Monastioara spre cask' si trecend preste podul
acesta, a fost purtat pe tot Horaitid, si in urina, inainte
de cantatul cucosilor, trantit inteo balastioaga nu de-
parte de satul Negrucina. Alta data, trecend un om din
Veipauf cu un car cu bol a fost dus peste dealuri si vai
pang laugh' iazul din apropierea acestui sat, si apoi arun-

www.dacoromanica.ro
346

cat cu car cu tot in mijlocul iazului, unde fu a doua di


aflat inecat cu boi cu tot. i earall alta data doi oameni,
unul din Dragupanca sau Dragufeni, eara altul din.
Musenita, dupa ce an fast mai antaiu purtati, Dumne-
deli mai scie pe unde, fura a doua di demineata aftati
intr'o groapa din apropierea Perjeliucei cite c'o mini
si-un picior rupt. i intrebati fiind cum de au ajuns ei
nolo, nu sciura sail dee altmintrelea sama, de cat ca
cum au trecut peste podul eel necurat, li s'aii aratat-
nisce luminite, si 4uandu-se, singuri nu scid cum, dupa.
luminitele acelea s'ati trezit de-o data in groapa.
Dar' on -cat de puternic si mare mester e Dracul,
duce-ear pe pustiiii sa se duca si nu i s'ar mai audi de
nume, nu o data isi da si el peste om.
In apropierea podului, despre care ni-I vorba, Tcpc,uia
inainte de vr'o cite -va decl de ani un clobotaril serman
lipit pamentului, dar' care, in schimb pentru aceasta
avea o cash' plina de copil, unul mai desmatat si mai
sglobiii de catraltul.
Copiii acestia aveau datina'de -a se duce mai in toata
diva sub pod si-a se juca in nuci, in bumbi, si de-a,
ascunsul dimpreuna cu alti baeli de panura lor, cariP
se stringeau de prin apropiere, si-atunci, da Doamne
bine, ... era un harhat si un strigat ca acela, de gin-.
dial c'o s restoarne podul, nu alta.
Intr'o tti intorcendu-se copiii clobotarlului cu mul
mai tardid ca de alts data acasa, ii intreaba fatal lor:
unde-ail fast? ce-au facut? si de ce au statut atata?
Tatuta 1 respunse copiii, de cite orl ne du-

www.dacoromanica.ro
347

cem sub pod ca sa ne jucam, de atatea on iesa de pintre-


petrile acestuia un baetel cant zegricios si cu fes rqu
pe cap, care se joaca cu noi i care face mtatea tricozenil,
a mai nu ne vine a ne Intoarce a casa. Dar' se Yede Ca
i el e foarte indestulat si multamit cu noi, cad nici o,
data nu vine cu maim goala, ci totdeauna aduce cAte un
sin plin de coarne de mare, torte dulci, covrigi, pre-.
cum si alte copturi, earl le impArtesce cu noi. i astadI
Inca ni-a adus o multime de mizilicuri de-acestea, qi.
find-ch nu eram flAmancli, de-aceea am stat i ne-am
jucat 'Ana acuma.
Auclind ciobotariul ceea ce-1 istorisira baefil, 41 aduse
pe nevrute aminte de Ucigii-1 bolohanii, despre care i se
spusese ea locuesce sub pod, I-un for rece II trecu prin,
tot trupul. Dar' nu-1 pierdu cumpetul, ci clise cAtra
copii :
Sciti ce, baell 1 . . . daceli-ye acuma i ye cul-
call! Eard mAni data Yeti merge si ye vett juca ears -si
sub pod, i clack' va veni Si baetul, despre care mi-ati
spus, Ca sa se joace cu vol, atunci sa'ntocmiti astfelif
jocul ca sa.' ye schimbati caciulele. 1-acela dintre voi,
care va pune mai Antaid mana pe fesul baetului celui
strain, sa alerge cu densul de grabs la mine i sa mi-I
dee, i-apol am O. ye arat i eil un jot, care nu 1-atI mai
veclut nici o data, i de care o sa rideti tinendu-ve de
pantece cand le -ti videa 1
Baetii, ... bucuria Ion! .. . se duserA fail sa mai
cearA de mancare i se culcara. Eara a doua cii demineatA,

www.dacoromanica.ro
348

cum se sculara si desertara o strachina plina de lapte


-dulce cu mamaliga, fuga sub pod si hal ears -si la jot!
Nu apucase insa bine a ajunge la starea loculul si eats
ca si baetul cel cu fesul ros sane de sub un colt de peatra
-drept in mijlocut tor, si prind apol cu totiT a alerga in
nreapta .srn stanga si a se juca de cite si mai cite le
plesni prin minte.
In urma, sfersind toate jocurile, cite le erail cunos-
cute, Oise unul dintre densii :
Hai si ne-om juca acuma de-a caciulele!
Dal ... bine spuil sa tie jucam de-a caciu-
lele ! strigara ceialaltT copil invertindu-se intr'un pi-
cior. Si cum rostira.' cuvintele acestea prinsera unit asi
svirli caciulele pand 'n naltul podulul, ears altil a le
strand Cu gura la pamint de se resuna toga valea.
Insa cum se'ncepu jocul acesta si cum puse unul dintre
baetil ciobotariului mina pe fesul baetului celul strain,
care, sand it isbia de pament, pare ca sloboclia un sacalus,
Indata se si furisa dintre ceialalti baeti si se duse cu
densul drept a cash' si1 dete titan -seii.
Nu malt dupa aceasta se luara si celatalti baeti dupa
46usul, ma in urma for cel strain, care, dupa cum
presupusese ciobotariul, nu era nime altul, fad. numai
Dracul, mane-o-ar acolo unde a inserat, eard la nol In
cash truce de aur.
Dati-mi fesul 1 ... dati-mi fesul striga Michi-
I

ducci, cum ajunse langa pragul casi!, de se aucli tine sc


43ank nude.
Mai inset, mai inset, voinice! . . ce strigi asa de

www.dacoromanica.ro
349

tare, ca doard nu suntem surdi! respunse ciobotariul-


Apol deslegandu-si pe furis cu mana stanga bracinariul
de la isrnene si prindendu-1 cu densul de grumaz, lug un
calup si unde nu incepu al trage o calcaurd, de i se
duse vestea.
Dracul, care incapuse si el pe mana de om, se svirgo
lia si se smincla in toate partile, ca broasca in gura ser-
pelul, doara scapa din manele ciobotariului. Dar' de
giaba, cadi bracinariul are o putere asa de mare asupra
Necuratului, ca, numai data i 1-ai putut arunca dupa
cap, e pace de densul, ... mai mull Duii scapi din
mana. i asta o scia ciobotariul prea bine, si de-aceea
II Ifisa sa se svirgoleasca cat ii place.
Necuratul, vedend ca asa cum a voit el nu e chip de,
scapare si mantuire, o Intoarse pe alta strung, pica adica
In genunchisi prinse a se ruga sa i Intonrca fesul si

sa-J lesen pace, ca-i da orl si ce i-a cere inima.


Insa ciobotariul nu se multami numai cu atata, ci
mai tragendu-I Inca o frecatura de la roate, ii dise :
Scil ce, mei Cornuratule! data mi to juri pe viata,
to si pe-a tut Scaraotchi, mai marele si stapanul vostru,
ca mi-i aduce caclula, ce-o ai acuma pe cap, rasa cu gal-
beni, si a nu to vel atinge nict cand de casa mea, de
mine, de nevasta mea .si de copiii mei, atunci 41 Intone-
fesul si-ti daii drurnul, ear' de nursa sea' ca aid ai sa
incremenesci pans la a doua venire I i nu numai atata,
ci am sa jupesc dece piel de pe tine si-am sa fac ciobote
dintrinsele, cad am audit ca pelea de drat e cea mai
buns si mai trainica pele de ciobote 1 ... WO Inteles t

www.dacoromanica.ro
350

Da cum pecatele mele se. nu te Inteleg I res-


lpunse Dracul tremurand ca varga. DA-mi numal dru-
mul, si'ndata aduc tot ce doresci, si dad. me void mai
taka vre o data pe langa casa to sad ig void face vre un
red, atunci fa cu mine on -ce veT vreal
Ia asa 1. , acuma -mI mai vii de-a casa I ... Ceuta
'flume si nu-ti linea cuventul, ea apol ti-i vedea fesul,
-cand vedea si ed dara I i rostind ciobotariul
cuvintele acestea IT dete drumul.
Dracul, cum se vaclu slobod, o si tuli la fuge., si cat al
-scapara dintr'un amnarid se intoarse inderept cu eaciula
rasa de galbeni ai-o intinse ciobotariului.
Ciobotariul, luand cu o man& caciula cu galbeni,
ears cu ceealalta aratandu-I fesul si bracinariul, Oise:
Eacail Intorc fesul I Dar' Inca o date. le bine sama
-ce-ti spun : sa nu te pue pecatul ca sa te atingi cand-va
de casa mea, de mine, de nevasta, on de beetil mei, cu
-gandul ca sa ne fad vre-o sminteala sad vre un red,
c'apoi veclI bracinariul acesta? ... el ti-I pope I ...
-cum ti 1-oid mai pune Inca o data dupe. grumaz sa self
ca mai malt nu mai scapi cat e Prutul si pamentul din
manele mele I ... M'aI audit I ...
I-acuma Teti fesul si
pier din ochil mei sA nu te mai lied!
Dupa rostirea acestor cuvinte Ii intinse fesul,
,arAta usa.
Dracut, apucand fesul cu ghiarele tut cele aseutite si
incarligate si puindu-1 pe cap se facu de-o data neveclut,
-ca si cand n'ar mai fi fost de cand e lumea pe acolo.
Ciobotariul, la rendul sod, ne'ncredendu-se in jure.-

www.dacoromanica.ro
351

mentul Dracului, remane-o-ar acolo unde s'a dus, si


temendu-se ca nu cum-va mai pe urma sail traga pe
sama si sa.-1 fad. vre-un reu, isi vendu scurt timp dupa
aceea casa, lua banil de pe densa si uneltele si trecu
apoi cu toga familia sa in Moldova.
Ce s'a mai intemplat dupa aceea cu densul ? ... fa-
cutu-I-a Dracul vre-un reu, on ba, nu sciii.1 Atata schl
numai ca podul, sub care s'a jucat dracul cu baetii cio-
botariului, si unde a petrecut pans atunci si mai petrece,
dupa cum spun oamenii, si acuma, se numesce Podul
.dracului.

www.dacoromanica.ro
DEALUL LUI IVAN.

In partea despre apus a satului Pcirhiluf, si anume-


in maim stanga a drumului, care duce la Todiresci, se
afla un deal cam Ina lt, care se numesce Osolu/.
Pe timpul mandataritor *) spun betranil din Parhaub.
cd pe dealul acesta se afla o cask in care loctila o vedana
dimpreuni cu tree fete ale sale.
Ear' fetele vedanei a celeia cite ca eraii asa de fru-
moase, ca ti se duse vestea nu numal in intreg ParhAu-
tul, ci i prin toate satele invecinate.
Un. flacan, anume Ivan, care venise Dumnecleil II scie
de unde i care s'a fost pripasit de vr'o cati-va ani In
PArhtiut, facend cunoscinfa cu fetele acelea qi IndrAgo-
stindu-se In mia din ele, incepu a Amb la mai in toate
serile la densele.

) oMandatarar le dice poporul diregAtorilor din primal timp.


la ocupaliunel austriace.

www.dacoromanica.ro
353f

A.mlalan.d el asa mat multi vrerne, eats cad kite() Kira


1u,taluesce pre un alt Mean strain, care venla din partear
despre &pus a dealului, adica despre Todiresci, si ear+
tecea prin apropierea case!, In care locnIa Wan& si
cele trei fete.
Ivan, uitandu-se mai de aproape la densul si veclen-
du-1 ca este frumos la fats si foarte bine imbracst, se
gandi ca nu s'a, abatut de fort de cue pe acolo, ci ca de
bun& mina va fi ambland la fetele vedana De-aceea,
fats a maI sta mult pe ganduri, se repedi ca o tiara sel-
batica asupra lul, it prinse de piept, 11 isbi la pament, si
cat at bate in pAlnd, II ucise. Apoi, lacom, cum era, nu
se multami numaI cu atata, ca I-a luat clilele, ci euge-
tand ca va fi avend tine scie cats bani la dansul, se puse
sa -! Yee si banil.
Flacaul ucis lug, din intemplare, nu avea mai mult
de cat sese erelfarl la clausal.
Ivan 11 lua si pre aceasta si apol, lisandu-1 uncle 1-
ucis, se duse In treaball, ca si cand nu s'ar fi intemplat
nimica.
A doaua Ali demineata insa, aflandu-se flacaul ucis,
intreg satul se puse in miscare, ca sa afle pre ucigas.
Niel n'a trecut mult timp la mijloe si s'a descoperit
ca Ivan e ucigasul.
Ears dupa ce s'a descoperit cum ca intro adever Ivan
e vinovatul, indatA au pus maim pe densul. i nu mult
dupa aceasta porunci mandatariul timpului sa se radice
pe locul acela, unde a savarsit el fapta sa cea rea, o span-
zuratoare si sal spanzure pe (Masa.
23

www.dacoromanica.ro
354

i cum a poruncit mandatariul, asa s'a i intemplat,


0 de atunci se numesce partea dealulul unde a fost Ivan
spanzurat, Dealul lui, Ivan, ears partea despre apus,
adicii cea despre Todiresci, se numesce qi astadt tot
Osoiu/, cum s'a numit si mai nainte.

www.dacoromanica.ro
NOTITE.
1.

DESPRE TRADITIILE REFERITOARE LA PERSOANE


1 EVENIMENTE ISTORICE.

Bach. Traditia aceasta mi -au istorisit'o dot Roman! fi anume :


Vasile a! lui Pinteleiti f.Attc, mosneag in etate de 71 de ant din
satul Frumosul, gi Vasile Tanul, mosneag in etate de 76 de an
din cotunul Dragoga, districtul Campulungului.
*
* *

Intemelarea Sucevil. Traditia aceasta am auclit'o dela mat


multi! Roman! din orasul Suceava. 0 variants a acestel traditil
s'a publicat in oCalendariu pe anu/ ordinariu 1886e. Cernaut,
pag. 127, sub titlu : Biserica Mireutulut.
*
* *

Romani! si Tataril. Traditia aceasta mi-a istorisit'o in luna


tut August 1890 Toader Miga, un june roman din satul Fundui
Moldovei, districtul CampulunguluT, ear' el a auclifo dela un mop-

www.dacoromanica.ro
356

neag anume Me To 44. Cand mi s'a istorisit a fost de fata pi D.


Dr. I. G. Sbiera, profesor la universitatea din Cernaut pi membru
al Academiei romane, care, facenduil un extras dinteensa, a scris
pi un mic studio asupra el, pre care ra tiparit apolinteo bropurica
sub titlul : Traiul Romdnilor inainte de fundarea staturitor
nationale, Cernaut, 1890.

* *

Romance si Tatarii. Traditia aceasta am auclit'o dela mai


multi Roman/ din satul Varna, districtul Campulungului.
*
* *

Dragon -Voda. Traditia aceasta am auclit'o de la mai multi


Romani din satele Vatra Moldovi(ei, Frumosul pi Vo/ovet, pi din
orapul Sireti'd 0 variants scurta a acestei traditii a publicat'o
L. G. B. sub titlu : Emigrarea lui Bogdan Dragq in Moldova
in Foaia societtitii pentru literatura si cultura romcinei in Bu-
covina an. IV. Cernaut 4868, p. 302-4,05. Done fragments mai
miry, tot din aceasta traditie, le-a puhlicat Ludwig Adolf Staufe-
Simiginowicz iu oVolkssagen aus der Bukowina.0 Czernowitz
1885, pi anume un fragment sub titla: Die entdeckte Kirche
p. 34, ear' celalalt sub titlul : Dragosch p. 72.
*
* *

Sas Voda. Toake tradi$iile, cars se referesc 14 Sas Vodd,


Doamna sa pi Fiul seu, precum pj celea despre Comorik. lui
Vocki pi Coroana ingrOpatd, le-am audit intre anii de la 22 Prier
1877 pans la 30 Iunie 1883, pe cand me aflam ea preot de ajutorlii
pi catechet la pcoalele poporale din Siretiu de la mai multi Romani
din acest orap, in deosebi insa de la Vasile Stefaniuc fl George
Botezat.

www.dacoromanica.ro
357

Earl -$I Salt Voda.' 0 'vkiriantA a acestei traditiT a publicat'o


Sattife SithiginOtOies bp. hit. 'p. 138 'Sub title: Sass, Furst von
Sereth.

* * *

Doamna lul Sas Voda. Traditia aceasta am publicat'o prima


oar& in Ceirfile sateanului roman. Curs. V. Ghent tt 1880, v. 45,
sub titlu : Sas Vocki. 0 variant scurti a acestel traditil a 'Pub&
cat'o I. Voronca intr'un articol intittilat : Din trecutuf unta co,ci
vechzu pi tiparit in Familia an. XXI. recital-mare 1885, pag.
303-305.
*
* *

Fiul lul Sas Voda. 0 varianta a acestel tradilif a publicat'o


Ilie Veslovschi in Gazeta Bucovinei an. IV. Cernaut 1894, No. 56
'Sub titlu : Fundarea oraFulus Siret de fiat lui Sas Yodel, precum
qi in Bukovinaer Post Czernolvitz 1894 No. TO, p. 4, sub titlu :
Die Grit ndung dth. Stadt Sereth.
*
* *

Comorile hil Voda. 0 varianta a acetfei teaditii a publicat'o


L Voronca. Vedi Fcemilia cit. Mai sus.
*
* *

Coroana ingropata. 0 varianta a acestel traditil a publicat'o


Staufe Simiginowicz. Vecil op. cit. p. 119.
*
* *

Stefan Voda. Trinlitia aceasta mi -a istorikit'o iban Yerteb


Roman din satul Ilipeset, districtul Gurel- Homorulul, in vara
anulul 1868.
***

www.dacoromanica.ro
358

Stefan Voda ei Ungurii. Traditia aceasta mi-a spus'o un


Roman din satul Dragoesct, districtul Gurel-Homorului, anume
Petrea Botartu.
*
* *

Stefan Voda ei Turcii. Traditia aceasta mi-a istorisit'o, in


vara anului 1882, un Roman din satul Horodnicul-de- jos , qi altul
din Putna. Un fragment scurt dintrinsa 1-a publicat ei Staufe
Simiginowicz op. cit. p. 6, sub titlu : Kloster Putna, ear' altul tot
op. cit. p. 78, sub titlul : Der Eremit Daniel. Mari de varian-
tele citate, se mai amintesce traditia aceasta, insa numal foarte pe
scurt, mat ae cAtrA toll aceia ce aft scris pana acuma cate ce-va
despre rnonAstirea Putna.

*
* *

Stefan Voda ei Tolpa. Traditia aceasta mi-a istorisit'o Prea


Cucernicia Sa parintele Iraclie Porumbescu, actualul exarch ei
paroch in Frcitaucul-nou, pe cand era paroch in Stupca. Eu am
publicat'o prima ad in Column lux Tratan, an. III. Bucuresci
1872. No. 15 (125) p. 1-2.Repausatul P. Ispirescu, eetindu-o
ei plicendu-1, a ctompus'o ce-va mai pe larg ei a publicat'o apol din
nou in Convorbiri literare, an. XII. bpi 1878, p. 216-220, ca
apendice la Istoria lux Stefan Voda cel Mare gi Bun.
*
* *

Stefan Tomea ei Mitropolitul Crimca. AceastA traditie mi -a


istorisit'o, Inca pe cand eram studinte gimn. un Roman din orA-
eelul Solca. 0 variants a acestei traditil a publicat'o Staufe
Simiginowiez, op. cit. p. 22, sub titlu : Die Prophezeiung.

*
* *

www.dacoromanica.ro
359

Vasile Voda si Iuga. Traditia aceasta mi-a istorisit'o Const.


Isopescu, fost invetatoria la scoala poporala din Frcitautul-vechtil,
districtul Radautului. Eft am publicat'o prima tiara in Albintt
Carpatilor, an. IV. Sibilu 1879-1880, p. 161-164. D. N. A.
Bogdan, utilisand traditia aceasta, a scris o comedie in versuri, in
1 act, intitulata Berbecis la pascut, fara Ind a spune in preen-
ventare de unde a luat sujetul.

* * *

Dodul si Tatarii. Traditia aceasta mi-a istorisit'o Vasile


Flocea, Roman din Campulung.
*
* *

Box-seat' si Tatarii. Traditia aceasta am scris'o dupa istori-


sirea mai multor Romani din satele Potana-'tampit sad Pilugant
pi Candrent, precum si dupa traditia intitulata Victoria Romani-
tor la Bo 2w pi publicata de Alexia Anderco in Familia an. VI.
Pesta 1870, p. 315.
Unii Romani din Candrent istorisesc ca in apropierea Ciindre-
nilor vi anume in partea despre resarit, cum se merge spre Dorna,
sa fi fost in vremile vechi asemenea o Walk si un macel foarte
mare. Dovada despre aceasta, dupi cum spun el, e o movila hat
marisoara, care se afla in acest loc si'n care se presupune ca sunt
corpuri de oamenI si arme ingropate, pentru ea mai tle multe on
&aft aflat in prejurul el franturi de arme, land', spade, darli, ca-
mel' de zele, precum 9i securi, cars dupa forma 9i marimea for se
cunosceaa de departe ca sunt foarte vechT.Insa oarnenii, cant le-ad
aflat, necunoscend insemnatatea for cea mare, voind a face din-
trinsele feliurite unelte, mai ales insa securi, le-aa nimicit pre toate.
E probabil, ca Tataril, dupa cum spune traditlunea, inainte de
a trece muntele Ouporui spre Iacobent, sa fi avut si'n acest loc o
lupta cu Romanil.
Franturi de arme si camesi de zele se afla de altmintrelea 9i
prin alte locuri de prinmuntil Bucovina, nu numal in acelea despre

www.dacoromanica.ro
3O

cart s'ati amintit in aceastA colecpune de Tpadilil. Eu singur


am vedut la S. Sa parintele Is. Procopecsn un feliti de barda, care
ea aftat langA movila amintitil mat sus; apot o bucatA de spadi,
aflatii pe pareul Tatarca, ei mat multe franturT de camel de zele
aflate in felTurite locuri de grin muntii Bucovinet.

* * *

Originea numelui Prelipcean. Tradi/ia aceasta am auclit'o in


vara anulul 1882 de la un Rornfin din Horodnicul-de-jos, sat in
districtul Radlutulul.

www.dacoromanica.ro
II.

DESPRE TRADITIILE REFERITOARE LA LOCALITATI.

Poiana Negri. Traditia aceasta am auf,lit'o Inca pe cand eram


teolog de la mat mulct Romani din satul Candreni, districtul Cam-
pulungulut si in deosebt dela Petru Ursul, lost cantor bisericesc
in Ccindreni.
* * *
Paganiscea si Paganisoara. Traditia aceasta mi -a istorisit'o,
in luna MI August 1894, Alecsa mania, Hutan din cotunul Na-
sipitul, districtul RadautuluI, 0 D. SiTneon Rohovici, Roman si
sequestru in districtul Carnpulungulut.
*
* *
Plaiul 'Mari Traditia aceasta mi -a comunicat'o mat an-
taiii D. Toader Leuftean, Roman 0 proprietar din Fundul-Mol-
dovei, districtul Campulungului. Ear' In vara anului 1890 mi -a
istorisit'o si Toader Gliga, tot de-acolo.
*
* *
Tatarca si Tatarcuta. Traditia aceasta mi -a comunicat'o
mat &Mit'', insa numai ca fragment, D. Niculaiu Prelici, stud. girnn.
de loc din comuna Breaza, districtul Campulungulut. In tuna lut
August 1894 am au4it'o 0 en singur, insa mat pe larg, de la un
locuitortfi tot din comuna Breaza.
*
* *

www.dacoromanica.ro
362

Gaina pi Cucopul. Traditia aceasta ml-ad istorisit'o in luna


lul August 1894 mat mulct locuitorl din Moldova sail Sulica ,Si din
Breaza, sate in districtul Campulungulul. 0 variants a acestel
traditil a publicat'o Ludwig Adolf Staufe - Simiginowicz in
Volkssagen aus der Bukowina, Czernowitz 1885, p. 114.Alta
variants a publicat'o E. Rudolf Neubauer in Erzdhlungen aus
der Bukowina, Erster Theil. Czernowitz 1869, p. 37, sub titlu :
Hahn and Henne. Acest din urmA insA a adaos foarte mult dela
sine la traditia poporana.
Unit istorisitort amintesc de Turd in loc de Tatars. Tot Turd
provin pi la Staufe-Simiginowics, ears la Neubauer Mongols.

* * *

Pietrile muerilor. Traditia aceasta mi -a comunicat'o D. Vic-


tor Vasilescu, ascultant la tribunalul din Suceava, ear' D-sa a au-
dit'o de la o baba din orApelul Solca, comuna D-sale nata15. 0
variants scurtA a acesfeI traditil a publicat'o Staufe-Simiginowicz,
op. cit. p. 102.
Tot despre aceste Pietri 0. Alex. Braha, farmacist din Solca,
iml scrie urmatoarele :
ziatetrile Muerilor se Oa spre apus de la orapelul Solca, vi sunt
apedate pe vervul unul munte numit La Pretri.
=Din Solca pans h Pietrile Muerilor trebue sA mergi ca la trel
oare, 9i anume se merge pe la biserica ort. or pe termul paraulul
Solca in sus liana ce lepl in Sihlifoara, intr'un pes numit ?esul
lux Mitrapu, de unde se Incepe apoi muntele, pe care se ails Pte-
trile Muerilor.
nAjungend pe vervul muntelul dal mal antalii de o stancA mare,
in forma rotunda, care se afla la resarit, pi care se numesce Pie-
trite micz.
nDela Retrile micz se merge pintr'un tufip des de bradl pi fa-
gam ca la 200 papl ,Si dal de Pietrile mar?. sail Pietrile muerilor.
nAice se vAd doue grupe de pletri. Grupa prima seamena dupl
forma for cu Pietrile mics, sunt insA cu mult mar marl de cat

www.dacoromanica.ro
363

acestea. Pletrile din grupa a doua se trag spre apus in forma lun-
Ore**, pi sunt foarte marl pi imposante. Despre miadinoapte se
Attica din pament drept in sus, despre miadadi insi se radica trepta`
apa, ce din partea aceasta se poate, dar' cu mare bagare de same,
ajunge pe vervul lor, unde este apedata o truce de peatra.
nBetranii din Solca povestesc ca pietrile acestea poarta numele
Pietrile muerilor de-aceea, pentru ea ambland renuriaitul hot 1071.
Darie cu tovarapil set la pradacluni, muerile for petreceaii pintre
densele, fiind sigure de off pi ce primejdie.
',afar pi Darie singur, cand era strImtorit de potirapi, Inca se
retragea intre aceste pietri, unde petrecea apol cu septemanile.
'Spun mai departe betranii, ca'ntre crepaturile acestor pietri se
afla o pivnita. In pivnita aceasta sa se fi slobodit inainte de 40 de
ant mai multi Solcani legati cu NIA pi sa fi aflat intrinsa o masa
de peatra de do! stanjeni de lunge, pi in prejurul mesel mai multe
scaune rotunde ca berbintele i asemenea de peatra.
"In sfarpit, mai povestesc oamenif, ca 'nainte vreme sa fi vedut
in apropierea pivnitei Ind i o chinga cloplita in patru naiad, care
era apedata intre dot copacT. Capetele chingei se puteaii vedea
inainte de 40 de an!, mijlocul insa nu, fiind ca a fost putredit. Cu
timpul au putredit pi capetele pi an picat din copaci apa, ca astedl
nemica nu se mai poate vedea.
Crepaturile, prin cart putead intra in launtrul pivnitei, rum-
pendu-se in decursul timpului bucatt marl de pietri, s'aii astupat
pi astall nu mai este nime in stare sa afle locul pivniter, fiind ca
bucatile picate jos sunt cat nisce case de marl.
nPriveliscea de pe Pzetrile muerilor e minunail. Din trel perjI
piduri fare capet, pi dintr'o parte spre Solca se vede intreg pesul
Sucevii, incepend dela comuna Straja vi pane la ()rapid Suceavag.

* * *

Cetatea Tatarilor. Traditia aceasta am audit'o dela mai multi


Romani din comuna Tereblecea, districtul Siretiului, Inca pe nand
me aflam ca preot de ajutoriu in Siretxu. 0 variants a acestei

www.dacoromanica.ro
364

traditil, tempusa fn versull, a publidaVo Pr. C. Sa parintele 1. Po-


rumbeseu ih Catendariu pentru ducatul Bucovinei pe mita
mantuir'ii 1853, Cern/ 14 sub titlu Colnicul Tdtaritor de idngd
Tereblecea.

* * *

Dealul Leahulni. Traditia aceas-ta ml -a sput'o un Roman din


Horodnicul-de-jos, sat in districtul Radautului, fu vara anu-
lui 1882.

* *

FOntana Doamhei. Aceasta traditie "am auclieo inch pe cand


eram studinte gimnasial dela un calugar batrAn din Monastirea
Dragontirnei. 0 variarita mica a aceitel traditil a publicafo
Staufe-Simiginowicz, op. cit. p. 71, sub titlu : Die Herrenbrun-
nen (Fontanele Doamnel). In treacttt se amintesce traditia aceasta
si'ntr'uti articul intitulat: nalTetorii, pe la mfincistiri/e din Buco-
vinag publ. in Albina an. III, No. 18. Viena, 1868.
*
* *

Movila lui kasvan. Trtaditia aceasta mi-au istorisit'o mat


multi oriseni Romani din Suceava, intre earl mai cu sama fostul
barbierlii Michaiit Atiiant.
*
* *

Poiana lui Pintea. Aceasta traditie mi -ad istorisit'o mai multi


Romani din Ccindreni si Potana-Stampii sad Pilugant, sate in
districtul Campulungului.
*
* *

www.dacoromanica.ro
365

Parini Dediului.Aceasta traditie mi -a comunicat'o mat antalii


S. Sa parintele Vasile Turturean, pe cand eram teolog, ear' S. Sa
Inca stud. gimn. S. Sa a auclit'o dela mg multi Rominl din Pd-
trcitg, comuna natala a S. Sale. Mal pe urrna, tot aceasta traditie
am auclifo tli eti singur de la un Roman din comuna Securiceni,
tot din districtul Sucevil.
*
* *
Valea Dediului. Traditia aceasta mi -a comunicat'o D. George
Gafencu, stud. gimn , ear' D-sa a auclit'o de in un Roman din Par-
Mut, satul D-sale natal, din districtul Sucevii.
*
* *
Parini Icoanel. Traditia aceasta mi -a spus'o S. Sa parintele
Galacticm. Mlefnitii, leromonach la vechia metropolie a Sucevil,
ear' S. Sa o scie Inca de pe cand se afla ca diacon in MOnAstirea din
Putna.
*
* *
Stalpul Tricolicenilor. Traditia aceasta mi -a istorisit'o Ilie
al Luz Onufreiu Frunylei, rezeo roman din comuna lgefti, distric-
tul Storojine %ului.
*
* *
Podul Dracului. Traditia aceasta am auylit'o dela G. Botezat
din Siretsu, Inca pe cand eram preot de ajutorlu In acest or.-
0 variants a acestel traditil a publicat'o Staufe-Simiginowicz,
op. cit. p. 105, sub titlu : Aufgesessen.
*
* *
Dealul lui Ivan. Traditia aceasta mi -a comunicat'o D. George
Gafencu.

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL.
Pag.
Preeuventare III

Traditil referitoare la persoane pi evenimente


istorice :
Dacil 3
Intemelarea Sucevit 9
Romanii pi Tatarii 16
Romanea pi Tatarll. 27
Dragop Voda 40
Sas Voda. 64
Eara-p1 Sas Voda 72
Doamna WI Sas Voila 78
Fiul lul Sas Voda 82
Comorile lul Voda 85
Coroana ingropata 88
Stefan Voda 90
Stefan Voda pi Unguril . 104
Stefan Voda pi Turcil. 119
Stefan Voda pi Tolpa 138
Stefan Tompa pi Mitropolitul Crimea 145
Vasile Voda pi Iuga. 154
Dodul pi 'Mull 168

www.dacoromanica.ro
363
Pag,
Borenit i Marti 185
Originea numelul Prelipcean 201

Tradifii referitoare la localitati:


Poiaria Negril 207
PAganiscea ,Si PAganipara . 224
Plalul TAtarilor 230
TAtarca si Tatarcula 240
Gaina 6i Cucopl 250
Pletrile muerilor. 255
Cetatea Mari lor 260
Dealul Leahulul 275
Fontana Doamnei 279
Movila lul Risvan 282
Valea lut Pintea 289
PAriul Dediulul 805
Valea Ded Tutu' 326
Parini Icoanel 333
Stalpul Tricolicenilor 341,
Podul draculul 345
Dealul lul Ivan . .. . 352,
Not 4e 355

#4-=

www.dacoromanica.ro
DE ACELAO AUTOR

1. Poesis poporale din Bucovina, Balade romcine. Boto-


still 1869. Nu se Ai mai mult de venclare.
2. Poesis poporale fo mine, t, I. Balade. Cerntutt 1873.
In acest tom se cuprind si poesille pop. de sub No. I.
Nu se afla mai mult de Nendare.
3. Poesis poporale romitne,-t. II. Dome 5i Hore, Cer-
nau 1 1875. Nu se afla mai mult de en 91 are .
4. Trodilittits poporale avascine. Brosura prima. Sibiiu
1878. Se alio tie -VZ4tre la W. Krafft, librariu in
Sibiin.
5. Chromatica poporulur roman. Discurs -de recepliune
rost t in sedinta Academiet Rouulne dela 12 Martie
1882. Bucuresci 1882.
6. Ornitplogiapoporanei roattinei. Doug tomurt. Cernauti.
1883. Se afla de vdnclare la autor. Pretu1.8 coroane
sail to lei.
7. Cale-va inscriptiuns si docu nente din Bucovina:Es-
tras din Analele A -ademiei romane. Bucuresci 1885.
8. Desaintece poporane famine. Suceava 1886. Se afla
de vendare la autor. Precut 4 coroane. sau 5 lei.
9. Biserica 'din Ptirhititt in Bucovina. Estras din Ana-
lele Academier romane. Bucuresci 1887.
for Nunta lrs Romans. Studiu istbrico- etnografic compa-
rativ. Bucuresct 1890.
11. Na scerea hr Romans. Studiu etnografic. Bucuresci 1892.
12. Inmormentarea la Ronicins. Studiu etnografic. Bucu-
resct 1892.
13. Satire poporane roman& Bucuresa 1893
14. Vrojs, farmece desfacers. Estras din Analele Aca-
demies r.uxtiane. Bucuresci 1893.
15. Sdntul _loan eel nou dela Suceava. Scbitd istoricci.
Bucuresci 189 5

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro